Teza Licentza Con CH Si Analiza

Luca Veronica,gr.
CON275
Teza de licenţă
“Contabilitatea şi analiza cheltuielilor”
(pe baza materialelor entităţii “Zorile” S.A.)
Chişinău-2010
3
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Facultatea “CONTABILITATE”
Catedra „CONTABILITATE ŞI AUDIT”
TEZA DE LICENŢĂ
Tema: „Contabilitatea şi analiza cheltuielilor”
(pe baza materialelor entităţii „Zorile” S.A. Chişinău)
„Admis la susţinere”
Şef catedră
____________________
„___” __________ 20__ .
Elaborat:
studenta gr. CON-275,
învăţământ cu frecvenţă la zi,
Luca Veronica
Conducători:
dr., conf.univ.
Tostogan Pavel
dr., prof. univ.

Balanuţă Vladimir
Chişinău-2010
4
Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………………….3
Capitolul I. Caracteristica generală, componenţa, evaluarea şi constatarea
cheltuielilor……………………………………………………………………………………….7
1.1. Conţinutul economic, componenţa şi clasificarea cheltuielilor……..………………………..7

1.2. Constatarea şi evaluarea cheltuielilor……………………………………………………….12
1.3. Sarcinile contabilităţii cheltuielilor………………………………………………………….14
Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor entităţii…………………………………………….16
2.1. Contabilitatea cheltuielilor activităţii operaţionale………………………………………….16

2.2. Contabilitatea cheltuielilor activităţii neoperaţionale……………………………………….27
2.3. Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit……………………………………...32
Capitolul III. Analiza cheltuielilor…………………………………………………………….37
3.1. Aprecierea generală a structurii şi dinamicii cheltuielilor entităţii………………………….37

3.2. Analiza cheltuielilor perioadei......................…………………………………..……………39
3.3. Analiza cheltuielilor activităţii neoperaţionale……………………………………………...49
Încheiere………………………………………………………………………………………...53
Bibliografie……………………………………………………………………………………...56
Anexe…………………………………………………………………………………………….58
5
Introducere
În condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu consumuri şi cheltuieli
minime este scopul de bază al fiecărui agent economic. În procesul desfăşurării activităţii curente
ale entităţii apar diverse cheltuieli, care generează modificări patrimoniale sub formă de
diminuare a activelor sau de majorare a datoriilor. Astfel, după părerea autorului, este necesară o
argumentare judicioasă a structurii tuturor cheltuielilor pe care le suportă fiecare entitate în parte
pentru obţinerea unor venituri accesibile.
Evidenţa cheltuielilor întreprinderii constituie unul din cele mai importante şi dificile sectoare
de contabilitate ale entităţii. În cadrul acestui sector se formează indicatorii contabilităţii
financiare (costul mărfurilor, produselor vândute, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor
perioadei etc.). În executarea şi oportunitatea calculului acestor indicatori sînt cointeresaţi atât
utilizatorii interni ai informaţiei contabile cât şi cei externi.
De aceea autorul şi-a propus să descrie principalele etape de contabilizare şi analiza
cheltuielilor expuse pe informaţiile conţinute în documentele primare, registrele analitice şi
sintetice, precum şi în rapoartele financiare. Aceste informaţii sînt bazate pe principii şi concepte
fundamentale aplicate în practică, în conformitate cu normele şi cerinţele Standardelor Naţionale
de Contabilitate din Republica Moldova.
Sursele principale de informaţie care au fost utilizate la elaborarea tezei de licenţă sînt:
 Actele normative care reglementează contabilitatea cheltuielilor;
 Manualele, monografiile şi articolele din publicaţiile aferente temei;
 Documentele primare ale entităţii „Zorile” S.A.;
 Datele conturilor şi subconturilor contabile (Clasa 7) privind cheltuielile;
 Rapoartele financiare ale entităţii „Zorile” S.A. pentru anii 2008-2009;
 Raportul statistic 5-C „Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”;
Prezenta lucrare urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective: dezvăluirea componenţei
cheltuielilor entităţii, modul de evaluare şi constatare a lor, particularităţile întâlnite în procesul
de contabilizare şi analiza cheltuielilor, care constituie un instrument important a metodelor,
tehnicilor de diagnosticare şi evaluare a performanţelor entităţii.
Realizarea acestor obiective a condiţionat următoarele sarcini ale cercetării:
 studierea particularităţilor ramurii, specificului organizării activităţii în cadrul . .
. S.A ,,Zorile” – factori ce influenţează ţinerea contabilităţii în acest domeniu;
 generalizarea principiilor în baza cărora se recunosc şi se reflectă cheltuielile;
6
 studierea problemelor în vederea constatării şi evaluării cheltuielilor;
 elaborarea propunerilor privind soluţionarea neajunsurilor depistate;
Obiectivele şi sarcinile cercetării au determinat structurarea logică a lucrării în introducere,
trei capitole, încheiere, bibliografia lucrărilor de referinţă şi anexe.
În introducere s-a argumentat importanţa temei alese, în capitolul I s-a descris în mod teoretic
însemnătatea, caracteristica şi clasificarea cheltuielilor la entitatea „Zorile” S.A. şi alte exemple
ce nu s-au constatat la această întreprindere, iar în capitolul III s-a efectuat analiza cheltuielilor
entităţii analizate.
La etapa actuală sporeşte importanţa afacerilor în sfera industriei uşoare, care constituie o
activitate economică profitabilă, iar investiţiile în această ramură a economiei naţionale atrage
după sine un flux de avantaje economico–sociale în perspectivă.
S.A ,,Zorile” este una din cele mai vechi întreprinderi industriale din Republica Moldova,
fondată în septembrie 1945 şi înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Departamentului
Tehnologii Informaţionale la data de 15 august 1995.
La 31 decembrie 2009 începutul anului 2010 capitalul statutar al S.A. „Zorile” constituie
39535290 lei care este divizat în 2196405 acţiuni cu valoarea nominală de 18 lei.
Odată cu modernizarea utilajelor, perfecţionarea tehnologiei, implementatea experienţei
avansate a altor entităţi din ţară, elaborarea unui sortiment nou de producere a încălţămintei a dus
la soluţionarea problemei producerii orientate spre necesităţile, dorinţele şi preferinţele
consumatorilor, şi datorită acestui fapt pe parcursul anilor entitatea ,,Zorile” S.A. a progresat
destul de mult, devenind din ce în ce mai rentabilă şi revărsînd în bugetul de stat sume
considerabile.
S.A ,,Zorile” în ultimul timp colabora cu firme străine cunoscute din Italia, Germania,
Polonia, iar volumul exportului constituia 97 % din volumul total de vînzări.
În septembrie 2009, după ce statul îşi vinde acţiunile sale, S.A. „Zorile” devine societate cu
capital privat. Apoi entitatea a pierdut consumatorul său principal - compania „Riker” din
Germania, care procura circa 90 % din producţia S.A. „Zorile”. Astfel în prezent entitatea se
reorientează spre consumatorii autohtoni, deschizând mai multe magazine pe tot teritoriul ţării.
Un rol important în gestionarea activităţii S.A ,,Zorile” aparţine contabilităţii, care a devenit
un instrument principal de colectare, prelucrare şi furnizare a datelor necesare tuturor
utilizatorilor rapoartelor financiare, iar ţinerea evidenţei contabile se efectuează în conformitate
cu prevederile Politii de contabilitate (anexa 1) elaborată în cadrul entităţii,,Zorile”.S.A.
7
Pentru a ilustra performanţele financiare ale S.A ,,Zorile şi observa mai detaliat cum se
dezvoltă entitatea, vom prezenta următorii indicatori ai activităţii economico-financiare în baza
informaţiei din Raportul de profit şi pierderi (anexa 2), Raportul Statistic 5-C (anexa 3) şi vom
compara cifrele actualei perioade de gestiune cu cele ale perioadei anterioare.
Tabelul 1.
Aprecierea generală a dinamicii şi structurii indicatorilor activităţii economice a entităţii.
Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Ritmul

