Sunteți pe pagina 1din 36

Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi”
Facultatea de Inginerie Chimică si Protecţia
Mediului ,,Cristofor Simionescu”,
Iaşi
Departamentul de Ingineria Mediului

Cuantificarea impactului indus asupra mediului de secția


de zincare S.C. MITTAL STEEL Iași S.A.
Metoda Leopold

Indrumător:
Conferenţiar dr. ing.

Brînduşa Mihaela Slușer

2017-2018

Iași
Cuprins

1. Descrierea amplasamentului
1.1 Date de identificare
1.2 Așezarea in zonă, vecinătați
1.3 Geologie, hidrologie, flora și fauna zonei
1.4 Descrierea activităților desfășurare

2. Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminați


2.1 Descrierea proceselor tehnologice și a produselor
2.2 Materii prime și utilități, consumul, bilanț de materiale
2.3 Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminanți pentru apa de suprafață
2.4 Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminați pentru apa de subterana
2.5 Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminați pentru aer (emisii și
imisii)
2.6 Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminați pentru sol și subsol
2.7 Managementul deșeurilor (cantitatea generate versus cantitatea valorificată)
2.8 Factorii de risc pentru ecosisteme și sănătatea umană

3. Cuantificarea impactului indus asupra mediului prin metoda Leopold


3.1 Descrierea metodei
3.2 Principiu de lucru
3.3 Rezultate și discuții

4. Măsuri pentru minimizarea impactului indus asupra mediului.


4.1 Măsuri de management
4.2 Măsuri tehnice și tehnologice
4.3 Obligații de mediu minim acceptate

Concluzii
Bibliografie
Anexe

2
1. Descrierea amplasamentului

1.1 Date de identificare

Platforma S.C. MITTAL STEEL Iași S.A. este amplasată în albia majoră a râului Bahlui
– zona îndiguită, la altitudinea de 35,0 mdMN, în zona industrial a orașului Iași. Amplasamentul
obiectivului evaluat, S.C. MITTAL STEEL Iași S.A., este situate în Iași, cu sediul în Calea
Chișinăului nr. 132.

În cadrul S.C. MITTAL STEEL IAȘI S.A. domeniul principal de activitate constă în
producția de tuburi din fontă și oțel – Cod CAEN 272, iar obiectul principal de activitate este
producția de tuburi (țevi) din oțel – Cod CAEN 2722. Pe lângă activitatea principală societatea
mai poate desfășura în subsidiar și alte 95 activității ,,Certificatului constatat”, emis de
Ministerul Justiției, Oficiul Registrului Comerțului de pe lânga Tribunalul Iași, nr. 80464 din
16.09.2005.

1.2. Amplasare în zonă. Vecinătăți


Platforma S.C. MITALL STEEL S.A. IAŞI este amplasată în albia majoră a râului
Bahlui – zona îndiguită, la altitudinea medie de 35,0 mdMN, în zona industrială a oraşului Iaşi.
Amplasamentul obiectivului evaluat, S.C. MITALL STEEL S.A. IAŞI, este situat în Iaşi, cu
sediul în Calea Chişinăului nr. 132.
Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J22 ⁄278⁄ 1991, cod fiscal R
1973479, IBAN RO38BRDE 240 SV07886272400, deschis la BCR, reprezentând prin director
general de Regie Paul Aikoravelil.

Vecinătăţile obiectivului sunt:


- Nord – str. Ţuţora, Iaşi;
- Sud – Ateliere şi tiraj CFR;
- Est – S.C. ”IMAMUS” S.A;
- Vest – S.C. TECHNOSTEEL S.A., str. Bucium Iași.
Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafață de 361991,17 mp.
Secția Zincare (Secția a V-a) este o construcție separată cu o suprafață de 9201,59 mp. Secția
cuprinde 3 linii de decapare zincare cu dotarile necesare.
Accesul pe amplasament se face prin poarta din Calea Chișinăului nr. 132.
Amplasamentul este protejat cu un gard de beton prefabricat și cu sârmă ghimpată pe 3 laturi,
înalt de circa 2m. A patra latură, de unde se face accesul în unitate este blocată de cladirea
administrativă și gard viu sau gard obișnuit din plasă.

3
1.3. Geologia, hidrologia, flora și fauna zonei
1.3.1. Elemente de geologie

Corespunzând ansamblului de componente naturale fizice: structură geologică, relief,


climă, hidrografie, la care se adaugă solul cu dubla sa origine (minerală și organică), suportul
geo-ecologic se constituie ca un sistem distinct, cu funcție coordonatoare pentru componentele
sale, subsisteme de mare varietate fizică.
Pe teritoriul orașului Iași se disting trei importante unități pedogeografice și anume:
Câmpia Moldovei, Podișul Central Moldovenesc și Șesul Bahluiului, la care se mai adaugă
Coasta Iașului ca subunitate de tranziție între primele două.
Tipul de sol predominant este lăcoviștea slab și mediu salinizată, care reprezintă 80%-
90% din solurile șesului Bahluiului. La acestea se adaugă pe suprafețe restrânse lăcoviști
puternic salinizate, lăcoviști drenate, soluri aluviale, cernoziomuri-lăcoviști, ultimele localizate
mai ales pe benzile de glacisuri de la contactul cu versanții pe unele conuri de dejecție mai
importante (ex. Conul Nicolinei) și pe cursul inferior al pârâului Nicolina.
Grosimea predominantă a aluviunilor din șesul Bahluiului este de 7,0 – 9,0 m, pe alocuri
mai mare. Aluviunile sunt carbonatate și slab salinizate, ceea ce explică procesul de salinizare.
Apa subterană este la adâncimea de 5,5 – 6,0 m și are caracter ascensional. Având în
vedere stratificarea terenului, fundarea se realizează în stratul de argilă grasă, situat sub
adâncimea de 2,0 m. Prezența umpluturilor și a orizontului mâlos și activitatea de argilă a râului
Bahlui impun o adâncime de fundare de 2,20 m.
Zona amplasamentului, implicit amplasamentul are stabilitate generală și locală
asigurată. Nu este supus inundațiilor sau viiturilor de apă din precipitații.
Conform STAS 3054/77 adâncimea maximă de îngheț a amplasamentului este de 0,90
m de la suprafața terenului.

1.3.2. Hidrologia zonei

Pe teritoriul municipiului Iași sunt prezente cele două categorii mari de ape subterane:
captive cu sau fără presiune și libere.
Cursurile de apă din zonă sunt reprezentate de cursul inferior al Bahluiului și al
afluenților acestuia (Nicolina, Manta Roșie, Vîmeșoaia, în sud Rediu, Podgoria Copou, Cârlig
și Ciric la nord). Bahluiul își are originea la 500 m altitudine absolută, în Dealul Mare – Tudora,

4
situat în estul Podișului Sucevei prin care curge 25,5 km. De la Hârlău intră în Câmpia
Moldovei, străbătând circa 60 km, până în zona municipiului Iași, cu direcție vest-est.
Râurile de pe teritoriul municipiului Iași au o alimentare pluvio-nivală și subterană moderată,
ploile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpada cu 35%.
Apa subterană, ca pânză freatică a fost întâlnită pe amplasamentul evaluat la circa 5 -
10 m, nivelul apelor subterane variind și funcție de regimul pluvial.

