PROIECT

ANALIZA SISTEMELOR
S.C “AUTOMOBILE DACIA
S.A”

ANALIZA DIAGNOSTIC
CUPRINS:

1. Prezentarea generală a societăţii

1.1 Scurt istoric
1.2 Sediul societăţii
1.3 Organizarea şi conducerea societăţii
1.3.1 Administraţia
1.3.2 Controlul societăţii
1.4 Diagnostic juridic
2. Diagnostic comercial
3. Diagnostic tehnic
4. Diagnostic al conducerii şi resurselor umane
4.1 Organigrama
4.2 Atribuţii ale membrilor consiliului de conducere
4.2.1 Atribuţiile Directorului General
4.2.2 Atribuţiile Directorului Financiar
4.2.3 Atribuţiile Directorului Afacerilor Internaţionale
4.3 Evoluţia salariaţilor
5. Diagnostic financiar – contabil
5.1 Analiza situaţiei patrimoniului
 5.1.1 Concluzii
5.2 Indicatori de structură bilanţieră
5.3 Indicatori ai solvabilităţii
5.4 Autonomia financiară
5.5 Capacitatea de autofinanţare
5.6 Capacitatea de împrumut
5.7 Autofinanţarea
5.8 Indicatori privind evoluţia fondului de rulment
5.8.1 Concluzii
5.9 Indicatori ai trezoreriei
5.10 Indicatori ai rotaţiilor şi duratelor
5.11 Analiza rezultatelor financiare
5.11.1 Concluzii
6. Evaluarea “ S.C. Automobile Dacia S.A.”
6.1 Determinarea activului net corectat
6.2 Determinarea Goodwill – ului
6.3 Determinarea capacităţii beneficiare nete corectate
6.3.1 Evaluari si concluzii
7. Anexe
 1. PREZENTAREA GENERALĂ SOCIETĂŢII

1 .1 SCURT ISTORIC

Lucrările încep în 1943 având ca scop construirea halelor necesare

montajului de subansamble pentru avionul românesc IAR-80. După terminarea
războiului construcţiile de la Colibaşi sunt preluate de Ministerul Forţelor
Armate pentru a servi ca depozit de muniţie, iar din 1949 trec în administraţia
Ministerului Căilor Ferate, care intenţiona să înfiinţeze un depou pentru
repararea locomotivelor.
Prin HCM nr.2211 din 1952 clădirile şi instalaţiile industriale sunt
preluate de Ministerul Industriei Metalurgice ,punându-se bazele Uzinei de
Piese Auto, cu un număr de 37 salariaţi. În acelaşi an s-a transferat de la Braşov
Şcoala Profesională Metalurgică nr.2, s-a dat în folosinţă gara CFR Mioveni şi
primele 24 locuinţe în Colibaşi.
În 1953 s-a pus în folosinţă secţia Sculărie destinată să realizeze SDV-uri.
În 1954 începe fabricaţia pieselor şi subansamblelor pentru autocamionul
românesc SR-101, motoare ZIS-150 şi tractorul KD-35.
Între 1953 şi 1955 se dau în folosinţă secţiile: Agregate auto, Turnătorie
fontă, Turnătorie neferoase, precum şi o parte din instalaţiile de aprovizionare
cu energie electrică, apă, abur şi aer tehnologic. Numărul salariaţilor ajunge la
1108.
În 1957 se preia, de la Uzina Mecanică Roman, fabricarea pistoanelor, iar
de la Tractorul Braşov, fabricarea segmenţilor. Se trece la fabricarea
subansamblelor motorului de autoutilitară, la montarea autoturismelor de teren
care mai târziu se va transfera la Câmpulung Muşcel.
Prin Ordinul Ministerului Construcţiilor de Maşini nr.212 din 24
octombrie 1963, unitatea îşi schimbă numele în “Uzina de Piese Auto Colibaşi
“. Se reorganizează şi regrupează secţiile de producţie.
Primul automobil Dacia 1100 a fost lansat pe piaţa la 20 august 1968,
când a fost inaugurată şi “ Uzina de Autoturisme”. Tot în 1968 ia fiinţa secţia
de Cutii de viteză Estaffet.
În 1969 începe asamblarea sub licenţa franceză a modelului R12 numit
Dacia 1300.
Întreprinderea îşi continua dezvoltarea deschizând noi secţii, fabricând
modele noi.
 În 1990 Întreprinderea de Autoturisme este desfiinţată prin scindarea în
şapte societăţi comerciale.
Societatea Comercială “ AUTOMOBILE DACIA S.A.” a luat fiinţă în
1990 prin punerea în aplicare a Hotărârii de Guvern nr.1077, a prevederilor
Legii nr.15/1990 şi a Legii nr. 31/1990 .
Pe baza acestor legi s-a trecut la modelarea fostei Întreprinderi de
Automobile în şapte societăţi comerciale pe acţiuni cu personalitate juridică,
cont în bancă şi buget de venituri şi cheltuieli proprii :
 AUTOMOBILE DACIA S.A.
 ECMA S.A.
 FAT S.A.
 COMAS S.A.
 SEGMOT S.A.
 FAM S.A.
 DACOTRANS S.A.
Pentru asigurarea condiţiilor necesare colaborării s-a folosit ca formă
organizatorică HOLDING-ul în care societatea Automobile Dacia S.A. participă
cu 22,2 mld. lei în total capitalului iniţial de peste 66,6 mld. lei, ceea ce
reprezintă 33,3% .
Acest sistem permite S.C. Automobile Dacia S.A. să controleze prin
acţiuni sistemul organizatoric şi de eficienţa a celorlalte societăţi comerciale
componente ale Holding-ului.
S-a renunţat la acest sistem datorită lipsei unor reglementări legislative şi
a lipsei de experienţa în asigurarea condiţiilor organizatorice şi coordonării
Holding-ului.
S.C. Automobile Dacia S.A. este o societate comercială pe acţiuni cu
capital majoritar de stat , în care 70% deţinute de FPS şi 30% de FPP .
Pentru eliminarea blocajelor financiare cele şapte societăţi comerciale s-
au reunificat.
Primul autoturism fabricat sub marca DACIA a fost realizat în 1968 în
colaborare cu specialiştii francezi de la firma Renault aceasta fiind Dacia 1100.
Mai târziu au apărut :
 1972-1979 Dacia 1300, Dacia Autosanitară
 1969-1970 Dacia Estafette
 1980 Dacia 1304 Pick-up , Dacia 1304 Drop Side
 după 1989 s-a trecut la industrializarea modelului Dacia 1325
Liberta, Dacia 1304 King-Cab , Dacia 1307 Double Cabine ,
Dacia 1309 , derivate din camioneta Dacia .
 cea mai nouă realizare este Dacia Nova , modelul R523 care a
fost lansată în producţie la sfârşitul anului 1995 .

1.2 Sediul societăţii

 S.C. Automobile Dacia S.A. este situată pe str. Uzinii nr. 1-3 , Colibaşi,
Argeş, România.

1.3 Organizarea şi conducerea societăţii

Conducerea firmei este asigurată de către consiliu de administraţie ales de

A.G.A (Adunarea generală a acţionarilor).

1.3.1 Administraţia

a) Adunarea generală a acţionarilor (A.G.A) ordinare şi extraordinare

decide asupra activităţii acesteia şi asigură realizarea politicii economice şi
comerciale .
Atribuţiile sunt :
 aprobă structura organizatorică şi numărul de posturi;
 alege membrii comisiei de cenzori, stabilindu-le salariu şi
descărcându-i de activitate;
 stabileşte nivelul de salarizare pentru personalul angajat în funcţie
de studii şi munca prestată şi conform legislaţiei ;
 stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi programul de activitate
pentru exerciţiul următor;
 examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de profit sau
pierderi, iar după analiza raportului comisiei de cenzori aprobă
repartizarea profitului;
 hotărăşte cu privire la contractele de credit bancar pe termen lung,
credite externe, stabilirea nivelului şi componentelor de
caracterizare a creditelor şi garanţiilor;
 hotărăşte cu privire la adoptarea sau modificarea statutului la
transformarea formei juridice a societăţii;
 analizează raportul comitetului de direcţie privind stadiul şi
perspectivele societăţii cu privire la profit şi pierdere, la poziţia
societăţii pe piaţa internă şi internaţională, nivelul tehnic şi
calitatea forţei de muncă, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii;
 reduce capitalul social sau îl majorează prin emitere de acţiuni;

b) Managerul general care este şi preşedintele comitetului de direcţie,

asigură conducerea curentă a societăţii aducând la îndeplinire deciziile în
limitele activităţii societăţii .
 El este reprezentantul societăţii în relaţiile cu terţii. Este obligat să pună
la dispoziţia acţionarilor şi comisiei de cenzori la cererea acestora documentele
societăţii .
c) Comitetului de direcţie primeşte prin delegare de la AGA o parte din
atribuţii.

