Hurbean, L., Fotache, D., Păvăloaia V-D, Dospinescu, O.

,
Platforme integrate pentru afaceri. ERP, Editura Economică,
București, 2013

• Un altfel de început
Titlul “Platforme integrate pentru
afaceri. ERP” este ambiţios şi l-am
propus pentru a veni cât mai bine în
întâmpinarea cerinţelor de pregătire şi
informare profesională pentru
specialiştii din domeniul economic şi
nu numai. Prin subiectele abordate am
avut în vedere acoperirea întregului
domeniu de studiu, aşa cum l-am găsit
şi în programele universităţilor de
prestigiu la care se predă acest curs.
... aşteptăm sugestiile dvs. sigur, întotdeauna se
poate mai bine. În final, încheiem cu o trimitere la
afirmaţia lui Constantin Brâncuşi: “Trebuie să
încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să
poţi să vezi foarte departe.” şi să ne dorim să
călătorim în continuare pe acelaşi Drum,
împreună, sau separat, nu mai contează... Tot ce
rămâne şi contează este încrederea cititorilor
noştri şi sperăm să o câştigăm prin ediţia de faţă.
Într-un interviu recent (2013) academicianul
Valeriu D. Cotea (celebrul oenolog de la Iaşi)
răspundea la întrebarea:
"Ce fel de vin vă place?
- Vinul prieteniei.
Cartea Platforme integrate pentru afaceri. ERP este,
dincolo de toate, Cartea prieteniei. Noroc Bun!
Studentilor nostri le dorim un Semestru bun!
 Capitolul 1
Emergenţa platformelor
Enterprise Resource
Planning
 După parcurgerea acestui capitol ar trebui să:

• cunoaşteţi evoluţia tehnologică a platformelor integrate pentru

afaceri,
• fiţi familiarizaţi cu acronimele domeniului: ERP, CRM, SCM, BI, EAI,
SOA
• aveţi o viziune completă asupra necesităţii integrării informaţionale
a proceselor de afaceri prin platformele de tip Enterprise Resource
Planning,
• identificaţi tehnologiile din “spatele” platformelor, ex. RFID
• puteţi detalia avantajele, dezavantajele şi riscurile implementării
ERP,
• cunoaşteţi piaţa şi să identificaţi dinamica acesteia.
 AGENDA

• Ce sunt platformele integrate pentru afaceri?

• Istoric şi evoluţie
• Avantaje şi dezavantaje
• Caracteristici şi costuri
• Personalizare\Customizare
• Arhitectura cu 3 straturi
• Vedere funcţională ERP
• Business Intelligence
• Caracteristici modulare de performanţă ERP
• Arhitectura extinsă
• Service Oriented Architecture
• Trend şi evoluţie
 ERP: un nou mod de viaţă

o prezenţă obişnuită în marile corporaţii şi în

companiile multinaţionale

Un subiect extrem de popular (fierbinte), o industrie în

care sunt vehiculate sume importante

Un domeniu care oferă multiple oportunităţi pentru

cariera profesională
 În România vorbim de alfabetizare ERP...

.... în altă parte se schimbă cu repeziciune generaţii de

aplicaţii ERP.

Creşterea şi succesul implementărilor ERP în noul mileniu

depind de măsura în care suitele tradiţionale se pot extinde
şi integra module din categoria Customer Relationship
Management (CRM), Supply Chain Management (SCM)
sau alte aplicaţii specifice Internet,

Lumea hight-tech evoluează şi trage şi mediul

organizaţional după ea...
 Ce este ERP?

•Vorbim de o soluţie software integrată, care

asigură schimbul de informaţii între toţi angajaţii
din întreprindere, prin crearea şi exploatarea unei
baze de date centralizate.
•ERP elimină barierele departamentale prin
integrarea tuturor faţetelor activităţii într-o singură
sursă de informare, accesibilă oricui.
 Ce este ERP?

ERP sprijină, automatizează procesele economice,

ERP integrează toate informaţiile,
ERP partajează toate informaţiile.
 crearea de proceduri standardizate și uniforme

Soluțiile
monitorizarea inteligentă a fluxurilor
ERP
permit...
obținerea de informații concise în timp real

creșterea eficienței proceselor

Definiţii, definiţii... ERP

1. ... pachete de aplicaţii formate din mai multe module care sprijină toate ariile
funcţionale: planificare, producţie, vânzare, marketing, distribuţie, contabilitate,
financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service şi întreţinere,
logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea transparentă
a modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii
într-o manieră transparentă.

2. ... o soluţie software completă şi atotcuprinzătoare pentru o întreprindere.

Definiţii, definiţii... ERP

3 ... o metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor necesare

pentru preluarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor în
firmele de producţie, distribuţie ori servicii.

4. ... un pachet de aplicaţii care promite integrarea completă a tuturor informaţiilor

din cadrul unei organizaţii.

5. ... o bază de date, o aplicaţie, o interfaţă unificată pentru întreaga întreprindere.

 Schema conceptuală a unui sistem ERP

Rapoarte pt
conducere
F
C Vânz ări şi Financiar U
L Distribu ţie Contabilitate R
I N
E Baza de date I
Service Produc ţie
N unic ă Z
post-vânzare
Ţ O
I Stocuri R
I
Personal-
Aplica ţii "front-office" Salarizare Aplica ţii "back-office"
 Elementele unui sistem ERP

BAZE DE DATE PROGRAME

Stocare Comunicare
Culegere Prelucrare

DATE
F U N C ŢIONALITĂŢI
 Soluții

Customizabile, se pot adapta perfect specificului oricărei organizații.

Managementul centralizat al documentelor interne.

Instrument de analiză economico-financiară.

Aplicatii pentru managementul punctelor de vanzare, facturare

electronica, etc.
Arhitecturi...
Arhitecturi...
Arhitecturi...
MICROSOFT
DYNAMICS AX
2009 THREE-
TIER
ARCHITECTURE
 De ce ERP?