1.3.3. Flora și fauna zonei

Flora municipiului Iași este specifică silvostepei, cu păduri de foioase, alternând cu


terenuri agricole, pajişti secundare, zăvoaie de plop şi salcie şi pajişti de iarbă moale.

Fauna este reprezentată de specii diverse de animale (mistreţul, lupul, vulpea, căpriorul,
iepurele, veveriţa, etc.), iar fauna acvatică este favorabilă creşterii crapului, bibanului, cleanului
şi somnului.
Amplasamentul analizat nu se află situat în vecinătatea ariilor protejate de importanţă
comunitară Natura 2000, conform ORD nr. 1964/13.12.2007, modificat şi completat prin ORD
2387/2011 si HG 1284/2007, modificat şi completat cu HG 971/2011.

1.4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului


În cadrul S.C.’’MITTAL STEEL’’ S.A. Iaşi domeniul principal de activitate constă în
producţia de tuburi din fontă şi oţel – Cod CAEN 272, iar obiectivul principal de activitate este
producţia de tuburi (ţevi) din oţel Cod CAEN 2722. Pe lângă activitatea principală societatea
mai poate desfăşura şi alte 95 de activităţi conform ‘’Certificatului constatator’’, emis de
Ministerul Justiţiei, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi, nr. 80464 din
16,09.2005.
Activitatea principală o constituie producerea şi comercializarea ţevilor din oţel iar
activitatea secundară declarată este activitatea de import – export, producerea şi comercializarea
de ţevi sudate longitudinal, profile formate la rece, benzi laminate la cald şi la rece, piese de
schimb, reparaţii metalurgice.

Unitatea realizează următoarele produse finite: ţevi sudate – 507.060 t/an; ţevi trase la
rece – 23.000 t/an; profile formate la rece – 88.500 t/an; ţevi zincate – 110.000 t/an şi profile
zincate – 15.000 t/an (conform Autorizaţiei de mediu).

Unitatea are cca. 990 angajaţi, din care 66 lucrează la Secţia a V-a (Zincare), în 3
schimburi pe zi – 24 ore/zi, 5 zile/săptămână, 330 zile/an.
5
În cadrul secţiei de Zincare ţevi profile se realizează zincarea la cald a ţevilor şi
profilelor, secţia fiind dotată cu 3 instalaţii pentru decapare - zincare.

În prezent, secţia lucrează cu o singură instalaţie. Instalaţiile din dotarea secţiei sunt:

- Instalaţie decapare – zincare


- Instalaţie decaptare zincare nr 2 – în conservare
- Instalaţie zincare mufe – în conservare
- Instalaţie decapare – zincare nr. 3
Activitatea de producţie pentru secţia Zincare este structurata în 3 linii de producţie,
ateliere anexa, spaţii de depozitare a materiilor prime şi produselor finite, pavilion
administrativ.

Procesul tehnologic de decapare cuprinde următoarele operaţii:

- Degresare în soluţie de NaOH, la cald (90°C),


- Spălare în apă caldă (80°C),
- Spălare în apă rece,
- Decapare în soluţie de acid clorhidric
- Spălare cu apă rece,
- Spălare cu apă caldă
- Fluxare în soluţie de ZnCl2 şi NH4Cl (50°C),
- Zincare în zinc topit,
- Răcire
Apele de spălare se evacuează continuu spre staţia de neutralizare iar soluţiile acide
uzate sunt colectate şi evacuate separat.

Din punct de vedere al organizării fluxului tehnologic pentru întreaga unitate deosebim
7 secţii după cum urmează:

a) Secţia ţevi profile parapet


b) Secţia a II-a ţevi sudate – linie ţevi sudate cu diametrul de 114 mm
c) Secţia a III - a (ţevi sudate) cu diametrul 220 mm

d) Secţia a IV – a ţevi sudate – linie ţevi sudate cu diametrul 89 mm;


e) Secţia a V- a zincare nr. 1, zincare nr.2 (în conservare) şi zincare mufe (zincare nr.3).
f) Depozite materii prime
g) Staţia de neutralizare apă acidă provenite din decapare şi fosfatare;

6
Pe lângă secţiile productive mai sunt şi cele de asigurare a utilităţilor, de întreţinere, de
reparaţii, de asigurare scule, de presă servicii şi service, magazii laboratoare, corp
administrative.

Prezenta evaluare se realizează numai pentru secţia a V-a secţia Zincare, cu cele 3 linii
de zincare (incluzând şi instalaţia de zincare şi instalaţia de zincare nr 3 în conservare).

2. Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminați

2.1. Procesul tehnologic


În cadrul S.C. ”MITTAL STEEL” S.A. IAȘI domeniul principal de activitate constă în
producția de tuburi din fontă și oțel – Cod CAEN 272, iar obiectul principal de activitate este
producția de tuburi (țevi) din oțel – Cod CAEN 272. Pe lângă activitatea principală Societatea
mai poate desfășura în subsidiar și alte 95 activități conform ”Certificatului constatator”, emis
de Ministerul Justiției, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, nr. 80464
din 16.09.2005 ( Anexa 1).
Ca produse finite unitatea realizează țevi sudate – 507.060 tone/an; țevi trase la rece –
23.000 t/an; profile formate la rece – 88.500 t/an, țevi zincate – 110.000 t/an și profile zincate
– 15.000 t/an (conform Autorizației de mediu).
Unitatea are circa 990 angajați, din care 66 lucrează în Secția a V-a (Zincare), în trei
schimburi pe zi – 24 ore/zi, 5 zile/săptămână, 330 zile/an.
În cadrul secției de Zincare țevi profile se realizează zincarea la cald a țevilor și
profilelor, secția fiind dotată cu trei instalații pentru decapare – zincare.
Procesul tehnologic de decapare cuprinde următoarele operații:
- degresare în soluție de NaOH, la cald (90oC),
- spălare în apă caldă (80 oC ),
- spălare în apă rece,
- decapare în soluție de acid clorhidric,
- spălare cu apă rece,
- spălare cu apă caldă,
- fluxare în soluție de ZnCl2 și NH4Cl (50 oC ),
- zincare în zinc topit,
- răcire.
Apele de spălare se evacuează continuu spre stația de neutralizare iar soluțiile acide
uzate sunt colectate și evacuate separat.
7
Din punct de vedere al organizării fluxului tehnologic pentru inteaga unitate deosebim
7 secții după cum urmează:
a) Secția țevi profile parapet;
b) Secția a II-a țevi sudate -linie țevi sudate cu diametrul 114 mm;
c) Secția a III-a (țevi sudate) cu diametrul 220 mm;
d) Secția a IV-a țevi sudate -linie țevi sudate cu diametrul 89 mm;
e) Secția a V-azincare nr.1, zincare nr.2 (în conservare) și zincare mufe (zincare
nr.3);
f) Depozite materii prime;
g) Stația de neutralizare ape acide provenite din decapare si fosfatare.
Pe lângă secţiile productive mai sunt şi cele de asigurare a unităţilor, de întreţinere, de
reparaţii, de asigurare scule, de prestări servicii şi service, magazii, laboratoare, corp
administrative.
Se folosesc 2 procedee de zincare : Zincare la cald şi zincare electrochimică.
Procesul tehnologic de zincare la cald (în baie de zinc topit):
1. Pregătirea chimică a ţevilor.
2. Zincarea la cald.
Procesul tehnologic de zincare electrochimică:
1. Pregătirea chimică a tevilor.
2. Pregătirea ţevii în vederea electrozincării
3. Zincarea electrochimică.
În figura 2.1. se prezintă schema bloc a procesului Tehnologic de zincare la cald

8
Fig. 2.1. Schema bloc a procesului Tehnologic de zincare la cald

2.2. Materii prime și utilități. Consumuri. Bilanț de materiale.

Principala materie primă este constituită din țevi și profile produse în restul secțiilor din
cadrul societății (se face precizare că prezenta documentație se realizează numai pentru secția
Zincare – secția a V-a).