1.3.2 Controlul societăţii

Acesta priveşte aspecte de ordin tehnic, tehnologic, economico-

financiar, calitatea produselor, protecţia muncii, actele şi faptele de comerţ,
condiţiile de sănătate, actele şi faptele juridice şi mediul înconjurător.
Latura controlului priveşte aspecte sanitare şi al mediului înconjurător nu
se ridică la un nivel superior celui efectuat în economie. Controlul economico-
financiar este efectuat la următoarele niveluri :
 Statul prin Direcţia Generală a Controlului Financiar şi Garda Financiară
urmăreşte respectarea reglementărilor financiar contabile în activitatea
desfăşurată, îndeplinirea obligaţiilor fiscale faţă de stat ,modul de
folosire a mijloacelor şi fondurilor din dotare, prevenirea şi combaterea
fraudelor şi modul de formare a preţurilor.
 Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar şi jurisdicţie
financiară.
 Controlul propriu prin Comisia de Cenzori.
 Controlul financiar preventiv şi financiar de gestiune

1.4 DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Automobile Dacia S.A. este persoană juridică română, cu forma juridică
de societate pe acţiuni cu capital de stat şi privat.
Societatea prezintă aspecte de soliditate în ceea ce priveşte :
 Dreptul societăţii – are contract şi statut de societate
 Dreptul comercial – are bilanţuri contabile proprii, inventar al
mijloacelor fixe, contracte comerciale ;
 Dreptul mediului – nu are litigii privind încălcări ale normelor de
protecţia mediului;
 Dreptul fiscal – care înregistrează la circumscripţia financiară;
 Dreptul social – are contracte de muncă încheiate .
 2. DIAGNOSTIC COMERCIAL

Societatea îşi desfăşoară activitatea în următoarele direcţii:

 Producerea autoturismului Dacia în diverse modele, pondera cea mai
mare având-o Dacia Berlină (58% în 1997 şi 53 % în 1998), urmată de
Dacia Break şi Dacia Nova
 Producerea de piese de schimb pentru modelele fabricate
Ritmul de înnoire este de 14,3 %
Investiţiile se fac în vederea modernizării liniilor tehnologice pentru
asigurarea unui produs de o calitate cât mai ridicată.
Distribuţia se realizează prin intermediul C.N.C.D(Centrul Naţional de
Comercializare Dacia), la care S.C. Automobile Dacia S.A este acţionar
majoritar, care la rândul ei are dealeri locali în ţară . Comanda este livrată la
preţul de vânzare stabilit iar pentru activitatea de vânzare se acordă un
discount. Dealari vând autoturismele persoanelor fizice şi juridice .
Piaţa pe care sunt vândute automobilele este o piaţă cu concurenţă
imperfectă (oligopol) caracterizată printr-un număr mic de firme cu produse
diferenţiate , firme care datorită ponderilor pe care le deţin în ansamblul ofertei,
reuşesc să influenţeze formarea preţurilor în scopul maximizării profiturilor.
Principalele firme de autoturisme de pe piaţa românească sunt : ARO ,
Automobile Dacia, Daewoo.
Analiza activităţii de comerţ exterior conduce la concluzia că S.C.
Automobile Dacia S.A foloseşte ca metodă exportul direct, ceea ce presupune
angajarea directă a producătorului prin compartimentele proprii în realizarea
exportului de mărfuri şi servicii, urmărind eliminarea sau reducerea la maxim a
verigilor intermediare ale canalului de distribuţie, cel puţin pe cele din ţara de
origine. În acest sens producătorul realizează pe lângă funcţia de producţie şi pe
cea comercială, adică face comerţ exterior în nume propriu.
Principalele ţări în care se exportă autoturisme Dacia sunt: Croaţia,
Argentina, China, Grecia, Iugoslavia, Africa de Sud, Macedonia, Turcia,
Moldova etc. Ceea ce se constată este că volumul exportului este în continuă
scădere, pierderea din ce în ce mai mult a pieţelor externe se datorează
competitivităţii scăzute a automobilelor Dacia .
În S.C. Automobile Dacia S.A există Oficiul pentru Concurenţă care ca
obiectiv stabilirea ponderilor pe care le deţin diverşi furnizori . Pentru fiecare
reper există trei furnizori, cantitatea cu care S.C. Automobile Dacia S.A se
aprovizionează fiind stabilită Oficiul pentru Concurenţă în funcţie de stabilitatea
fiecăruia, de imaginea pe piaţă, de vechimea relaţiei cu furnizorul etc.
S-a adoptat această tactică pentru a se asigura o bună aprovizionare şi în
condiţiile unor probleme ale unui furnizor.
S.C. Automobile Dacia S.A îţi domină concurenţa la intern prin preţ dar
nu şi prin calitate şi fiabilitate în timp ce la export pierde pieţe şi volumul
exportului este în scădere.
bucăţi
VÂNZĂRI TOTAL % PROD. C.S. indici/95 indici/96 ritmul
1995 intern 65915 80086 82 84136 4050 100 0
export 14171 18 100 0
1996 intern 70064 90992 77 95593 4601 106.29 100 6.29
export 20928 23 147.68 100 47.68
1997 intern 80601 93722 86 96533 2811 122.28 115.04 22.28
export 13121 14 92.59 62.70 -7.41

graficul evolutiei productiei si vânzarilor si

repartitia lor
120000
nr. automobile

100000
80000
60000
40000
20000
0
1994 1995 1996 1997 1998
anii
export import vânzari productie

După cum se observă din tabelul de mai sus volumul producţiei a crescut
mai repede decât cel al vânzărilor, ceea ce a dus şi la o creştere a stocurilor
(C.S.) .
O altă constatare este aceea că deşi exportul are la începutul perioadei o
evoluţie pozitivă, el înregistrează o scădere cu 7% faţă de 1995 şi cu 37% faţă
de 1996, evoluţie care este preconizată şi pentru anii următori datorită pierderii
unor pieţe importante (China, Argentina) şi imposibilităţii de a pătrunde pe alte
pieţe datorită performanţelor calitative scăzute faţă de nivelul cerut.
În ce pe piaţa românească volumul vânzărilor a crescut deşi nivele de
trai al românilor a scăzut, ceea ce se datorează şi schimbării opiniei
consumatorilor, dar şi dorinţei pe care nu şi-o puteau satisface până în 1990
datorită cereri prea mari faţă de oferta la momentul respectiv pentru piaţa
românească şi a inexistenţei concurenţei externe pe piaţă. Firma deţine
aproximativ 80% din piaţa de automobile din România.
Industria mondială constructoare de automobile a cunoscut în ultimii 10
ani un proces de restrângere a gradului de integrare a produsului final ,până la
nivelul de 20-25 % şi o ridicată specializare a furnizorilor de subansamble , într-
un proces continuu de globalizare.
Încercând aliniere la aceste tendinţe, cu începere din 1 octombrie 1997 s-
a înfăptuit prima etapă de restructurare organizatorică la S.C. Automobile Dacia
S.A. În felul acesta se asigurau condiţiile unor cooperări cu firmele străine sub
diferite forme.
Publicitatea se face prin intermediul posturilor de radio, televiziune,
panouri publicitare atât a firmei cât şi a dealerilor care se ocupă de vânzarea
producţiei, dar şi prin participarea la târguri naţionale şi internaţionale de
automobile şi nu numai.
Pentru materializarea colaborării cu un partener străin S.C. Automobile
Dacia S.A a urmărit următoarele obiective :
 dezvoltarea ca producător de autoturisme
 existenta unei fabricaţii de motoare proprii
 integrarea locala graduală în industria orizontală româneasca a
produselor noi .
În negocierea cu partenerii străini S.C. Automobile Dacia S.A a
întâmpinat greutăţi datorită condiţiilor mediului de afaceri instabil din România
care a condus la amânarea şi chiar întreruperea derulării unor contracte.
La sfârşitul anului 1997 S.C. Automobile Dacia S.A a purtat tratative şi a
fost semnat contractul cu firma Hyundai Motor Company pentru asamblarea la
Dacia a modelului Accent şi a motorului de 1,5 l MPI dar care datorită crizei
economice din Asia de Sud-Est nu a mai fost avansat
Ultimele tratative au avut loc în cursul anului 1998 cu firma Renault,
firmă de care se leagă începerea fabricaţiei de automobile de la Colibaşi în urma
cu 30 ani. Dacia şi Renault au decis să colaboreze la modernizarea
automobilelor şi firmei Dacia.

Mai trebuie menţionate următoarele colaborări:

 fabricaţia de matriţe, ambreiaje, transmisii în colaborare cu
firma Krupp din Germania;
 fabricaţia de cablaje auto în colaborare cu firma Nursan din
Turcia;
 fabricaţia de conectică în colaborare cu firma AMP din
Germania;
 fabricaţia de segmenţi în cooperare cu DANA Corporation
SUA, Europa;
 fabricaţia de scaune în cooperare cu firma Bertrand Faure din
Franţa;

3. DIAGNOSTICUL TEHNIC
 Activitatea de baza este producţia de automobile, o parte din utilajele
folosite sunt depăşite din punct de vedere moral dar şi fizic. Deşi s-au făcut
eforturi substanţiale în vederea alinierii S.C. Automobile Dacia S.A la
standardele internaţionale programul de modernizare este în desfăşurare .
Etapele procesului de producţie pentru fabricarea automobilului Dacia
sunt:
 executarea elementelor de caroserie la secţia “PRESAJ”;
 asamblarea elementelor de caroserie se face la secţia
“CAROSERIE”;
 vopsirea caroseriilor la secţia “VOPSITORIE”;
 montajul se realizează pe o banda cu patru segmente:
preechipare, echipare primară, echipare mecanică, echipare
finală;
 finisarea se realizează la secţia “FINISĂRI”.
După fiecare etapă în parte se execută controlul tehnic de calitate,
produsele care nu îndeplinesc sunt trimise pentru a fi retuşate iar dacă nu mai
sunt posibil de recuperat sunt trecute în categoria rebuturilor.

Fluxul tehnologic
Materii
externi prime şi
materiale
furnizori producţia

interni semifabricate

desfacere

Piaţa externă Piaţa internă

 Productivitate Indicele productivităţii Indicele preţurilor la
a muncii ( mii produsele fabricate
lei /sal)
anuală Lunară Cu bază mobilă fixă Mobilă fixă
1995 21402,2 1783,5 - - - -
1996 37462,4 3121,9 1,75 - 1,6 -
1997 91043,4 7586,9 2,43 4,25 1,7 2,73

Productivitatea medie a muncii a crescut cu 75 % în 1996 faţă de 1995 şi

cu 143% în 1997 faţă de 1996 asta în condiţiile în care numărul salariaţilor
înregistrează o creştere în 1996 de 3,8% faţă de 1995 şi scade cu 7,1% în 1997
faţă de 1995, în timp ce productivitatea reală este mult mai mică (de 9,4% în
1996 şi de 43% 1997 faţă de 1996). Productivitatea muncii a fost calculată în
funcţie de cifra de afaceri.
Creşterea productivităţii muncii în 1997 faţă de 1996 are ca principali
factori: creşterea producţiei în condiţiile reducerii numărului de salariaţi.
Pentru o mai bună analiză ar trebui analizată productivitatea angajaţilor
direct productivi, productivitatea muncii pe secţii pentru a putea reorganiza
secţiile cu productivitatea muncii scăzută şi pentru a lua măsuri în vederea
îmbunătăţirii ei.
Comparativ cu modificarea productivităţii ramurei, productivitatea firmei
are următoarea evoluţie: are o creştere mai rapidă decât cea a ramurei.
Pentru realizarea calităţii s-a proiectat şi implementat un sistem de
conducere a calităţii adecvat tipului de activitate şi produse fabricate de S.C.
Automobile Dacia S.A, care să se alinieze la standardele internaţionale ISO
9000.
Scopul evident al implementării unui sistem de calitate în conformitate cu
standardele internaţionale ISO 9000 îl constituie :
 satisfacerea intereselor organizaţiei;
 satisfacerea necesităţilor şi aşteptărilor clienţilor.