• din raţiuni tehnologice (cum a fost Y2K)

• din raţiuni competitive (pentru a rămâne între cei
buni)
• din raţiuni de eficienţă şi productivitate (prin
reproiectarea proceselor)
• din raţiuni strategice (ridicarea calităţii sau
fidelizarea clienţilor)
 Intereseaza:
Sistem integrat,
Ușor de folosit,
Viteză sporită de prelucrare a informației,
Acces securizat pe bază de drepturi,
Sistem de backup automat,
Stabilitatea bazei de date,
Dezvoltări rapide de noi module sau rapoarte,
Posibilitate de a lucra cu baze de date multiple.
 ERP - o noua fază în evoluţia integrării
aplicaţiilor

•MRP – un set de tehnici care utilizează inventarul, datele despre stocuri şi programul de
producţie pentru a calcula necesarul de materiale, a lansa aprovizionarea şi a urmări asigurarea
acestuia pe parcusul procesului de fabricaţie.

•MRP II – planificarea operaţională a necesarului care susţine procesele de producţie, dar şi pla-
nificarea financiară, inclusiv elaborarea de scenarii sau simulări “ce-ar fi dacă?”.
 Avantaj Mod de concretizare
Informaţii de calitate Bază de date unică (date consistente şi corecte),
rapoarte îmbunătăţite
Evitarea redundanţei Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de
datelor şi operaţiunilor actualizare (introducere şi modificare)
Scăderea timpului de Rapoarte şi informaţii ad-hoc oferite de sistem
răspuns
Adaptabilitate Schimbările în procesele economice se
reconfigurează uşor în sistemul ERP
Scalabilitate Structura modulară a sistemului facilitează
adăugarea de noi componente
Sistem de întreţinere Contractul de întreţinere pe termen lung cu
îmbunătăţit furnizorul ERP nu este facultativ, ci face parte din
proiectul ERP
Dimensiune colaborativă Module precum CRM sau SCM extind şi deschid
sistemul către furnizori şi clienţi
Deschidere către e- Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea
business noilor tipuri de aplicaţii e-business
 Idei false despre ERP

• Implementarea unui sistem ERP este soluţia tuturor

problemelor unei firme.
• Dacă o suită ERP a reuşit la o firmă, atunci aceeaşi
suită are succes garantat la o altă firmă cu acelaşi
profil.
• Furnizorul ERP ne spune ce ne trebuie, pentru că
ştie cel mai bine ce înseamnă ERP.
 Ce nu este ERP?

• ERP nu este un instrument magic, care transformă

totul peste noapte.
• ERP nu se vinde cu garanţia succesului (se pot citi
destule istorii de implementări eşuate).
 Dezavantaj Mod de combatere/diminuare

Proiecte consumatoare de Implicarea activă a managementului,

timp obţinerea consensului şi acceptului general
Costuri mari Dificil şi nerecomandat
Neconformitatea modulelor Alegerea unui sistem ale cărui arhitectură
şi componente corespund proceselor
economice, culturii şi obiectivelor
strategice ale organizaţiei
Dependenţa de furnizor Analiza atentă a celor două alternative:
furnizor unic sau mai mulţi furnizori, prima
însemnând implicarea furnizorului pe
termen lung, a doua oferind şansa alegerii
soluţiilor "best of breed"
Complexitate Selectarea doar a modulelor care sunt
absolut necesare
Necesitatea extinderii şi Poate fi eliminat, dar va reduce potenţialul
dezvoltării ulterioare a sistemului, care va deveni la un moment
sistemului dat ineficient
 Beneficiile ERP

• integrarea datelor,
• informaţii în timp real în toate ariile funcţionale,
• acurateţea datelor din sistem (standardizare),
• disponibilitatea informaţiilor, acces rapid şi eficient,
cu obţinerea rapoartelor dorite,
• impune aplicarea celor mai bune practici.
 Caracteristici ERP
• structură modulară
• bază de date unică
• integrarea modulelor, astfel încât să fie asigurat fluxul
de date
între module, iar interfaţa standard să mărească
transparenţa operaţională
• flexibilitate – posibilitatea de a adopta şi integra soluţii
catalogate drept "best business practices"
• exploatare în timp real, dar şi cu opţiune de prelucrare
pe loturi;
• deschidere către soluţii/aplicaţii Internet.
 Top management Top management

Financiar & Contabilitate Resurse umane

C Marketing & Vânzări
O
P N R F
i
R
i
V
i
T
i
E U Aprovizionare Producţie Logistică C
n n n n
O Â A S.
f
D
f
N
f
B
f R fluxuri de informaţii L
o o o o N I
U Z I U
r r r r
C Ă L M I E
m m m m
Ţ I A Sunt stocate şi
a a
R

a
T
a
N
Z Sunt asigurate Sunt prelucrate N
ţ ţ ţ ţ Ţ
I I

E A E O l i v r a t e

i i i

T
i

R
fluxuri de materiale, resurse umane şi produse
I

E
i i i i

I
Fluxuri de materiale şi produse

Fluxurile de materiale, produse şi informaţii Fluxurile de materiale, produse şi informaţii în