Alimentarea cu apă

Pe amplasamentul unității se disting următoarele categorii de ape:

- Apă potabilă;
- Apă industrială;
- Apă pentru stingerea incendiilor;
- Ape pluviale;
- Ape uzate industriale și menajere.
Alimentarea cu apă tehnologică, pentru acoperirea necesarului la hala de zincare și la
laminorul cu benzi la cald S.C. MITTAL STEEL S.A. Iași exploatează un număr de 14 foraje
freatice dispuse în doua fronturi de captare.

9
Instalația asigură un debit de 620 mc/zi, din care 195 mc/zi sunt pentru secția Zincare.
Consumul de apă industrială estimat la nivelul anului 2004, la o producție de 200000 t este de
203,327 mc.

Alimentarea cu apă potabilă se face printr-un branșament Dn=150 la rețeaua de alimentare


cu apă a municipiului Iași de pe Calea Chișinăului nr. 32, conform contractului nr U75 din
25.02.2004, încheiat cu furnizorul RAJAC Iași.

Alimentarea cu apă industrială se face prin intermediul a doua branșamente Dn=150 mm la


rețeaua de apă RAJAC Iași, conform aceluiași contract. Consumul de apă potabilă și industrială
este contorizat.

Conform Autorizației de mediu nr. 1203 din 13.09.2004, consumul de apă potabilă, din rețeaua
orășenească este de 6262,2 mc/zi. Din sursă proprie, constituită din 14 furaje situate pe
platforma societății, cu un debit de 620 mc/zi, 195 mc/zi sunt necesari pentru secția de
Zincare.

Energie termică

Alimentarea cu agent termic, constituit din abur – 10894 Gcal/an și apă fierbinte – 9000
Gcal/an, se face din rețeaua S.C. CET S.A. Iași. Alimentarea cu gaze naturale se face din rețeaua
DISTRIGAZ, iar consumul la nivelul anului 2004 a fost de 11078174 Nmc/an, conform
Autorizației de mediu nr. 1203 din 13.09.2004.

Energia termică este asigurată de CET Iași, iar pentru pavilionul administrativ se folosesc
centralele obișnuite pe gaz metan, dotate conform cerințelor.

Energie electrică

Energia electrică este preluată de rețeaua CONEL Iași, iar consumul înregistrat conform
Autorizației de mediu nr. 1203 din 13.09.2004 este de 39.164 MWh/an, din care 4.832.821
KWh/an pentru secția Zincare.

Sursele de energie sunt cu alimentare dublă. Energia electrică este furnizată în baza contractului
1/1.07.2000 cu durată nedeterminată de valabilitate.

Aerul comprimat

Există stații pneumatice pentru realizarea aerului comprimat. Acesta se produce cu ajutorul a 5
compresoare, tip Reșița cu piston, având o capacitate de 45 mc/min, la presiunea de 7 sau 9 at,
din care doar 2 mc/min aer comprimat este folosit numai pentru secția Zincare.

10
Capacitatea maximă este de 135800 Nmc/h aer comprimat.

Gaz natural

Alimentarea cu gaze naturale se realizează din magistrala ce aparține DISTRIGAZ, filiala Iași.
Consumul aprobat este de 11.078.174 Nmc/an.

În 2004 s-au consumat 438 302 Nmc pentru secția de Zincare, iar la capacitate nominală este
necesară o cantitate de 5.643.000 Nmc. Furnizarea de gaz metan se face în baza contractului nr.
17/2005, cu actele adiționale nr. 1, 3 din 2005, debitul maxim orar permis fiind 6800 mc/h.

Carburanți utilizați

În cadrul activităților de producție desfășurate in cadrul MITTAL STEEL Iași, în anul 2004, au
fost consumate următoarele cantități de carburanți:

1. În trafic auto: 187.58 kg/an motorină


2. 15.57 kg/an benzină
3. 438 302 Nmc gaz metan pentru secția Zincare.
Capacitatea de producție: 7,76% din capacitatea nominala

11
Tabel nr.2.1. Bilanț de materiale realizat

Intrări Ieșiri
Denumire Cantitate Obs Denumire Cantitate Obs
material (tone) material (tone)
Secția Zincare ( Secția Zincare (
Secția a V-a) Secția a V-a)
Zinc 2302.5 Produs finit 34760.44
(țevi)
Mufe 56.03 186788 buc. Emisii CO2 800.95035
Țevi pentru 32222 Emisii NO, 581.3652
zincare SO
Stoc țevi 1339 Aer 11
pentru zincare
la 1.01.2004
Motorină 0.18758 Ape uzate 121.24
Benzină 0.01557 Zinc (stoc) 44.88
Gaz metan 313.07 438302 mc Alte deșeuri 9.526
(soluții,
emulsii uzate,
etc.)
Abur 4053.6486 21813 Gcal Mufe ieșite, 52.5522 175147 buc.
țevi ambalate
Aer 11 Mufe stoc la 3.492 11640 buc.
comprimat 31.12.2004
Apă 144.128 Drojdie zinc 194.104
industrială
Apă potabilă 7.42 Cenușă zinc 376.4
Substanțe 1500 Praf zinc 142.318
chimice*
Praf zinc 14.318 Abur uzat și 3648.11
condens
Nămol 600
decapare
Ulei uzat 1.1
Emisii 225.64
decapare
(vapori HCl)
TOTAL MATERIALE INTRATE 2004 = Emisii în 390.2
41963,31775
atmosferă sub
formă de
pulberi
TOTAL MATERIALE IEȘITE 2004 =
41963.31775

12
2.3 Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminanți pentru apa de suprafață