№ Indicatorii
(2008) (2009) (+,-) creşterii, %
A B 1 2 3=2-1 4=2/1*100
1. Venituri din vînzări, lei 78327345,0 41569786,0 -36757559,0 53,07
2. Costul vînzărilor, lei 62217730,0 32912485,0 -29305245,0 52,90
3. Profitul brut, lei 16109615,0 8657301,0 -7452314,0 53,74
4. Cheltuielile perioadei-
16520021,0 18564783,0 +2044762,0 112,38
total, lei
5. Rezultatul din activitatea
3117120,0 -2248649,0 -5365769,0 72,14
operaţională, lei
6. Profitul pînă la
4280593,0 2431836,0 -1848757,0 56,81
impozitare, lei
7. Profitul net, lei 4965022,0 2431836,0 -2533186,0 48,98
8. Valoarea medie a
80473,9 127118,8 +46644,9 157,96
activelor, mii lei
9. Valoarea medie a capitalului 164,32
74137,0 121819,7 +47682,7
propriu, mii lei
10 Rentabilitatea vînzărilor, %
20,57 20,83 +0,26 101,26
(rd.3:rd.1)*100
11. Rentabilitatea activelor,%
5,32 1,91 -3,41 35,90
(rd.6:rd.8)*100
12. Rentabilitatea capitalului
6,70 2,00 -4,70 29,85
propriu, % (rd.7:rd.9)*100
8
În baza datelor din acest tabel şi a rezultatelor în urma calculelor, putem spune că la entitatea
„Zorile” S.A., pe parcursul anului de gestiune(2009) s-a înregistrat o diminuare de 36757559,0 lei
a venitului din vânzări comparativ cu perioada corespunzătoare anului precedent, chiar dacă
entitatea a reuşit să diminueze costul vânzărilor cu 29305245,0 lei.
Deasemenea diminuări au avut loc respectiv şi în cazul profitului brut, profitului până la
impozitare şi profitului net.
Valoarea medie a activelor şi capitalului propriu s-au mărit faţă de anul precedent respectiv
cu 46644,9 mii lei şi 47682,7 mii lei. Cu toate acestea, atât rentabilitatea activelor s-a redus cu
3,41 pp, cât şi rentabilitatea capitalului propriu s-a redus cu 4,7 pp.
Scăderea nivelului rentabilităţii activelor de la 5,32 % la 1,91 %, denotă că entitatea în anul
de gestiune nu a folosit eficient activele sale, adică numărul de rotaţii ale activelor este mai mare,
anume acest fapt nu permite S.A ,,Zorile” să-şi reînoiască şi să-şi crească activele sale într-o
perioadă de timp mai scurtă.
Rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului net a scăzut de la 6,7% până la
2%. Adică, dacă, în anul precedent, la fiecare leu de capital propriu S.A ,,Zorile” obţinea cîte 6,7
bani profit net, atunci în anul de gestiune obţine doar 2 bani profit net, ceea ce exprimă utilizarea
neeficientă a mijloacelor proprii.
Însă în ceea ce priveşte rentabilitatea vânzărilor, la entitatea analizată se înregistrează o
majorare de 0,26pp, singurul lucru semnificativ pe care îl putem aprecia pozitiv.
Este de menţionat faptul că rezultatul din activitatea operaţionlă pentru anul de gestiune
2009 este negativ, ceea ce nu se apreciază pozitiv. Această diminuare a fost determinată
semnificativ de majorarea cheltuielilor perioadei, şi de reducerea venitului din vânzări.
Caracterizând situaţia pe ansamblu a indicatorilor economici, cocluzionăm că entitatea în
cauză ar trebui să analizeze şi să înterprindă anumite măsuri cu privire la posibilităţile de
diminuare a cheltuielilor pe viitor, pentru a evita cauzele ce au provocat supraconsumurile şi
pentru a-şi putea prelungi şi desfăşura activitatea sa cu succes, pentru a produce şi a presta
servicii pentru obţinerea profitului necesar.
Putem argumenta cu certitudine că entitatea dată dispune de rezerve de majorare a valorii
indicatorilor rezultativi.
9
Capitolul I. Caracteristica generală, componenţa, evaluarea şi
...................... constatarea cheltuielilor
1.1. Conţinutul economic, componenţa şi clasificarea cheltuielilor
La etapa contemporană a economiei de piaţă un aspect important în activitatea entităţii este
obţinerea veniturilor maxime cu consumuri şi cheltuieli minime.
Cerinţele pieţii sînt dure, ceea ce necesită respectarea unei concordanţe întemeiate cu preţurile
la produsele finite, lucrările executate, serviciile prestate şi eforturile depuse în activităţile
desfăşurate.
Un compartiment de bază este studierea mai aprofundată a cheltuielilor pe care le suportă
entitatea în obţinerea unor venituri. Rezultatele diagnosticului în acest domeniu la mai mulţi
agenţi economici pe teren demonstrează că atât preţurile exagerate la materia primă, materiale şi
combustibil, cât şi tarifele şi plăţile ridicate pentru serviciile prestate de terţi influenţează
substanţial asupra formării costului integral al producţiei.
Componenţa cheltuielilor, modul de evaluare şi de constatare a acestora sînt determinate de
prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi Standardul
Naţional de Contabilitate (S.N.C) 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”.
În S.N.C. 3, componenţa cheltuielilor este prezentată pe feluri de activităţi ale unei entităţi
aparte (operaţională, de investiţii, financiară) şi pe evenimente excepţionale.
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării
activităţii economico-financiare a entităţii. Ele nu se includ în costul produselor fabricate
(serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul de profit şi pierderi şi se scad din venituri la
determinarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune.
În funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în 3 grupe:
 Cheltuieli ale activităţii operaţionale;
 Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale;
 Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile acumulate în urma desfăşurării
activităţii de bază a entităţii care includ: costul vânzărilor şi cheltuielile perioadei de gestiune.
Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vândute
şi serviciilor prestate. Acestea cuprind:
10
1. La entităţile de producţie – consumurile materiale directe, consumurile directe privind
retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale precum şi consumurile
indirecte de producţie aferente produselor vândute;
2. La entităţile de comerţ – valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute (suma cea mai mică dintre
valoarea de intrare a mărfurilor procurate şi valoarea realizabilă netă);
3. La entităţile de prestări servicii – consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea
muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie aferente serviciilor prestate.
„Zorile” S.A. este în drept să desfăşoare orice activităţi neinterzise de legislaţie. Anumite
activităţi, al căror nomenclator este stabilit de legislaţie, societatea este în drept să le desfăşoare
numai în baza licenţelor deţinute. (anexa 5)
În costul de producţie al entiţăţii se include valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute, consumul
de materiale, de retribuire a muncii, inclusiv asigurările sociale şi medicale obligatorii de stat.
În componenţa cheltuielilor perioadei de gestiune se includ:
 Cheltuieli comerciale;
 Cheltuieli generale şi administrative;
 Alte cheltuieli operaţionale.
Cheltuielile comerciale sînt considerate cheltuielile de vânzare a produselor finite, mărfurilor şi
serviciilor. Dintre care în cadrul entităţii se întâlnesc:
o Cheltuieli privind operaţiunile de marketing;
o Cheltuieli privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor;
o Cheltuieli de transport privind desfacerea, cheltuieli de reclamă;
o Cheltuieli privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi
mărfurilor vândute;
o Cheltuieli aferente creării rezervelor pentru datoriile dubioase;
o Cheltuieli privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ, care
cuprind salariile de bază şi suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime plătite
vânzătorilor, casierilor, hamalilor, precum şi bucătarilor, ospătarilor la întreprinderile
de alimentaţie publică şi altui personal care participă nemijlocit la vânzarea mărfurilor;
o Comisioane plătite organizaţiilor de desfacere, de intermediere, de comerţ exterior;
o Cheltuieli privind procurarea licenţelor pentru exportul produselor şi mărfurilor;
o Cheltuieli privind întocmirea declaraţiilor vamale, pentru vânzarea produselor peste
hotarele Republicii Moldova.
11
Cheltuielile generale şi admnistrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea
entităţii în ansamblu. Spre exemplu la „Zorile” S.A. aceste cheltuieli cuprind:
o Cheltuieli privind retribuirea muncii salariaţilor atribuite personalului de conducere şi
personalului gospodăresc, premiile de orice tip conform sistemelor existente la entitate,
adaosurile de orice tip;
o Contribuţiile pentru asigurările sociale şi primele de asigurări medicale, Fondul de
pensii, Fondul de stat, de plasare în câmpul muncii din suma cheltuielilor privind
retribuirea muncii;
o Plăţile suplimentare, indemnizaţiile, sporurile, compensaţiile acordate salariaţilor
entităţii;
o Ajutorul material acordat salariaţilor, inclusiv cota iniţială pentru construcţii de locuinţe
cooperatiste sau pentru rambursarea parţială a creditului;
o Întreţinerea, uzura şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă,
gospodărească şi de protecţie a naturii ( clădiri, construcţii etc.);
o Amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală a entităţii;
o Uzura şi reparaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în limita stabilită;
o Plata pentru chiria curentă a mijloacelor fixe, activelor nemateriale şi obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată;
o Cheltuieli de întreţinere a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a mijloacelor
fixe conservate în conformitate cu actele normative în vigoare;
o Cheltuieli privind deplasările personalului de conducere, cheltuieli de reprezentare;
o Plata compensaţiilor personalului administrativ- de conducere, activitatea de producţie
a cărora este legată de necesitatea unor deplasări sistematice în interes de serviciu;
o Cheltuieli în scopuri de caritate şi sponsorizare;
o Cheltuieli de întreţinere a subdiviziunilor de producţie şi de deservire;
o Plata pentru diversele servicii prestate entităţii în conformitate cu contractele încheiate
de către bănci, bursele de mărfuri, organizaţiile consultative, juridice, informaţionale, de
audit;
o Cheltuieli pentru pregătirea şi reciclarea personalului;
o Cheltuieli pentru investiţii şi raţionalizări cu caracter de producţie;
o Cheltuieli privind reparaţia ambalajului folosit în multiplă circulaţie şi returnabil,
precum şi valoarea ambalajului scos din uz ca urmare a uzurii naturale a acestuia;
12
o Impozitele şi taxele, conform legislaţiei în vigoare, precum şi impozitul pe valoarea
adăugată şi accizele nerecuperabile, cu excepţia impozitului pe venit;
o Cheltuieli de judecată, cheltuieli de arbitraj şi taxele de stat;
o Cheltuieli pentru procurarea literaturii speciale, actelor normative şi instructive, precum
şi abonarea la ediţii speciale (ziare, reviste), necesare în procesul de producţie;
o Cheltuieli pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, organizarea timpului liber şi odihnei
salariaţilor de la entitate;
o Cheltuieli neproductive ca pierderi din cauza întreruperilor în producţie, pierderi
cauzate de casarea produselor alimentare, medicamentelor cu termenul de garanţie
expirat.
Alte cheltuieli operaţionale reprezintă cheltuieli care nu pot fi raportate nici la cheltuieli
comerciale şi nici la cele generale şi administrative. Aceste cheltuieli sînt incluse în alte
cheltuieli operaţionale, dintre care la „Zorile” S.A: deosebim:
o Plata dobânzilor privind alte operaţiuni, dobânzilor aferente creditelor bancare şi
împrumuturilor primite pe termen scurt şi termen lung;
o Plata dobânzilor privind alte operaţii, plata dobânzilor privind împrumuturile expirate şi
sancţiuni creditare;
o Vânzarea activelor curente, cu excepţia produselor finite, mărfurilor şi serviciilor
prestate;
o Amenzi, penalităţi şi despăgubiri calculate pentru încălcarea cerinţelor legislaţiei fiscale
şi clauzelor contractuale;
o Emisiunea şi difuzarea titlurilor de valoare pe termen scurt – obligaţiuni, cambii şi alte
titluri de valoare, plata comisioanelor pentru difuzarea acestora;
o Consumuri indirecte de producţie nerepartizate;
o Sumele diferenţelor dintre costul stocurilor de mărfuri şi materiale şi valoarea
realizabilă netă;
o Lipsurile şi pierderile de la deteriorarea valorilor materiale şi altor active curente
constate la inventariere;
o Cheltuieli aferente produselor rebutate şi anulării comenzilor de producţie;
o Alte cheltuieli operaţionale.
1. Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de entitate la
desfăşurarea altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:
13
 Cheltuieli ale activităţii de investiţii;
 Cheltuieli ale activităţii financiare;
 Pierderi excepţionale.
Cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile generate de scoaterea din funcţiune a
activelor pe termen lung. Acestea cuprind următoarele cheltuieli:
o Cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale;
o Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung;
o Cheltuieli privind ieşirea activelor financiare pe termen lung;
o Cheltuieli din reevaluarea activelor pe termen lung;
o Cheltuieli aferente participanţilor în alte entităţi;
o Cheltuieli privind operaţiile cu părţi legate;
o Alte cheltuieli ale activităţii de investiţii.
Cheltuieli ale activităţii financiare sînt generate de modificarea mărimii şi structurii capitalului
propriu, împrumuturilor şi creditelor entităţii. Acestea cuprind următoarele cheltuieli:
o Cheltuieli privind plata redevenţelor;
o Cheltuieli privind arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung;
o Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar;
o Alte cheltuieli ale activităţii financiare.
Pierderile excepţionale apar ca rezultat al evenimentelor sau operaţiilor rare şi netipice,
nelegate de activitatea finaciaro-economică (ordinară) a entităţii.
Acestea cuprind:
o Valoarea de bilanţ a bunurilor ieşite ca rezultat al accidentelor, incendiilor,
calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale;
o Valoarea prejudiciilor din deteriorările bunurilor în urma accidentelor, incendiilor,
calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale;
o Cheltuielile legate de prevenirea şi/sau lichidarea consecinţelor evenimentelor
excepţionale;
o Etc.
2. Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind impozitul
pe venit luat în considerare la calcularea profitului net(pierderii) al perioadei de gestiune.
Cheltuielile curente privind impozitul pe venit cuprind suma datoriei curente privind
14
impozitul pe venit luată în considerare la calcularea cheltuielilor privind impozitul pe venit,
care urmează a fi achitate în anul curent de gestiune şi care includ:
o Datorii curente privind impozitul pe venit
o Active curente privind impozitul pe venit
Cheltuielile amînate privind impozitul pe venit cuprind suma totală a datoriilor şi activelor
amînate privind impozitul pe venit de achitat sau de recuperat în perioadele de gestiune viitoare.
Datoriile şi activele curente urmează a fi achitate la bugetul de stat în perioada curentă, iar
datoriile şi activele amânate – în perioadele viitoare, însă în baza principiului contabilităţii de
angajamente, numit şi specializării exerciţiilor, acestea se constată şi se reflectă ca cheltuieli
privind impozitul pe venit ale perioadei curente în care ele au fost calculate şi se iau în calcul la
determinarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune curente.
Clasificarea cheltuielilor entităţii poate fi prezentată prin următoarea schemă:
Costul vânzărilor
Cheltuieli ale activităţii Cheltuieli comerciale

operaţionale
Cheltuieli generale şi
administrative
Alte cheltuieli operaţionale
Cheltuieli ale activităţii

Cheltuielile
de investiţii
entităţii Cheltuieli ale activităţii
neoperaţionale Cheltuieli ale activităţii
financiare
Pierderi excepţionale
Cheltuieli privind
impozitul pe venit
15
Schema 1.1. Structura cheltuielilor întreprinderii
1.2. Constatarea şi evaluarea cheltuielilor

La contabilizarea cheltuielilor apar două probleme principale:
1. Evaluarea (măsurarea) cheltuielilor, adică calcularea sumelor acestora, care trebuie să fie
reflectate în contabilitate şi în Rapoartele de profit şi pierdere.
2. Constatarea cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să
fie reflectate în contabilitate şi în Rapoartele de profit şi pierdere.
În conformitate cu cerinţele S.N.C., cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe
termen lung şi curente ieşite, a sumelor calculate la retribuirea muncii şi ale contribuţiilor pentru
asigurările sociale, uzurii mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
amortizării activelor nemateriale, rezervelor create, cheltuielilor şi plăţilor preliminate,
corecţiilor la datoriile dubioase.
Cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii:
 Contabilitatea de angajamente (specializarea exerciţiilor);
 Prudenţa;
 Concordanţa;
 Necompensarea.
Principiul contabilităţii de angajamente prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în
contabilitate în perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul plăţii efective a
mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. La „Zorile” S.A. cheltuielile se constată şi
se reflectă în contabilitate după principiul contabilităţii de angajamente, adică în perioada în care
au avut loc, indiferent de momentul plăţii mijlloacelor băneşti.
Spre exemplu: În luna decembrie entitatea analizată a beneficiat de servicii comunicaţii prestate
de către „Orange” Moldova S.A. în valoare de 1100,00 lei,fără TVA conform facturii fiscale cu
seria OM şi numărul 0472729 din 02 decembrie 2009 (anexa 6). Respectiv valoarea serviciilor
utilizate de către „Zorile” S.A., furnizate de către terţi se trece la consumuri sau cheltuieli în
perioada de gestiune în care au fost utilizate, dar nu în momentul achitării acestora.
Principiul prudenţei prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în
momentul efectuării acestora. Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii valorilor în marfuri şi
16
materiale, precum şi pierderile din deterioarea acestora; valoarea produselor rebutate definitiv;
cheltuielilor privind remedierea rebuturilor se înregistrează în contabilitate la data depistării
acestora, idiferent de motive şi vinoveţi. Suma de recuperare a acestora(veniturile) se constată
numai în cazul când entitatea are o certitudine întemeiată, adică o confirmare documentară
(acordul înscris al salariatului privind recuperarea daunei materiale, decizia judecătorească).
Spre exemplu: În baza balanţei de verificare a rezultatelor inventarierii din 01 decembrie 2009
(anexa 9) la „Zorile” S.A.nu s-au constatat nici lipsuri nici plusuri de inventar, deoarece
rezultatele inventarierii coincid cu înregistrările din contabilitate. Astfel conform rezultatelor
inventarierii nu reflectăm nici venituri nici cheltuieli.
Principiul prudenţei oferă entităţilor după caz, dreptul de a crea rezervile corespunzătoare pe
seama cheltuielilor perioadei privind recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor
dubioase, returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute, reparaţia cu termen de garanţie
şi deservirea produselor şi mărfurilor vândute. Totodată „principiul prudenţei” nu justifică
crearea rezervelor latente, ceea ce poate să genereze supraevaluarea neîntemeiată a cheltuielilor
şi diminuarea rezultatului financiar.
Principiul concordanţei prevede reflectarea simultană în contabilitate şi în rapoartele de profit
şi pierdere a cheltuielilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţii economice. De
exemplu costul vânzărilor se constată şi se reflectă în conturile şi rapoartele de profit şi pierdere
la „Zorile” S.A. concomitent cu veniturile din vânzări, adică în cursul unei perioade de gestiune.
Spre exemplu: În timpul lunii decembrie „Zorile” S.A. a livrat produse în valoare de 35344 ,00
lei (inclusiv suma TVA) către Î.I. „Andrieş Elena” Căuşeni (anexa 7). Suma de 29453, 34 lei s-a
constatat drept venit (anexa 8). Respectiv valoarea de bilanţ a produselor livrate se constată şi se
reflectă în conturile contabile şi rapoartele financiare concomitent cu venitul respectiv, adică
într-un singur exerciţiu financiar.
Principiul necompensării nu permite modificarea sumelor veniturilor şi cheltuielilor constatate
şi reflectate anterior în rapoartele de profit şi pierdere şi casarea reciprocă a acestora în cursul
perioadei de gestiune. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite inclus
anterior în venit, asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor dar nu la diminuarea sumelor
veniturilor constatate iniţial. Această prevedere se referă în special la veniturile şi cheltuielile
reflectate în Raportul de profit şi pierdere. Astfel de operaţii economico-financiare în cursul
anului 2009 la „Zorile” S.A. nu au avut loc.
17
Generalizînd modul de evaluare a cheltuielilor, conluzionăm că acesta are o importanţă
decisivă la calcularea corectă a indicatorilor din rapoartele financiare şi din declaraţiile fiscale
ale entităţii şi, prin urmare, la luarea deciziilor manageriale şi economice de către utilizatorii
acestora.
1.3. Sarcinile contabilităţii cheltuielilor