într-o organizare funcţională organizarea bazată pe procese
 Dezavantajele ERP

• Consum mare de timp

• Costuri mari
• Dependenţa de furnizor
• Complexitate
• Nevoia de investiţii pe termen lung
 Sursa de risc Clasificare
 Riscuri provenite din comportamentul
Sinteză privind uman,
clasificarea riscurilor  Riscuri provenite din trăsăturile
psihologice ale persoanei,
Factorul uman  Riscuri provenite din activităţi
individuale,
 Riscuri provenite din nivelul de
implicare şi pregătire al utilizatorului.
 Strategice: riscuri legate de strategia
Organizaţia firmei,
 Operaţionale: riscuri ce afectează
activitatea curentă a companiei ,
 Financiare: riscuri ce au legătură
directă cu fluxurile financiare ale
firmei,
 De hazard: evenimente imprevizibile
(naturale).
 Riscuri provenite din inconsistenţe în
Stil de conducere politica de conducere,
 Riscuri provenite din activităţile şi
controalele managementului,
 Riscuri la nivel de aptitudini ale
conducerii organizaţiei.
Exemple
 Incapacitatea de a termina o sarcină la
timp, slaba calitate a personalului;
 Aşteptări nerealiste, accent pe detalii şi
pierderea din vedere a obiectivelor;
 Comunicare neeficientă cu utilizatorul,
training insuficient a utilizatorului final.
 Riscuri ce ţin de capitalul intelectual al
firmei, de schimbările ce au loc la nivel
macroeconomic;
 Frauda, resurse insuficiente, eşecuri în
reproiectarea proceselor de afaceri;
 Lipsa de lichidităţi, neachitarea
obligaţiilor contractuale ale partenerilor
de afaceri;
 Catastrofele naturale, incendiile.
 Lipsa sprijinului conducerii executive,
 Schimbări în cerinţe, leadership slab,
 Eşec în atragerea de personal calificat,
cunoştinţe insuficiente.
Sinteză privind
clasificarea riscurilor
Mediul extern  Riscuri provenite din circumstanţe
organizaţiei economice, sociale, politice şi de
mediu.
Resursele tehnologice şi  Riscuri provenite din probleme
informaţionale ale tehnice şi tehnologice;
organizaţiei  Riscuri provenite din modul de
proiectare şi implementare a aplicaţiei 
software;
 Riscuri provenite din modul de
administrare a informaţiei.
 Condiţii de piaţă în schimbare, acţiuni
dăunătoare ale competiţiei, aplicaţii
software depăşite.
 Documentare inadecvată, aplicaţii
implementate fără a îndeplini cerinţele
iniţiale, know-how inadecvat;
Instabilitatea tehnologiei curente,
imposibilitatea de conectare cu sistemul
moştenit;
 Neînţelegerea cerinţelor de schimbare,
neintegrarea sistemelor din organizaţie.

Relaţia cu terţe părţi  Riscuri provenite din relaţiile legale şi  Performanţa inadecvată a terţelor părţi,
contractuale, protecţie inadecvată a proprietăţii
 Riscuri ce provin din afectarea intelectuale, tensiuni între clienţi şi
populaţiei. contractori;
 Încălcări sau neconformitatea cu
legislaţia.
 ERP înseamnă:

• echipamente
• software
• oameni
• funcţiuni
• procese
 Reprezentare sistem ERP
Front-Office Back-Office
Raportări şi analize
F
C U
L Vânzări şi Financiar-
distribuţie R
I Contabilitate
N
E Baza de date I
N Producţie
Ţ centrală Z
Service şi O
I întreţinere Logistică& R
Stocuri I
Resurse umane
 Costurile ERP

Costul total depinde de:

mărimea întreprinderii
complexitatea proceselor economice
numărul de module instalate
metoda de implementare
Costurile ERP - O metodă simplă de estimare se bazează pe cifra de
afaceri anuală a unei firme:

Experienţa a demonstrat că suma alocată de o firmă pentru

implementarea unui sistem ERP se încadrează între 1% şi 3% din cifra
anuală de afaceri.

Această sumă cuprinde atât licenţele software, echipamentele

necesare, cât şi costurile de implementare şi adaptare a soluţiei, taxa
de mentenanţă pentru primul an, interfaţa cu alte aplicaţii – deci toate
costurile aferente unui sistem ERP introdus în firmă, reunite simplu
sub denumirea cost total de deţinere (engl. "total cost of ownership“).
 Costurile ERP
Această estimare (procentele indicate sunt desprinse
din practica altor implementări, o firmă poate merge şi
pe 4 sau 5% dacă doreşte) este un reper necesar, mai
ales în cazul firmelor care nu au experienţe anterioare
cu implementarea de sisteme informatice.
 Costurile ERP
• Investiţia iniţială: echipamente + software
• Pregătire şi instruire personal
• Consultanţă

Plaja costurilor: 50.000 € - 100.000.000 €

(software, hardware, servicii consultanţă, training,
plata personalului implicat, ca şi a angajaţilor
temporar)
 Costurile ERP

• Software: preţul este, de regulă, calculat pe modul (între

10,000 şi 100,000 €)
• Echipamente: în funcţie de infrastructura tehnologică
existentă şi planurile de viitor
• Conversia datelor: pot fi preluate din vechiul sistem ori re-
introduse manual în sistemul nou
 Costurile ERP
• Costuri de customizare\personalizare (adaptarea la specific) -
sunt costisitoare pe termen lung

• Costuri întreţinere - contract separat (aprox. 10% din costul

software; include actualizare şi upgrade)

• Pregătire şi instruire personal - se recomandă alocarea a 25%

din costul software (10,000 € /zi !! ex. pentru o solutie din
portofoliul SAP)
 Costurile post-implementare
ERP nu este o destinaţie, ci o călătorie.

Sunt adesea “uitate” ori subestimate. Includ:

• Help Desk pentru utilizatori
• cursuri de instruire pentru utilizatori
• upgrade (pentru aplicaţii şi/sau echipamente)
• adaptarea aplicaţiilor
Exemplu Calcul cost proiect ERP (SAP)
Se decide achiziţia următoarelor module:
• Financiar-Contabilitate (contabilitate generală,
debitori, creditori, mijloace fixe, contabilitate de
gestiune)
• Producţie (planificare, programare, operaţional)
• Vânzări (previziuni, comenzi, facturare, analiză)
• Logistică (gestiune stocuri, aprovizionare)
 Exemplu Calcul cost proiect ERP
Preţul se calculează în funcţie de numărul de utilizatori.
De exemplu pentru o solutie din portofoliul SAP, pentru
50 utilizatori, costul licenţelor pentru 4 module este
300.000 €. Pentru fiecare utilizator în plus se taxează
5.000 €.
Licenţele pachetului Tools and Utilities (generator de
rapoarte, editor GUI, configurator aplicaţii, instrumente
drill down): 30.000 € (50 utilizatori)
 Exemplu Calcul cost proiect ERP
Costuri consultanţă (economic, tehnic, instructor
personal): 4.200 € /zi SAU 125.000 - 175.000 € cost total.
Costuri customizare - se evaluează după stabilirea
modificărilor necesare.
Costuri întreţinere - 15% din costul licenţelor software
(upgrade, actualizare şi asistenţă post-implementare)
http://www.microsoft.com/en-us/dynamics/erp-ax-overview.aspx
 On-premises vs. SaaS
SaaS On-Premises
Cost Plata abonament, pe utilizator, pe Costuri pentru echipamente,
luna etc. licențe software, spațiu laborator,
aer condiționat, etc.
Personalizare Personalizare limitată Personalizarea depinde de furnizor