SC "MITTAL STEEL" SA Iaşi realizează alimentarea cu apă pe baza Autorizaţiei de


Gospodărire a Apelor nr. 52/04.2005, eliberată de "Administraţia Natională Apele Române",
Direcţia Apelor Prut – Iaşi şi care are valabilitate până la data de 30.06.2006. Conform acestei
autorizaţii, pe amplasamentul unităţii se disting următoarele categorii de ape: apa potabilă; apa
industrială, apa pentru stingerea incendiilor; ape pluviale; ape uzate industriale şi menajere.
Principalele surse de ape uzate industriale din cadrul secției de zincare sunt următoarele:
decapare, zincare, fondare.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate determinate în laboratorul de analiză, enumeraţi în
buletin indică importanţe depăşiri ale concentraţiei de ioni de fier şi zinc în efluentul final prin
comparaţie cu NTPA 002/2005 şi cu reglementările impuse de Inspectoratul de Protecţia Mediului
Iasi și A.N."Apele Romane – Direcţia Ape Prut", Iaşi. Depăşiri semnificative sunt înregistrate
pentru fier şi zinc.
Se constată în majoritatea punctelor de control intern depăşiri importante ale conţinutului
de amoniu, materii în suspensie, depăşiri ale concentraţiei ionilor de crom, a ionilor de fier total în
majoritatea punctelor de control, precum şi a ionilor de zinc. Trebuie precizat faptul că urmărirea
calității apelor uzate în punctele de control intern și pentru efluentul final de la colectorul ovoidal
se efectuează lunar în laboratorul societății.
Rezultatul investigatiilor efectuate în cadrul Bilanţului de Mediu Nivel II impun
următoarele consideraţii asupra caracteristicilor fizico-chimice ale apelor uzate prelevate din
punctele de control intern:
- au caracter acid (pH= 3,22 - 4,5; excepţie, punctual cu o valoare de 6,83),
- pot fi încadrate în categoria corespunzătoare preepurate din punct de vedere al indicatorilor: pH,
substante organice exprimate prin CCO, amoniu, cloruri, sulfuri crom total, dar se constată depăşiri
în unele puncte de control intern la suspensii, amoniu, crom total (depăşiri ale pragurilor de alertă
în unele puncte de control), ioni de fier.
În ceea ce privește calitatea efluentului final se poate afirma că poate fi încadrat în categoria
satisfacator epurat din punct de vedere al indicatorilor analizați și se încadrează în limitele impuse
de NTPA 002/2005, cu excepții, și anume: depășiri ale pragurilor de alertă pentru pH și zinc.

13
Trebuie menționat faptul că aceste considerații cu privire la calitatea efluentului final
evacuat sunt făcute în condiții de funcționare a societății mult sub capacitatea maximă și în condiții
de nefuncționare a unor instalații și echipamente cu potențial poluator.
Caracteristicile apei pluviale nu explică valorile ridicate ale unor poluanţi în punctele de
control interne ale sistemului ovoidal de canalizare, dar nu exclude posibilitatea antrenării de pe
amplasamentul unităţii (zone betonate sau nebetonate, acoperişuri clădiri etc.) a unor materiale sau
substanţe care ar contribui la depăşirile menţionate. S-au constatat depăşiri pentru cloruri, fier total
și zinc. De asemenea, apa pluvială are un caracter putenic acid.
Unitatea dispune de un laborator chimic încadrat cu personal calificat, care asigură
monitorizarea calității apelor uzate evacuate.
La ieșirea din stația de epurare se determină pH-ul, ionii de fier, suspensii, reziduu fix,
substanțe extractibile cu eter de petrol.
Lunar se raportează la Inspectoratul de Protecție a Mediului atât valorile medii ale
indicatorilor de calitate a apelor uzate cât și valorile maxime, precum și consumurile lunare de apă
potabilă și apă industrială.
Tabel nr.2.2 Indicatori de calitate inregistrati pentru apa pluviala

Nr.crt Indicatori Cd CMA Prag alertă

1 Azot amoniacal 9,764 10 7

2 Cloruri 2650,6 500 350

3 Crom total 0,15 1 0,7

4 Fier total 65,93 5 3,5

5 Zinc 61,39 0,5 0,35

2.4 Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminați pentru apa de subterana

Rezultatele analizelor de apă subterană în comparație cu valorile din Legea privind calitatea
apei potabile nr.458/2002 și Ordinul 1146/2002 privind calitatea de suprafață (calitatea II), arată
că acestea prezintă depășiri importante ale unor indicatori fizico-chimici determinați care atestă o
contaminare semnificativă cauzată de activitatea evaluată in unitate.

14
Astfel, se constată depăşiri ale pragului de alertă pentru ionii de fier şi zinc, amoniu, crom
total. Se constată o depăşire a conţinutului de ioni de fier şi zinc şi faţă de valorile impuse de Legea
apei potabile 48/2002.
Comparativ cu Ordinul 1146/2002 pentru calitatea apelor de suprafaţă se contată de
asemenea depăşiri ale conţinutului de ioni şi zinc.
În ceea ce priveşte evaluarea calităţii apelor uzate industriale din punctele de control interne
şi efluentul final din sistemul ovoidal, rezultatele analizelor unt prezentate în Raportul de Bilanţ
de Mediu de Nivel II, Anexa: Buletine de analiză.
Indicatorii de calitate ai apleor uzate determinaţi în laboratorul de analiză, enumeraţi în
buletin, induc importante depăşiri ale concentraţiei de ioni de fier şi zinc în efluentul final prin
comparaţie cu NTPA 002/2002 şi cu reglementările impuse de inspectoratele de Protecţia Mediului
Iaşi şi de A. N. ‘Apele Române- Direcţia Ape Prut’. Depăşiri seminificative sunt înregistrate pentru
fier şi zinc.
Se constată în majoritatea punctelor de control intern depăşiri importante ale conţinutului
de amoniu, materii în suspensie, depăşiri ale concentraţiei ionilor de crom, a ionilor de fier total în
majoritatea punctelor de control, precum şi a ionilor de zinc. Trebuie precizat faptul că urmărirea
calităţii apelor uzate în punctele de control intern şi pentru efluentul final de la colectorul ovoidal
se efectuează lunar în laboratorul sociatăţii.
Trebuie menţionat faptul că aceste consideraţii cu privire la calitatea efluentului final
evacuate sunt făcute în condiţii de funcţionare a societăţii mult sub capacitatea maximă şi condiţii
de nefuncţionare a unor instalaţii şi echipamente potenţial poluatoare.
Având în vedere eficacitatea în ceea ce priveşte reţinerea materiilor în suspensie, amoniu,
zinc, crom total se recomandă asigurarea în permanenţă a condiţiilor de bună operare, curăţirea
periodică şi întreţinerea corespunzătoare a staţiilor/ instalaţiilor de epurare.
Se impune eficientizarea instalaţiilor de filtrare sau înlocuirea acestuia cu alta mai
performantă. Se impune o întreţinere permanentă şi spălare periodică cu soluţii apoase de reacticvi
chimici/ agenţi degresanţi pentru decolmatare filtru.
În ceea ce priveşte instalaţiile de preepurare se constată eficienţa de reţinere solide relative
mici în cazul staţiei neutralizare ape acide uzate din Secţia Decapare- Zincare. Este necesară
retehnologizarea staţiei de preepurare, precum şi instituirea unui sistem de recirculare a apei
preepurate.

15
Tabel nr. 2.3. Indicatori de calitate pentru apa subterană

Nr. crt. Indicator de calitate Concentrația CMA Prag de alertă


determinată
1. CCO-Cr, mgO2/l 4,8 10 7
2. Amoniu mg/l 0 0,2 0,14
3. Crom total, mg/l 0,00 0,05 0,035
4. Fier total, mg/l 4,0 0,2 0,14
5. Zinc, mg/l 0,576 5 3,5
6. Plumb, mg/l 0,60 0,01 0,007

2.5. Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminanți pentru aer


Sursele de emisie în atmosferă aparținând de obiectivul analizat, Secția Zincare sunt
următoarele:
- cuptor uscare țevi zincate (combustibil gaze naturale);
- instalație de zincare – ciclon;
- scrubere – decapare țevi în vederea zincării;
- scrubere – decapare țevi în vederea reducerii la rece.