Au fost elaborate documente de către compartimentul Asigurarea Calităţi

din direcţia Asigurarea Calităţi. Aceste documente constituie un patrimoniu
intelectual de mare valoare deoarece asigură: conducerea calităţii ,evaluarea
sistemului calităţii, îmbunătăţirea continuă a activităţilor cu influenţă asupra
calităţii produselor.
Pentru reuşita acţiunilor de implementare a sistemului calitate şi
perfecţionarea acestuia au fost făcute corecţii la structura organizatorică a
societăţii prin crearea Direcţiei Asigurării Calităţii cu activităţi specifice care să
introducă concepte noi: “producem ce se vinde”, promovarea metodei şi tehnicii
de prevenire a defectelor.
Au fost alocate resursele necesare atât desfăşurării activităţii compar-
timentelor create cât şi instruirii personalului în vederea asigurării calităţii.
 Sistemul calităţii este perfectibil, permiţând îmbunătăţiri care se vor face
pe măsura identificării elementelor ce au tendinţa de a frâna sistemul sau a unor
modificări survenite în activitatea societăţii.

Puncte tari:

 adaptarea liniilor de fabricaţie pentru realizarea producţiei de

45000 buc /an de autoturisme Dacia Nova. În cadrul acestui
obiectiv s-au pus în funcţiune o serie de investiţii printre care: 5
prese 1000, o presă tuşat, prese de ambutizat, linii de asamblare
a Daciei Nova, transformarea instalaţiei de grunduire anaforeză
în cataforeză, s-a dat în folosinţa secţia Montaj General II etc.
 s-a executat Hala DEMERITE-FIABILITATE, cu dotările
necesare realizării activităţii de măsurare, testare, verificare,
cotare DEMERITE la autoturisme în condiţii optime;
 s-a pus îmbunătăţit alimentarea cu apă pentru asigurarea
necesităţilor de apă ale capacităţii de producţie;
 s-a dezvoltat staţia de compresoare;
 s-au modernizat drumurile preuzinale şi uzinale ;
Urmare a planurilor de afaceri şi proiectelor de modernizare şi dezvoltare
prezentate de management, acţionarul majoritar (FPS) a pus la dispoziţia
societăţii fonduri în valoare de 110.300 mil. lei (Convenţiile 51/1995,
207/1996, 231/1996, 1525/1996 ), dintre acestea au fost puse în funcţiune până
în prezent în valoare de 99 mld. lei.

Puncte slabe:

Capacitatea de producţie este folosită în proporţii de 94,5-97,5% dar

aceasta nu este în concordanţă cu cererea produsului pe piaţă ceea ce a dus la
creşterea stocurilor de produse finite care au crescut faţă de 1995 cu 52 % ca
valoare în 1996 şi cu 22% în 1997. Această creştere se datorează atât pierderii
unor pieţe cât şi creşterii preţurilor.
O problemă ar fi şi faptul că instalaţiile sunt învechite şi demodate şi că
investiţiile făcute nu au reuşit să aducă firma la parametrii ceruţi deDE
CONSILIUL concurenţa
FPS FPP
pe piaţa internaţională. ADMINISTRAŢIE

4. DIAGNOSTICUL CONDUCERII ŞI RESURSELOR UMANE

DIRECTOR GENERAL

4.1 ORGANIGRAMA

DIRECTOR DIRECTOR
EXECUTIV DIRECTOR AFACERI
CENTRUL DE FINANCIAR INTERNAŢIONALE
CALCUL
 4.2 ATRIBUŢIILE MEMBRILOR CONSILIULUI DE CONDUCERE

4.2.1. Atribuţiile Directorului General sunt:

 coordonează activitatea Consiliului de Administraţie, a
Directorului Executiv al Centrului de Calcul, Dir. Financiar,
Directorului Afacerilor Internaţionale;
 propune strategii de coordonare şi organizare a producţiei;
 elimină dereglările în fluxul tehnologic;
 urmăreşte rezultatele economico-financiare;
 organizează activitatea de cercetare-dezvoltare;
 negociază contractul colectiv de muncă;
 angajează / eliberează salariaţi;

4.2.2. Atribuţiile Directorului Financiar sunt:

 coordonează activitatea economică;
 analizează indicatorii economici;
 creează condiţiile de plată a obligaţiilor faţă de bugetul statului;
 asigură măsurile necesare încasării facturilor livrate ;
 întocmirea calculului în valută;
 supraveghează circulaţia documentelor de decontare cu banca ;
 asigură desfăşurarea ritmică a programului ritmică a
programului de fabricaţie;
 analizează veniturile, rentabilitatea, beneficii;
  asigură măsuri pentru încadrarea fiecărei fabrici în fondurile
planificate;

4.2.3. Atribuţiile Directorului Afacerilor Internaţionale sunt:

 coordonează politica vamală;
 conduce activitatea de marketing internaţional;
 asigură portofoliu de comenzi la export;
 prospectează piaţa;
 asigură executarea contractelor economice;
 asigură participarea la târguri şi expoziţii;
 se ocupă de reclamă şi publicitate.
Pentru uşurarea activităţii manageriale a fost introdus sistemul informatic,
format din programe automate de evaluare. Deciziile singulare care angajează
responsabilităţi de amploare asociază sistemele informatice de asistare a
procesului decizional cu analiza oportunităţilor, cu aplicarea unor tehnici de
modelare, prognoză şi simulare, cu compararea scenariilor alternative sau
utilizarea unui sistem expert.
Pentru asistarea eficientă a deciziilor sistemul informatic trebuie să
dispună de capacitatea de a conexa diferite modele şi de asambla rezultatele în
vederea comparării soluţiilor şi riscurilor implicate în actul de decizie.
Managementul asigură realizarea sarcinilor sale prin obiective ce trebuiesc
realizate.

4.3. EVOLUŢIA SALARIAŢILOR

Numărul salariaţilor înregistrează o creştere în 1996 de 3,8% faţă de

1995 şi scade cu 7,1% în 1997 faţă de1995, iar în 1998 se înregistrează o noua
scădere de 0,8% faţă de 1997 ceea ce reprezintă o scădere cu 14% faţă de 1995.

Salariul mediu a avut următoarea evoluţie:

 evolutia salariul mediu lunar

1200
1000 1014
800
mii lei

600 569.3
400
290.8
200
0
1994.5 1995 1995.5 1996 1996.5 1997 1997.5

salariul anii
mediu lunar

Ceea ce în comparaţie cu câştigul realizat la nivel de ramură sunt mai

mari, o dovadă a faptului că politica firmei este de păstrare a personalului, a
faptului că salariaţii fiind mai bine plătiţi muncesc cu mai multă
responsabilitate. Şi cum salariul raportate la salariul mediu al judeţului Argeş
plecările salariaţilor nu sunt prea dese.

Evoluţia salariului mediu lunar

Salariu indice salariului indice preturilor Indicele

mii lei salariului
real
1995 290.8 mobil fix mobil Fix
1996 569.3 1.957702889 1.567065 1.24928
1997 1014 1.781134727 3.486933 2.516579 3.943643 0.70776

Din tabelul de mai sus se poate observa că indicele salariului a crescut

foarte mult dar creşterea reală este de numai 24,9% în 1996 faţă de 1995 iar în
1997 se înregistrează o scădere a salariului real.
Pe ansamblul economiei creşterea salariului real din 1996 se poate
explica prin situaţia socio – economică din acel an când au avut loc alegerile
locale şi generale iar preţurile au fost ţinute artificial între anumite cote, ceea ce
a făcut ca în 1997 când au fost liberalizate să aibă loc o explozie a preţurilor,
ceea ce duce la scăderea venitului real al populaţiei.
O altă constatare în domeniul personalului este aceea că deşi firma a
trecut şi prin perioade mai dificile, nu au existat concedieri în masă, fapt ce
poate avea urmări atât pozitive (relativă stabilitate la locul de muncă şi totodată
încrederea în siguranţa locului de muncă ) cât şi efecte negative (creşterea
costurilor de producţie prin menţinerea unui număr supraponderal de salariaţi).
Salariul mediu lunar a fost afectat negativ de existenţa perioadelor când o parte
din personal s-a aflat în şomaj tehnic, lucrul datorat blocajelor cauzate de
întârzierile furnizării de materiale şi materii prime necesare continuării
producţiei sau datorită creării unor stocuri prea mari de producţie finită şi o
dificultăţilor de găsire a pieţelor de desfacere sau datorită reorganizărilor şi
modernizărilor care au avut loc în firmă.

Puncte tari:

Din punctul de vedere al structurii pe vârstă se constată o creştere a

ponderii angajaţilor tineri în special a celor din categoria celor cu studii
superioare dornici de afirmare. De aceea se poate spune că firma are un
management tânăr, flexibil la nou dar au grijă şi de “bătrâni” de a căror
experienţă este mare nevoie.
Pregătirea forţei de muncă se realizează prin liceele şi şcolile profesionale
proprii dar şi din exterior. Angajare se face pe baza unui concurs iar pentru
angajarea personalului cu studii superioare se solicită pe lângă cunoştinţele din
domeniu de specialitate şi cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională
precum şi cunoştinţe în domeniul utilizării calculatorului.

5. DIAGNOSTICUL FINANCIAR-CONTABIL
 Diagnosticul contabil are ca obiectiv fiabilizarea valorilor contabile
existente, aprecierea restructurării şi regrupării informaţiilor contabile ţinând
cont de anumite reguli contabile sau fiscale, precum şi a regularităţii datelor de
referinţă reţinute.
Diagnosticul financiar are ca obiectiv esenţial studiul static, dinamic şi
comparativ al activităţii desfăşurate de firma care să permită expertului să se
pronunţe cu privire la rezultatele obţinute, echilibrele financiare, resursele şi
destinaţia acestora, precum şi legătura cu randamentul capitalurilor investite.
Principalul instrument de lucru este bilanţul contabil, care este un
document de sinteză, cel mai important instrument de prezentare a bogăţiei,
averii, patrimoniului unei firme. El se prezintă sub forma unui tablou al
elementelor de activ şi de pasiv al patrimoniului unei firme şi a diferenţei dintre
acestea.
Bilanţul contabil este document oficial de gestiune al agentului economic,
al unităţii patrimoniale .
Stabilirea unui diagnostic asupra situaţiei financiare şi a rentabilităţii
firmei, care să permită determinarea, confirmarea sau infirmarea punctelor tari,
a celor slabe, în manifestarea tuturor funcţiilor firmei: de investiţie, de
exploatare, de trezorerie şi de finanţare.