Hardware Resursele hardware și software Clientul trebuie să dețină

sunt ale furnizorului de servicii platformele hardware și software
necesare pentru rularea
platformei
Securitatea Accesul la aplicațiile SaaS a via Riscuri reduse datorate locației
Internet generează riscuri în on-site
securitate
Acces Mobile Accesibil prin intermediul Acces limitat la aplicațiile de
browserelor care rulează pe afaceri prin intermediul
dispozitivele mobile browserelor care rulează pe
dispozitivele mobile
Integrare Integrare limitată, chiar dacă este Integrarea cu pachetele software
cea mai importantă cerință existente este inclusă
Control Furnizorul de servicii SaaS deține
controlul sistemelor și are acces la
datele clienților
 Așteptări ERP SaaS
Investiție inițială redusă
Cheltuieli lunare pe serviciu reduse
Ieftin Minimă mentenanță/cost de upgrade

Instalarea facilă a software-ului

Instalarea facilă a ERP-ului
Rapid Upgrade-uri rapide

Se adresează tuturor ariilor de afaceri, nu include personalizare

Software conform cerințelor utilizatorilor
Flexibil Acces facil la configurări ERP

Training formal nu necesită personalizare

Intuitiv Training Just-In-Time
De la sine înțeles
http://www.cmswire.com/images/2015-9-January-cloud-usage-category.jpg
http://www.cmswire.com/images/2015-9-January-cloud-usage-category.jpg
 Personalizarea soluţiilor ERP
Adesea, aplicaţiile nu se potrivesc perfect cerinţelor
beneficiarului şi sunt solicitate modificări.
Modificarea aplicaţiilor este costisitoare (bani+timp) şi
adesea se face în detrimentul firmei şi din dorinţa
utilizatorilor de a nu schimba nimic.
Soluţiile ERP sunt gândite şi modelate pe practicile
economice cele mai eficiente, iar organizaţiile trebuie să-şi
reproiecteze procesele (BPR).
 Personalizarea soluţiilor ERP
Principiul călăuzitor: “sistemul dorit îndeplineşte cel puţin
95% din cerinţele critice ale organizaţiei?”
De cele mai multe se impune reproiectarea proceselor
(trecând peste protestele oamenilor) şi nu modificarea
aplicaţiilor!
(într-un studiu Forrester Research, doar 5% din firme au spus că au
modificat aplicaţiile fără să schimbe procesele, iar 41% au spus că au
reproiectat...)
 Durata unui proiect ERP

• 3 - 12 luni pentru o firmă mică

• 12 - 14 luni pentru o firmă mare
• 3 ani pentru companiile transnaţionale, cu locaţii
răspândite geografic
 Apariţia beneficiilor unui sistem ERP

După implementare urmează “perioada de stabilizare”,

ce durează între 3 şi 10 luni şi în care apare chiar
diminuarea performanţei firmei.
Arhitectura sistemului aplicaţiilor de
întreprindere

Aplicaţii E-Business
Suita ERP Alte aplicaţii
Financiar-Contabil şi/sau Producţie economice
şi/sau Resurse umane etc.

PLATFORMA SGBD
SISTEM DE OPERARE
HARDWARE
 Arhitectura cu trei straturi a unui sistem ERP

Staţii de lucru
Nivelul prezentare

Nivelul aplicaţiei Servere de aplicaţii

Server de baze de date

Nivelul bazei de date
 Funcţiile celor 3 straturi
• Nivelul prezentare – constă din interfaţa grafică utilizator sau
programul de navigare (browser) pentru accesarea funcţiilor
sistemului

• Nivelul aplicaţie – cuprinde regulile afacerii, logica şi funcţiunile

sistemului, programele care asigură transferul datelor la/de la
serverele de baze de date

• Nivelul bazei de date - asigură gestiunea datelor organizaţiei, inclusiv

a meta-datelor – cel mai adesea se regăseşte un SGBD relaţional
dintre cele standardizate industrial care include şi un modul SQL
 Vedere funcţională a ERP

Funcţional, modulele ERP acoperă:

• Planificarea producţiei
• Gestiunea achiziţiilor
• Gestiunea stocurilor
• Interacţiunea cu furnizorii
• Gestiunea relaţiilor cu
clienţii
• Urmărirea comenzilor
• Gestiunea financiară
• Gestiunea resurselor
umane
 set de componente principale

Nomenclatoare (fişiere de bază) de clienţi, furnizori, personal sub

forma unor fişiere care reunesc toate datele de descriere a acestora
şi interfaţează cu oricare modul care se serveşte de aceste date.
CONTABILITATE • obţinerea unor situaţii complete, referitoare la informaţii
financiar-contabile, în timp real şi într-o formă uşor de
ȘI FINANCIAR realizat

GESTIUNE • gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a

MIJLOACE FIXE stocurilor de materiale atât cantitativ cât și valoric

PERSONAL • management al salariaților și urmărirea drepturilor și

SALARIZARE obligațiilor bănești
 • automatizarea sistemului de gestiune a stocurilor prin
GESTIUNE STOCURI scanarea codurilor de bare și atașarea de seturi de
SmartClient caracteristici sau prin recunoasterea si citirea
etichetelor radiomagnetice RFID

• managementul activității de producție prin construirea

unui flux unitar de lucru bazat pe comandă de
URMĂRIREA
producție, bon de consum, notă de predare, modificări
PRODUCȚIEI de preț, proces-verbal de recepție, inventar, rețetar,
deviz de cheltuieli, etc.
 Contabilitate generală, numită şi componentă financiar-contabilă,
tocmai pentru că asigură conducerea evidenţei contabile şi gestiunea
financiară.

Funcţionalităţile vizează: automatizarea înregistrării informaţiilor

financiar-contabile preluate din documentele primare, cu preluarea
automată a datelor din alte aplicaţii ale sistemului ERP şi realizarea
evidenţei contabile complete, la nivel sintetic şi analitic.
De cele mai multe ori, această componentă acoperă doar cerinţele
contabilităţii financiare, asigurând în primul rând obţinerea documen-
telor contabile de sinteză cerute de legislaţia în vigoare (bilanţul
contabil, raportări de TVA, taxe şi impozite către buget) şi a celor de
Evidenţă contabilă (note contabile, registru jurnal, fişe de conturi,
registru de casă, jurnale de vânzări şi cumpărări, balanţa de verificare
etc.).
 Poate fi completată printr-una de analiză, tip Tablou de bord,
care oferă informaţii privind performanţele firmei.