Poluanții evacuați în atmosferă sunt emisii cu conținut de CO, NO, SO, pulberi, pulberi
metalici, vapori de acid clorhidric.
Emisiile de noxe rezultate din procesele tehnologice desfășurate în cadrul Secției Zincare,
din sursele menționate anterior, sunt evacuate din spațiile de lucru în atmosferă prin instalațiile de
ventilație. Înainte de evacuarea în atmosferă, unele emisii gazoase, în special cele care conțin
pulberi, sunt trecute prin instalații de depoluare (cicloane, filtre cu saci).
Unitatea dispune de trei tipuri de instalații de depoluare a fluxurilor gazoase și anume
turnuri de absorbție și neutralizare (tip Scruber) și cicloane cu filtre cu saci.

16
Emisiile evacuate din instalațiile și stațiile generatoare de poluanți prin tubulatura de
dispersie pot afecta calitatea factorului de mediu aer și, de asemenea, pot afecta sănătatea
oamenilor și mediului din zonă.
Indicatorii de calitate monitorizați pentru componenta de mediu aer sunt prezentați în:

Tabel nr.2.4. Indicatori de calitate monitorizați pentru Aer emisii


Nr. crt. Indicator Cd mg/m3 CMA Prag alertă
1. Aciditate HCl 16,706 30 21
2. Zn 75,868 5 3,5
3. Pulberi sedimentabile (g/m2) 15,2 17 11,9

Tabel nr.2.5. Indicatori de calitate monitorizați pentru Aer imisii


Nr. crt. Indicator Cd mg/m3 CMA Prag alertă
1. CO 4,2 0,01 0,007
2. NO 0,06 0,20 0,14
3. SO - 0,35 0,245
4. COV 32 - -
5. Pulberi suspensie 0,12 0,05 0,035
6. Aciditate HCl 0,16 0,3 0,21
7. Zn 0,007 - -

2.6. Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminanți pentru sol și subsol


Pentru caracterizarea zonei incintei și a zonelor exterioare aferente, influențate direct de
activitatea industrială din zona amplasamentului s-au efectuat determinări fizice, chimice și
biologice ale probelor de sol, pentru două adâncimi la fiecare punct de recoltare stabilit: circa 5
cm și circa 30 cm.
Sursele potențiale de poluare a solului și subsolului sunt următoarele:
- deversările, scurgerile și pierderile de combustibili sau uleiuri uzate;
- deversări, scurgeri și pierderi accidentale de soluții chimice concentrate (acid sulfuric,
hidroxid de sodiu, lapte de var);
- depuneri de pulberi, țunder, praf de zinc, etc.

17
În cazul depozitelor, acțiunea agenților de mediu contribuie în cea mai mare parte la
modificarea calității factorilor de mediu. În acest fel, depozitele de deșeuri devin surse de poluare
foarte dificil de controlat, deoarece întreg ansamblul evoluează fizic, chimic și biologic în mod
spontan.
Principalele forme de manifestare a impactului asupra mediului indus de deșeurile
depozitate, vizează în primul rând stabilitatea terenului, calitatea apei și a solului, iar prin
intermediul acestora, toți factorii de mediu.
Activitățile care s-au desfășurat și care încă se mai desfășoară în incinta unității au avut și
au o influență asupra solului, cel puțin la nivelul stratului de suprafață. În zona platformei de
depozitare a țunderului uleios pe porțiunile de sol neamenajate se scurge țunder uleios în timpul
efectuării operațiilor de extragere din celulele de decantare – depozitare pe platformă și preluare
de pe platformă – încărcare în mijloace auto, în vederea transportării la halda de depozitare finală.
Pierderile de apă uzată din rețeaua de canalizare uzinală pot constitui surse directe de
poluare ale solului intrauzinal și depind de starea de uzură a traseelor de colectare și transport.
O posibilă sursă de poluare a solului și subsolului cu produse petroliere o constituie
activitatea de transport, scurgerile de la autocamioane, precum și apele pluviale care pot antrena
poluanții din deșeurile (țunder uleios, zgură) depozitate temporar pe platformele betonate deschise.
Din activitatea industrială desfășurată în cadrul MITTAL STEEL IAȘI, poluanții care ar
putea determina modificări calitative ale solului sunt:
- metale grele (Zn, Cr, Pb, Fe ionic) prezente în procesele tehnologice;
- unii poluanți atmosferici (ex. pulberile).

În tabelul nr.2.6 este prezentat indicatorul de calitate zinc monitorizat pentru componenta
de mediu sol la 5 cm și la 30 cm.

18
Tabel nr.2.6. Indicatori de calitate monitorizați pentru Sol la 5 cm și 30 cm
Nr. crt. Indicator Cd mg/kg sol CMA Prag alertă Valori
uscat normale
1. Zn (5cm) 3397,5 1500 700 100
2. Zn (30cm) 1381,21 1500 700 100

2.7. Managemantul deșeurilor (cantități generate vs cantități valorificate)


Deșeurile rezultate din activitatea de producție desfășurată în cadrul S.C. MITTAL STEEL
S.A. IAȘI. sunt stocate, valorificate și eliminate conform legislației în vigoare: HG nr.
349/29.04.2002., Legea nr.426/2001, OUG nr. 78/2000și HG nr. 856/2002. Conform legislației
românești sunt considerate deșeuri, toate resturile tehnologice de orice natură, produsele și
materialele cu termenul de valabilitate depășit, produsele uzate fizic, care nu mai au valoare de
îmbunătățire, precum și resturile menajere.
Acumularea deșeurilor prin depozite care nu respectă reglementările în vigoare (cum este
de exemplu și halda de deșeuri – groapa de gunoi situată în strada Aurel Vlaicu) poate determina
(direct sau indirect) efecte negative asupra tuturor componentelor de mediu, deoarece poluanții din
deșeuri pot fi antrenați în aer, apă, sol, subsol și apa freatică.

Sursele de generare a deșeurilor și tipurile de deșeuri după compoziție sunt:


1. Pentru deșeuri metalice: atelierele de debitare, prelucrări metalice, presaj;
2. Pentru deșeuri de tip carton: magazie materii prime, magazia de produse finite;
3. Pentru deșeuri menajere solide: birouri, grupuri sociale, laborator chimic; deșeurile
menajere sunt colectate în containere și transportate la groapa de gunoi;
4. Uleiuri uzate (lichid vâscos): utilaje hidraulice, parc auto;
5. Nămol de la decapare;
6. Ambalare: deșeuri de lemn, mufe uzate, etc.
7. Slam.

19
Tabel nr. 2.7. Raport privind gestionarea deșeurilor din anul 2004
Nr. Tipul de deșeu Cantitate deșeuri (Kg)
crt.
Cantitatea generată Cantitatea valorificată
1. Metale 11.216.938 11.142.429
2. Drojdie zinc 194.104 175.700
3. Cenușă zinc 376.400 260.300
4. Praf zinc 142.318 90.296
5. Gunoi menajer 580.160 -
6. Ulei motor 91 -
7. Filtre ulei 2 -
8. Ulei uzat 9.515 9.419
9. Sticlă 2.950 -
10. Nămol decapare 600.000 -
11. Talaș 2.840 -
12. Tunder 525.150 -

Din totalul de deșeuri generate , cantitatea valorificată reprezintă 85.55 % .

