Sunteți pe pagina 1din 1

Fişa de documentare nr.

Viaţa religioasa oglindita in creatiile populare, in datini si in obiceiuri

Miturile, riturile religioase si creatia artistica a daco-romanilor au fost mostenite si valorificate


de catre poporul român in creatii populare, in datini si in obiceiuri cu specific religios.
De-a lungul istoriei poporului român, creatia populara a inregistrat modificari,in functie de
contextul social si cultural in care s-a manifestat. Astfel pot fi identificate elemente de unitate
ale creatiei pe intreg teritoriul romanesc, precum si elemente de diversitate, care exprima
specificul regional si influentele culturale externe.
Creatiile populare, datinile si obiceiurile reflecta credinte privind viata, moartea, facerea lumii
si a omului, practici religioase, rituri si simboluri cosmice. De exemplu, asa cum in crestinism
sfintenia este scopul intregii creatii, iar Universul intreg este chemat sa participe la o liturghie
cosmica, in traditia populara se considera ca soarele savarseste Sfanta Liturghie pe cer,
momentul culminant fiind sfintirea lui, impartasirea la asfintit.
Manifestarile populare sunt integrate ritmului vietii comunitatii, fiind asociate sarbatorilor
calendarului crestin si agrar, cultului sfintilor si al martirilor, vietii liturgice si invataturilor
Bisericii.
Creatia folclorica religioasa nu trebuie confundata insa cu manifestarile cultului divin public, ci
exprima forma pe care o ia invatatura Bisericii in creatia spirituala a poporului, pe masura
intelegerii si a sensibilitatii credinciosilor.
Componentele creatiei populare literare, muzicale si plastice cu specific religios sunt:
literatura orala de inspiratie religioasa, colindele si cantecele de stea, bocetele, sculpturile in
lemn, icoanele pe sticla si ouale incondeiate. Aceste creatii au constituit surse de inspiratie
pentru scriitori, muzicieni si artisti plastici, care le-au prelucrat in forma culta.

S-ar putea să vă placă și