Pe baza datelor din contabilitate sunt calculaţi diferiţi indicatori ce

ilustrează rezultatele financiare: veniturile şi cheltuielile pe produse/
servicii, situaţia disponibilităţilor financiare ale întreprinderii (analize
de cash-flow) etc.
 Încasări-plăţi – gestionează încasările şi plăţile, efectuate pe baza mai
multor tipuri de documente care creează obligaţii de plată sau încasare.

• Sunt urmărite termenele de plată (scadenţele) facturilor şi sunt

întreţinute situaţiile facturilor restante la încasare sau plată.
• Evidenţa multi-valută este asigurată.
• Această componentă poate apare sub forma a două module:
Debitori şi Creditori, care gestionează şi înregistrează
creanţele şi datoriile întreprinderii.
 Salarizare – componentă legată adesea de cea de resurse umane,
având ca obiect calculul şi evidenţa salariilor.

• Sunt automatizate calculul taxelor, a contribuţiei la bugetul statului

şi al asigurărilor sociale.

• Date fiind condiţiile diferite în care se calculează salariile în firme,

trebuie să se asigure un grad înalt de parametrizare şi personalizare.
 Resurse umane (Managementul Resurselor Umane) - componentă
care sprijină crearea unei politici de personal, susţinând activităţile de
recrutare şi selecţie a personalului, analiza şi urmărirea forţei de
muncă, instruirea şi dezvoltarea carierelor, crearea unui sistem de
apreciere a performanţelor.

• Asigură gestiunea salariaţilor prin stocarea tuturor datelor despre

aceştia, realizează managementul personalului şi sprijină procesul
decizional.
Înţelegerea noii forţe de muncă prin MRU

DE LA... LA...
• Instruit • Autodidact
• Schimbare continuă • Transformare
• Activităţi de training • Activităţi orientate pe
învăţare proprie
• Loialitate faţă de • Loialitate faţă de
organizaţie profesie
• Învăţare în clasă • Învăţare online
(e-Learning)
• Cost • Investiţie
 Planificare producţie – fiecare sistem are o modalitate specifică
pentru identificarea activităţilor de producţie desfăşurate: plan de
producţie, ordin de lucru, comandă etc.

• Planificarea vizează executantul, termenul, articolele de realizat,

costul programat şi detaliile tehnice.
 Model flux producție
Referat

Comanda de
producție

• Rețetar
Antecalcul • Fișa tehnologică
• Normative

Consum • Bonuri de consum

• Consum efectiv
Postcalcul
• Consum efectiv vs. consum normat

• Notă de predare
Finalizare
• Finalizare comandă
 Imobilizări – gestionează mijloacele fixe, dar şi obiectele de inventar
sau activele necorporale.

• Gestiunea acoperă întreaga durată de utilizarea activului şi se poate

afla în orice moment care este starea acestuia şi operaţiile efectuate
asupra lui (intrare, modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din
funcţiune – casare).

• Oferă multiple posibilităţi de calcul şi înregistrare a amortizării

(liniară, degresivă, accelerată).
• Componenta realizează şi contarea operaţiunilor, inclusiv amortizarea.
 Urmărire producţie (uneori livrat într-o singură componentă împreun
cu Planificarea) – înregistrează preluarea notelor de predare şi a
rapoartelor de lucru, analizează şi compară comenzile lansate, oferă
rapoarte cumulate ori detaliate ale producţiei, pe faze ori pe produse/
lucrări, ca şi rapoarte de costuri;.

Gestiune date tehnice – stochează definiţiile şi caracteristicile

tehnice ale produselor şi tehnologiilor de fabricaţie (pentru fiecare
variantă tehnologică se au în vedere planul de operaţii, timpii alocaţi şi
consumul pentru fiecare operaţie).

Planificare necesar de materiale – determină automat cantităţile

necesare, pe baza datelor despre procesul de fabricaţie (tehnologia
de fabricaţie) şi planul de producţie aprobat.
 Planificare şi urmărire consumuri şi costuri – întocmeşte bonurile
de consum şi preia datele despre consumuri de la magazii, centrali-
zează aceste date pentru calculul costurilor, generează rapoarte
detaliate sau centralizate cu privire la consumurile planificate şi
realizate;

Managementul proiectelor – are ca obiect proiectele de investiţii,

activităţile interne sau lucrările efectuate de terţi: planificarea
(bugetarea), finanţarea şi urmărirea executării acestora.
 Stocuri – gestiunea cantitativă (controlul automat al nivelului
stocurilor, gestiunea tranzacţiilor de stoc: intrări, ieşiri, transferuri,
inventar) şi calitativă a stocurilor (garanţie, termene de valabilitate)
şi generarea automată a documentelor contabile (note de intrare-
recepţie, bonuri de consum, avize de expediţie, note de transfer).

Gestiunea depozitelor (inclusă adesea în modulul de Stocuri) –

defineşte din punct de vedere organizatoric unităţile de stocare:
tipurile de inventar şi subinventar, depozite, magazii, locaţii, modul
de localizare a stocurilor.
 Aprovizionare (Furnizori) – gestionează procesele de aprovizionare
prin evidenţa cererilor de aprovizionare, a cererilor de ofertă, a ofertelor
de la furnizori şi a comenzilor transmise acestora, ca şi a facturilor
primite.

• Depăşeşte atribuţiile unei aplicaţii de gestiune, fiind un instrument de

optimizare a aprovizionării, care poate determina economii.

• Componenta nu poate funcţiona fără informaţiile din fişierele de

furnizori (sunt suite în care acestea două sunt incluse în acelaşi modul).

• De asemenea, Aprovizionare se leagă de componenta Stocuri.

