UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA “ION IONESCU DE LA BRAD” IASI

FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Analiza pietei si al
potentialului intern la
S.C. ILVAS S.A.

Student: ROMAN MADALINA

Anul IV
Grupa 451
 2013
CUPRINS

CAPITOLUL I. Baza de informatii

I.1. Prezentarea societatii
I.2. Obiectul de activitate al societatii
I.3. Activele si pasivele societatii
CAPITOLUL II. Analiza pietei
II.1. Prezentarea sectorului in care activeaza societatea
II.2. Principalii clienti si furnizori ai societatii
II.3. Principalii concurenti
II.4. Analiza mediului concurential
II.5. Analiza structurii concurentiale
II.6. Analiza pozitiei concurentiale
II.7. Analiza strategiilor de dezvoltare
 Modelul Boston Consulting Group
 Modelul Arthur D’Little
CAPITOLUL III. Analiza potentialului intern al intreprinderii
III.1. Analiza resurselor umane
III.2. Analiza mijloacelor fixe
III.3. Analiza mijloacelor circulante
CONCLUZII SI RECOMANDARI
 CAPITOLUL I. BAZA DE INFORMATII
I.1. Prezentarea societatii
S.C. ILVAS S.A., inregistrata la Registrul Comertului Judetului Vaslui sub
numarul J37/105/1991 si identificata prin codul unic de inregistrare fiscala numarul
RO2433906 este o societate pe actiuni cu capital integral privat. Sediul social este in
Municipiul Vaslui, strada Stefan cel Mare nr. 9.
Capitalul social al sediului este in valoare de 333.195 lei, constituit din 3.331.950
actiuni cu o valoare nominala de 0.1 lei pe actiune.
SC ILVAS SA Vaslui a luat fiinta prin preluarea patrimoniului fostei Intreprinderi
de Industrializare a Laptelui, construita in anul 1971, transformata in anul 1991 in
societate pe actiuni iar incepand cu anul 2002 face parte din Grupul Racova, atingand la
finele anului 2011 un numar de 160 salariati si o cifra de afaceri de peste 6.5 milioane
Euro. Principalul obiect de activitate al societatii este prelucrarea si comercializarea
laptelui si a produselor lactate fiind cea mai mare fabrica de prelucrare a laptelui din
judetul Vaslui. In perioada 2003-2004 societatea a implementat un amplu proiect de
modernizare si retehnologizare a capacitatilor de productie, care au fost aliniate la
standardele europene.
In prezent capacitatea de prelucrare a fabricii este de peste 120.000 hl lapte/an.
Pe langa modernizarea si retehnologizarea unitatilor de productie, societatea a
desfasurat un proiect de schimbare a imaginii si a lansat pe piata gama de produse
lactate VIO, produse naturale, de calitate superioara. Produsele sunt recunoscute si bine
apreciate de catre consumatori, iar firma se bucura de încredere din partea partenerilor de
afaceri.
 Avand ca obiectiv permanent grija fata de consumatori si preocuparea pentru
calitatea produselor, SC ILVAS SA a certificat in anul 2005 implementarea sistemului de
management integrat calitate - siguranta alimentara, in conformitate cu prevederile
standardelor SR ISO 9001:2001 si SR ISO 22000:2005.
In prezent, SC ILVAS SA si-a certificat si sistemul de management de mediu in
conformitate cu standardul SR ISO 14001:2005 precum si sistemul de managementul
securitatii si sanatatii in munca in conformitate cu SR ISO 18001:2008.
SC ILVAS SA VASLUI a obtinut autorizarea sanitar veterinara pentru schimburi
intracomunitare cu produse alimentare de origine animala fiindu-i atribuita stampila ovala
cu numarul de autorizare L2. Acest lucru certifica faptul ca SC ILVAS SA Vaslui este o
unitate sigura si respecta conditiile igienice si de calitate impuse de Uniunea Europeana.
Obiectivele imediate de dezvoltare ale firmei constau în diversificarea gamei
/sortimentale, mărirea capacitătii de productie, cresterea cotei de piată prin extinderea
zonei de desfacere.