2.8. Factori de risc pentru ecosisteme și sănătatea umană

Factorii de risc în ceea ce privește sănătatea umană sunt reprezentați de pulberile și vapori (fie
ca urmare a producerii de accidente, fie ca urmare a îmbolnăvirii profesionale datorate expunerii
la poluare cu pulberi, vapori ), ținând cont de faptul în activitatea de laborator sunt folosite o
multitudine de substanțe toxice extrem de periculoase, dintre care putem aminti: mercur uzat, acid
cianhidric și săruri, brom și derivați, fluoruri, hidrogen arseniat, amoniu, clorură mercurică, acid
sulfanilic, acid clorhidric.
În ceea ce privește factorii de risc pentru ecosisteme, aici putem menționa următoarele:
În privința factorului de calitate apă, se constată depășiri în majoritatea punctelor de
control intern ale conţinutului de amoniu, materii în suspensie, depăşiri ale concentraţiei ionilor de
crom, a ionilor de fier total, precum și depășiri ale pragurilor de alertă pentru pH și zinc faţă de
valorile impuse de Legea apei potabile 48/2002.
Legat de indicatorul de mediu aer, poluanții evacuați în atmosferă sunt emisii cu conținut
de CO, NO, SO, pulberi, pulberi metalici, vapori de acid clorhidric.

20
Emisiile evacuate din instalațiile și stațiile generatoare de poluanți prin tubulatura de
dispersie pot afecta calitatea factorului de mediu aer și, de asemenea, pot afecta sănătatea
oamenilor și mediului din zonă.
Din activitatea industrială desfășurată în cadrul MITTAL STEEL IAȘI, poluanții care ar
putea determina modificări calitative ale solului sunt:
- metale grele (Zn, Cr, Pb, Fe ionic) prezente în procesele tehnologice;
- deversările, scurgerile și pierderile de combustibili sau uleiuri uzate;
- deversări, scurgeri și pierderi accidentale de soluții chimice concentrate (acid sulfuric,
hidroxid de sodiu, lapte de var);
- depuneri de pulberi, țunder, praf de zinc, etc.

3. Cuantificarea impactului indus asupra mediului prin metoda Leopold

3.1 Descrierea metodei

Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971), va fi folosită ca un


exemplu de matrice simplă.
Matricea generală conţine aproximativ 100 de acţiuni specifice şi 90 de elemente de mediu.
În folosirea matricei lui Leopold trebuie avută în vedere fiecare acţiune şi posibilitatea acesteia de
a crea un impact asupra elementelor de mediu. Figura 3.1 ilustrează conceputul matricei lui
Leopold. Acolo unde un impact este anticipat, matricea este marcată cu o linie diagonală în casuţa
de interacţiune respectivă.

Fig. 3.1. Matricea Leopold

21
Pasul al doilea în folosirea matricei lui Leopold este de a descrie interacţiunea în funcţie de
magnitudinea şi importanţa ei. “Magnitudinea” unei interacţiuni reprezintă amplitudinea acesteia
şi este descrisă numeric pe o scară de bonitate exprimate prin note de la 1 la 10, în care 10
reprezintă starea naturală a factorului de mediu neafectată de activitatea umană, iar notele de 1
reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.
Distribuirea unei valori numerice funcţie de mărimea unei interacţiuni, trebuie să se bazeze pe o
evaluare obiectivă a faptelor în strânsă legatură cu un impact anticipat.
„Importanţa” unei interacţiuni reprezintă evaluarea consecinţelor probabile ale
impactului anticipat. De asemenea scara de importanţă variază de la 1 la 10. Distribuirea valorii
numerice după importanţă se bazează pe părerea individuală, a unui grup mic sau pe studiul unei
echipe de lucru interdisciplinare.
Una dintre caracteristicile importante ale matricei lui Leopold este aceea că poate fi extinsă
sau contractată-astefel că, numărul acţiunilor poate fi mărit sau micşorat dintr-un total de 100 iar
numărul factorilor de mediu poate fi marit sau micşorat de la 90. Avantajul de bază în folosirea
matricei lui Leopold este faptul că matricea este foarte folositoare ca instrument de cercetare
grosieră, în scopurile identificării impactului şi poate constitui un mijloc valoros în comunicarea
impactului prin asigurarea unei expuneri vizuale a elementelor de impact şi a acţiunilor majore de
producere a impactelor.
Însumarea nemerelor de pe liniile şi coloanele desemnate ca având interacţiuni, poate oferi
o bună cunoaştere a estimării impactului.
Matricea lui Leopold poate fi asemena utiliztă pentru a identifica impactele pozitive
oarecum si cele negative pentru folosirea unor simboluri potrivite, precum semnele de + şi -.
Etapele în realizrea unei matrici simple de interacţiune sunt următoarele:
1. Efectuarea unei liste ce conţine acţiunile anticipate ale proiectului şi gruparea lor în funcţie de
fazele temporale ale proiectului (faza de construtie, operare şi respectiv postoperare).
2. Efectuarea unei liste a tuturor factorilor de mediu adecvaţi din zona respectivă şi gruparea lor:
✓ în funcţie de categoria: fizico-chimică, biologico-ecologică. socio-culturală şi
economico-operaţională;
✓ pe baza considerentelor spaţiale, precum zona de amplasament şi regiunea, sau în
aval sau amonte de amplasament.

22
3. Discutarea asupra unei notări de evaluare a impactului (de exemplu: numere, litere,
culori) care va fi folosită.
4. Evaluarea şi notarea în ordinea identificaării mpactelor şi efectuarea de comentarii pe
baza documentaţiilor (fişe de evaluare).
Dezavantajul metodei lui Leopold constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea
pe scară de bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului, precum
şi de posibilitatea aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment
dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului.

3.2 Principiu de lucru

Metoda lui Leopold este o metoda subiectiva, ce tine de exigenta si de experienta


evaluatorului. Se poate spune ca rezolvarea acestei metode este destul de simpla si de rapida.
Principiul de lucru a constat in acordarea notelor in functie de magnitudinea fiecarui
indicator de calitate si de asemenea unei note in functie de importanta magnitudinii.
Media aritmetica a magnitudinii pe linie, indica impactul tuturor proceselor evaluate
asupra unei singure componente de mediu.
Media aritmetica a magnitudinii pe coloana, indica impactul unui singur proces asupra
tuturor componentelor de mediu.
Asadar dupa schema din fig. 1, s-au acordat note in functie de valoarea impactului fiecarei
componente, calculand mai apoi media indicatorilor si media procesului pe coloana.