5.1 ANALIZA SITUAŢIEI PATRIMONIULUI PRIN PRISMA

ECHILIBRULUI FINANCIAR, LICHIDITĂŢII ŞI
SOLVABILITĂŢII

Fondul de rulment este întotdeauna egal cu capitalul permanent minus

active imobilizate, adică excedentul capitalurilor asupra activului imobilizat.

FR= Capitaluri permanente –active imobilizate = active

circulante –datorii pe termen scurt

Dar ecuaţia fundamentală a bilanţului este Activ = Pasiv care se poate

scrie Active fixe +active circulante = capitaluri permanente + datorii t.s., de
unde: Fondul de rulment = Active circulante –Datorii t.s.
Timpul de încasare şi timpul de plată devin deosebit de importanţi în
utilizarea capitalului firmei.
 Apare nevoia de fond de rulment (NFR) care exprimă necesitatea
participării surselor permanente la constituirea fondului de rulment:

NFR = STOCURI + CREANŢE – OBLIGAŢII NEFINANCIARE

TREZORERIA= FR- NFR

1995 1996 1997

FR 76241878.44 89945591.20 35899135.20

NFR 52481220.80 43053117.20 -38616112.80

TREZORERIA 23760657.64 46892474.00 74515248.00

Evoluţia celor trei indicatori este prezentată în graficul următor:

EVOLUTIA INDICATORILOR

100000000.00
INDICATORILOR
VALOAREA

50000000.00 FR
NFR
0.00 TREZORERIA
1994 1995 1996 1997 1998
-50000000.00
ANI

Capitalul permanent înregistrează o creştere în 1996 cu 9.38% faţă de

1995 şi cu 67.75 % în 1997 faţă de 1995, în timp ce activul imobilizat are
următoarea evoluţie 8.18% şi 84.66% pe aceeaşi perioadă. Astfel se explică
evoluţia fondului de rulment deoarece între 1995 şi 1996 capitalul permanent
are o creştere mai accentuată decât activul net imobilizat, situaţie ce se schimbă
în 1997 faţă de 1995 ceea ce înseamnă că activul imobilizat net creşte mult mai
rapid decât capitalul permanent ceea ce explică declinul accentuat al fondului de
rulment.
Se poate constata că în 1995 şi 1997 firma a avut nevoie de resurse
financiare spre deosebire de 1996 când au existat resurse financiare în exces.

NFR-val.abs DISPONIBILITĂŢI
 52481220.80 25994917.6
43053117.20 48509002.80
38616112.80 75927149.60

Bilanţul unei firme este studiat sub trei forme de prezentare: bilanţul
contabil , bilanţul funcţional , bilanţul financiar.(vezi anexele 1,2)
Orice bilanţ se descompune ,în plan financiar în trei mari mase : fondul
de rulment net global , nevoia de fond de rulment (fondul de rulment normativ)
şi trezoreria.

Întâlnim următoarele categorii de NFR :

 NFR de exploatare
 NFR în afara exploatării
 NFR contabil (conform bilanţului)
 NFR financiar (inclusiv efectele scontate şi neajunse la
scadenţă)
Evoluţia NFR de exploatare depinde de trei elemente :cifra de afaceri ,
durata rotaţiei stocurilor , creanţelor , datoriilor, partea valorii adăugate în cifra
de afaceri(cu cât se adaugă o valoare mai mare la inputuri , cu cât NFR este mai
mare pentru cifra de afaceri ).
NFR se exprimă în zile de vânzare.

STOCURI  CREANTE  DATORII _ NEFINANCIA RE

NFR  * 350
CIFRA _ DE _ AFACERI

(metoda numită a “experţilor contabili” )

Necesarul de fond de rulment este acoperit pentru partea stabilă a acestui

indicator din fondul de rulment net iar parte variabilă este finanţată ,de regulă,
prin credite bancare pe termen scurt.
Necesarul de fond de rulment poate fi considerat şi un factor de
rentabilitate.
Rentabilitatea se poate calcula astfel :

REZULTATUL _ DE _ EXPOATARE ( PROFITUL _ BRUT )

IMOBILIZARI _ NETE  NFR

1995 1996 1997

Rentabilitatea 3% 2% 4%
economică

Prin reducerea NFR se obţine creşterea rentabilităţii.

 Graţie unui NFR negativ firma poate obţine o bună rentabilitate ,deşi
marja beneficiară în raport cu cifra de afaceri este slabă.
NFR poate fi privit şi ca un factor de dimensionare a trezoreriei.

5.1.1 Concluzii

Analizând necesarul de fond de rulment (valoare absolută) în comparaţie

cu disponibilităţile băneşti se poate observă că exceptând 1995 sursele de
finanţare sub formă lichidităţi firmei. Această situaţie nu este neeficientă
pentru că câştigurile realizate de firmă din disponibilităţile ţinute în bancă sau în
casă sunt inferioare plăţilor pe care trebuie să le facă ca dobândă la resursele
folosite.

5.2. INDICATORI DE STRUCTURĂ BILANŢIERĂ

 Indicele de finanţare permanentă se calculează ca raport între

capitalurile permanente şi activul imobilizat.

1995 1996 1997

Indicele de finanţare permanentă 1.14 1.15 1.04

Acest indicator este mai mare decât 1 ceea ce s-ar traduce printr-un fond
de rulment pozitiv, ceea ce reprezintă că activul imobilizat este finanţat în
întregime din surse permanente . Indicatorul creşte în 1996 şi scade în 1997
ceea ce duce la concluzia că sursele permanente scad ca pondere în raport cu
activul imobilizat.

 Indicatorul lichidităţii activului măsoară abilitatea firmei de a-şi onora

obligaţiile pe termen scurt. Acest indicator se calculează ca raport între
activele circulante şi activul total.

1995 1996 1997

Indicele lichidităţii activului 0.23 0.30 0.25

Rata capacităţii de plată a ciclului de exploatare este :

r = AC/Dts = 1.97 (în 1995)

= 1.56 (1996)
= 1.13 (1997)
şi are sensul de rată de lichiditate şi arată măsura în care datoriile pe termen
scurt au garanţie materială (normal trebuie să fie mai mare decât 1). Din
rezultatele obţinute rezultă că deşi este în declin rata lichidităţii generale
creditele de trezorerie sunt folosite pentru finanţarea activelor circulante, ceea
ce este un lucru pozitiv pentru firmă.
În toţi anii orizontului de analiză se înregistrează o situaţie normală,
creditele pe termen scurt fiind folosite pentru acoperirea necesităţilor temporare
de finanţare .

 Rara capacităţii de plată imediată

disponibilitati
rcpi 
d ts

Arătă în ce măsura s-ar putea efectua plata datoriile pe termen scurt dacă
ar exigibile astăzi.
1995 1996 1997
rata capacităţii de plată 32.27 29.85 25.52

5.3 INDICATORI AI SOLVABILITĂŢII

Măsoară capacitatea firmei de a face faţă scadenţei pe termen scurt. Ea

rezultă din echilibrul între fluxul de încasări şi cel al cheltuielilor.

 Indicele de solvabilitate generală = activul total___

Capitaluri străine

 În 1995 a fost de 5.16

 În 1996 a fost de 3.95
 În 1997 a fost de 3.36

Acest indicator arată faptul că capitaluri străine tind să deţină o pondere

din ce în ce mai mică şi că ele au ponderi mici în comparaţie cu activul total.

Solvabilitatea patrimonială care se calculează ca raport între capitalul

propriu şi pasivul total.

 În 1995 a fost de 80%

 În 1996 a fost de 74%
 În 1997 a fost de 68%

Ponderea capitalului propriu în total pasiv este în declin ceea ce se

explică prin faptul că pasivul creşte mai repede decât capitalurile proprii fapt
datorat atât creşterii gradului de îndatorare cât şi inflaţiei .
 5.4. AUTONOMIA FINANCIARĂ

Autonomia financiară reflectă aptitudinea întreprinderii de a face faţă

angajamentelor sale financiare.
Această aptitudine se măsoară cu ajutorul următorilor indicatori :

datorii _ totale
 Rata globală de îndatorare = total _ pasiv
*100

 În 1995 a fost de 19.39

 În 1996 a fost de 25.30
 În 1997 a fost de 29.79

 Rata de îndatorare totală

datorii _ totale
rit 
capital _ propriu

1995 1996 1997

rata de îndatorare totală 0.24 0.34 0.44

În practica curentă se recomandă ca acest indicator să fie mai mic decât

doi. Din rezultatele obţinute se poate spune că această rată se încadrează în
parametrii optimi dar se constată o creştere a datoriilor totale mai rapidă decât a
capitalului propriu fapt care se datorează şi ratei inflaţiei.
 Rata datoriei financiare
datorii _ financiare
rdf 
capital _ permanent

1995 1996 1997

rata datoriei financiare 0.09 0.08 0.11

Regula este ca datoriile pe termen lung să fie mai mici decât capitalul
permanent şi rata să fie mai mică decât 0.5

 Braţul levierului este dat de

datorii _ financiare datorii _ totale

resurse _ proprii
sau finantare _ proprie
  În 1995 a fost de 19.39
 În 1996 a fost de 19.39
 În 1997 a fost de 29.79

Finanţarea proprie sau resursele proprii cuprind capitalurile proprii plus

amortismentele şi provizioanele.
Datoriile financiare cuprind toate datoriile purtătoare de dobândă.

5.5. CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE

Reprezintă ansamblul resurselor financiare obţinute din operaţiile de

exploatare de care firma ar putea dispune – în absenţa dividendelor – pentru a
acoperi nevoile financiare pentru continuarea activităţii şi pentru dezvoltare.

Determinarea : Excedentul brut de exploatare (EBE)

 Alte venituri din exploatare (+)
 Alte cheltuieli de exploatare (-)

 Venituri financiare (+)

 Cheltuieli financiare (-)

 Venituri excepţionale (+)

 Cheltuieli excepţionale (-)

 Participarea salariaţilor la rezultatele firmei (-)

 Impozit pe profit (-)

= capacitatea de autofinanţare (CAF) a exerciţiului

1995 1996 1997 mii lei

Capacitatea de autofinanţare 449734588.80 777208857.60 1598415040.00

CAF
CAPITALUL _ PROPRIU  AMORTISMENTE  PROVIZIOAN E

Rentabilitatea se poate măsura raportând CAF la totalitatea fondurilor

păstrate în firmă ( capitaluri proprii, amortismente, provizioane).