I.2. Obiectul de activitate al societatii

Activitatea S.C. ILVAS S.A. Vaslui consta in industrializarea, depozitarea,
conservarea si comercializarea laptelui, a produselor lactate si a altor produse alimentare
si nealimentare, en-gros si cu amanuntul in magazinele proprii, tonete, din mijloace de
transport si alte locuri autorizate prin primarii, prestari servicii, transporturi.
La sfarsitul exercitiului financiar 2011, situatia principaleleor elemente din
structura contului de profit si pierdere se prezinta astfel:
TABEL I.2.1.
Lei
Venit din exploatare 26.875.159
Cheltuieli exploatare 26.010.878
Rezultat exploatare 864.271
Venituri financiare 149.874
Cheltuieli financiare 772.607
Rezultat financiar 622.733
Rezultat brut 241.538
Impozit profit 59.249
Rezultat net 182.289
 Din analiza datelor mai sus prezentate se constata ca activitatea de exploatare a
generat un profit in 2011 in suma de 864.271 lei, in scadere fata de anul precedent cu un
procent de 5.5%, iar elementele care au determinat aceasta scadere se regasesc atat in
structura veniturilor cat si in structura cheltuielilor.
Referitor la evolutia veniturilor prezentam urmatoarele date comparative ale unor
posturi din structura contului de profit si pierdere.
TABEL I.2.2.
2011 2012
Productia vanduta 19.950.687 19.691.678
Venit din vanzarea marfurilor 8.225.680 4.880.377
Productia realizata 17.064 228.018
Alte venituri din exploatare 2.885.044 29.567

Se constata ca datele prezentate ca cifra de afaceri la nivelul anului 2012 a

inregistrat o scadere de 13%, datorata in principal scaderii veniturilor din vanzarea
marfurilor cu 59,5% fata de anul precedent. Motivul scaderii inregistrate la aceasta
pozitie bilantiara este reprezentata de precizarile legale in ceea ce priveste livrarea de
produse derivate in cadrul programului lapte-corn (branza topita).
Productia fizica realizata are urmatoarea structura:
TABEL I.2.3.
Productia fizica U.M. 2011 2012 2012/2011
Lapte consum Hl 49.795 46.986 0.94
Produse proaspete To 1.325 1.425 1.08
Unt To 50 145 2.90
Branzeturi to 98 123 1.26

Valoric, productia realizata in anul 2012 este 19.732.102 lei fata de 19.417.458 lei
in 2011, inregistrand o crestere usoara de 1.6%, iar cantitatea de lapte colectat a fost de
6.444.224 litri in anul 2012 fata de 7.029.461 litri colectat in 2011.