Pentru a determina impactul de mediu pe care îl are S.C. MITTAL STEEL Iași S.A., prin
metoda Matricei lui Leopold s-au stabilit componentele de mediu supuse evaluării, acestea fiind:
apa de suprafaţă, apa subterană, solul şi aerul.
Se va caracteriza din punct de vedere calitativ indicii de caliate reprezentativi şi specifici ai
proiectului, acordând note pentru magnitudine şi importanţă. Pentru acordarea cât mai obiectivă a
notelor se va utiliza schema:

23
Legendă:

✓ Cdi – Concentraţie determinată iniţial


✓ PA – Prag de alerta
✓ CMA – Concentraţia maxima admisă
Reprezentarea schematică a acordării notelor ne arată că atunci când concentraţia determinată
(Cdi) este cuprinsă între 0 şi pragul de alerta (PA), putem acorda notele 1,2,3, iar poluarea
întregistrata este una nesemnificativa, măsurile ce pot fi aplicate fiind cele de prevenire. În
cazul în care Cd se afla între PA şi CMA notele acordate sunt 4,5,6, iar impactul este potenţial
semnificativ, măsurile aplicate fiind cele de control. Daca Cdi înregistrează valori mai mari
decât CMA notele acordate sunt 7,8,9,10 , impactul produs asupra mediului fiind semnificativ
şi în acest caz măsurile luate trebuie să fie de remediere.
În urma acordării notelor se va calcula magnitudinea pentru fiecare componetă de mediu în
parte. Aceasta se calculează cu formula:
∑= Mi/n

24
Unde:

• Mi = magnitudinea componentei de mediu;


• n = numarul notelor acordate.

Exista doi factori pentru acordarea notelor de bonitate, după cum urmează :
1. Se acorda valori mari magnitudinii în cazul în care apare un impact de mediu major,
concentraţia determinată depaşind cu mult concentraţia maximă admisibilă, importanţa fiind
astfel direct proporţională cu impactul. Cu alte cuvinte, atunci când magnitudinea M=10,
concentratia determinată(Cdi) tinde spre ∞, iar dacă magnitudinea este egală cu 1 atunci
concentraţia determinată este 0.
2. Importanţa indusă asupra mediului este invers proporţională cu magnitudinea, adică se
acordă valori mari pentru un impact mic (nesemnificativ).
În cazul de faţă se va lua în considerare prima variantă, astfel, în funcţie de schema de mai sus,
se vor acorda note de la 1 la 3 pentru un impact semnificativ asupra mediului, note de 4 în
cazul în care concentraţia determinată are valoarea apropiată de pragul de alertă (acesta
reprezentand 70% din CMA), iar nota 6 pentru o concentraţie aproximativ egala a CMA. În
cazul în care concentraţia determinată reprezintă 150% din CMA se va acorda nota 7. În cazul
în care concentraţia determinată reprezintă 250% din CMA se acorda nota 8. Pentru depăşirea
de concentraţii determinate cu 250% se vor acorda note de 9 şi 10, în cazul în care procesul
are un impact major asupra mediului.

Tabel nr.3.3 Acordarea notelor de bonitate pentru magnitudine in functie de concentratia


determinata
M Cd
1 Cd→0
2 Cd<35% CMA
3 35%≤Cd<70%CMA
4 70%≤Cd<85%CMA
5 85%≤Cd<CMA(100%)
6 CMA≤Cd<150%CMA

25
7 150≤Cd<250%
8 250%≤Cd<400%
9 400%≤Cd<600%
10 Cd≥600%CMA

Tabel nr.3.4. Acordarea notelor de bonitate pentru indicatorii de calitate inregistrati pentru apa
pluviala

Nr crt. Indicator de calitate Magnitudinea Importanta (I) Impactul


(M) IM=M*I
1 Azot amoniacal 6 8 48
2 Cloruri 9 9 81
3 Crom total 2 3 6
4 Fier total 10 10 100
5 zinc 10 10 100

100

80

60

40

20
Impactul IM=M*I
0 Importanta (I)
Azot Cloruri Magnitudinea (M)
amoniacal Crom
total Fier total
zinc

Magnitudinea (M) Importanta (I) Impactul IM=M*I

26
Tabel nr.3.5. Acordarea notelor de bonitate pentru indicatorii de calitate inregistrati pentru apa
subterana

Nr crt. Indicator de calitate Magnitudine Importanta Impactul


(M) (I) IM=M*I
1 CCO-Cr, mgO2/l 3 3 9
2 Amoniu mg/l 1 2 2
3 Crom total, mg/l 1 2 2
4 Fier total, mg/l 10 10 100
5 Zinc, mg/l 3 3 9
6 Plumb, mg/l 10 10 100

100
80
60
40
Impactul IM=M*I
20
Magnitudine (M)
0
CCO-Cr, Amoniu Crom Fier Zinc, Plumb,
mgO2/l mg/l total, total, mg/l mg/l
mg/l mg/l

Magnitudine (M) Importanta (I) Impactul IM=M*I

27
Tabel nr.3.6. Acordarea notelor de bonitate pentru indicatorii de calitate inregistrati pentru aer
emisii

Nr crt. Indicator de calitate Magnitudine Importanta Impactul


(M) (I) IM=M*I
1 Aciditate HCl 3 5 15
2 Zn 10 10 100
3 Pulberi sedimentabile 9 9 81
(g/m2)

100

80

60

40
Pulberi sedimentabile (g/m2)
20 Zn
Aciditate HCl
0
(M) (I) IM=M*I
Magnitudine Importanta Impactul

Aciditate HCl Zn Pulberi sedimentabile (g/m2)

Tabel nr.3.7. Acordarea notelor de bonitate pentru indicatorii de calitate inregistrati pentru aer
imisii

Nr crt. Indicator de calitate Magnitudine Importanta Impactul


(M) (I) IM=M*I
1 CO 10 10 100
2 NO 3 4 12
3 SO - - -
4 COV - - -

28
5 Pulberi suspensie 8 8 64
6 Aciditate HCl 3 5 15
7 Zn - - -

100
80
60
40 Impactul IM=M*I
20 Importanta (I)
Magnitudine (M)
0
CO NO Pulberi Aciditate
suspensie HCl

Magnitudine (M) Importanta (I) Impactul IM=M*I

Tabel nr.3.8. Acordarea notelor de bonitate pentru indicatorii de calitate inregistrati pentru sol la
5 cm si 30 cm

Nr crt. Indicator de calitate Magnitudine Importanta Impactul


(M) (I) IM=M*I
1 Zn (5 cm) 7 7 49
2 Zn (30 cm) 5 5 25

29
50
40
30
20 Zn (30 cm)
10
Zn (5 cm)
0
(M) (I) IM=M*I
Magnitudine Importanta Impactul

Zn (5 cm) Zn (30 cm)

3.3 Rezultate și discuții

În urma aplicării metodei Leopold, obsevăm ca activitatea firmei S.C. MITTAL STEEL Iași S.A
are un impact potenţial semnificativ asupra tuturor componetelor de mediului analizate, dar mai
cu seama impactul negativ se răsfrânge asupra aer emisii şi apa pluviala.