1995 1996 1997

 Rentabilitatea 79.63535813 123.7052728 167.6648953

Aceasta arată proporţia prin care firma îşi poate acoperi prin propriile
resurse nevoile curente de finanţare. Din rezultatele obţinute se poate observa
că acestea sunt acoperite şi reprezintă un punct forte pentru firmă.

CAF este utilizată pentru a măsura capacitatea de rambursare a

capitalurilor împrumutate :
capitaluri _ împrumutate _ la _ termen
CAF
Exprimă termenul de rambursare a capitalului împrumutat.

1995 1996 1997

Capacitatea de rambursare 0.303325519 0.275536738 0.25469586

Se iau în calcul toate creditele fără distincţie (scurt, mediu sau lung) şi
anume :
datorii _ financiare _ totale
CAF

1995 1996 1997

0.124220167 0.066475933 0.068563171

Inversul acestui raport se numeşte marja teoretică de care dispune firma

pentru a se îndatora.
Marja teoretică este :
 În 1995 de 8.05
 În 1996 de 15.04
 În 1997 de 14.59

5.6. CAPACITATEA DE ÎMPRUMUT

Reprezintă capacitatea firmei de a contracta împrumuturi în funcţie de

structura sa financiară şi capacitatea sa de autofinanţare.
Evaluarea capacităţii de împrumut :
Rezultatele obţinute sunt:
 capitaluri _ proprii
capitaluri _ permanente
 În 1995 a fost de 0.91
 În 1996 a fost de 0.92
 În 1997 a fost de 0.89

ceea ce reprezintă că în proporţie de peste 90% din capitalurile permanente o

reprezintă capitalurile proprii cea ce dă siguranţă creditorilor şi pot
obţine credite avantajoase.

5.7. AUTOFINANŢAREA

Se măsoară pornind de la capacitatea de autofinanţare din care se deduc

dividendele plătite în timpul exerciţiului.

 Autofinanţarea = CAF – dividende vărsate

1995 1996 1997 mii lei
Autofinanţarea 428746098.40 772983561.60 1592397694

Nevoia de finanţare globală este dată de totalitatea investiţiilor în

imobilizări corporale şi financiare şi a nevoilor de legate de activitatea de
exploatare.

 gradul de independenţa al firmei

capitaluri _ proprii
capitaluri _ imprumutate

 În 1995 a fost de 4,14

 În 1996 a fost de 2,93
 În 1997 a fost de 2,29

Este un raport între părţile unui întreg (capitalul permanent) . capitalurile

proprii sunt mai mari decât capitalul împrumutat ceea ce este un punct forte ,dar
se constată o scădere a acestui raport ceea ce reprezintă o diminuare a
independenţei firmei pe baza diminuării ponderii capitalului propriu în capitalul
permanent şi totodată creşterea gradului de îndatorare a firmei. Cum această rată
este mai mare ca 1 firma se află încă într-o situaţie favorabilă ei.
Această situaţie poate fi rezultatul devalorizării monedei naţionale care a
dus la un fond necesar de finanţare mai mare şi deci, împrumuturile vor fi mai
mari nominal dar nu şi real.
 5.8 INDICATORI PRIVIND EVOLUŢIA FONDULUI DE RULMENT

 FRN = Capitaluri permanente –imobilizări nete sau

 FRN = activ circulant –datorii pe termen scurt (FRN –fondul de rulment
net)

În valori relative :
FRN FRN FRN
STOCURI ACTIV TOTAL ACTIV CIRCULANT

FRN
CA

FRN se compară cu NFR (nevoia de fond de rulment).

1995 1996 1997

FRN/ stocuri 0.80 0.53 0.24
FRN/ activ total 0.11 0.11 0.03
FRN/ activ circulant 0.48 0.35 0.11
FRN/CA 0.15 0.11 0.02

5.8.1 Concluzii

După cum se observă ponderea fondului de rulment în componentele

activului şi a cifrei de afaceri are o tendinţă decrescătoare cu atât mai puternică
în 1997 .
Pentru a fi o situaţie normală ponderea fondului de rulment în stocuri ar
trebui să fie aproximativ 50%, mai mică reflectă existenţa unor stocuri mari de
producţie finită, mai mari decât necesarul de continuare a livrării mărfii fără
întârzieri şi ar fi necesar reducerea lor. Dacă ponderea este mai mare atunci
există disponibilităţi prea mari ce ar trebui investite pentru a nu pierde din
valoarea lor în condiţiile devalorizării monedei dar şi a faptului că banii trebuie
rulaţi pentru a aduce profit.
În ceea ce priveşte ponderea fondului de rulment în cifra de afaceri, în
mod normal aceasta ar trebui să se situeze între 8% şi 32%. Ca şi în cazul
stocurilor acest indicator înregistrează valoare normală numai pentru 1995 şi
1996, în restul perioadei de analiză acesta situându-se sub limită.
 5.9. INDICATORI AI TREZORERIEI

Analiza bilanţieră pune în evidenţa câteva forme de exprimare a indicatorilor

de trezorerie :
1. Trezoreria la scadenţă constă în compararea mijloacelor de plată
disponibile pe termen scurt cu obligaţiile pe termen scurt
2. Trezoreria la vedere se exprimă prin raportul dintre disponibilităţi şi
exigibilităţile pe termen scurt
3. Trezoreria previzionară compară, la începutul unei scurte perioade,
fluxul monetar previzional de intrare şi fluxul previzional de ieşire

5.10. INDICATORI AI ROTAŢIILOR ŞI DURATELOR

Se poate considera că o cantitate de mărfuri corespunzând unui stoc

mediu s-a rotit de mai multe ori pe parcursul unui an; acest număr de ori care
descrie rotaţia stocului mediu, măsoară viteza de rotaţie a stocului.

 rotaţia stocurilor =costul bunurilor vândute /stocuri

 În 1995 a fost de 0,26

 În 1996 a fost de 0,23
 În 1997 a fost de 0,92

Reflectă cât au costat bunurile vândute în totalul stocurilor şi are sens de

rotaţie a stocurilor. Datorită creşterii mai rapide vânzărilor decât stocurilor a
rotaţia stocurilor se face la o perioadă din ce în ce mai mică, punct forte pentru
firmă, cu cât fondurile sunt rulate mai repede cu atât profitul va creşte.

Numărul mediu de zile în care se 1400.53 1573.35 398.73

vând stocurile

 rotaţia activelor fixe = vânzări nete / active fixe

 În 1995 a fost de 0,91

 În 1996 a fost de 1,45
 În 1997 a fost de 1,85

Dacă în 1995 aceasta se situa sub valoarea normală datorită investiţiilor

făcute acesta s-a îmbunătăţit .

 rotaţia activelor = vânzări nete / total active

  În 1995 a fost de 0,71
 În 1996 a fost de 1,01
 În 1997 a fost de 1,36

1995 1996 1997

rata serviciului datoriei 0.10 0.07 0.10
Rata capacităţii de plată 32.27 29.85 25.52
Rata de îndatorare totală 0.24 0.34 0.44
rata datoriei financiare 0.09 0.08 0.11

Rata serviciului datoriei se menţine constantă ceea ce reprezintă că

profitul ,amortizarea şi dobânzile la disponibil acoperă în proporţie de 10%
creditele şi dobânzile aferente creditelor.
Capacitatea de plată înregistrează o scădere de 21% în 1997 faţă de 1995
şi de 14,5% faţă de 1996 lucrul datorat şi creşterii îndatorării totale şi a datoriei
financiare.

5.11. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE

A. INDICATORI DE EXPLOATARE
1. Proporţia fiecărei cheltuieli în raport cu cifra de afaceri

Cheltuieli privind mărfurile /CA 0.50 0.46 0.74

Cheltuieli cu materialele 0.61 0.59 0.63
consumabile /CA
Cheltuieli cu materialele 0.05 0.05 0.03
consumabile /CA
Cheltuieli cu energia şi apa /CA 0.035 0.044 0.04
Alte cheltuieli materiale /CA 0.017 0.02 0.009
Cheltuieli materiale –total /CA 0.71 0.70 0.72
Cheltuieli cu lucrări şi servicii 0.039 0.048 0.031
Executate de terţi /CA
Cheltuieli cu impozitele, 0.004 0.003 0.003
Taxe şi vărsămintele asociate /CA
Cheltuieli cu remuneraţiile 0.15 0.18 0.13
 personalului /CA
Cheltuieli privind asigurările şi 0.05 0.06 0.04
Protecţia socială / CA
Cheltuieli cu personalul – total / 0.20 0.24 0.18
CA
Alte cheltuieli de exploatare /CA 0.017 0.03 0.027
Cheltuieli cu amortizările şi 0.021 0.028 0.03
provizioanele /CA
CHELTUIELI PENTRU 1.036 1.097 1.059
EXPLOATARE /CA

Ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile cu materialele consumabile şi

cele cu mărfurile vândute.

2. Evoluţia acestei proporţii

Indici de evoluţie pentru cheltuielile de exploatare

96/95 97/96 97/95
Cheltuieli privind mărfurile /CA 0.9161956 1.6096552 1.474759
Cheltuieli cu materialele 0.9801592 1.0634798 1.0423795
consumabile /CA
Cheltuieli cu materialele 0.8554044 0.7391084 0.6322365
consumabile /CA
Cheltuieli cu energia şi apa /CA 1.252697 0.9731062 1.2190073
Alte cheltuieli materiale / CA 1.2104829 0.4592749 0.5559444
Cheltuieli materiale –total /CA 0.989721 1.0194546 1.0089756
Cheltuieli cu lucrări şi servicii 1.2324088 0.6532067 0.8050177
Executate de terţi /CA
Cheltuieli cu impozitele, 0.6862201 1.1213887 0.7695195
Taxe şi vărsămintele asociate /CA
Cheltuieli cu remuneraţiile 1.224707 0.733066 0.8977911
personalului /CA
Cheltuieli privind asigurările şi 1.231429 0.7295226 0.8983553
 protecţia socială /CA
Cheltuieli cu personalul – total 1.2263372 0.7322031 0.8979279
/CA
Alte cheltuieli de exploatare /CA 1.8021556 0.9071125 1.6347579
Cheltuieli cu amortizările şi 1.2857333 1.1699658 1.504264
provizioanele /CA
CHELTUIELI PENTRU 1.0581175 0.965851 1.0219838
EXPLOATARE/CA

Concluzii

- Dacă cheltuielile privind mărfurile cresc foarte mult pe ansamblul

cheltuielilor materiale se înregistrează o staţionare fluctuaţiile fiind de
maxim două procente fapt datorat diminuării cheltuielilor cu
materialele consumabile şi alte cheltuieli.
- Spre deosebire de cheltuielile materiale cheltuielile cu personalul
cresc în 1996 faţă de 1995,una din cauze fiind şi creşterea numărului
salariaţilor, ca apoi să scadă cu 27% în condiţiile diminuării
personalului cu 11%.