I.3. Activele si pasivele societatii

În situaţia unei unei persoane juridice drepturile sunt ceea ce reprezintă activul
societăţii, iar obligaţiile sunt cele care reprezintă pasivul societăţii. La închiderea
 exerciţiului financiar, care este la 30 iunie şi 30 decembrie, analiza activului şi pasivului
se face la întocmirea bilanţului contabil.
Bilaţul se efectuează având la bază ultima balanţa contabilă – această ultimă
balanţă este de fapt rezultatul financiar cumulativ de la începutul exerciţiului financiar
care este la 1 ianuarie sau la deschiderea firmei. Având în vedere că orice analiză asupra
rentabilităţii unei unităţi (scopul unei unităţi este de a înregistra profit) pleacă de la
analiza economică. Analiza este făcută pe baza bilanţului care este întocmit pe baza
balanţelor.
Din acest motiv orice „mişcare” care antrenează o valoare financiară trebuie
oglindită în balanţa contabilă. Înregistrările în balanţă se fac încadrând situaţiile
economice în operaţiuni contabile. Aceste operaţiuni contabile au fost încadrate în
conturi. Deoarece activitatea este desfăşurată prinvind activul şi pasivul unităţii conturile
au fost departajate ca fiind de activ şi pasiv. Mai sunt conturi bifuncţionale – aceasta
înseamnă că sunt situaţii când o activitate poate fi considerată că influenţează activul sau
pasivul unităţii.
Orice înregistrare contabilă se face dublu- adică în debitul unui cont şi în creditul
altui cont. Conturile de activ au soldul debitor, adică unitatea trebuie să încaseze.
Conturile de pasiv au soldul creditor adică unitatea este datoare. Excepţie fac conturile
bifuncţionale, conturile de cheltuieli şi venituri. Acestea din urmă nu au sold, ele se
soldează prin contul de profit şi pierdere (121). Pentru că activitatea unei unităţi poate fi
încadrată pe situaţii distincte, conturile au fost grupate clase de conturi.
Astfel : din clasa active sunt :
1. active imobilizate – mijloace fixe,
2. Active circulante – stocuri, creanţe, conturi la bănci, numerar încaserie, efecte
de primit, marfuri, produse finite.
Din clasa pasive sunt :
1. Capital propriu
2. Datorii – credite bancare, datorii la furnizori, efecte de plată.
Diferenţa dintre pasive şi active o reprezintă capitalurile proprii ale firmei, astfel
încât să fie respectată egalitatea : Activ=Pasiv.
TABEL I.3.1.
 Indicatori bilant 2010 2011 2012
Total active imobilizate 17.497.637 15.981.380 14.975.303
Total active circulante 11.730.138 7.480.019 11.438.555
Stocuri 6.551.143 4.479.700 6.726.053
Casa si cont 260.324 826.361 100.004
Creante 4.918.671 2.124.273 4.601.354
Capitaluri total 7.455.656 8.016.504 7.545.160
Capital social 333.195 333.195 333.195
Provizioane 397.528 378.485 378.485
Datorii total 21.362.183 15.036.429 18.474.493

In anul 2011 se inregistreaza o scadere semnificativa a activelor circulante,

datorata micsorarii stocurilor si a creantelor. In 2012 activele circulante cresc ajungand
aproape de valoarea celor din anul 2010.

CAPITOLUL II. ANALIZA PIETEI

II.1. Prezentarea sectorului in care activeaza societatea
 S.C. ILVAS S.A. activeaza in sectorul agroalimentar din Regiunea Nord-Est, care
se bucura de o pondere foarte ridicata a populatiei ocupate, insa continua sa reprezinte un
sector traditional bazat pe produse cu valoare adaugata redusa.
In anul 2011, din totalul unitatilor active in industria alimentara la nivel national
(7833), 13.28% se regasesc in Regiunea Nord-Est. Cele mai multe dintre acestea isi
desfasoara activitatea in Suceava, Bacau si Iasi.
Principalii jucatori active in aceasta ramura care au cifra de afaceri mai
mare de 10.000.000 lei sunt :
TABEL II.1.1
Firmă Judeţ Localitate Nr angajati 2011 CA 2011
Agricola BC Bacau 1805 332841739
International SA
Dorna Lactate SA SV Dorna Candrenilor 608 185200945
Kosarom SA IS Pascani 388 81164828
Ulerom VS Vaslui 172 150584476
Rompak SRL IS Pascani 210 93663848
Dorna SA SV Vatra Dornei 265 104414981
Safir SRL VS Valeni 254 91746073
Mopan SA VS Vaslui 674 123535310
Vascar SA VS Vaslui 270 51852358
Bucovina SA SV Scheia 138 19332029
Ilvas SA VS Vaslui 160 27708363
Spicul 2 SRL BT Dorohoi 196 18413548
Raraul SA SV Campulung Mold. 155 34541901
Compan SA IS Iasi 134 11851757
Sursa: Lista firmelor din Romania 2013
Intregul sector alimentar din Regiunea Nord-Est a inregistrat o cifra de afaceri
medie in valoare de 99.712.004 lei in 2010, 94.013.297 lei in 2011 si 97.543.302 lei in
2012.
Segmental pe care activeaza S.C. ILVAS S.A. este cel al produselor lactate din
Regiunea Nord-Est, avand codul CAEN-1051: Fabricarea produselor lactate si a
branzeturilor .
Acest segment inregistra in 2010 o cifra de afaceri de 18.137.019 lei, in 2011-
16.579.391 lei, iar in 2012 o cifra de afeceri de 17.512.800 lei.
II.2. Principalii clienti si furnizori ai societatii