Alte funcţiuni vizează: alegerea celei mai bune oferte, pe baza criteriilor
de preţ, condiţii de plată şi de livrare, urmărirea contractelor încheiate
cu furnizorii pe durate determinate.
 Vânzări – gestionează activităţile specifice procesului de vânzare:
gestiunea clienţilor (foloseşte datele din fişierele de bază), gestiunea
nomenclatoarelor de articole şi preţuri, gestiunea contractelor şi
comenzilor, procesul de livrare şi facturare.

Transport (Logistică) – permite planificarea şi gestionarea

activităţilor logistice din procesele de vânzare şi distribuţie.
 Service/Servicii – urmăreşte garanţiile şi serviciile post-vânzare.

Soluţii specifice fiecărei industrii.

Exemplu: aplicaţia Case de marcat este o soluţie destinată controlului
utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale
-aplicaţii RFID pentru lanţurile de magazile, permit controlul avansat
al produselor finite
 Ce înseamnă RFID?

RFID = Radio Frequency Identification

Identificarea prin frecvenţe radio =

tehnologie avansată de identificare rapidă a
obiectelor şi de colectare a datelor, fără a fi
necesar un contact fizic sau vizual

http://www.youtube.com/watch?v=4Zj7txoDxbE
 Analiză – componentă care apare sub diferite denumiri (aplicaţiile
complexe din această categorie sunt acum denumite Business Intelli-
gence), destinată analizei datelor din sistem, ca suport în procesul de
luare a deciziilor.

Modulul preia datele din baza de date, realizează diferite analize şi

furnizează informaţiile în forma dorită de utilizator (rapoarte detaliate
ori rezumate, grafice de orice tip). Cele mai puternice opţiuni sunt
analizele multi-dimensionale (OLAP), simulările, scenariile şi
prognozele.
 Generator de rapoarte – utilizatorii obţin rapoartele dorite în cadrul
fiecărui modul funcţional folosind datele din baza de date a sist
ERP. Conţinutul rapoartelor (datele, ordinea acestora, nivelurile de
grupare, totalurile sau alte calcule) este specificat de utilizator.
 ...Platforme ERP completate cu module
Business Intelligence (BI)

• BI – termenul aparţine Gartner Group (mijlocul anilor ‘90)

• conceptul a apărut înainte de anii ’70, era folosit în sistemele de

raportare cu ajutorul mainframe-urilor (sisteme statice,
bidimensionale, fără capacităţi analitice)

• tehnologia a fost determinată de cererea de sisteme

multidimensionale dinamice pentru sprijinirea proceselor decizionale
inteigente cu abilităţi predictive
 De ce BI?
• Supravieţuirea pe piaţă în actualele condiţii concurenţiale presupune
că o companie are nevoie de strategii de succes
• Strategiile de succes presupun capacitatea companiei de a anticipa
condiţiile viitoare
• Înţelegea trecutului este modul cel mai bun de a prezice viitorul

BI face acest lucru

 Care este modul obișnuit de utilizare a
Business Intelligence într-o organizație?

• Business Intelligence conectează persoanele potrivite la informațiile

potrivite, la momentul potrivit.

• De exemplu, când revizuie formularul curent de evaluare financiară,

managerul de vânzări, Cristina, observă că o anumită regiune nu
contribuie la fel de mult ca alte regiuni.

• Când analizează datele din foaia de calcul pentru regiunea care

contribuie mai puțin, observă că o anumită persoană din
departamentul vânzări, Ioan, are cifre de vânzări sub medie.
 Business Intelligence ?

• Business Intelligence simplifică analiza și descoperirea

informațiilor, facilitând accesul, înțelegerea, analiza, colaborarea
și acționarea pe baza informațiilor, oricând și oriunde, pentru
factorii de decizie de la toate nivelurile unei organizații.

• Se trece de la consumul informațiilor la dezvoltarea înțelegerii

contextuale performante a informațiilor respective.

• Legând strategia cu măsurătorile, organizațiile au posibilitatea

să dobândească avantaj competitiv, luând decizii mai bune mai
rapid și la toate nivelurile organizației.
 Business Intelligence - proces iterativ (acţiuni repetitive)

• punctul de pornire este mediul operaţional (esenţial integrat),

• datele sunt extrase din acest mediu şi sunt depozitate în depozitul de
date (datawarehouse),
• depozitul de date se prezintă ca un container general de date, separat
de datele operaţionale (BD din ERP),
• decidentul foloseşte SIAD (sisteme informaţionale de asistare a
deciziilor) pentru a extrage datele din depozitele de date,
• pe baza corelării multidimensionale a datelor decidentul obţine
informaţii care îi permit să realizeze scenarii de afaceri cu planuri de
acţiune.
• Warren Buffet “... nu se câştigă prin prezicerea
ploii, se câştigă prin construirea unei ambarcaţiuni “.

• O companie nu va putea să deţină un avantaj

competitiv executând aceleaşi activităţi pe care
celelalte companii le execută...
 Tendinţe BI
• CORPORATE PERFORMANCE MANAGEMENT - model ce combină BI cu
Business Performance Management = permite companiilor să-şi
alinieze strategia şi procesele de afaceri cu activităţile zilnice de
derulare afacerilor,

• ANALITICA PREVIZIONALĂ – determină rezultatele viitoare ale unui

eveniment sau a probabilităţii de apariţie a unei situaţii. Este posibilă
analiza automatizată a unei cantităţi imense de date cu diferite
variabile. Tehnica include arbori decizionali, analiza coșului de piaţă,
reţele neuronale, algoritmi genetici, text mining etc...
 KM - Knowledge Management
• strategii organizaţionale pentru maximizarea profitului utilizand
resursele intelectuale si informationale,
• procesul de gestionare a cunostintelor,
• managementul cunoasterii organizationale in scopul crearii valorii si
generarii de avantaj competitiv.