Obiectivul principal al conducerii entităţilor este obţinerea de profit, la realizarea căruia
este necesară o contabilizare eficientă a cheltuielilor, deoarece gestiunea corectă a acestora
va duce la majorarea rezultatelor pozitive ale întreprinderii.
O problemă importantă este organizarea evidenţei cheltuielilor entităţii, controlul viguros
asupra efectuării lor, pentru a realiza în mod rentabil şi eficient coraportul efect/efort.
În vederea organizării corespunzătoare a evidenţei cheltuielilor trebuie cunoscute mai
multe elemente, care sînt în acelaşi timp şi factori importanţi în organizarea contabilităţii,
cum sînt:
- importanţa cheltuielilor si destinaţia acestora;
- clasificaţia după criterii;
- ordinea de efectuare a cheltuielilor.
Evidenţa cheltuielilor este organizată în scopul ajutării activităţii entirăţii să se desfăşoare în
mod normal.
Ca activitate practică, organizată în fiecare entitate, contabilităţii cheltuielilor îi revin o serie de
sarcini specifice, astfel:
- furnizarea datelor şi informaţiilor necesare elaborării programelor financiare privind
cheltuielile;
- înregistrarea cronologică a operaţiilor economice şi financiare, prelucrarea şi păstrarea
informaţiilor referitoare la cheltuieli.
- controlul operaţiilor patrimoniale efectuate şi a exactităţii datelor contabile privind
cheltuielile, în vederea asigurării integrităţii patrimoniului;
- furnizarea datelor şi informaţiilor necesare întocmirii regulate a situaţiilor financiare
anuale.
La contabilizarea cheltuielilor, în afară de problemele teoretice aferente definirii, clasificării,
recunoaşterii şi evaluării acestora, apar un şir de aspecte metodologice, din care principalele sînt:
18
1. elaborarea, în cadrul politicii de contabilitate, a compartimentului referitor la cheltuieli;
2. perfectarea documentară a faptelor economice generatoare de cheltuieli;
3. reflectarea cheltuielilor în registrele şi conturile contabile;
4. generalizarea informaţiilor privind cheltuielile în rapoartele financiare ale entităţii.
La elaborarea şi prezentarea în cadrul politicii de contabilitate a compartimentului referitor la
cheltuieli este necesar să se acorde atenţie următoarelor aspecte:
1. Selectarea procedeelor şi metodelor de evidenţă a cheltuielilor ;
2. Politica de contabilitate se elaborează pentru fiecare an de gestiune;
3. La ţinerea contabilităţii se va asigura permanenţa politicii de contabilitate în cursul
întregului an de gestiune, precum şi de la o perioadă de gestiune la alta.
Pentru o studiere mai aprofundată a cheltuielilor, în capitolul următor se va prezenta modul
de contabilizare a cheltuielilor entităţilor şi particularităţile acestora întâlnite la „Zorile” S.A.
19
Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii
2.1. Contabilitatea cheltuielilor activităţii operaţionale
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe tipuri de activităţi ale entităţii „Zorile” S.A. (operaţională,
de investiţii şi financiară) şi evenimente excepţionale.
Cheltuielile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:
1. Bonul de consum a materialelor – se întocmeşte pentru o singură eliberare a mai multor
poziţii de materiale şi serveşte ca: - document de eliberare din depozit pentru consumul
materialelor; - document justificativ de scădere din gestiune şi ca - document justificativ
de înregistrare în contabilitate.
2. Foaia de parcurs - se întocmeşte de şofer pentru fiecare deplasare şi pentru fiecare
automobil în parte. Prevede anumite secţiuni pentru calcularea distanţei parcurse şi
exprimarea acesteia în kilometri efectivi, şi anumite secţiuni pentru calculul şi justificarea
consumului combustibilului.
3. Factura - este un formular tipizat de document primar cu regim special, care se
întocmeşte pentru livrările de active şi servicii (lucrări) neimpozabile cu TVA în cazurile:
- înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate; - prestării serviciilor şi
executării lucrărilor; -transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de
vedere teritorial, precum şi în afara entităţii fără transmiterea dreptului de proprietate în
cazul transmiterii activelor la prelucrare, păstrare, expertiză; - transmiterii activelor în
leasing, arendă, locaţiune.
4. Factura de expediţie (anexa 16) - este un document cu regim special prevăzut cu semne
de protecţie; Formularele sînt executate tipografic în 3 şi 5 exemplare pentru care sînt
obligatorii seria şi numărul stabilite centralizat la tipărire. Eliberarea formularelor cu
regim special către agenţii economici şi instituţiile bugetare se efectuează centralizat.
Factura de expediţie se perfectează de către expeditor pentru fiecare destinatar în parte,
cu completarea obligatorie a tuturor rechizitelor necesare pentru achitarea completă şi
corectă pentru transporturile efectuate de autovehicule, de asemenea scoaterea din
gestiune şi intrarea în gestiune a valorilor de mărfuri şi materiale. Factura de expediţie se
perfectează într-un număr minim de 3exemplare (primul-rămîne la expeditor, al doilea-la
destinatar, al treilea-la transportator).
20
5. Factura fiscală (anexa 14)- este un formular tipizat de document primar cu regim
special, prezentat cumpăratorului de către subiectul impozabil, înregistrat în modul
stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile. Este destinată pentru evidenţa la agentii
economici, înregistrati ca plătitori de TVA, a circulaţiei mărfurilor şi prestarea serviciilor,
a activităţii transportării auto a mărfurilor impozabile, pentru achitarea tarifelor pentru
serviciul de transport efectuat şi de asemenea pentru evidenţa operativă, contabilă şi de
magazie, precum şi în scopuri fiscale. Pentru livrările impozabile cu TVA factura fiscală
serveşte ca: -documentul în baza caruia se întocmeşte instrumentul de decontare a
mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate; -document de însoţire a
mărfii pe timpul transportării; -document de transmitere a încărcăturii în gestiunea
primitorului; -document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumparatorului; -document ce confirmă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărătorul
mărfurilor (serviciilor).
6. Fişa de pontaj - document folosit în unele sisteme de evidenţă a prezenţei la serviciu, în
decursul unei luni, a angajaţilor, în care se înscrie zilnic ora sosirii angajaţilor la şi ora
plecării de la unitate. Informaţiile cuprinse în fişa de pontaj evidenţiaza orele efectuate
zilnic şi pe schimburi de lucru şi împreună cu alte date stau la baza calculării retribuţiei.
7. Nota contabilă – formular tipizat ce serveşte ca document justificativ de înregistrare în
contabilitatea sintetică şi analitică, de regulă pentru operaţiunile care nu au la bază
documente justificative (stornări etc.) şi se întocmeşte, într-un exemplar, de
compartimentul financiar-contabil.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, pe locuri de efectuare şi pe tipuri
de activităţi ale entităţii.
Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor sînt destinate conturile din clasa 7-a „Cheltuieli”:
 711 – „Costul vânzărilor”,
 712 – „Cheltuieli comerciale”,
 713 – „Cheltuieli generale şi administrative”,
 714 – „Alte cheltuieli operaţionale”,
 721 – „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”,
 722 – „Cheltuieli ale activităţii financiare”,
 723 – „Pierderi execpţionale”,
 731 – „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
21
Conturile de evidenţă a cheltuielilor sînt conturi de activ. În cursul perioadei de gestiune în
debitul lor se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele cheltuielilor, iar în creditul
acestora - trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar. La
finele fiecărui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se înscriu în rândurile
respective ale „Raportului de profit şi pierderi”.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind:
 Costul vânzărilor
 Cheltuielile comerciale
 Cheltuielile generale şi administrative
 Alte cheltuieli operaţionale
Contabilitatea costului vânzărilor
Costul vânzărilor cuprinde valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute costul efectiv al produselor
finite vândute şi serviciilor prestate.
Pentru evidenţa costului vânzărilor este destinat contul 711 – „Costul vânzărilor” , iar în
Planul său de conturi ,,Zorile” S.A a deschis următoarele subconturi necesare:
 7111 – „Costul vânzărilor de la depozit”
 7112 – „Costul vânzărilor în magazine de firmă”
 7113 – „Costul vânzărilor în cafenea”
 7114 – „Costul vânzărilor în centrul comercial”
 7115 – „ Costul serviciilor din activitatea de arendă”
 7118 – „Costul vânzărilor peste hotare”
Reieşind din specificul entităţii „Zorile” S.A., costul vânzărilor se reflectă prin următoarele
formule contabile (anexa 10):
1. Decontarea costului efectiv al semifabricatelor din producţie proprie, realizate de la depozit:
Dt 711 „Costul vânzărilor”, subcont
7111 „Costul vânzărilor de la depozit” 181082,4 lei;
Ct 216 „Produse” 181082,4 lei;
2. Decontarea costului efectiv al produselor realizate în magazinele de firmă:
7112 „Costul vânzărilor în magazine de firmă” 599036,0 lei;
3. Decontarea costului efectiv al produselor realizate în cafeneaua deţinută:
22
7113 „Costul vânzărilor în cafenea” 70008,59 lei;
4. Decontarea costului efectiv al produselor realizate în centrul comercial:
7114 „Costul vânzărilor în centrul comercial” 243148,73 lei;
Ct 216 „Produse” 243148,73 lei;
În cadrul activităţilor desfăşurate de către „Zorile” S.A. se întâmplă ca să presteze anumite
servicii arendatorilor încăperii cafenelei sau altor încăperi a căror proprietari sînt „Zorile” S.A. În
acest caz costul serviciilor acordate pe parcursul lunii decembrie se reflectă cu ajutorul formulei
contabile (anexa 10):
7115 „ Costul serviciilor din activitatea de arendă” 2298,0 lei;
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comeciale”, subcont
5211 „Facturi de achitat în ţară” 2298,0 lei;
Calculul uzurii mijloacelor fixe transmise în arendă s-a calculat astfel (anexa 10,22):
7115 „ Costul serviciilor din activitatea de arendă” 10023,53 lei;
Ct 124 „Uzura mijloacelor fixe” ,subcont
1241 „Uzura clădirilor” 10023,53 lei;
Odată ce „Zorile” S.A. exportă o parte din produsele sale şi în afara ţării, respectiv decontarea
costului efectiv al produselor exportate pentru luna decembrie s-a reflectat astfel:
7118 „Costul vânzărilor peste hotare” 2308162,95 lei;
Ct 216 „Produse” 2308162,95 lei;
Costul vînzărilor se înregistrează şi în jurnalul–order nr.11 pentru luna decembrie 2009
(anexa 11), iar în Raportul universal pentru conturile de cheltuieli (anexa 10) sînt acumulate
sumele pe fiecare subcont înregistrate pe parcursul lunii.
La finele fiecărei luni rulajul debitor al contului 711 „Costul vânzărilor” se transferă în poziţia
lunii corespunzătoare din cartea mare. La finele trimestrului rulajul debitor se reflectă în rândul
020 din „Raportul de profit şi pierdere” (anexa 2.2) şi se scade din venituri la determinarea
indicatorului economic - profit sau pierdere a entităţii „Zorile” S.A.
23
Contul 711 „Costul vânzărilor” la sfârşitul perioadei de gestiune se trece la contul 351
„Rezultatul financiar total” prin formula contabila (anexa 10,12):
Dt 351 „Rezultat financiar total” 32912484,89 lei;
Ct 711 „Costul vânzărilor” 32912484,89 lei;
Suma constatată este reflectată în anexa 2 la Raportului de profit şi pierderi în rândul 020
(anexa 2.2).
Contabilitatea cheltuielilor comerciale