TABEL II.2.1.
Furnizori Materie Produs Adresa Cantitate Valoare/lei
Racova Prima Lapte Vaslui 5.885.000 4.119.500
Tetrapack Auxiliara Cutii carton Bucuresti 35.799 7.160
Emilpast Auxiliara Folie plastic Sf. Gheorghe 1.308 650
Italpack Cartons Auxiliara Pahare plastic Italia 57.869 23.148
Greiner Auxiliara Ambalaje Sibiu 25.690 7.707
Oniros International Auxiliara Culture fiofilizate Brasov 76.523 267.830
TOTAL 6.082.189 4.425.995

TABEL II.2.2.
Clienti Valoare/lei
Carrefour Iasi, Suceava, Bacau 5.966.544
Interex Vaslui 4.239.387
Kaufland Iasi, Suceava 5.495.502
TOTAL 15.701.433

II.3. Principalii concurenti

Principalii concurenti ai societatii S.C. ILVAS S.A. sunt ALBALACT S.A.,
DORNA S.A., LACTIS S.A. si MILK S.R.L.

ALBALACT S.A.
 adresa: Oiejdea jud. Alba;
 cod fiscal: 1755369
 nr. Registrul Comertului: J01/70/1991
 cifra de afacere
 2010- 188.045.742 lei
 2011- 190.546.810 lei
 2012- 250.106.813 lei
 DORNA
 adresa: Vatra Dornei jud. Suceava
 cod fiscal: 2692781
 nr. Registrul Comertului: J33/14/1991
 cifra de afacere
 2010- 88.597.847 lei
 2011- 91.017.959 lei
 2012- 100.539.833 lei

LACTIS S.A.
 adresa: B-dul Metalurgiei Iasi
 cod fiscal: 1977012
 nr. Registrul Comertului: J22/437/1991
 cifra de afacere
 2010- 7.293.858 lei
 2011- 9.456.792 lei
 2012- 8.238.320 lei

MILK S.R.L.
 adresa: Botosani
 cod fiscal: 14243875
 nr. Registrul Comertului: J07/252/2001
 cifra de afacere
 2010- 1.884.019 lei
 2011- 2.730.100 lei
 2012- 2.501.337 lei

II.4. Analiza mediului concurential

Mediul concurential cuprinde relatiile intreprinderii cu furnizorii, clientii si cu
statul. Relatiile cu furnizorii si clientii se numesc relatii de piata si se supun
mecanismelor economice, iar relatiile cu statul de numesc relatii in afara pietei, respectiv
de impunere.
Analiza mediului concurential presupune analiza cotei de piata, care are ca scop
calcularea indicatorilor:
 cota de piata absoluta, Pi = (CAi / CAr) *100
Pi2010= (28.531.401 / 18.137.019)* 100 = 157,3
Pi2011= (27.706.363 / 16.579.331)*100 = 167,1
Pi2012 = (24.035.852 / 17.512.800)*100 = 137,2
 cota de piata relative,Pir = (CAi / CAm)*100
Pir2010 = (28.531.401 / 188.045.742)*100 = 15,1
Pir2011 = (27.706.363 / 190.546.810)*100 = 14,2
Pir2012 = (24.035.852 / 250.106.813)*100 = 9,6
 cota de piata specifica, Pis = (CAi / CAseg)*100
Pis2010 = (28.531.401 / 99.712.004)*100 = 28,6
Ps2011 = (27.706.363 / 94.013.297)*100 = 29,4
Pis2012 = (24.035.852 / 97.543.302)*100 = 24,6
 rata de fidelitate a consumatorilor, ra = (CxT1 / CxTo)*100
ra2010 = (527.441 / 597.520)*100 = 88,2
ra2011 = (597.812 / 699.870)*100 = 85,4
ra2012 = (725.500 / 819.950)*100 = 88,2
 indicele de atractie al intreprinderii. rf = (CiT1 / CiTo)*100
rf2010 = (157.200 / 160.310)*100 = 98,0
rf2011 = (163.327 / 175.800)*100 = 92,9
rf2012 = (191.780 / 200.105)*100 = 95,8
CAi – cifra de afacere a intreprinderii
CAr – cifra de afacere a sectorului agroalimentar
CAm – cifra de afacere a firmei ALBALACT S.A.
CAseg – cifra de afacere a segmentului produselor lactate
CxT1 – clientii totali ai intreprinderii ALBALACT S.A.
CxTo – clientii initiali ai intreprinderii. ALBALACT S.A.
CiT1 – clientii totali ai intreprinderii S.C. ILVAS S.A
 CiTo – clientii initiali ai intreprinderii S.C. ILVAS S.A