Pe ansamblu cheltuielile cresc cu 5,8% în 1996 şi scad cu 3,5% în 1997.

 ponderi
Ch
elt Ch
u e
Ch ieli ltui

MARJELE
elt c eli
ui u m pri
eli ate vi
cu ria nd
m lel ma
a e r

0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
Ch teri co fur
elt alel nsu ile/
ui e c m CA
el o ab

marja brută
A i cu nsu ile/
lte en m CA
Ch che erg abil
elt ltu ia s e/C
u i
Ch ieli eli m i ap A
a a/

2. Cifra de afaceri(CA)
elt m
ui ate teri CA
eli ri a
cu ale le/C
lu -to A
Ch ex cra tal/
elt e r C
ui tax Ch cut i si A
eli e s el ate se
cu i v tui d rv
re ars eli e te icii
m a c

1995
un mi u im rti/C

1. Indicele de marjă = marja*100/CA

Ch era ntel po A
de afaceri

elt tiile e as zite

ui
eli per ocia le,
pr son te/
Ch iv C
Ch elt in alul A
ui d u
elt e as i /C
ig

 În 1997 a fost de 36.01%

 În 1996 a fost de 37.21%
CH uiel A li cu
i lt pr u A

 În 1995 a fost de 117.44%

EL cu e c pe ot rari

1996
TU am he rso ect le
IE or ltui na ia s si
LI tiz eli lul oc

tipuri de cheltuieli
PE aril de - t iala
N e s ex ota
TR i p pl l/C
U rov oata A
EX iz re

 În 1997 a fost de 1854715600 mii lei.

PL ioan /CA

 În 1996 a fost de 853542314.40 mii lei

 În 1995 a fost de 496563979.20 mii lei
O e
AT le/C
A
Evolutia ponderilor cheltuielilor de exploatare în cifra

RE A
/C
A

1997 mii lei

583182188.30 317611123.20 667969044.80
1997
1996
1995
 evolutia cifrei de afaceri

2000000000.00

1500000000.00

mii lei
1000000000.00

500000000.00

0.00
1995 1995 1996 1996 1997 1997 1998
ani

CA

3. Producţia vândută

VÂNZĂRI TOTAL Ponderi

%
1995 intern 65915 80086 82
export 14171 18
1996 intern 70064 90992 77
export 20928 23
1997 intern 80601 93722 86
export 13121 14

4. Marja brută :
 Pentru comerţ(vânzări de mărfuri –costurile mărfurilor vândute)
 Pentru activitatea de producţie şi prestări (producţia exerciţiului –
cumpărările de materii prime, materii consumabile – creşterea
stocului de materiale la sfârşit de perioadă faţă de începutul
perioadei)
Marja brută = marja pentru comerţ + marja pentru activitatea de
producţie şi prestări servicii
 CA = vânzări necesare pentru un leu profit
Profitul brut anual
1995 1996 1997
Vânzări necesare pentru 29.07 57.16 46.68
realizarea unui leu profit

Ceea ce reprezintă că pentru obţinerea unui leu profit firma a trebuit să

vândă mai mult ceea ce are ca explicaţie faptul că piaţa de desfacere cu
ponderea cea mai mare (80%) o reprezintă România iar venitul real al populaţiei
care reprezintă clientul principal a scăzut ceea ce a făcut ca şi preţul să crească
mai lent decât preţul inputurilor diminuându-se ponderea profitului în cifra de
afaceri.

5. Valoarea adăugată
 În 1995 a fost de 471774989.60 mii lei
 În 1996 a fost de 814503477.60 mii lei
 În 1997 a fost de 1718168650.40 mii lei.

Valoarea adăugată a sporit faţă de 1995 cu 72,6% în 1996 şi cu 264,2% în

1997 în condiţia în care indicele general al preţurilor a crescut cu 57% în 1996
şi cu 296% în 1997 raportat la 1995.

6. Rentabilitatea
 Financiară
 În 1995 a fost de 1,81%
 În 1996 a fost de 1,82%
 În 1997 a fost de 1,84%
 Economică

 În 1995 a fost de 2,75%

 În 1996 a fost de 2,20%
 În 1997 a fost de 3,81%
 A capitalului social
 În 1995 a fost de 1,95%
 În 1996 a fost de 2,09%
 În 1997 a fost de 3,14%
B. Cash flow (Fluxul de trezorerie)
 Cash flow brut
 Cash flow net
 Cash flow curent
 Cash flow anglo-saxon
cash flow brut 20857042.4 34946062.4 76998153.6 1.68 2.20 3.69
cash flow net 10216017.6 12745453.6 39386719.2 1.25 3.09 4
Cash flow 10069012.8 1890294.40 10417951.2 0.19 5.51 1.03
curent

5.12. EFECTUL LEVIERULUI

Întreprinderea poate influenţa asupra costului capitalului său, făcând apel

la “efectul levierului”.
Regula este că rentabilitatea capitalurilor proprii investite se află în raport
invers proporţional cu rata costului datoriilor firmei, direct proporţional cu
rentabilitatea economică internă a activului de exploatare, iar faţă de braţul
levierului se află în raport direct sau invers după cum rentabilitatea economică
internă este superioară sau nu ratei datoriilor.

Rentabilitatea internă a activului 0.015 0.013 0.033

de exploatare
Rata costului datoriei 0.076 0.052 0.119

Deşi are puţine datorii levierul este negativ deoarece rata rentabilităţii
interne este mai mică decât costul datoriei ceea ce înseamnă că capitalul propriu
nu este folosit corespunzător, deci este prea scump.
Rentabilitatea economică este mai mare decât rentabilitate financiară dar
şi mai mică decât dobânda pe piaţă la momentul respectiv ceea ce face ca firma
să nu reprezinte o atracţie pentru investitorii de portofoliu care ar câştiga mai
bine depunând banii la bancă sau investind aceşti bani în alte firme mai
profitabile.

6. EVALUAREA “ S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.”

 6.1. DETERMINAREA ACTIVULUI NET CORECTAT

În urma corecţiilor făcute bilanţul contabil reevaluat se prezintă astfel

ACTIVE iniţial reevaluat

PASIV
CAPITAL
IMOBILIZĂRI 1004,86 1808,74 SOCIAL ŞI 959,33 959,33
REZERVE
PLUS DIN
STOCURI 149,16 253,58 880,86
REEVALUARE
109,74 82,30 DTL 109,59 109,59
CREANŢE
FURNIZORI+
DISPONIBILITĂŢI 102,68 102,68 297,52 297,52
CREDITORI
Total 1366,44 2247,30 1366,44 2247,30

Valoarea matematică (Vm) este egală cu activul total reevaluat : 2247,3

mld. lei.
Activul net corijat se calculează prin două metode:
 Metoda substactivă :valoarea matematică minus obligaţiile
societăţii : 2247,3 - 407,11 = 1840,19 mld lei
 Medoda aditivă: suma tuturor capitalurilor proprii şi a soldului
favorabil al influenţelor din reevaluare: 959,33 + 880,86 =
1840,19

6.2. DETERMINAREA GOODWIILL-ULUI

În cele mai diverse situaţii valoarea unei întreprinderi se determină prin

influenţarea valorii patrimoniale, de regulă Activul Net Corijat (ANC) cu fondul
de comerţ respectiv goodwill – ul aferent elementelor intangibile ale
întreprinderii, calculat pe baza unor indicatori cantitativi realizabili în condiţii
de animaţie şi de gestiune normale.
De la sensul de “bunăvoinţă” pe care îl are în limbaj curent, termenul de
“goodwill” a ajuns să exprime în uzanţele comerciale, atitudinea favorabilă a
pieţei faţă de o întreprindere; el este expresia tuturor cauzelor care justifică
atribuirea unei valori globale întreprinderii, superioare activului său net.
Sursa goodwill – ului, a fondului de comerţ al întreprinderii, o constituie
elementele intangibile: reputaţia întreprinderii, superioritatea produselor,
amplasamentul, clientela, bonitatea şi solvabilitatea faţă de terţi, poziţia faţă de
organismele publice şi administrative, competenţa tehnică (licenţe, brevete,
mărci, studii), competenţa comercială (promovare, publicitate, clienţi, vad
comercial), competenţa managerială (calitatea personalului, performanţele
managerilor, cadrele cheie)
Valoarea Goodwill – ului (Gw) se determină astfel:

CB  ANC * I
Gw 
t

Datorită poziţiei ocupate pe piaţă (80% din piaţa de desfacere a

automobilelor în România) valoarea firmei creşte. Ea poate controla piaţa atât
prin faptul că Dacia este maşina cu ponderea cea mai mare din parcul auto din
România şi faptul foarte des numele firmei este întâlnit prin prezenţa la tot pasul
a unui autoturism de tip Dacia sau a unui service sau a unui panou publicitar, iar
după 1990 odată cu pătrunderea publicităţii prin intermediul mass-media pe
piaţa românească publicitatea se face şi pe această cale.
Un alt punct forte al acestui automobil este asigurarea service-ului,
existând o reţea de acest gen având sedii în aproape toate oraşele din România,
reţea care s-a aflat sub conducerea “ SC Automobile Dacia SA” până la
despărţirea acestora şi unde firma deţine capital majoritar.
De asemenea preţul de achiziţie a unui produs din gama Dacia este sub
preţul practicat de firmele concurente, dar şi existenţa tradiţiei în cumpărarea
acestui produs precum şi a uşurinţei în întreţinere constituie atuuri pentru
această firmă.
Un dezavantaj în constituie îmbătrânirea produsului, tehnologia de
producţie învechită şi care nu a putut fi modernizată decât pentru anumite
compartimente în vederea lansării modelului Dacia Nova.
Printre punctele slabe se numără şi faptul că produsul nu este adaptat la
normele europene şi are o fiabilitate scăzută, foloseşte un personal numeros
datorită slabei automatizări. Aceasta implică costuri de producţie ridicate pentru
tipul de produse fabricate.
Dacă acestea sunt considerate puncte slabe, atunci faptul că nu au plăţi
restante faţă de creditori (clienţi şi bănci) şi nici restanţe faţă de stat face ca
firma să fie un posibil obiectiv pentru investitorii străini strategici dar nu şi
pentru cei de portofoliu datorită rentabilităţii scăzute a investiţiei.
Firma se află situată în apropierea oraşului Piteşti, reşedinţa de judeţ dar
şi important centru economic, cu acces la reţeaua rutieră şi conectată la reţeaua
CFR ceea ce îi permite o aprovizionare facilă dar uşurinţă în livrarea produselor
finite care constau în automobile de oraş, autoutilitare, piese de schimb pentru
toate modele fabricate.
 Deci, ponderea pe piaţă deţinută şi poziţia ocupată de firmă sunt
principalele sunt principalele atuuri, nu profitul obţinut şi valoare activelor
imobilizate dintre care o parte sunt depăşite din punct de vedere moral şi fizic.
Distribuţia pe piaţa românească printr-o reţea de dealeri (CNCD- care
reprezintă principalul client pe piaţă) şi la care “ SC Automobile Dacia SA”
deţine capital majoritar.
În urma analizei făcute am ajuns la concluzia că Goodwill-ul acestei
firme este de 996.12 mld lei.
Valoarea firmei este 2836,31mld lei.

6.3. DETERMINAREA CAPACITĂŢII BENEFICIARE (CB)

NETE CORECTATE .
1
2
Numim capacitate beneficiară aptitudinea firmei de a degaja un beneficiu
net (normativ sau reproductibil ) în viitorul apropiat (în cursul exerciţiilor
din1998, 1999 de exemplu) în condiţiile de animaţie sau de gestiune considerate
“normale”, adică:
 identice celor din ultimi ani, atunci când nici o schimbare
semnificativă în aceste condiţii nu este prevăzută;
 anticipate ca normă viitoare ( cu aplicare / intrare în vigoare
cvasi - imediată).
În lipsa altor criterii, cel mai indicator al beneficiilor viitoare este tendinţa
rezultatelor trecutului recent pe o perioadă considerată destul de lungă pentru a
fi reprezentativă şi previziunile exerciţiului în curs, cu prudenţa pe care o cere
luarea în considerare a oricărei previziuni.
În această lucrare voi lua în considerare :
 Ultimele trei exerciţii : 1995, 1996, 1997
 Previziunile exerciţiului în curs, 1998, deja avansate la un punct
care permite să se stabilească previziuni destul de fiabile pentru
ca orice eroare sau imprecizie să nu atingă un prag semnificativ
în context.
În urma trecerii în revistă a contului de profit şi pierderi ale exerciţiilor
1995-1996 am încercat elaborarea unor previziuni pentru 1998. Previziunile vor
fi confruntate cu rezultatele parţiale din 1998 pentru a putea vedea dacă
previziunile stabilite sunt credibile.
Punctul de plecare îl constituie rezultatul curent înaintea impozitării
pentru exerciţiile menţionate mai sus.
 Acest rezultat suferă ajustări şi reprelucrări pentru a elimină anomaliile,
elementele excepţionale, extraordinare şi nerecurente situate în contul de
rezultate .
Dacă a fost cazul s-a ţinut cont de elementele cu caracter pur fiscal care
perturbă natura strict economică a rezultatelor pe care le determinăm în vederea
determinării capacităţii beneficiare.
De asemenea am luat în considerare nivelurile anumitor costuri, în special
salariile şi primele, pentru a le alinia la normele pe care intenţionează să le
introducă conducătorul actual.
Rezultatul curent previzional înainte de impozitul pe profit pentru
exerciţiul 1998 reflectă deja ajustările corespunzătoare care trebuiesc aduse
anilor 1995, 1996, 1998.

Principalele categorii de ajustări / reprelucrări sunt:

 Ajustare cheltuielilor cu provizioanele şi amortizărilor
 Ajustarea salariilor şi primelor excepţionale, pentru a spori
salariul de bază şi a diminua prima excepţională conform noilor
condiţii normative de animare şi de gestiune pe care
conducătorul actual intenţionează să le introducă în acest an.

Întrucât politica salarială a SC Automobile Dacia SA a fost, potrivit

Direcţiei generale, să plătească salarii de bază puţin ridicate şi să acorde prime
excepţionale la sfârşitul anului în armonie cu beneficiile constatate.
Nivelul acestor prime ating în medie 50% din salariul de bază pentru
anumite compartimente fiind mai ridicate.
Direcţia preferă :
 Să remunereze corectitudinea şi performanţa angajaţilor;
 Să plătească mai degrabă prime decât impozit pe beneficiu;
 Să creeze un cadru de lucru motivat, datorită puternicului
element variabil în remuneraţia salariaţilor.
De o vreme, Direcţiunea consideră că ar fi mai oportun să sporească
salariile de bază şi să reducă primele excepţionale .
Această orientare nu va crea probleme fundamentale şi corespunde
criteriilor unei gestiuni sănătoase, cu privire la care pare a exista un consens.
Politica aplicată privind provizioanele şi amortizările a fost una de a
supraaprecia atât deprecierile mijloacelor fixe dar mai ales condiţiile
excepţionale ce ar putea apare, de aceea acestea trebuiesc ajustate.
După ce a fost determinat “rezultatul curent reprelucrat înainte de
impozitul pe profit” am dedus impozitul pe profit calculat cu procentul de 38%.
Faptul că a fost reţinut un singur procent de impozitare, pentru toate
exerciţiile avute în vedere în această lucrare elimină fluctuaţiile fiscale datorate
exclusiv deciziilor legiuitorului.
Observaţii :
  Creşterea preţului carburanţilor a afectat volumul vânzărilor
 Ca şi introducerea taxei de drum;
 Reorganizarea firmei a afectat activitatea comercială.
În determinarea capacităţii beneficiare se ţine cont de rezultatele
previzionate pentru 1998 ca fiind limite inferioare (ipoteza inferioară).
Trebuie avut în vedere menţinerea puterii de cumpărare a salariului
pentru a nu avea conflicte cu personalul de aceea salariul va trebui să
crească cu 40% faţă de 1997.
Salariul mediu real se calculează ca raport între salariul mediu nominal
(cum este regăsit pe ştatul de plată) şi indicele preţului.
Baza de comparaţie va fi 1996.

Ajustările remuneraţiilor brute:

 În 1996 salariul mediu lunar a fost de 569,3 mii lei cea ce
reprezintă salariul brut plus două prime pe an în valoare de 25%
fiecare din salariul mediu .
 Salariul şi primele reprezintă cumulat 155,65 mld. lei anual
 Salariul mediu anual este de 6831,6 mii lei;
 Dacă se renunţă la primele acordate salariaţilor în vederea
obţinerii profitului neafectat de acestea, deoarece politica firmei
este să plătească salariile de bază mai ridicate dar în funcţie de
rezultatele obţinute.
 Salariul anual ajustat va deveni 6545,95 mii lei anual
 Salariile brute plătite au fost 155,65 mld. Lei
 Salariile brute ajustate vor fi 149,18 mld. Lei.

Corectarea remuneraţiilor brute:

Mld. lei
1995 1996 1997 1998
Cifre înaintea 73,94 155,65 247,94 335,06
prelucrării
Cifre după 70,87 149,18 237,64 335,06
prelucrare
Ajustări /retratări 3,07 6,47 10,3 -

Corectarea sarcinilor sociale:

Mld. lei
1995 1996 1997 1998
Cifre înaintea 23,67 50,11 79,43 107,34
prelucrărilor
 Cifre după 22,68 48,02 76,13 107,34
prelucrare
Ajustări /retratări 0,99 2,09 3,3 -

Corectare amortizării şi provizioanelor:

Mld. lei
1995 1996 1997 1998
Cifre înaintea 10.64 24.83 81.96 102.86
reprelucrării
Cifre după 9.47 22.10 72.95 102.86
reprelucrare
Ajustări / retratări 1.17 2.73 9.02 -

Rezultatul curent reprelucrat:

Mld. lei
1995 1996 1997 1998
Rezultatul curent înaintea 17.07 14.93 39.73 86.44
reprelucrării
Ajustările făcute amortizărilor şi 1.17 2.73 9.02
provizioanelor
Ajustările făcute remuneraţiilor 3.07 6.47 10.3
salariale
Corecţiile făcute sarcinilor sociale 0.99 2.09 3.3
Rezultatul curent de impozitat 22.30 26.22 62.35 86.44
impozitul pe profit (38%) 8.47 9.97 23.69 32.85
rezultatul net reprelucrat 13.83 16.26 38.66 53.59

Determinarea mediilor beneficilor

ipoteza inferioară ipoteza superioară

mld. lei coeficient coeficient coeficient coeficient
An
profit medie medie medie medie
simplă ponderată simplă ponderată
1995 13.83 1 1 1 1
 1996 16.26 1 2 1 2
1997 38.66 1 3 1 3
1998-inf. 53.59 1 4 0 0
1998-sup. 75.56 1 4
CB-inferioară
medie simplă 30.58
medie ponderată 37.67
CB-superioară
medie simplă 36.08
medie ponderată 46.46

Media simplă inferioară se calculează ca fiind suma profiturilor pe cei

patru ani (folosind pentru 1998 limita inferioară sau superioară), iar media
ponderată se calculează ca suma produsului dintre profiturile celor patru ani şi
coeficientul mediei ponderate, totul raportat la zece.
Datele de pornire se regăsesc în anexa.