SOA – alternativă tehnologică

KM – alternativă managerială
 Knowledge Management
Învăţare şi memorie organizaţională

Cei “3i”
 inovare (crearea de noi cunoştinţe)
 învăţare (asimilarea de noi cunoştinţe)
 interactivitate partenerială

Capital intelectual =>

Performanţa organizaţiei
Knowledge Management
Strategia Human Capital Management

• Strategie de afacere care face ca fiecare angajat sa fie o achiziţie

competitivă
• mai mult decât administrarea resurselor
umane
• îmbunătăţeşte eficienţa, eficacitatea şi
productivitatea forţei de muncă
• necesită noi procese susţinute de
tehnologii de top pentru gestiunea RU
• Ajută la punerea în ACŢIUNE
Resursele Umane
- cea mai importantă investiţie
 Managementul cunoştinţelor
la nivel organizaţional
Scopul managementului cunoştinţelor =
transformarea cunoaşterii tacite
în cunoaştere explicită

Oameni – pilonul succesului

Tehnologie – ajută la transferul şi
culegerea informaţiilor
(cunoştinţelor)
Procese – componente care pun în
legătură oameni şi
cunoştinţe
Pentru performanţă, modulele ERP trebuie să prezinte
următoarele caracteristici:
asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva
accesului neautorizat la date. Securitatea este realizată la nivel de
utilizator, la nivel de sub-componentă şi la nivel de funcţionalitate
(pe operaţii: vizualizare, adăugare, modificare, ştergere);

scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o

configuraţie de bază, adăugând apoi alte module, în funcţie de
resurse şi necesităţi;
 portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în
principal la nivelul aplicaţiilor cu bazele de date;

trasabilitatea asigură urmărirea fluxului unui document prin firmă,

dar şi a tuturor prelucrărilor şi accesărilor aplicaţiei;

securitatea, concretizată într-un sistem coerent şi complet care

reglementează drepturile şi restricţiile utilizatorilor pe module,
funcţionalităţi, operaţii, până la nivelul câmpurilor din baza de date;

parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare)

permite definirea regulilor şi convenţiilor de bază specifice modului
în care fiecare beneficiar îşi desfăşoară activitatea.
 Arhitectura extinsă

Portal pentru Tabloul de bord al conducerii

conducerea executivă
Integrare Knowledge Management
Depozite trans-funcţionale
Depozit de date şi aplicaţii BI

Aplicaţii avansate
CRM SCM E-Proc. Apl. Web Altele

Aplicaţii ERP tranzacţionale

Financiar Distribuţie Resurse umane Producţie

Hardware Reţele SGBD E-mail Porţi Internet

Infrastructura tehnică
 Module funcţionale SAP R/3 System

Module de bază în structura SAP R/3 System

Financiar- Control Gestiunea

Contabilitate Workflow capitalului fix
Gestiunea proiectelor Mentenanţă Soluţii industriale
Resurse umane Gestiunea materialelor Managementul
Planificarea producţiei calităţii
Gestiunea investiţiilor Vânzări şi distribuţie
Trezorerie
Module în versiunea Internet mySAP.COM

mySAP Workplace mySAP E-Procurement mySAP Human

mySAP Supply Chain mySAP Product Resources
Management Lifecycle Management mySAP Marketplace
mySAP Customer mySAP Business mySAP Hosted
Relationship Management Intelligence Solutions
mySAP Financials mySAP Mobile Business mySAP Technology

(sursa: www.sap.com)
 Istoricul şi dinamica furnizorilor ERP
An înfiinţare Companie Ţara Preluată de Anul Observaţii
1972 SAP Germania
1975 DataWorks SUA Epicor 1999
1977 JD Edwards SUA Peoplesoft 2006
1977 Oracle SUA
1978 Baan Olanda Invensys (UK) 2000
SSA GT (SUA) 2003
1979 QAD SUA
1979 Tetra Marea Britanie Sage 1999

1981 JBA Marea Britanie Geac (Canada) 1999

1981 SSA GT SUA Infor Global 2006

Solutions
1983 Damgaard Data Danemarca Microsoft 2002 Interesul achiziţiei s-a
A/S numit suita ERP
Axapta
1983 IFS Suedia
1984 Intentia Suedia
1987 Peoplesoft SUA Oracle
2000 Navision Software Danemarca Microsoft 2002 Navision Software „se
trage" din firma PC&C
ApS (1984)
 Cu ochii spre viitor...
• Zilele în care întreprinderile erau considerate a fi salvate din punct de
vedere IT dacă dispun de pachete ERP au trecut...

• Azi, piaţa ERP este martora a 5 tendinţe majore:

1. cererea crescândă pentru aplicaţii personalizate, verticale şi
transversale, astfel încât să fie acoperite toate ariile de desfăşurare a
afacerii,
2. dezvoltarea pe scara larga a ofertei SaaS
3. integrarea în pachetele existente a soluţiilor CRM, SCM , BI şi e-
procurement ,
4. trecerea spre arhitectura n-tier datorată evoluţiei arhitecturii bazate
pe servicii (SOA),
5. integrare Knowledge Management
• Arhitectura ERP II este mai complexă, bazându-se pe mai multe
straturi tehnice şi funcţionale.
• Pentru a accentua natura diferită a noilor sisteme ERP, ele sunt
considerate neconvenţionale.
• Sistemele ERP convenţionale vizează creşterea flexibilităţii,
transparenţei şi eficienţei proceselor economice din organizaţie.
• Atributul principal al noilor sisteme este colaborarea inter-
organizaţională, în crearea unui lanţ valoric eficient (arhitectura
Service Oriented Architecture – SOA- oferă sprijin în acest sens).

• Dezideratul este crearea unui "ecosistem" bazat pe colaborare care

permite organizaţiilor să partajeze cunoaştere. ERP II a evoluat odată
cu creşterea ponderii şi dependenţei de bunuri intangibile şi instituirea
managementului cunoştinţelor (Knowledge Management).
 SOA (Service Oriented Architecture –
Arhitectură software bazată pe servicii)

• tip de arhitectură software care presupune distribuirea

funţionalităţii aplicaţiei în unităţi mai mici, distincte - numite
servicii - care pot fi distribuite într-o reţea şi pot fi utilizate
împreună pentru a crea aplicaţii destinate afacerilor.

• Serviciile comunică între ele trimiţând informaţii de la un serviciu

la altul.