TABEL II.4.1.
Indicatori Cifra de afacere Indici de evolutie
2010 2011 2012 2011 2012
CAi lei 28.531.401 27.706.363 24.035.852 97,1 88,3
CAr lei 18.137.019 16.579.391 17.512.800 91,4 105,6
CAm lei 188.045.742 190.546.810 250.106.813 101,3 131,2
CAseg lei 99.712.004 94.013.297 97.543.302 94,2 103,7
CiTo lei 160.310 175.800 200.105 109,6 113,8
CiT1 lei 157.200 163.327 191.780 103,8 117,4
CxTo lei 597.520 699.870 819.950 117,1 117,1
CxT1 lei 527.441 597.812 723.500 113,3 121,0
Pi % 157,3 167,1 137,2 106,2 82,1
Pir % 15,1 14,2 9,6 94,0 67,6
Pis % 28,6 29,4 24,6 102,7 83,6
rf % 98,0 92,9 95,8 94,7 103,1
ra % 88,2 85,4 88,2 96,8 103,2

Cota de piata a firmei S.C. ILVAS S.A. inregistreaza o scadere de 24,1 % in 2012
fata de anul precedent, datorata micsorarii cifrei de afaceri, chiar daca numarul de clienti
ai societatii ILVAS a fost in crestere.
Diferente considerabile prezinta cota de piata relative dar si cea specifica, deoarece
cifra de afacere a principalului concurent S.C. ALBALACT S.A., si cifra de afacere a
segmentului produselor lactate, depasesc cu mult cifra de afacere a S.C. ILVAS S.A.
Rata de fidelitate si indicele de atractie a societatii ILVAS raman relative stabile,
avand o nesemnificativa deferenta de aproximativ 5 %.

II.5. Analiza structurii concurentiale

Analiza structurii concurentiale care ca sop identificarea situatiei concurentiale de pe o
piata data. Pentru a calcula nivelul concurentei se calculeaza trei indicatori:
 indicele partial de concentrare a pietei
 indicele HH (Herfindhal Hirschman)
 indicele HT (Hirschman Tideman)
TABEL II.5.1.
Rangul intreprinderii Cota de piata
Lapte consum (A) Iaurt (B) Branzeturi (C)
1 SC. ILVAS SA 25 55 60
2 SC ALBALACT SA 25 20 15
3 SC LACTIS SA 25 10 10
4 SC DORNA SA 25 10 10
5 SC MILK SRL 25 5 5
6 SC RARAU SA - 5 5
7 SC NAPOLACT SA - 5 5
8 SC COVALACT SA - 5 4
9 SC ECOLACT SA - - 4
10 SC HOCHLAND SRL - - 3

Icp = Σ Pi
IcpA = 0,25+0,25+0,25+0,25= 1,00
IcpB = 0,55+0,20+0,10+0,10+0,05 = 1,00
IcpC = 0,60+0,15+0,10+0,10+0,05 = 1,00
IHT = 1 / 2*Σ (i*Pi)-1
IHTA = 1 / 2*[(1*0,25)+(2*0,25)+(3*0,25)+(4*0,25)+(5*0,25)] = 0,15
IHTB = 1 / 2*[(1*0,55)+(2*0,20)+(3*0,10)+(4*0,10)+(5*0,05)+(6*0,05)+
+(7*0,05)+(8*0,05)] = 0,20
IHTC = 1 / 2*[(1*0,60)+(2*0,15)+(3*0,10)+(4*0,10)+(5*0,05)+(6*0,05)+
+(7*0,05)+(8*0,0,04)+(9*0,04)+(10*0,03)] = 0,16
IHH = Σ Pi2
IHHA = 0,252+0,252+0,252+0,252+0,252= 0,31
IHHB = 0,552+0,202+0,102+0,102+0,052+0,052+0,052+0,052 = 0,46
IHHC = 0.602+0,152+0,102+0,102+0,052+0,052+0,052+0,042+0,042+0,032 = 0,41
TABEL II.5.2.
A B C
Icp 1,00 1,00 1,00
IHH 0,31 0,46 0,41
IHT 0,15 0,20 0,16

Icp ia volori cuprinse intre 0-1, iar in cazul de fata putem spune ca piata este concentrate.