Cheltuielile comerciale reprezintă cheltuielile de vânzare a produselor finite, mărfurilor şi
serviciilor(paragraful 18 din S.N.C. 3).
Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor comerciale, în Planul de Conturi este prevăzut contul
712 – „Cheltuieli comerciale”.
Evidenţa analitică cheltuielilor comerciale la entitatea „Zorile” S.A. se ţine pe tipuri de cheltuieli.
Astfel la entitate se întâlnesc următoarele subconturi:
 7121 – „Cheltuieli privind întreţinerea depozitelor”
 7128 – „Cheltuieli privind întreţinerea magazinelor”
 7129 – „Cheltuieli privind întreţinerea centrului comercial”
„Zorile” S.A. deţine diverse active nemateriale. Pentru calculul amortizării cărora se utilizează
şi conturile de cheltuieli respective. Însă în cazul activelor nemateriale cu privire la depozitele
entităţii, amortizarea lunară e contată ca cheltuieli comerciale şi formula contabilă efectuată a
fost următoarea (anexa 10,13):
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”, subcont
7121 „Cheltuieli privind întreţinerea depozitelor” 58,26 lei;
Ct 113 „Amortizarea activelor nemateriale „, subcont
1137 „Amortizarea altor active nemateriale” 58,26 lei;
Pe parcursul lunii decembrie 2009 entitatea analizată a reflectat în contabilitate trecerea la
cheltuieli comerciale a serviciilor oferite de „Molinari” S.R.L., or. Chişinău pentru serviciile de
transport internaţional a mărfii, privind documentaţia şi privind deservirea logistică în sumă de
7157,08 lei( fără suma TVA) în baza facturii fiscale cu seria RX nr. 0487139 (anexa 14) s-a
întocmit următoarea formulă contabilă (anexa 10):
24
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcont
5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori” 7157,08 lei;
La data de 31.12.2009, în timpul lucrului, în secţia de comerţ au fost folosite 156 de plombe în
valoare de 263,64 lei. Astfel în baza actului pentru casarea materialelor nr.193 (anexa 18) s-a
întocmit următoarea formula contabilă cu privire la ieşirea materialelor (anexa 18.1, 19):
Ct 211 „Materiale”, subcont
2112 ”Semifabricate cumpărate şi articole de completare” 263,64 lei;
„Zorile” S.A. calculează şi achită lunar plata pentru arenda mai multor spaţii comerciale
precum CC ZORILE „Atlantic”, CC ZORILE „Lumea Încălţămintei”, şi alte centre comerciale
în Bălţi, Cahul, Ungheni, Cahul, Comrat etc. În cazurile date toate cheltuielile de arendă se
contabilizează la cheltuieli comerciale, precum şi valoarea apei potabile utilizate, energiei
electrice, energiei termice, serviciilor de canalizare ş.a.
La data de 13 octombrie 2006 a fost încheiat un contract de locaţiunie între SA „Zorile” în
calitate de locatar, şi Î.I. „Tarleva Orhidee” în calitate de locator. (anexa 15). Respectiv în baza
facturii de expediţie EN 963462 din 10.12.2009 (anexa 16) se întocmeşte formula contabilă
aferentă calculului sumei pentru arendă (anexa 10,17):
Dt 712„Cheltuieli comerciale”, subcont
7128 „Cheltuieli privind întreţinerea magazinelor” 5052,81 lei;
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcont
5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori” 5052,81 lei;
Tot în această perioadă „Zorile” S.A. a constatat ca cheltuieli comerciale valoarea materialelor
utilizate în timpul lucrului la magazinul CC Atlantic 233. Astfel în contabilitate, anexa la
facturile fiscale, oglinda şi preţurile susţinător PVH casate, s-au reflectat în baza actului de
casare nr. 233/12 (anexa 20) şi s-a înregistrat formula contabilă (anexa 20.1):
Ct contul 211 „Materiale”, subcont
2112”Semifabricate cumpărate şi articole de completare” 167,99 lei;
25
La sfârşitul lunii decembrie una din maşinile pentru transportarea produselor şi mărfurilor în
încăperi a fost reparată.:
1. Valoarea materialelor consumate pentru reparaţia maşinii s-a reflectat prin formula
contabilă (anexa 21):
Ct 211 „Materiale”, subcont
2112”Semifabricate cumpărate şi articole de completare” 3384,63 lei;
2. Reflectarea calculului salariului muncitorului care a participat la reparaţie (anexa 21):
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcont
5311 „Datorii privind retribuirea muncii” 267,4 lei;
3. Conform „Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009” din fondul de
retribuire a muncii şi alte recompense calculate se calculează 23% din salariul plătit de
întreprindere, vărsate în fondul social, înregistrându-se următoarea formulă (anexa 21):
Ct 533 „Datorii privind asigurările”, subcont
5331 „Datorii faţă de Fondul Social” 61,5 lei;
4. Conform „Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009” se
calculează prima de asigurare medicală în mărime de 3,5%. Odată ce momentul calculului
salariului nu coincide cu momentul achitării acestuia,reflectarea datoriilor privind
asigurarea medicală se reflectă ca datorii preliminate faţă de buget (anexa 21):
Ct 535 „Datorii preliminate”, subcont
5351 „Datorii preliminate privind decontările cu bugetul” 9,36 lei;
Pentru reflectarea calculului uzurii clădirii Centrului Comercial se întocmeşte formula
(anexa 22):
7129 „Cheltuieli privind întreţinerea centrului comercial” 2055,3 lei;
26
Ct 124 „Uzura mijloacelor fixe”, subcont
1241 „Uzura clădirilor” 2055,3 lei;
În afară înregistrările sus menţionate în practica contabilă se mai întâlnesc şi alte operaţiuni
economice:
1. Reflectarea cheltuielilor de reclamă în presă, la radio şi televiziune , calitatea pliantelor,
participarea la expoziţii, târguri.
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”,
242 „Conturi curente în valută naţională”,
243 „Conturi curente în valută străină”,
521 ”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,
532 „Datorii faţă de persona privind alte operaţii”
2. Crearea rezervelor pentru recuperarea pierderilor previzibile privind datoriile dubioase;
pentru reparaţia cu termen de garanţie şi deservirea produselor şi mărfurilor vândute,
returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute :
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Ct 538 „Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare”
La finele fiecărei luni în Cartea Mare se înregistrează soldul final, rulajele debitor şi creditor şi
soldul final, care mai apoi să fie folosită la întocmirea raportului financiar. La sfârşitul anului de
gestiune la entitatea „Zorile” S.A. contul 712 „Cheltuieli comerciale” s-a închis prin trecerea
rulajului debitor al acestuia la rezultatul financiar. În acest caz s-a întocmit formula contabilă
(anexa 10,12):
Dt 351 „Rezultat Financiar total” 3094604,14 lei;
Ct 712 „Cheltuieli comerciale” 3094604,14 lei;
Contabilitatea cheltuielilor generale şi administrative

Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii
entităţii în ansamblu. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli
generale şi administrative”.
Evidenţa analitică şi sintetică a acestor cheltuieli la compania „Zorile” S.A. se ţine cu ajutorul
registrelor analitice şi sintetice (anexa 10) şi se utilizează următoarele subconturi:
 7132 – „Sfera Socială, Centrul Medical, Clubul”;
27
 7133 – „ Administrarea cafenelei”;
 7134 – „Întreţinerea personalului administrativ al entităţii în ansamblu”;
 7135 – „Departamentul dezvoltării”;
Pe parcursul perioadei lunii decembrie 2009 au avut loc următoarele înregistrări contabile :
1. Reflectarea cheltuielilor cu privire la utilizarea unor materiale în timpul lucrului la
Centrul Medical ce s-au trecut la cheltuieli generale şi administrative în baza actului cu
privire la casarea materialelor nr 147/12 din 28 decembrie 2009 (anexa 24), astfel
înregistrându-se prin următoarea formulă contabilă (anexa 25):
Dt 713 „Cheltuielil generale şi administrative”, subcont
7132 „Sfera Socială, Centrul Medical, Clubul” 480,81 lei;
Ct 211 „Materiale” 480,81 lei;
2. S-a calculat amortizarea licenţei pentru programa software P/Pres de croire, la calculul
căreia în contabilitate se înregistrează următoarea formulă contabilă (anexa 10,23):
7134 – „Întreţinerea personalului administrativ al entităţii în ansamblu” 7712,33 lei;
Ct 113 „Amortizarea activelor nemateriale” 7712,33 lei;
Reflectarea cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe cu destinaţie generală (anexa 10, 22):
3. Calculul uzurii pentru Punctul Medical:
7132 „Sfera Socială, Centrul Medical, Clubul” 911,19 lei;
Ct 124 „Uzura mijloacelor fixe” 911,19 lei;
4. Calculul uzurii clădirii cafenelei:
7133 „ Administrarea cafenelei” 678,55 lei;
5. Calculul uzurii Laboratorului Testări fizice, mecanice şi controlul calităţii:
7134 „Întreţinerea personalului administrativ al entităţii în ansamblu” 55,87 lei;
6. Calculul uzurii pentru Serviciul Metrologic:
28
7135 „Departamentul dezvoltării” 799,32 lei;
În urma analizei documentelor justificative întocmite la calculul uzurii am observat că la
entitatea analizată se întrebuinţează expresia „amortizarea mijloacelor fixe” şi nu „uzura
mijloacelor fixe” (anexa 22) şi respectiv la calculul amortizării activelor nemateriale se utilizează
expresia „uzura activelor nemateriale” şi nu „amortizarea activelor nemateriale” (anexa 23).
Deci entitatea ar trebui să modifice denumirea documentelor aferente acestor operaţiuni
contabile şi să utilizeze în mod corect aceşti termeni economici.
În luna decembrie „Zorile” S.A. a beneficiat de energie electrică în valoare de 346896,0 lei în
baza facturii fiscale eliberate de furnizorul „Union Fenosa” S.A (anexa 26), şi de apă potabilă şi
servicii de canalizare în valoare de 12866,78 lei (inclusiv suma TVA) în conformitate cu factura
fiscală eliberată de furnizorul „Apa-Canal Chişinău” S.A. (anexa 27).
În contabilitatea entităţii aceste sume nu se trec în totalitate la cheltuieli generale şi
administrative. Astfel în urma unor calcule speciale în borderourile de repartizare a acestor sume
(anexa 28,29), ca cheltuieli generale şi administrative sînt considerate valoarea energiei electrice
şi a serviciilor de apă potabilă şi canalizare utilizate în corpul administrativ,în Bar-Cafe, la
depozite, în secţia de telefoane, la Punctul Medical, în sala de şedinţe, în biroul informativ şi
departamentul dezvoltării.
Spre exemplu energia electrică utilizată la depozite s-a reflectat astfel (anexa 28):
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” 2200,0 lei;
Apa şi canalizarea din Corpul Administrativ s-a reflectat astfel (anexa 29):
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” 804,0 lei;
La data de 31 decembrie 2009, a avut loc reparaţia Blocului administrativ.
1. Reflectarea calculului salariului muncitorilor care au participat la reparaţia acestui mijloc
fix sînt constatate ca cheltuieli generale şi administrative (anexa 21):
29
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcont
5311„Datorii privind retribuirea muncii” 6724,2 lei;
2. Conform „Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009” din fondul de retribuire
a muncii şi alte recompense calculate se calculează 23% din salariul plătit de întreprindere,
vărsate în fondul social, care se înregistrează prin formula (anexa 21):
Ct 533 „Datorii privind asigurările”, subcont
5331 „Datorii faţă de Fondul Social” 1546,57 lei;
3. Conform „Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009” se
calculează prima de asigurare medicală în mărime de 3,5%. Deoarece momentul calculului
salariului nu coincide cu momentul achitării acestuia,reflectarea datoriilor privind asigurarea
medicală se reflectă ca datorii preliminate faţă de buget (anexa 21):
Ct 535 „Datorii preliminate”, subcont
5351 „Datorii preliminate privind decontările cu bugetul” 235,35 lei;
Pe parcursul perioadei de gestiune entitatea „Zorile” S.A. achită trimestrial la bugetul de stat
impozitul pe bunurile imobiliare, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru apă etc.
Impozitele menţionate reprezintă deasemenea cheltuieli generale şi administrative.
Astfel, calculul impozitului pe bunurile imobiliare pentru trimestrul 4 anul 2009, se reflectă în
baza dării de seamă cu privire la calculul impozitului pe bunurile imobiliare (anexa 10,30):
Dt 713 ”Cheltuieli generale și administrative”, subcont
7134 „Întreţinerea personalului administrativ al entităţii în ansamblu” 9883, 56 lei;
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcont
534.5 “Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare” 9883, 56 lei;
La finele fiecărei luni în Cartea Mare se înregistrează soldul iniţial, rulajele debitor şi creditor
şi soldul final care mai apoi serveşte ca sursa informaţională la întocmirea Raportului de profit şi
pierdere (anexa 2.2). La sfârşitul anului de gestiune la entitatea analizată contul 713 „Cheltuieli
generale şi administrative” se include prin trecerea rulajului debitor al acestuia la rezultatul
financiar. În acest caz s-a întocmit următoarea înregistrare contabilă (anexa 10,12):
30
Ct 713 „Cheltuieli generale şi administrative” 13418317,39 lei;
La sfârşitul anului 2009 rulajul debitor al contului 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
se reflectă în rândul 060 din Raportul de profit şi pierderi şi se scade din venituri la determinarea
rezultatului financiar (anexa 2.2).
Contabilitatea altor cheltuieli operaţionale