Tabel nr.3.9.
Procese Sectia de Impact (i) Impact
zincare Componenta de
Componente mediu
de mediu

Azot 6 48
Amoniacal
Apa 8
pluviala Cloruri 9 81
9
Crom total 2 6 67
3
Fier total 10 100
10

30
Zinc 10 100
10
Aciditate HCl 3 15
5
Aer Zn 10 100 65.33
emisii 10
Pulberi 9 81
sedimentabile
(g/m2) 9
CO 10 100
10
NO 3 12
Aer imisii 4
SO - -
- 47.75
COV - -
-
Pulberi 8 64
Suspensie 8

Aciditate HCl 3 15
5
Zn - -
-
CCO-Cr, 3 9
mgO2/l
Apa 3
subterana Amoniu mg/l 1 2
2
Crom total, mg/l 2
1 37
2
Fier total, mg/l 10 100
10
Zinc, mg/l 3 9
3
100
Plumb, mg/l 10
10
7 49
Zn (5cm)
Sol 7
37
Zn (30cm) 5 25
5

31
Conform tabelului de mai sus, observăm că se înregistrează valori mari în cazul componentelor:
apa pluviala înregistrând o valoare a impactului de 67 şi aer emisii cu o valoare a impactului de
65.33. Aceste valori ridicate ne arată ca există un impact de mediu major asupra aerului şi apei,
concentraţiile determinate depăşind cu mult concetraţia maximă admisibilă. În cazul acestor două
componete de mediu poluarea are un impact semnificativ, astfel trebuie luate măsuri de remediere.

În cazul componentei de mediu apa subterana valorile cele mai alarmante s-au obţinut pentru fier
total si plumb .

În cazul componentei de mediu aer imisii valorile cele mai alarmante s-au obţinut pentru CO si
pulberi in suspensie acestea depaşind cu mult concentraţia maxima admisa.

Pentru sol, dintre indicatorii de calitate analizaţi, cel a cărui concentraţie determinată a depăţit
concentraţia maxima admisă a fost Zn la o adancime de 5 cm.

Concluziile trase în urma discuţiilor sunt acelea că, firma S.C. MITTAL STEEL Iași S.A trebuie
să îsi îmbunătăţeasca tehnologiile utilizate şi să i-a măsuri în ceea ce priveşte procesul tehnologic,
pentru minimizarea impactului negativ asupra componenteleor de mediu, primordiale fiind
comonetele apa si aer.

4. Masuri pentru minimizarea impactului indus asupra mediului

4.1. Masuri de management


Necesitatea studierii evaluării impactului activitătii asupra mediului, este justificată prin
următoarele argumente:
✓ initierea din timp a unor actiuni preventive care să reducă efectele negative care ar putea fi
generate de activitatea productiei si comercializarii tevilor din otel fara sudura, laminate sau trase
la rece, precum si activitatea de import-export;
✓ evaluarea obiectivă a posibilitătilor de aparitie a efectelor nedorite asupra mediului si
sănătătii populatiei, datorate activitătii, în vederea selectării strategiei într-o perspectivă
sistematică.

32
Obiectivele monitorizării sunt de a caracteriza condiţiile de calitate ale mediului precum şi
tendinţele acestora, de a aprecia fluxurile de apă şi poluantilor, de a compara valorile măsurate cu
valorile admisibile şi de a emite avertizări în situaţii de urgenţă. Aceste deziderate se pot atinge
prin acţiuni precum: evaluarea stării de calitate (în timp şi spaţiu) şi a tendinţelor de evoluţie;
caracterizarea problemelor existente (permanente sau urgente); proiectarea şi implementarea
programelor/proiectelor (management, reglementări etc.); evaluarea eficienţei
programelor/proiectelor; răspunsul operativ la situaţii de urgenţă.
Etapele de realizare ale monitoringului de mediu sunt: prelevare de probe, analiza probelor,
crearea bazei de date, analiza datelor, întocmirea şi distribuirea rapoartelor.
Monitoringul integrat de mediu presupune integrarea şi corelarea datelor sectoriale într-un
ansamblu care poate asigura predicţia evoluţiei mediului.

4.2. Masuri tehnice si tehnologice


Principalele măsuri tehnologice pentru reducerea şi controlul poluării sunt:
- reducerea emisiilor de agenţi poluanţi din industrie, prin alegerea materiilor prime cu cel mai
mic potenţial de poluare, modificarea proceselor tehnologice prin adăugarea unor faze de
recuperare a agenţilor poluanţi, utilizarea proceselor în circuit închis, etc.
- reducerea agenţilor poluanţi din transporturi;
- înlocuirea combustibilului solid, cu lichid, gazos sau acţionarea cu energie electrică a
motoarelor;
- reducerea emisiilor de agenţi poluanţi în industrie;
- reducerea emisiilor poluante radioactive;
- instalarea unor bariere fizico-chimice în calea răspândirii agenţilor poluanţi la: epurarea
gazelor, ventilarea incintelor, desprăfuirea aerului;
Aceste tehnologii, care necesită investiţii suplimentare trebuie să asigure:
- protecţia biotopurilor de interes ştiinţific;
- asigurarea lanţurilor trofice normale ale biocenozelor;
- asigurarea resurselor naturale (aer, apă, sol, ) curate, pentru obţinerea unei bune productivităţi;
- reciclarea naturală a materiei, prin asigurarea realizării biociclurilor elementelor vitale (carbon,
azot, oxigen, etc.);
- conservarea aspectului estetic, recreativ al mediului.

33
4.3. Obligatii de mediu minim acceptate
Câteva din obiectivele de mediu minim acceptate sunt realizate prin:
1. Perfecţionarea controalelor asupra consumurilor de utilităţi;
2. Perfecţionarea managementului substanţelor chimice utilizate;
4. Minimizarea numărului de evenimente de poluare accidentală cu repercusiuni privind
poluarea solului şi a apelor.
5. Management performant al deşeurilor rezultate pe amplasamentul organizaţiei.
6. Perfecţionarea gestionării apelor reziduale si a emisiilor de poluant in atmosfera.
7. Perfecţionarea tuturor activitatilor pentru a se desfăşura în deplină conformitate cu
legislaţia in vigoare, cu reglementările de mediu şi cu alte cerinţe de mediu aplicabile
8. Menţinerea aspectelor de mediu în limitele impuse de cerinţele legale şi alte cerinţe
aplicabile aspectelor de mediu

34
CONCLUZII

In concluzie se poate spune despre metoda lui Leopold ca este o metoda subiectiva, iar
rezolvarea acesteia este destul de rapida si simpla. In urma aplicarii acestei metode, se poate vorbi
ca apa pluviala este cea mai poluata, avand o valoare a impactului de 67, urmat de aer emisii cu o
valoare a impactlui de 65.33, aer imisii de 47.75, solul si apa subterana avand o valoare a
impactului de 37.
Concluziile trase în urma discuţiilor sunt acelea că, firma S.C. MITTAL STEEL Iași S.A
trebuie să îsi îmbunătăţeasca tehnologiile utilizate şi să i-a măsuri în ceea ce priveşte procesul
tehnologic, pentru minimizarea impactului negativ asupra componenteleor de mediu, primordiale
fiind comonetele apa si aer.

35
Bibliografie
1. Brânduşa Robu, Matei Macoveanu, “Evaluare de mediu pentru dezvoltare

durabilă”, Ed. Ecozone, Iasi, 2010


2. Bilanţul de mediu de nivel I pentru S.C. ELMET INTERNAŢIONAL S.R.L. BACĂU–
Auditor: Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi Catedra Ingineria Mediului: Prof.dr.ing. Matei
Macoveanu, Drd.ing. Brânduşa Robu; A. F. Cărpinean

3.Buletine de analiză - cuprinzând rezultatele analizelor fizice şi fizico-chimice la probele


de apă de suprafaţă, apă subterană, sol, aer –imisii recoltate din zona de amplasament a S.C.
ELMET INTERNAŢIONAL S.R.L. BACĂUîn luna septembrie 2004;

36