II.6. Analiza pozitiei concurentiale

 Analiza pozitiei concurentiale are ca scop localizare firmei in structura
concurentei, si presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
 se identifica factorii cheie care vor fi evaluati cu scopul de a pozitiona
intreprinderea;
 se stabileste gradul de importanta al fiecarui factor cheie analizat;
 se utilizeaza metoda scorurilor pentru evaluarea factorilor cheie;
 se compara notele intreprinderilor, iar intreprinderea cu nota cea mai mare ocupa
locul I.
TABEL II.6.1.
Factori cheie ai succesului Coeficient Note (1-5) Media ponderata
Ilvas Albalact Ilvas Albalact
Cota de piata relative 0,25 1 3 0,25 0,75
Cosrul de productie 0,20 4 3 0,80 0,60
Calitatea distributiei 0,15 2 4 0,30 0,60
Potential cercetare-dezvoltare 0,10 1 2 0,10 0,20
Activitatea de marketing 0,15 4 3 0,60 0,45
Aria geografica 0,05 2 4 0,10 0,20
Imaginea 0,10 5 2 0,50 0,20
NOTA MEDIE 2,65 3,00

Din tabelul anterior reiese ca societatea S.C. ILVAS S.A. are o nota medie
ponderata de 2,65 care o claseaza pe o pozitie favorabila in raport cu S.C. ALBALACT
S.A. care are o nota medie ponderata de 3,00 si se claseaza pe o pozitie puternica.

II.7. Analiza strategiilor de dezvoltare

Modelul Boston Consulting Grup
Modelul presupune analiza produselor din cadrul intreprinderii S.C. ILVAS S.A.
prin stabilirea domeniilor de activitate strategica (DAS).
Modelul utilizeaza doi indicatori: rata de crestere a pietei si cota de piata relativa,
iar cu ajutorul celor doi indcatori imparte cadranul pe odonata si abscisa in patru
categorii:
 vedeta
 dilema
 vaca de muls
  povara.

Domeniile de activitate strategica la S.C. ILVAS S.A.:

DAS1- lapte consum; DAS2- produse proaspete; DAS3- unt; DAS4- branzeturi.
TABEL II.7.1.
DAS1 DAS2 DAS3 DAS4
CA Ilvas 15.485.116 6.656.535 236.737 1.657.464
Rata de crestere 18 15 5 9
CA Albalact 105.719.300 99.512.989 7.024.424 37.850.100
Cota de piata 14,6 6,7 3,3 4,3

VEDETA DILEMA

18 DAS1
DAS2
15

9 VACA DE DAS4
MULS POVARA DAS3
5

1 0,5 0,15 0,007 0,004 0,003

Cele patru produse analizate sunt situate sub liderul pietei, avand valoarea cotei
de piata cu mult mai mica de 1. Din aceasta cauza, doua dintre produse reprezinta
dilemele societatii, iar celelalte doua sunt povara.
Laptele de consum si produsele proaspete sunt principalele produse ale firmei
S.C. ILVAS S.A. dar, in urma analizei cu modelel B.C.G., se situeaza in cadranul
dilemelor avand o cota de piata de 0,15 respectiv 0,07. In acest caz, societatea ar trebui sa
adopte o strategie de redresare a cotei de piata, investind capital pentru aducerea acestor
produse in postura de vedete.
Untul si branzeturile nu reprezinta produsele de baza ale societatii, dar in urma
analizei sunt situate in cadranul povara sau pietre de moara, avand cota de piata de 0,003
respectiv 0,004. Pentru aceste produse, societatea adopta o strategie de pastrare pentru
 acumularea de liciditati in cadrul societatii, dar poate recurge si la renuntarea totala a
acestora deoarece cota de piata si rata de crestere inregistreaza valori mult prea mici.