Alte cheltuieli operaţionale includ cheltuielile aferente activităţii de bază a entităţii care nu se
referă la cheltuielile comerciale sau generale şi administrative.
Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”.
Evidenţa analitică a acestor cheltuieli se ţine pe fiecare tip de cheltuieli aparte, reflectat în
registrul analitic (anexa 10).
În cadrul companiei „Zorile” S.A. putem evidenţia următoarele subconturi de alte cheltuieli
operaţionale utilizate:
 7141 – „Alte cheltuieli operaţionale”;
 7143 – „ Costul activelor vândute în cafenea”;
 7145 – „ Costul activelor vândute în Centrul Comercial”;
 7146 – „Cheltuieli aferente producţiei rebutate”;
 7148 – „Costul serviciilor realizate”;
 7149 – „Costul realizării altor active”.
La finele perioadei de gestiune s-a înregistrat diferenţă dintre valoarea de intrare a mărfurilor la
cafeanea şi valoarea realizabilă netă a acestora, adică valoarea de intrare este mai mare decât cea
de piaţă. Astfel s-a întocmit formula contabilă (anexa 10,31):
Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, subcont

7143 „Costul activelor vândute în cafenea” 4582,39 lei;
Ct 217 „Mărfuri” 4582,39 lei;
Spre exemplu la data de 23 decembrie 2009 s-au livrat mărfuri în valoare de 576,00 lei (inclusiv
suma TVA)(anexa 32) către magazinul „Unic” S.A. Astfel în contabilitate s-a întocmit formula
contabilă aferentă reflectării costului activelor realizate (anexa 10,33):
Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, subcont
7149 „Costul realizării altor active” 258,54 lei;
Ct 217 „Mărfuri” 258,54 lei;
31
şi soldul final al contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale”. La sfirşitul anului de gestiune la
entitatea "Zorile" SA contul 714 se include prin trecerea rulajului debitor al acesteia la rezultatul
financiar. În acest caz s-a întocmit formula contabilă (anexa 12):
Dt 351 „Rezultatul financiar total” 2051861,64 lei;
Ct 714 „Alte cheltuieli operaţionale” 2051861,64 lei;
Deasemenea la finele perioade de gestiune, în cazul nostru anul 2009, rulajul din debitul
contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale” - 2051861,64 lei se reflectă în rîndul cu aceiaşi
denumire 070 al Raportului de profit şi pierdere (anexa 2.2) şi se ia în calcul la determinarea
rezultatului financiar.
În prezentul paragraf am examinat cheltuielile activităţii operaţionale, în următorul se va
analiza contabilitatea cheltuielilor activităţii neoperaţionale şi particularităţile lor la entitatea
analizată „Zorile” S.A.
2.2. Contabilitatea cheltuielilor activităţii neoperaţionale

Cheltuielile activităţii neoperaţioanale se împart în trei grupe:
 Cheltuieli ale activităţii de investiţii;
 Cheltuieli ale activităţii financiare;
 Pierderi excepţionale.
Contabilitatea cheltuielilor ale activităţii de investiţii
Cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen
lung, reevaluării acestora, participaţiilor în alte întreprinderi, părţilor legate, precum şi
cheltuielile privind operaţiunile cu titlurile de valoare pe termen lung, etc.
Pentru contabilizarea cheltuielilor ale activităţii de investiţii este destinat contul de activ 721
„Cheltuieli ale activităţii de investiţii”. La „Zorile” S.A. se utilizează un singur subcont şi
anume:
 7212 – „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung”.
Pe parcursul lunii decembrie nu avut loc operaţiuni de ieşire a activelor materiale pe termen lung
sau alte operaţiuni care să privească utilizarea acestui subcont. Însă am observat că partea
neamortizată complet a valorii activelor nemateriale casate s-a înregistrat la acest subcont
(anexa 10):
32
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, subcont
7212 „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung” 0,15 lei;
Ct 111 „Active nemateriale” 0,15 lei;
Însă ar fi trebuit să se întocmească următoarea formulă contabilă:
7211 „Cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale” 0,15 lei;
Ct 111 „Active nemateriale” 0,15 lei;
Dacă analizăm perioada anului 2009 în întregime, aflăm că în luna noiembrie 2009, „Zorile”
S.A. a realizat un automobil marca Volkswagen (anexa 34.1), persoanei fizice – Gorincioi
Sergiu (anexa 34) conform cererii de procurare a acestuia (anexa 35).
Astfel s-au întocmit următoarele formule contabile aferente:
Reflectarea valorilor de bilanţ a mijlocului fix ieşit (anexa 36):
7212 „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung” 26894,46 lei;
Ct 123 „Mijloace fixe” 26894,46 lei;
Pe parcursul activităţii economico-financiare, entităţile pot efectua o dată sau cîteva ori
inventarierea activelor pe termen lung. În cazul cînd se depistează lipsuri ale acestor active
valoarea lor se trece la cheltuieli ale activităţii de investiţii.
Deasemenea se recunoaşte ca cheltuieli din activitatea de investiţii diminuarea valorii
investiţiilor pe termen lung atunci cînd cursul investiţiei scade permanent sau valoarea de intrare
a activelor întreprinderii investite scade brusc,şi se înregistrează în felul următor:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”
şi soldul final al contului 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”,care mai apoi va fi sursă
informaţională la întocmirea Raportului de profit şi pierderi. La sfîrşitul anului de gestiune la
compania „Zorile” SA contul 721”Cheltuieli ale activităţii de investiţii” se include prin trecerea
rulajului debitor al acestuia la rezultatul financiar. În acest caz se întocmeşte următoarea
înregistrare contabilă (anexa 12):
Ct 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 440752,64 lei;
33
Concomitent la finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721”Cheltuieli
ale activităţii de investiţii” se scade din venituri la determinarea indicatorului din rîndul 090
„Rezultatul din activitatea de investiţii” profit (pierdere) al Raportului de profit şi pierderi
(anexa 2.2).
Contabilitatea cheltuielilor ale activităţii financiare

Cheltuielile activităţii financiare cuprind cheltuielile aferente plăţii revedenţelor, arendei
finanţate, diferenţelor nefavorabile de curs valutar. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este
destinat contul de activ 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”. În debitul acestui cont se
acumulează cheltuielile activităţii financiare pe parcursul perioadei de getiune , iar în credit
cheltuielile acumulate ce se trec la rezultatul financiar total.
Evoluţia analitică a cheltuililor activităţii financiare se ţine pe tipuri de cheltuieli într-un
registru analitic (anexa 10) potrivit căruia se observă că „Zorile” SA întrebuinţează un singur
subcont, şi anume:
 7223 – „ Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar”
Pe parcursul lunii decembrii s-au înregistrat următoarele înregistrări contabile:
În cazul achitării creanţelor în valută străină de către debitor faţă de „Zorile” SA pot apărea
diferenţe de curs valutar negative ca urmare a micşorării cursului valutar de la data livrării faţă
de data achitării creanţei. De exemplu pentru luna decembrie diferenţele de curs valutar privind
creanţele pe termen scurt aferente facturilor comerciale s-au reflectat astfel: (anexa 10,37)........
Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”, subcont
7223 „Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar” 16447,86 lei;
Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 16447,86 lei;
Entitatea „Zorile” SA achită lunar dobînde bancare conform contractelor de credit de la
băncile comerciale. În momentul achitării pot apărea diferenţe de curs valutar negativ, atunci
cînd cursul valutar în momentul primirii creditul este mai mic decît cursul valutar în momentul
achitării dobînzii. Pentru luna decembrie nu s-au înregistrat asemenea diferenţe, însă în asemenea
caz se întocmeşte formula contabilă la suma diferenţei apărute:
Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii finaciare”, subcont

7223 „Cheltuilei privind diferenţele de curs valutar”
Ct 511”Credite bancare pe termen scurt”.
34
Diferenţe nefavorabile de curs valutar apar şi la procurarea valutei străine, pentru efectuarea
operaţiunilor în valută străină. Astfel, entitatea „Zorile” SA din totalitatea operaţionilor de
cumpărare/vânzare a valutei străine pentru luna decembrie a înregistrat o diferenţă de curs
valutar, care se reflectă prin formula contabilă (anexa 10):
Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare’’, subcont
Ct 243 „Conturi curente în valută străină” 197391,73 lei;
Tot la cheltuieli ale activităţii financiare s-au trecut diferenţele de curs valutar aferente
datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale pentru luna decembrie (anexa 10):
Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii finaciare’’, subcont
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcont
5212 „Facturi de achitat în străinătate” 39562,95 lei;
În luna decembrie 2009 deasemenea au fost calculate diferenţe de curs valutar negative
aferente avansurilor pe termen scurt primite (anexa 10,37):
Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare’’, subcont
Ct 523 „Avansuri pe termen scurt primite” 3699,2 lei;
La finele fiecărei luni în Cartea Mare se înregistrează soldul iniţial , rulajele debitor şi creditor
şi soldul final al contului 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”, care mai apoi să fie sursă
informaţională la întocmirea Raportului de profit şi pierdere. La sfîrşitul anului de gestiune la
entitatea „Zorile” S.A. contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” se închide prin trecera
rulajului debitor al acestuia la rezultatul financiar. În acest caz s-a întocmit următoarea formulă
contabilă:
Ct 722 „Cheltuieli ale activităţii finaciare” 10168400,23 lei;
Totodată la finele perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 722 „Cheltuieli ale
activităţii finaciare” se ia în calcul la determinarea indicatorului din rîndul 100 „Rezultat din
activitatea financiară” profit (pierdere) al Raportului de profit şi pierderi (anexa 2.2).
Contabilitatea pierderilor excepţionale