6.3.1 Evaluări şi concluzii

ACTIVUL NET CONTABIL 2247.30

CORECTAT
Capacitatea beneficiară
- ipoteza inferioară 34.13
Media simplă 30.58
Media ponderată 37.67
- ipoteza superioară 41.27
Media simplă 36.08
Media ponderată 46.46

În ceea ce priveşte capacitatea beneficiară, din precauţie, preferam să nu

facem previziuni pe 1999 şi ne limitam la previziunile făcute pe 1998, din
tabelul constatăm că o capacitate beneficiară relativă ” sigură” se situează între
34,13 mld lei şi 41,27 mld lei.
Aplicând factorii de capitalizare a capacităţilor beneficiare se obţin
următoarele rezultate :
V1 = 252.7806 mii lei
V2 = 250.099 mii lei
 Factorul de capitalizare se calculează ca produs între un risc neutru
(obligaţii de primă categorie, să fie 10 ) şi un risc industrial (10*1.35)% pentru
ipoteza inferioară, cu un risc de nou pentru ipoteza superioară (10 * 1,65)% .
Prin aplicarea unui factor multiplicator de 7.5 se vor obţine următoarele
rezultate : V1 = 255.98 mii lei şi V2 = 309,52.
Media valorilor este 267,09 mld lei.
Valoare firmei este de 2514.39 mld lei

ANEXA 1
Situaţia patrimoniului la data :31.12.1996

mii lei
 ACTIV NR. SOLD LA:
RD. ÎNCEPUTUL SFÂRSITUL
ANULUI ANULUI
A Imobilizări necorporale
C Cheltuieli de constituire şi de 1 8695764.0 11479470.40
T cercetare
I Alte imobilizări 2 2343.2 809896.00
V Imobilizări necorporale în curs 3 0.0 614904.80
E Total( rd.1 la 3) 4 8698107.2 12904271.20
Imobilizări corporale
I Terenuri 5 52817220.0 57659774.40
M Clădiri 6 134455070.4 143729027.20
O Construcţii speciale 7 33551337.6 34739062.40
B Maşini ,utilaje şi mijloace de 8 286418030.4 292514112.80
transport
I Alte imobilizări corporale 9 11866048.4 14546963.20
L Imobilizări corporale în curs 10 12054083.6 19301300.80
I Total( rd.5 la 10) 11 531161790.4 562490240.80
Z Imobilizări financiare - total 12 4306674.4 13283706.40
A Active imobilizate 13 544166572.0 588678218.40
T
E

STOCURI
A Stocuri de materii prime, materiale 64988780.8 113870408.00
consumabile, obiecte de inventar, 14
C
baracamente
T Stocuri aflate la terţi 15 3184548.0 4673096.80
I Producţie în curs de execuţie 16 13207690.4 29685203.20
V Semifabricate, produse finite, 17
11542439.2 17617800.00
E produse reziduale
Animale 18 48203.2 94286.40
C Mărfuri 19 1414296.0 990253.60
I Ambalaje 20 731104.8 1348238.40
R Total ( rd. 14 la 20) 21 95117062.4 168279286.40
C ALTE ACTIVE CIRCULANTE
U Furnizori-debitori 22 1784356.0 9760864.00
L Clienţi şi conturi asimilate 23 27845308.8 15512234.80
A Alte creanţe 24 8284365.6 11984641.60
N Decontări cu asociaţii privind 25 37912030.4 37257142.40
capitalul
T Titluri de plasament 26 0.00
E Conturi la bănci în lei 27 3820417.6 35083844.80
Conturi la bănci ,în devize, în ţară 28 2184952.0 747015.20
Conturi la bănci ,în devize, în 29 0.00
străinătate
Casa în lei 30 611244.8 4255.60
Casa în devize 31 1518.40
Acreditive în lei 32 0.00
Acreditive în devize 33 14755477.6 9708832.80
Valori de încasat 34 78678.4 524488.80
Alte valori 35 4544147.2 2439047.20
Total ( rd. 22 la 35) 36 63908948.0 85766743.20
ACTIVE CIRCULANTE -TOTAL 37 159026010.4 254046029.60
CONTURI DE REGULARIZARE 38
ŞI ASIMILATE
Cheltuieli înregistrate în avans 39 65633.6 11688.80
Decontări din operaţii în curs de 40 82892.0 190452.00
clarificare
Diferenţe de conversie - activ 41 183434.4 3424438.40
CONTURI DE REGULARIZARE 42
331960.0 3626579.20
ŞI ASIMILATE-TOTAL
PRIME PRIVIND 43 0.0 0.00
RAMBURSAREA
OBLIGAŢIUNILOR
TOTAL ACTIV 703524542.4 846350827.20
PASIV
C Capital social din care : 52 523402046.0 547672180.00
A _capital subscris 53 523402056.0 547672180.00
P _patrimoniu regiei 54 0 0.00
I Contul întreprinzătorului individual 55 0 0.00
T Prime legate de capital 56 0 0.00
A Diferenţe de reevaluare: sold creditor 57 0 0.00
L sold debitor 58 0 0.00
U Rezerve 59 8153925.4 8634073.00
R REZULTATUL REPORTAT 60 0.00
I Profitul nerepartizat
Pierderea neacoperită 61 0.00
P REZULTATUL EXERCIŢIULUI 62
R Profit 10216017.6 11427339.20
O Pirdere 63
P Repartizarea profitului 64 10216017.6 11427339.20
R Alte fonduri 65 32183090.6 68538060.80
I Subvenţii pentru investiţii 66 319290.0 521420.40
I Provizioane reglementate 67 483992.8 1592391.40
CAPITALURI PROPRII-TOTAL 68 564542344.8 626958125.6
PROVIZIOANE PENTRU 69 200000.0 3135184.00
RISCURI ŞI CHELTUIELI
D Împrumuturi şi datorii asimilate 70 55866105.6 51665684.00
A Furnizori şi conturi asimilate 71 30902048.8 53103481.60
T Clienţi - debitori 72 28659332.8 81500637.60
O Alte datorii 73 20988490.4 27879790.40
R DATORII-TOTAL 74 136415977.6 214149593.60
I
I
CONTURI DE REGULARIZARE 75
ŞI ASIMILATE
Venituri înregistrate în avans 0.0 0.00
Decontări din operaţii în curs de 76 0.0 0.00
clarificare
Diferenţe de conversie - pasiv 77 2366220.0 2107924.00
CONTURI DE REGULARIZARE 78 2366220.0 2107924.00
ŞI ASIMILATE-TOTAL
TOTAL PASIV 79 703524542.4 846350827.20

ANEXA 2
Situaţia patrimoniului la data : 31.12.1997
 mii lei
SOLD LA:
NR.
ACTIV
RD. ÎNCEPUTUL SFÂRSITUL
ANULUI ANULUI
A Imobilizări necorporale
C Cheltuieli de constituire şi de
1 11411551.20
T cercetare
I Alte imobilizări 2 40496965.60
V Imobilizări necorporale în curs 3 19790018.40
E Total( rd.1 la 3) 4 71698535.20
Imobilizări corporale
I Terenuri 5 56451134.40
M Clădiri 6 83441680.80
O Construcţii speciale 7 29636101.60
B Maşini, utilaje şi mijloace de 8 99675598.40
transport
I Alte imobilizări corporale 9 11579484.00
L Imobilizări corporale în curs 10 31050307.20
I Total( rd.5 la 10) 11 311834306.40
Z Imobilizări financiare - total 12 621323588.00
A
T Active imobilizate 13 1004856429.60
E
STOCURI
A Stocuri de materii prime, materiale 14 107399092.00
C consumabile, obiecte de inventar,
baracamente
T Stocuri aflate la terţi 15 6545067.20
I Producţie în curs de execuţie 16 17651554.40
V Semifabricate, produse finite, 17 14070724.80
E produse reziduale
Animale 18 0.00
C Mărfuri 19 1316723.20
I Ambalaje 20 2181831.20
R Total ( rd. 14 la 20) 21 149164992.80
C ALTE ACTIVE CIRCULANTE
U Furnizori-debitori 22 11418172.80
L Clienţi şi conturi asimilate 23 80394193.60
A Alte creanţe 24 17923817.60
N Decontări cu asociaţii privind 25 0.00
capitalul
T Titluri de plasament 26 0.00
E Conturi la bănci în lei 27 11272510.40
Conturi la bănci ,în devize, în ţară 28 3405921.60
Conturi la bănci ,în devize, în 29 0.00
străinătate
Casa în lei 30 5687.20
Casa în devize 31 0.00
Acreditive în lei 32 0.00
Acreditive în devize 33 60780992.00
Valori de încasat 34 382090.40
Alte valori 35 79948.00
Total ( rd. 22 la 35) 36 185663333.60
ACTIVE CIRCULANTE -TOTAL 37 334828326.40
CONTURI DE REGULARIZARE
38
ŞI ASIMILATE
Cheltuieli înregistrate în avans 39 581826.40
Decontări din operaţii în curs de
40 3995384.00
clarificare
Diferenţe de conversie -activ 41 22175960.00
CONTURI DE REGULARIZARE
42 26753170.40
ŞI ASIMILATE-TOTAL
PRIME PRIVIND
RAMBURSAREA 43 0.00
OBLIGAŢIUNILOR
TOTAL ACTIV 1366437926.40
PASIV
C Capital social din care : 52 547626276.00
A _capital subscris 53 547626276.00
P _patrimoniu regiei 54 0.00
I Contul întreprinzătorului individual 55 0.00
T Prime legate de capital 56 0.00
A Diferenţe de reevaluare: sold creditor 57 0.00
L sold debitor 58 0.00
U Rezerve 59 264160708.80
R REZULTATUL REPORTAT 60 0.00
I Profitul nerepartizat 0.00
Pierderea neacoperită 61 0.00
P REZULTATUL EXERCIŢIULUI 62
R Profit 17210759.20
O Pierdere 63 0.00
P Repartizarea profitului 64 17210759.20
R Alte fonduri 65 118724058.40
I Subvenţii pentru investiţii 66 652118.40
I Provizioane reglementate 67 0.00
CAPITALURI PROPRII-TOTAL 68 931163161.60
PROVIZIOANE PENTRU
69 24667293.60
RISCURI ŞI CHELTUIELI
D Împrumuturi şi datorii asimilate 70 109592403.20
A Furnizori şi conturi asimilate 71 169199094.40
T Clienţi - debitori 72 66209187.20
O Alte datorii 73 62109008.00
R DATORII-TOTAL 74 407109692.80
I
I
CONTURI DE REGULARIZARE 75
ŞI
ASIMILATE
Venituri înregistrate în avans 0.00
Decontări din operaţii în curs de 76 0.00
clarificare
Diferenţe de conversie- pasiv 77 3497778.40
CONTURI DE REGULARIZARE 78 3497778.40
ŞI ASIMILATE-TOTAL
TOTAL PASIV 79 1366437926.40