Modelul Arthur D’Little

Modelul are ca scop stabilirea strategiilor de dezvoltare pentru o anumita
categorie de produse. Modelul utilizeaza doua variante:
 Fazele de maturitate
 Pozitia concurentiala
Realizarea modelului presupune parcuregerea celor trei etape:
 Determinarea maturitatii
 Determinarea pozitiei concurentiale
 Realizarea matricii ADL.
1. Determinarea maturitatii- se analizeaza urmatorii indicatori:
TABEL II.7.2.
Indicatori Faze de matutitate
demaraj crestere maturitate Decline
1 Rata de crestere >10 0-10% <10
2 Gama de produse Redusa (R) Larga (L) Larga (L) Redusa (R)
3 Numar concurenti In crestere (Ic) Maxim (M) Stabil (S) Minim (M)
4 Distributia pe piata Fragmentata (F) Concentrare Stabile(S) Conc.sau
progresiva(Cp) fragmentat (C-F)
5 Stabilitatea clientelei Instabila (I) Stabila (S) Stabila(S) Foarte stabile(Fs)
6 Factori de acces la sector Acces usor(Au) Acces dificil (Ad) Acces dif.(Ad) Putin tentant (Pt)
7 Tehnologie Ev. Rapida (Er) Schimbatoare(S) Cunoscuta(C) Cunoscuta (C)
8 Stabilitatea pe piata Instabila (I) Stabile (S) Stabile (S) f. stabile (Fs)

DAS1- Ilvas
DAS2- Albalact
DAS3- Dorna
TABEL II.7.3.
Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8
DAS1 >10 L S S I Au Er S
DAS2 >10 L I S S Ad C S
DAS3 >10 L S S S Ad C S
 In urma analizei indicatorlor anteriori mentionati se va stabili in ce faza de
maturitate se situeaza fiecare domeniu de activitate (DAS).
TABEL II.7.4.
Demaraj Crestere Maturitate Decline Faza de maturitate
DAS1 ||| | |||| MATURITATE
DAS2 | ||| |||| MATURITATE
DAS3 ||| ||||| MATURITATE

Din tabelul anterior rezulta ca in urma analizei indicatorilor, cele trei domenii de
activitate (DAS) se afla in faza de maturitate.

2. Determinarea pozitiei concurentiale- se stabilec factorii cheie ai succesului din doua

categorii: productie (F.C.P) si comercializare (F.C.C).
TABEL II.7.5.
F.C.P. DAS1 DAS2 DAS3 F.C.C. DAS1 DAS2 DAS3
Flux tehnologic 8 9 7 Cota de piata 7 8 8
Productivitate 7 8 7 Imagine 9 7 8
Capacitatea de 8 7 8 Rata de crestere 7 8 7
Caliatea distributiei 7 7 8
productie

Pentru fiecare factor cheie sa atribuit o nota, iar in urma mediei obtinute intre
acestea se va determina pozitia concurentiala a domeniilor de activitate strategica.
Notele medii obtinute in tabelul anterior sunt: 7.57 pentru DAS1 si DAS3, iar
pentru DAS2 7.71. Prin aceste note s-a stabilit ca DAS1 si DAS3 ocupa o pozitie
favorabila, iar DAS2 este pe o pozitie puternica.

3. Realizarea matricii Arthur D’Little- presupune pozitionarea domeniilor de activitate

strategica intr-o matrice ce cele doua variabile: fazele de maturitate si pozitia
concurentiala.

TABEL II.7.6.
FAZE DE MATURITATE
 Demaraj Crestere Maturitate Declin
Dominanta
Puternica DAS2
Favorabila DAS1 si DAS2
Nefavorabila
Marginala

DAS1 si DAS3 se afla la intersectia dintre faza de maturitate si pozitia dominanta

colorata cu si se aplica o strategie de dezvoltare selective sau abandon.
DAS2 se afla la intersectia dintre faza de maturitate si pozitia puternica, zona
colorata cu si se aplica o strategie de dezvoltare selective.