35
Pierderile excepţionale cuprind cheltuielile din calamităţile naturale, perturbări politice,
modificări politice, modificări ale legislaţiei şi alte evenimente excepţionale.
La ele se referă:
- Valoarea de bilanţ a activelor nimicite sau deteriorate în rezultatul evenimentelelor
excepţionale;
- Cheltuieli legate de lichidarea consecinţelor, evenimentelor excepţionale.
Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 723 „Pierderi excepţionale”.
Pe parcursul perioadei analite la „Zorile” S.A. nu au avut loc asemenea cheltuieli şi pierderi.
Însă spre exemplu contabilizarea operaţiunilor în urma unui incendiu la depozit se reflectă în
felul următor:
1. În baza documnentelor justificative se trec la cheltuieli valoarea de bilanţ a activelor pe
termen lung şi scurt nimicite în urma incendiului:
Dt 723 „Pierderi excepţionale”, subcont
7231 „Pierderi din calamităţile naturale”
Ct 111 „Active nemateriale”
Ct 123 „Mijloace fixe”
Ct 216 „Produse”
Ct 217 „Mărfuri”
Pentru lichidarea consecinţelor incendiului se pot utiliza la reparaţia depozitelor materiale de
construcţie, servicii prestate de către furnizori, sau transportul propriu, remunerearea salariaţilor
si respectiv contribuţiile la asigurare socială şi medicală a acestora .
Astfel înregistrarea cheltuielilor aferente reparaţiei depozitului după incendiu:
2. Trecerea la cheltuieli a materialelor de construcţie folosite la reparaţia depozitului:
Ct 211 „Materiale”
3. Trecerea la cheltuieli serviciile prestate de către furnizori:
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
4. Trecerea la cheltuieli , plătite muncitorilor care au lucrat la reparaţia depozitelor după
incendiu, precum calcularea contribuţiilor la asigurările sociale şi medicale obligatorii:
36
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 „Datorii privind asigurările’’, subcont
5331 „Datorii faţă de Fondul Social”
5333 „Datorii privind asigurarea medicală”
5. Trecerea la cheltuieli a folosirii transportului propriu:
Ct 812 „Activităţi auxiliare”
La finele fiecărei perioade de gestiune pierderile excepţionale acuulate în debitul contului
723 „Pierderi excepţionale” se reflectă în Raportul de profit şi pierderi şi se iau în calcul la
determinarea indicatorului din rîndul 120 „Rezultatul excepţional:profit(pierdere)” care se
calculează ca diferenţă dintre conturi 623 „Venituri excepţionale” şi contul 723 „Pierderi
excepţionale”.
La finele anului de gestiune contul 723 „Pierderi excepţionale” se închide prin trecerea
rulajului debitor al acestuia la rezultatul financiar cu ajutorul formulei contabile:
Dt 351 „Rezultat financiar total”
Ct 723 „Pierderi excepţionale”
2.3. Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală aferentă impozitului pe venit luată
în considerare la calcularea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune. Componenţa,
modul de contabilizare a acestor cheltuieli sînt regementate de prevederile S.N.C 12
„Contabilitatea impozitului pe venit”. Pentru contabilizarea cheltuielilor privind impozitul pe
venit este destinat contul 731 „Chltuieli(economii) privind impozitul pe venit”. În debitul
contului se reflectă calcularea (recalcularea) datoriilor curente şi amînate privind impozitul pe
venit, iar în credit – calcularea(recalcularea) activelor amînate privind impozitul pe venit şi
trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul
financiar total.
37
Contul 731 „Cheltuieli (economii)privind impozitul pe venit” este un cont de activ, însă el
poate avea un sold intermediar atît în credit cît şi în debit. Soldul creditor al contului dat este
numai economie privind impozitul pe venit şi reprezintă suma impozitului care urmează a fi
recuperată entităţii în perioada curentă sau viitoare. Economia privind impozitul pe venit poate fi
tratată cu un venit şi se reflectă în raportul privind rezultatele financiare în paranteze, adunîndu-
se la profitul (pierderea) pînă la impozitare.
Impozitul pe venit al persoanei juridice „Zorile” S.A. se calculează la sfîrşitul anului şi
constituie 0% din profit pînă la impozitare conform legislaţiei pentru anul 2009.
Pentru determinarea impozitului pe venit la întreprindere se calculează venitul contabil. S.A.
„Zorile” prezintă la Inspectoratul Fiscal de Stat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pe
anul 2009 (anexa 38).
La calcularea impozitului pe venit în rate se întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 731 ”Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 535 „Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”, subcont
535.2 „Impozitul pe venit plătit în avans”
Datoria curentă privind impozitul pe venit se determină la sfîrşitul anului ţinându-se cont de
diferenţele permanente şi temporare apărute între venitul contabil şi cel impozabil. Care
reprezintă suma impozitului pe venit calculată în perioada de gestiune curentă. Această datorie se
determină prin produsul dintre suma venitului impozabil al perioadei de gestiune curente şi cota
impozitelor pe venit al anului de gestiune.
Datoria curentă privind impozitul pe venit se calculează la sfîrşitul anului de gestiune şi se
reflectă la contul de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 534.1”Datorii
privind impozitul pe venit al persianelor juridice”, întocmindu-se formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuilei (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcont
534.1 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”
După cum am menţionat mai sus, datoria curentă privind impozitul pe venit depinde de
diferenţele temporare şi permanente.
Diferenţele permanente- apar în cazurile în care anumite tipuri de cheltuieli recunoscute în
contabilitate nu se recunosc parţial sau integral. Astfel de diferenţe se referă la:
38
- Cheltuieli de deplasare şi de reprezentare, donaţii în scopuri filantropice, cheltuieli pentru
asigurarea riscurilor financiare. Aceste cheltuieli se iau integral în calcul la determinarea
rezultatului contabil, în scopuri fiscale se recunosc numai în limitele stabilite de guvern.
- Cheltuielile personale şi familiare, pierderile din vînzarea sau schimbul de active efectuate
între persoanele afiliate, penalităţile şi amenzile aferente impozitelor şi plăţilor la buget
care în contabilitate se constată ca cheltuieli, dar nu ca deduceri la calcularea rezultatuui
fiscal.
Diferenţele permanente se iau integral în calcul la determinarea impozitului pe venit al
perioadei de gestiune şi nu influenţează rezultatul fiscal al perioadei de gestiune viitoare.
Diferenţele temporare apar în cazurile în care perioadele de recunoaştere a cheltuielilor în
scopuri contabile şi fiscale nu coincid. Diferenţele temporare apar într-o perioadă de gestiune şi
se deconteză pe parcursul unei sau a cîtorva de gestiune viitoare, în care agentul economic
îndeplineşte cerinţele codului fiscal prvind recunoaşterea cheltuielilor.
Apariţia diferenţelor temporare este condiţionată de aplicarea în contabilitatea şi fiscalitatea
întreprinderilor a metodelor diferite:
 Metoda de recuperare a cheltuielilor. Conform SNC în contabilitatea cheltuielilor se
recunosc numai în baza principiului specializării exerciţiilor. În scopuri fiscale unele
categorii de agenţi economici (întreprinderile individuale şi cu proprietate de stat) pot
aplica metoda de casă de recunoaştere a cheltuielilor.
 Metoda de calculare a uzurii mijlaocelor fixe. În contabilitate uzura mijloacelor fixe
poate fi calculată prin una din următoarele metode:casării liniare, în raport cu volumul de
produse fabricate (servicii prestate); degresivă cu rată descrescătoare; soldului degresiv.
În scopuri fiscale uzura se calculează numai prin metoda casării liniare conform bazei
valorice şi normelor de uzură stabilite în codul fiscal.
În funcţie de influenţa pe care o exercita asupra rezultatului fiscal al perioadei de gestiune
viitoare diferenţele temporare se divizează în diferenţe impozabile şi deductibile.
Diferenţele temporare apar în cazul în care mărimea cheltuielilor recunoscute în scopuri fiscale
depăşeşte mărimea cheltuielilor recunoscute în contabilitate. În scopuri fiscale mărimea acestei
depăşiri se repartizează în perioadele de gestiune viitoare.
Diferenţe temporare deductibile apar în cazul în care suma cheltuielilor recunoscute în
contabilitate depăşeşte suma cheltuielilor permise spre deducere de Codul Fiscal în perioada de
39
gestiune curentă. În scopuri fiscale suma acestei depăşiri se deduce în perioada de gestiune
viitoare.
Diferenţele temporare, datorită revărsării lor totale sau parţiale în viitor, au impact asupra
venitului contabil, în legătură cu acest fapt, impozitarea diferenţelor temporare condiţionează
apariţia impozitului pe venit amînat care constituie datorii şi active amînate.
Datoria amînată privind impozitul pe venit reprezintă suma impozitului pe venit care urmează
a fi plătită de entitate în perioada de gestiune viitoare.
Această datorie se determină prin produsul dintre suma diferenţelor temporare impozabile şi
cota impozitului pe venit.
Calcularea datoriei amînate privind impozitul pe venit se reflectă prin formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”
Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”
Anularea datoriei amînate privind impozitul pe venit se reflectă prin formula contabilă inversă:
Dt 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”
Ct 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”
Activul amînat privind impozitul pe venit reprezintă suma impozitului pe venit care urmează sa
fie recuperată entităţii în perioadele de gestiune ulterioare în legătură cu:
1. Reversarea diferenţelor temporare deductibile;
2. Raportarea pe perioadele viitoare a pierderilor fiscale nereclamate.
Activul amînat privind impozitul pe venit este determinat de cota impozitului pe venit la data
întocmirii bilanţului contabil şi mărimea diferenţei temporare deductibile.
Pentru contabilizarea activului amînat privind impozitul pe venit este destinat contul de activ
135 „Active amînate privind impozitul pe venit”. Activul amînat privind impozitul pe venit este
o economie a impozitului pe venit al perioadei de gestiune curente, micşorînd suma acestuia, şi
se reflectă în contabilitatea analitică pe tipuri de diferenţe temporare deductibile care au adus la
apariţia acestor active, prin formula contabilă:
Dt 135 „Active amînate privind impozitul pe venit”
Ct 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”
Anularea activului amînat privind impozitul pe venit se reflectă prin formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”
Ct 135 „Active amînate privind impozitul pe venit”
40
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 „Cheltuieli(economii)
privind impozitul pe venit” se reflectă în rindul 140 cu aceeaşi denumirea din Raportul privind
de profit şi pierderi (anexa 2.2) la determinarea profitului (pierderii) net al entităţii şi contul 731
se închide prin formula contabilă:
Dt 351”Rezultat financiar total”
Ct 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”.
În finalul acestui capitol, autorul poate spune că „Zorile” S.A. gestionează corect resursele de
care dispune, însă ar trebui totuşi să diminueze cheltuielile ce le suportă, în special cele din
activitatea operaţională, pentru a obţine o valoare mai mare a profitului. Este ştiut faptul că
reducerea consumurilor şi cheltuielilor numai cu 1% contribuie la majorarea cu mult mai mare
atât a profitului brut, cât şi a profitului perioadei de gestiune până la impozitare, decât majorarea
cu 1% a venitului din vânzări. Astfel spre realizarea acestui fapt „Zorile” S.A. ar putea:
 Să caute furnizori alternativi şi să excludă dependeţa de furnizorii existenţi;
 Să recruteze personal calificat a cărui productivitate să fie mai mare şi să reînnoiască
utilajul care participă la procesul de producţie;
Următoarea etapă a examinării activităţii entităţii este analiza cheltuielilor întreprinderii „Zorile”
S.A. care va fi prezentată în capitolul următor.
41
Capitolul III. Analiza cheltuielilor
3.1. Aprecierea generală a structurii şi dinamicii cheltuielilor entităţii
Investigarea cheltuielilor permite înţelegerea mecanismului de formare a rezultatelor entităţii,
care apar în urma activităţii economico –financiare şi care nu sunt legate nemijlocit de procesul
de producţie. Cheltuielile sunt reflectate în Raportul de profit şi pierderi, anexa nr.5 „Anexa la
Raportul de profit şi pierderi” (anexa 2.5) şi diminuate din total venituri obţinute din diferite
activităţi desfăşurate de entitate,şi respectiv participă la determinarea indicatorului-profitului
(pierderii) perioadei de gestiune până la impozitare.
Analiza cheltuielilor entităţii „Zorile” S.A. începe cu examinarea structurii acestor cheltuieli în
dinamică.
La această etapă de analiză se calculează:
 cota-parte a fiecărui compartiment în suma totală a cheltuielilor entităţii „Zorile” S.A.;
 se examinează abaterea absolută la fiecare compartiment în parte;
 se studiază compartimentul de cheltuieli cu cota cea mai mare pe care o deţine în
structura cheltuielilor totale.
Tabelul 3.1
Analiza structurii cheltuielilor entităţii „Zorile” S.A. pe feluri de activităţi în dinamică
Anul precedent Anul de gestiune
Abaterea (+,-)
(2008) (2009)
Indicatori
Suma, mii Ponderea, Suma, mii Ponderea,
mii lei %
lei % lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Cheltuieli din activitatea
operaţională - total, 78737,8 89.55 51477,3 82.91 -27260,5 -6.64
inclusiv:
1.1. Costul vânzărilor 62217,8 70.76 32912,5 53.02 -29305,3 -17.74
1.2. Cheltuieli comerciale 1667,1 1.90 3094,6 4.98 +1427,5 -3.08
1.3. Cheltuieli geenerale şi
. administrative 12773,3 14.53 13418,3 21.61 +645,0 +7.08
1.4. Alte cheltuieli
..... operaţionale 2079,6 2.36 2051,9 3.30 -27,7 +0.94
42
2. Cheltuieli din activitatea de .
229,4 0.26 440,8 0.71 +211,3 +0.45
. investiţii
3. Cheltuieli din activitatea 8959,2 10.19 10168,4 16.38 +1209,1 +6.19
.....financiară
4. Pierderi excepţionale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
5. Total cheltuieli
87926,5 100 62086421.0 100 -25840,1 x
(rd.1+rd.2+rd.3+rd.4)
Folosind informaţiile din tabelul anterior, vom prezenta structura cheltuielilor entităţii la „Zorile”
S.A. în perioada anului 2009 cu ajutorul diagramei de tip circular.
1. Cheltuieli operaţionale
2. Cheltuieli ale activităţii de investiţii
3. Cheltuieli ale activităţii financiare
2 - 0.71% 3 - 16.38%
1 - 82.91%
Figura 3.1. : Structura cheltuielilor entităţii „Zorile” SA
În baza datelor din tabelul 3.1. se poate constata că la entitatea „Zorile” SA , s-a înregistrat o
diminuare a cheltuielilor totale comparativ cu anul 2008 de 25840,1 mii lei. Această abatere a fost
determinată de reducerea cheltuielilor din activitatea operaţională în total cu 27260,5 mii lei
(51477,3-78737,8), dintre care costul vânzărilor - cu 29305,3 mii lei, şi alte cheltuieli din
activitatea operaţională respectiv cu 27,7 mii lei.
43
Concomitent, în urma majprării cheltuielilor din activitatea neoperaţională, inclusiv a celor de
investiţii şi financiare, cheltuielile entităţii s-au majorat respectiv cu 211,3 şi 1209,1 mii lei.
Examinând ponderea fiecărui compartiment în parte, observăm că cheltuielile din activitatea
operaţională deţin ponderea cea mai mare în structura cheltuielilor totale, deşi s-au redus faţă de
anul precedent de la 89,55 la 82,91%, sau cu 6,64 p.p.(82,91-89,55).
Totodată se observă că ponderea cheltuielilor din activitatea de investiţii s-a majorat faţă de
anul 2008 de la 0,26% la 0,71% sau cu 0,45 puncte procentuale (0,71-0,26), iar ponderea
cheltuielilor din activitatea financiară respectiv de la 10,19% la 16,38% sau cu 6,19 puncte
procentuale (16,38-10,19).
Este de remarcat faptul că pentru o apreciere mai obiectivă a modificărilor înregistrate, apare
necesitatea examinării în continuare a tuturor compartimentelor de cheltuieli în parte, ţinând cont
de componenţa lor particulară şi cauzele care au provocat modificările evidenţiate.
3.2. Analiza cheltuielilor perioadei