• SOA este deseori văzută ca o evoluţie a programării distribuite si

a programării modulare (toate casele mari producătoare de ERP au
dezvoltat proiecte SOA).
 PROVOCĂRILE INFORMAŢIEI ÎN SECOLUL XXI

Provocările afacerilor Informaţia se găseşte în silozuri

•Globalizarea informaţionale
•Lanţuri de afaceri Informaţia trebuie să •Versiuni multiple
•Risk&Conformitate devină un activ strategic •Inadecvată
•Loialitatea clienţilor •Incompletă
•Costuri operaţionale •Inaccesibilă
•Inoportună
•În afara contextului

60% dintre manageri declară că Personalul petrece mai mult de 70% din
au nevoie de mai multe instrumente de timpul lui de lucru în căutarea
analiză a informaţiilor (Business Intelligence) informaţiei corecte, adecvate, oportune

SOA – alternativă tehnologică

 Aplicaţia A Aplicaţia F Aplicaţia A Aplicaţia F
D
A
Aplicaţia B Aplicaţia G Aplicaţia B T Aplicaţia G
A

Aplicaţia C Aplicaţia H Aplicaţia C Aplicaţia H

B
Aplicaţia D Aplicaţia I Aplicaţia D U Aplicaţia I
S

Aplicaţia E Aplicaţia J Aplicaţia E Aplicaţia J

Integrarea clasică între 10 sisteme

m o ş t e n i t e p r e s u p u n e p r o i e c t a r e a a 2 5

d e i n t e r f e ţ e p u n c t l a p u n c t .
Un middleware bus reduce cu 60% numărul
i n t e r f e ţ e l o r ş i c r e ş t e p r o d u c t i v i t a t e a c u 1 0 0 % .
 Procese servicii
WORKFLOW

Interacţiunea serviciilor
PREZENTARE

ENTERPRISE SERVICE BUS

Servicii aplicaţii afaceri

LOGICA APLICAŢIEI

Servicii de informaţii
DATE
 Enterprise Resource Management evidenţiază rolul important al
economicului, predominant sau preponderent peste software şi se
referă la ansamblul de tehnici şi instrumente pentru gestiunea
resurselor întreprinderii.

ERP reprezintă doar una din aceste multe resurse ale întreprinderii.
Sub forma unei egalităţi am putea scrie

ERM = ERP + funcţiunile economice

Business Process Integration

=
ERP + e-Business+ Knowledge Management.
 ERM = integrare + module software funcţionale
+ funcţiuni economice

Partea funcţională a ERP vizează fluxurile şi procesele economice şi

se regăseşte în module de aplicaţii specializate.

Partea de integrare asigură conectarea, punerea în legătură a funcţiu-

nilor economice. Integrarea poate fi privită aici ca o tehnică de comu-
nicare, iar tehnologia are un rol semnificativ în asigurarea ei.
Mijloace obişnuite de realizare a integrării în sistemele ERP sunt:
codul sursă, reţelele locale de calculatoare, Internet, poşta electronică,
protocoale şi baze de date.
ERM este considerată o soluţie completă de întreprindere care
constă din sistemul ERP şi activităţile funcţionale care se desfăşoară
în cadrul fiecărui modul (cu referire la management, decizii,
instruire, documentare, comunicare etc.), asigurând îmbinarea
armonioasă a acestora.
 Aplicaţii ERP clasice versus ERP II

Optimizarea întreprinderii ROL Integrarea în lanţuri valorice,

posibilităţi collaborative-commerce

DOMENIU Toate sectoarele/segmentele

Producţie-distribuţie

Producţie, vânzări şi distribuţie, Procese verticale, transversale,

FUNCŢIE
procese financiare aplicaţii industriale personalizate

Interne, ascunse PROCESE Conectare externă inclusiv

cea cu furnizorii şi clienţii

Web-aware, închisă, ARHITECTURĂ Bazată pe web, deschisă

monolitică modulară

Generate şi consumate DATE Publicate şi partajate

intern intern şi extern

Sursa: Gartner Research

ERP II este o strategie competitivă care integrează sistemul ERP
de bază (esenţial) cu soluţii specializate CRM, SCM, BI

Arhitectura ERP II este mult mai complexă, organizaţia devine o

comunitate socială care adună, sintetizează şi difuzează cunoaştere.
Arhitectura ERP II

SOA
Srivardhana T., Pawlowski S., ERP systems as an enabler of sustained business process innovation: A knowledge-based view,
The Journal of Strategic Information Systems, Volume 16, Issue 1, March 2007, Pages 51–69
 Structura unui sistem ERP extins

Server de aplicaţii
CRM/SCM

I
I N
N Server Web T
T E
R Portaluri Web R
A N
N Server de e-mail E
Browser Web
E T
Aplicaţii e-mail
T

Aplicaţii de Client
întreprindere
Server de aplicaţii
ERP
 Industrie
Industrie sector Q ERP III
clasa A
(On-premises
Industrie
X + SaaS)
ERP declarate
moarte
SOA
Industrie
ERP II segment Y

EAS
BI
Infrastructură
SCM BI tehnologică
Funcţionalităţi
CRM personalizate

Extended ERP Conectivitate externă

îmbunătăţită
ERP
MRP II Funcţionalităţi
extinse

MRP Trendul aplicaţiilor ERP

1. Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer’s Guide for Success, Resource Publishing, 2000
2. Davenport, T.H., Putting the enterprise into the enterprise system, în Harvard Business
Review, nr. 4/1998
3. Fotache, D., Hurbean, L., Dospinescu, O., Păvăloaie, D., Procese organizaţionale şi integrare
informaţională. ENTERPRISE RESOURCE PLANNING, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi,
2010
4. Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: global opportunities
and challenges,
5. Hurbean, L., Fotache, D., Păvăloaia, D.V., Dospinescu, O., Platforme integrate pentru
afaceri. ERP, Editura Economica, Bucureşti, 2013
6. Idea Group Publishing, 2002
7. Kalakota, R., Robinson, M., e-Business Roadmap for Success, Addison-Wesley, Boston, 1999
8. Motiwalla L., Thompson J., Enterprise Systems for Management, Pearson, USA, 2012
9. Norris, G., s.a., E-Business and ERP: Transforming the Enterprise, J. Wiley & Sons, New York,
2000
10. O'Leary, D.E., Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press, 2000
11. Sherif M. H., Handbook of Enterprise Integration, Auerbach Publications, USA, 2009
12. Shields, M.G., E-Business and ERP: Rapid Implementation and Project Planning, J. Wiley &
Sons, New York, 2000