Conform S.N.C. 3, cheltuielile perioadei fac parte din grupa cheltuielilor din activitatea
operaţională şi includ:
 Cheltuielile comerciale;
 Cheltuielile generale şi administrative;
 Alte cheltuieli operaţionale.
Necesitatea studierii aprofundate a cheltuielilor perioadei este condiţionată de rolul important
al acestor cheltuieli în determinarea rezultatului financiar din activitatea operaţională. Studierea
acestor cheltuieli se efectuează pe baza datelor din anexa nr.5 la Raportul de profit şi pierderi
„Anexă la Raportul de profit şi pierderi” pentru anii 2008 shi 2009 (anexa 2.5), în care
cheltuielile respective sunt diferenţiate pe articole de cheltuieli în parte.
Analiza cheltuielilor perioadei se începe cu aprecierea generală a modificării lor în dinamică.
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic (tab. 3.2)
Tabelul 3.2.
Aprecirea generală a cheltuielilor perioadei în dinamică
Abaterea (+,-)
Indicatori (2008) (2009)
Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, mii lei %
44
mii lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Cheltuieli comerciale 1667,1 10,1 3094,6 16,7 +1427,5 +6,6
2. Cheltuieli generale şi .
12773,3 77,3 13418,3 72,3 +645,0 -5,0
administrative
3. Alte cheltuieli
2079,6 12,6 2051,9 11,0 -27,7 -1,6
operaţionale
4. Cheltuielile perioadei –
16520,0 100 18564,8 100 +2044,8 x
- Total (rd.1+rd.2+rd.3)
Din tabelul 3.3. rezultă că entitatea „Zorile” SA pe parcursul anului de gestiune 2009 a
înregistrat o majorare a cheltuielilor perioadei comparativ cu anul precedent 2008 cu 2044,8 mii
lei. Această abatere a fost determinată în mare parte de majorarea cheltuielilor comerciale cu
1427,5 mii lei şi respectiv a cheltuielilor generale şi administrative cu 645,0 mii lei. .
....Concomitent alte cheltuieli operaţionale s-au diminuat cu 27,7 mii lei.
Examinând structura cheltuielilor perioadei, observăm că cheltuielile generale şi
administrative ocupă ponderea cea mai mare, atât în anul precedent cât şi în anul de gestiune,
înregistrând o reducere de la 77,3 la 72,3% sau cu 5,0p.p. (72,3-77,3).
Analiza generală a cheltuielilor perioadei nu este aprofundată, ea caracterizează situaţia numai
pe ansamblul lor. Pentru a evidenţia posibilităţile de reducere a acestor cheltuieli pe viitor apare
necesitatea examinării fiecărui grup de cheltuieli în parte.
Analiza cheltuielilor comerciale

Cheltuielile comerciale reprezintă după conţinut cheltuielile aferente desfacerii produselor
finite, mărfurilor şi prestărilor de servicii. Componenţa detaliată a cheltuielilor comerciale se
reflectă în Raportul de profit şi pierderi, anexa nr.5 „Anexă la Raportul de profit şi pierderi”,
subcapitolul „Cheltuieli comerciale”. (anexa 2.5)
În raport cu volumul produselor vândute, lucrărilor executate, serviciilor prestate, cheltuielile
comerciale se împart în:
 Cheltuieli convenţional-variabile, care se modifică odată cu schimbarea volumului
produselor vândute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate.
 Cheltuieli convenţional-constante, care nu depind de modificarea acestui volum şi rămân
constante.
45
La prima etapă a analizei se examinează la nivel general modificarea cheltuielilor comerciale
în dinamică ţinând cont de clasificarea lor în cheltuieli-convenţional variabile şi convenţional-
constante (tab. 3.3).
Tabelul 3.3.
Aprecierea generală a modificării cheltuielilor comerciale în dinamică
Abaterea (+,-)
(2008) (2009)
Indicatori Suma, Ponderea, Suma, Ponderea,
mii lei %
mii lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Cheltuieli comerciale - total
dintre care: 1667,1 100 3094,6 100 +1427,5 X
1.1.Cheltuieli convenţional-variabile, . 461,8 27,7 1308,9 42,3 +847,1 +14,6
.
inclusiv:
- Cheltuieli privind ambalajele şi
ambalarea produselor şi 0,5 0,03 0,4 0,01 -0,1 -0,02
mărfurilor;
- De transport privind desfacerea; 11,4 0,73 473,7 15,3 +462,3 +14,57
- Retribuirea muncii; 354,2 21,2 659,9 21,32 +305,7 +0,12
- Contribuţii privind asigurările
sociale; 85,0 5,1 151,8 4,91 +66,8 -0,19
- Contribuţii privind asigurările
obligatorii de asistenţă medicală. 10,7 0,64 23,1 0,76 +12,4 +0,12
1.2.Cheltuieli convenţional-constante, 1205,3 72,3 1785,7 57,7 +580,4 -14,6
. inclusiv:
- Privind reclama; 74,1 4,4 371,2 12,0 +297,1 +7,6
- Uzura mijloacelor fixe; 49,2 3,0 63,7 2,1 +14,5 -0,9
- Cheltuieli privind arenda şi
întreţinerea magazinului. 1082,0 64,9 1350,8 43,6 +268,8 -21,3
În baza datelor din tabelul 3.3 se poate constata că cheltuielile comerciale s-au majorat faţă de
anul precedent cu 1427,5 mii lei, sub influenţa negativă atât a cheltuielilor
convenţional-variabile, cât şi a celor convenţional-constante, respectiv cu 847,1 şi 580,4 mii lei.
46
Totodată sub influenţa pozitivă a cheltuielilor convenţional-variabile, şi anume a cheltuielilor
privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor, indicatorul rezultativ s-a redus
nesemnificativ cu 0,1 mii lei.
Examinând structura cheltuielilor comerciale, observăm că cheltuielile convenţional-constante
predomină atât pe parcursul anului 2008,cât şi pe parcursul anului 2009, însă în perioada de
gestiune s-au redus cu 14,6 puncte procentuale,şi anume sub influenţa reducerii ponderii
cheltuielilor privind arenda şi întreţinerea magazinului, care s-a micşorat de la 64,9% la 43,6%
din total cheltuieli comerciale. Ponderea cheltuielilor convenţional-variabile s-a majorat de la
27,7% la 42,3% sau cu 14,6 puncte procentuale, semnificativ influenţând majorarea cheltuielilor
de transport privind desfacerea, şi anume cu 14,57puncte procentuale în total faţă de anul
precedent.
Cu toate acestea pentru o apreciere mai obiectivă a modificărilor evidenţiate este necesară o
analiză mai aprofundată atât a cheltuielilor comerciale convenţional-variabile, cât şi a celor
convenţional-constante.
În cursul analizei cheltuielilor comerciale convenţional-variabile se ţine cont de faptul că suma
totală a acestor cheltuieli depinde de volumul produselor vândute, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate, în timp ce rata lor rămâne constantă.
(𝑉𝑉×𝑅𝑐ℎ.𝑣)
∑ 𝐶ℎ. 𝑣. = ;
100
unde:
∑ 𝐶ℎ. 𝑣. – suma cheltuielilor comerciale convenţional –variabile;
VV - venituri din vânzări;
Rch.v. – rata cheltuielilor comerciale convenţional-variabile la 1leu venituri din vânzări,
care se determină ca raportul dintre suma cheltuielilor convenţional variabile
şi venitul din vânzări înmulţit cu 100.
Conform acestei relaţii se poate observa că asupra cheltuielilor comerciale convenţional-variabile
influenţează următorii doi factori:
1. Modificarea veniturilor din vânzări (f1);
2. Modificarea ratei cheltuielilor comerciale la 1 leu venituri din vânzări (f2).
Modificarea cheltuielilor comerciale convenţional-variabile sub influenţa factorului 1(f1) se
determină ca produsul dintre modificarea veniturilor din vânzări şi rata acestor cheltuieli la 1 leu
venituri din vânzări din perioada de bază:
47
(∆𝑉𝑉×𝑅𝑐ℎ.𝑣0 )
∆𝐶ℎ. 𝑣.(𝑓1) = ;
100
Modificarea cheltuielilor comerciale convenţional – variabile sub influenţa factorului 2(f2) se
determină ca produsul dintre modificarea ratei acestor cheltuieli la 1 leu venituri din vânzări şi
veniturile din vânzări din perioada de gestiune:
(∆𝐶ℎ.𝑣.×𝑉𝑉1 )
∆𝐶ℎ. 𝑣.(𝑓2) = ;
100
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează în baza datelor de la entitatea „Zorile” S.A.
din următorul tabel analitic (tab. 3.4).
Tabelul 3.4
Date iniţiale privind analiza
cheltuielilor comerciale convenţional-variabile în dinamică
Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
Indicatori
(2008) (2009) (+,-)
A 1 2 3=2-1
1. Cheltuieli comerciale convenţional- 461,8 1308,9 +847,1
variabile –total, mii lei.
2. Venituri din vânzări, mii lei 78327,8 41569,8 -36758,0
3. Rata cheltuielilor comerciale
convenţional-variabile la 1leu venit 0,5985 3,1656 +2,5671
din vânzări, puncte procentuale
[(rd.1:rd.2)x100].
Din tabelul 3.4 rezultă că la entitatea „Zorile” S.A. suma totală a cheltuielilor comerciale
convenţional-variabile a sporit comparativ cu anul precedent 2008 cu 847,1 mii lei.
Această abatere a fost determinată de influenţa următorilor factori care se calculează prin metoda
diferenţelor absolute cu 2 factori:
1. Modificarea veniturilor din vânzări care a cauzat reducerea indicatorului rezultativ cu
220,0 mii lei:
(−36758,0)𝑥0,5985
[ ];
100
Orice abatere sub influenţa acestui factor este justificată.
2. Modificarea ratei acestor cheltuieli la 1leu venituri din vânzări care a contribuit la
majorarea indicatorului rezultativ cu 1067,1 mii lei.
48
(+2,5671)𝑥41569,8
[ ];
100
Majorarea cheltuielilor comerciale conventional-variabile sub influenţa acestui factor se
apreciază negativ.
Balanţa influenţei factorilor: (-220,0) + 1067,1 = + 847,1 mii lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că entitatea analizată dispune
de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă rata cheltuielilor la
un leu venituri din vânzări va fi respectată la nivelul anului precedent, cheltuielile conventional-
variabile se vor reduce cu 2,5671 puncte procentuale.
La etapa următoare a analizei cheltuielilor comerciale, se examinează cheltuielile comerciale
convenţional-constante. De obicei suma totală a acestor cheltuieli nu depinde de volumul
produselor vândute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, ci de mărimea reţelelor
comerciale, capacitatea de desfacere, înzestrarea tehnică şi structura organizatorica a secţiei de
marketing a entităţii sau a unităţilor comerciale specializate.
Pe parcursul analizei cheltuielilor comerciale conventional-constante se apreciază:
 Modificarea sumei totale a cheltuielilor comeciale conventional-constante;
 Modificarea ratei cheltuielilor comerciale convenţionale-constante la 1leu venituri din
vânzări.
Totodată asupra ratei cheltuielilor comeciale conventional-constante influenţează următorii 2
factori:
 Modificarea veniturilor din vânzări,
 Modificarea sumei totale a cheltuielilor comerciale conventional-constante.
Influenţa acestor factori se determină prin următoarele relaţii:
∑ 𝑐ℎ.𝑐𝑜𝑛.0 ∑ 𝑐ℎ.𝑐𝑜𝑛.0
 ∆𝑅𝑐ℎ. 𝑐𝑜𝑛.(𝑓1 ) = [( × 100) − ( ) × 100]
𝑉𝑉1 𝑉𝑉0
∑ 𝑐ℎ.𝑐𝑜𝑛.1 ∑ 𝑐ℎ.𝑐𝑜𝑛.0
 ∆𝑅𝑐ℎ. 𝑐𝑜𝑛.(𝑓2 ) = [( × 100) − ( ) × 100]
𝑉𝑉1 𝑉𝑉1
unde:
∆𝑅𝑐ℎ. 𝑐𝑜𝑛.(𝑓1 ) - modificarea ratei cheltuielilor comerciale conventional-constante sub
influenţa veniturilor din vânzări;
∆𝑅𝑐ℎ. 𝑐𝑜𝑛.(𝑓2 ) - modificarea ratei cheltuielilor comerciale conventional-constante sub
influenţa sumei totale a cheltuielilor respective;
∑ 𝑐ℎ. 𝑐𝑜𝑛.0 - suma cheltuielilor comerciale conventional-constante în anul 2008;
49
∑ 𝑐ℎ. 𝑐𝑜𝑛.1 - suma cheltuielilor comerciale conventional-constante în anul 2009.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează în baza datelor de la entitatea „Zorile” S.A.
din următorul tabel analitic (tab. 3.5).
Tabelul 3.5
Date iniţiale privind analiza
cheltuielilor comerciale convenţional-constante în dinamică
Indicatori
(2008) (2009) (+,-)
A 1 2 3=2-1
1. Cheltuieli comerciale convenţional- 1205,3 1785,7 +580,4
constante –total, mii lei.
3. Rata cheltuielilor comerciale
convenţional-constante la 1leu venituri 1,5387 4,2956 +2,7569
din vânzări, puncte procentuale
[(rd.1:rd.2)x100].
Analizând tabelul 3.5 putem menţiona că la entitatea „Zorile” S.A. rata cheltuielilor
comerciale convenţional-constante la 1 leu venituri din vânzări a sporit comparativ cu anul
precedent cu 2,7569 puncte procentuale.
Această abatere a fost determinată de influenţa următorilor doi factori:
1. Modificarea veniturilor din vânzări care a cauzat majorarea indicatorului rezultativ cu
1,35 puncte procentuale:
1205,3 1205,3
[(41569,8 × 100) - (78327,8) × 100] ;
2. Modificarea sumei totale a cheltuielilor comeciale conventional-constante, care a

contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 1,40 puncte procentuale:
1785,7 1205,3
[(41569,8 × 100) − (41569,8) × 100] ;
Balanţa influenţei factorilor: 1,35 + 1,40 = 2,75 puncte procentuale

Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că ambii factori au influenţat
negativ asupra majorării ratei cheltuielilor comerciale convenţional-constante la 1 leu venituri
din vânzări.
50
Analiza cheltuielor generale şi administrative
Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea
entităţii în ansamblu. Mărimea lor este determinată de structura organizatorică a aparatului
administrativ şi formele de gestionare şi deservire a unităţilor economice de producţie.
De obicei, cheltuielile generale şi administrative nu depind direct de volumul produselor
vândute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, însă ele trebuie să fie menţinute la un nivel
justificat astfel încât să se asigure realizarea funcţiei lor în cadrul entităţii. Astfel, ca exemplu
poate servi situaţia în care ritmul de creştere a veniturilor din vânzări trebuie să depăşească
ritmul de creştere a cheltuielilor generale şi administrative totale. Drept sursă importantă de
informare a dinamicii cheltuielilor generale şi administrative poate servi analiza indicatorului
generalizator sintetic “Cheltuielile generale şi administrative la 1 leu venituri din vânzări” , care
se determină ca raportul dintre cheltuielile generale şi administrative totale şi veniturile din
vânzări obţinut în perioada de gestiune. La această etapă a analizei se utilizează următorul table
analitic (tab. 3.6).
Tabelul 3.6.
Analiza cheltuielilor generale şi administrative la 1 leu venituri din vânzări în dinamică
Indicatori Abaterea (+,-)
(2008) (2009)
A 1 2 3=2-1
1. Cheltuieli generale şi
12773,3 13418,3 +645,0
administrative - total, mii lei.
2. Venituri din vânzări, mii lei. 78327,8 41569,8 -36758,0
3. Cheltuieli generale şi
administrative la 1 leu venituri 16,31 32,28 +15,97
din vânzări, bani
[(rd.1:rd.2)x100]
Din tabelul 3.6 rezultă că la entitatea “Zorile” S.A. cheltuielile generale şi administrative la 1
leu venituri din vânzări s-au majorat comparativ cu anul 2008 de la 16,31 la 32,28 bani, sau cu
15,97 bani (32,28-16,31)
51
Situaţia descrisă mai sus se apreciază ca fiind negative şi demonstrează că la entitatea în cauză
pe parcursul anului de gestiune nu s-a respectat raportul justificat dintre modificarea cheltuielilor
generale şi administrative totale şi modificarea veniturile din vânzări.
Evoluţia cheltuielilor generale şi administrative poate fi examinată nu numai în linii generale,
ci şi pe fiecare articol în parte, ţinând cont de componenţa şi structura acestor cheltuieli la
entitatea analizată. Acest studiu poate fi efectuat în dinamică luând ca bază datele din Raportul
de profit şi pierdere, anexa nr.5 “Anexă la Raportul de profit şi pierdere” – capitolul I
“Activitatea operaţională”, subcapitolul 1.5. “Cheltuieli generale şi administrative”.
Pe parcursul analizei se utilizează următorul tabel analitic (tabelul 3.7).
Tabelul 3.7.
Analiza elementelor componente a cheltuielilor generale şi administrative în dinamică
Abaterea (+,-)
(2008) (2009)
Indicatori Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, mii
%
mii lei % mii lei % lei
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.Cheltuieli generale şi
administrative – total 12773,3 100 13418,3 100 +645,0 x
inclusiv:
1.1 Privind uzura 739,5 5,79 1013,9 7,56 +274,4 +1,77
mijloacelor fixe
1.2 Reparaţia mijloacelor fixe 584,9 4,58 338,3 2,52 -246,6 -2,06
1.3 Întreţinerea mijloacelor fixe 1275,8 9,99 755,4 5,63 -520,4 -4,36
1.4 Amortizarea activelor 52,1 0,41 106,1 0,79 +54,0 +0,38
. nemateriale
1.5 Întreţinerea personalului . . . 6804,1 53,27 6071,7 45,25 -732,4 -8,02
……..administrativ şi de conducere
1.6 Impozite, taxe şi plăţi cu . . 119,2 0,93 107,2 0,8 -12,0 -0,13
……...excepţia impozitului pe venit
1.7 Pentru donaţii şi în scopuri . 267,1 2,09 322,1 2,4 +55,0 +0,31
……...de binefacere şi sponsorizare
1.8 Privind protecţia muncii 56,5 0,44 28,5 0,21 -28,0 -0,23
1.9 De reprezentare 8,8 0,07 7,4 0,06 -1,4 -0,01
1.10 De deplasare 24,4 0,19 35,4 0,26 +11,0 +0,07
1.11 Alte cheltuieli generale şi 2840,9 22,24 4632,1 34,52 +1791,2 +12,28
………administrative
52
Din tabelul 3.7 rezultă că suma totală a cheltuielilor generale şi administrative s-a majorat în
anul 2009 comparativ cu anul precedent 2008 cu 645,0 mii lei.
Această abatere a fost determinată de influenţa negativă a creşterii cheltuielilor privind uzura
mijloacelor fixe cu 274,4 mii lei, privind amortizarea activelor nemateriale cu 54,0 mii lei, pentru
donaţii şi în scopuri de binefacere şi sponsorizare cu 55,0 mii lei,de deplasare cu 11,0 mii lei şi
creşterii semnificative a altor cheltuieli generale şi administrative cu 1791,2 mii lei.
Concomitent, reducerea cheltuielilor privind reparaţia mijloacelor fixe, privind întreţinerea
mijloacelor fixe, personalului administrativ şi de conducere, privind impozitele, taxele şi plăţile
cu .excepţia impozitului pe venit, privind protecţia muncii şi de reprezentare a cauzat reducerea
indicatorului rezultativ respectiv cu 246,6; 520,4; 732,4; 12,0; 28,0 şi 1,4 mii lei.
Examinând structura cheltuielilor generale şi administrative, observăm că ponderea principală
revine cheltuielilor de întreţinere a personalului administrative şi de conducere care pe parcursul
anului de gestiune s-a redus comparativ cu anul precedent 2008 de la 53,27 la 45,25%, apoi alte
cheltuieli generale şi administrative, cu o majorare de la 22,24 la 34,52%.
Analiza efectuată demonstrează că entitatea în cauză dispune de rezerve interne de reducere a
cheltuielilor generale şi administrative pe viitor şi care constituie 2185,6 mii lei.
Analiza altor cheltuieli operaţionale

Alte cheltuieli operaţionale reprezintă cheltuielile care nu pot fi raportate nici la cele generale
şi administrative şi sunt incluse în alte cheltuieli operaţionale.
Datele pentru analiza altor cheltuieli operaţionale se vor transpune din Raportul de profit şi
pierdere, anexa nr.5 „Anexă la raportul de profit şi pierdere” subcapitolul 1.6 „Alte cheltuieli
operaţionale” pentru anii 2008-2009 (Anexa 2.5).
Analiza acestor cheltuieli începe cu examinarea evoluţiei acestora la 1 leu venit din vânzări în
dinamică în tabelul analitic (tab. 3.8).
Tabelul 3.8.
Analiza altor cheltuieli operaţionale la 1 leu venituri din vânzări în dinamică
Indicatori
(2008) (2009) (+,-)
A 1 2 3=2-1
1. Alte cheltuieli operaţionale -total, 2079,6 2051,9 -27,7
mii lei
53
2. Venituri din vânzări, mii lei. 78327,8 41569,8 -36758,0
3. Alte cheltuieli operaţionale la 1 leu
venituri din vânzări, bani 2,65 4,94 +2,29
[(rd.1:rd.2.)x100]
Din tabelul 3.8 rezultă că la entitatea „Zorile” SA se observă o tendinţă pozitivă de reducere a
altor cheltuieli operaţionale în total cu 27,7 mii lei. Însă reducerea însemnată a veniturilor din
vânzări faţă de anul precedent cu 36758,0 mii lei a contribuit la faptul că cheltuielile operaţionale
la 1 leu venituri din vânzări s-a majorat cu 2,29 bani, ceea ce apreciem negativ.
Situaţia în cauză ne demonstrează că la entitatea „Zorile” S.A. pe parcursul anului 2009 nu s-a
respectat raportul justificat dintre modificarea altor cheltuieli operaţionale totale şi modificarea
veniturile din vânzări.
Evoluţia altor cheltuieli operaţionale poate fi examinată nu numai în linii generale ci şi pe
fiecare articol de cheltuieli în parte, ţinând cont de componenţa şi structura acestor cheltuieli la
entitatea analizată.
Analiza acestor cheltuieli poate fi efectuată în dinamică utilizând următorul tabel analitic
(tab. 3.9).
Tabelul 3.9.
Analiza structurii altor cheltuieli operaţionale în dinamică
Indicatori (2008) (2009) (+,-)
Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, mii lei %
mii lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Alte cheltuieli operaţionale – total 2079,6 100 2051,9 100 -27,7 X
inclusiv:
1.1.Din vânzarea altor active
curente; 615,1 29,58 990,3 48,26 +375,2 +18,68
1.2. Sub formă de amenzi,
penalităţi, despăgubiri achitate,
şi alte feluri de sancţiuni; 6,1 0,29 8,6 0,42 +2,5 +0,13
1.3. Cheltuieli indirecte
nerepartizate de producţie; 695,2 33,43 748,8 36,49 +53,6 +3,06
1.4. Lipsuri şi pierderi din
deteriorarea valorilor 106,9 5,14 9,0 0,44 -97,9 -4,7
54
1.5. Aferente produselor rebutate 14,2 0,68 12,6 0,61 -1,6 -0,07
1.6. Alte cheltuieli operaţionale 642,1 30,88 282,6 13,78 -359,5 -17,1
Din tabelul 3.9 rezultă că suma totală a altor cheltuieli operaţionale s-a redus în 2009
comparativ cu anul 2008 cu 27,7 mii lei. Această abatere a fost condiţionată de diminuarea
cheltuielilor privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor,aferente produselor rebutate
şi alte cheltuieli operaţionale, respectiv cu 97,9; 1,6 şi 359,5 mii lei.
Totodată , majorarea cheltuielilor din vânzarea altor active curente, sub formă de amenzi,
penalităţi, despăgubiri achitate, şi alte feluri de sancţiuni, cheltuielilor indirecte nerepartizate de
producţie au contribuit la depăşirea altor cheltuieli operaţionale respectiv cu 375,2; 2,5 şi
53,6 mii lei.
Examinând structura altor cheltuieli operaţionale observăm că ponderea principală revine
cheltuielilor din vânzarea altor active curente, care pe parcursul anului de gestiune 2009 s-a
majorat de la 29,58 la 48,26% sau suplimentar cu 18,68 puncte procentuale (48,26-29,58), apoi
urmează cheltuielile indirecte nerepartizate de producţie care deasemenea s-a majorat cu 3,06
puncte procentuale (36,49-33,43)
Situaţia în cauză ne demonstrează că gestionarea acestor cheltuieli nu este în totalitate
raţională. Acestea pot fi diminuate în cazul în care entitatea „Zorile” S.A. îşi va onora la timp
obligaţiile faţă de buget, furnizori şi clienţi.
Concomitent, autorul consideră că entitatea în cauză dispune de rezerve interne de reducere a
acestor cheltuieli în baza elaborării unor măsuri necesare pentru a fi depistate şi prevenite la timp
cheltuielile nejustificate.
3.3. Analiza cheltuielilor activităţii neoperaţionale

Pe lângă cheltuielile activităţii operaţionale în practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale, care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de entitate la
desfăşurarea altor activităţi:
 Cheltuieli din activitatea de investiţii;
 Cheltuieli din activitatea financiară;
 Pierderile excepţionale.
La prima etapă vom examina dinamica şi structura cheltuielilor activităţii neoperaţionale ale
„Zorile” S.A.
55
Tabelul 3.10.
Aprecierea generală a cheltuielilor din activitatea neoperaţională în dinamică
Abaterea (+,-)
(2008) (2009)
Indicatori
Suma, Ponderea, Suma, Ponderea,
Mii lei %
mii lei % mii lei %
1. Cheltuieli din activitatea 229,4 2,50 440,8 4,15 +211,4 +1,65
de investiţii
2. Cheltuieli din activitatea 8959,3 97,50 10168,4 95,85 +1209,1 -1,65
financiară
3. Cheltuieli ale activităţii 9188,7 100 10609,2 100 +1420,5 X
neoperaţionale - total
Din tabelul 3.10 rezultă că la entitatea „Zorile” S.A. pe parcursul anului 2009 s-a înregistrat o
majorare a cheltuielilor ale activităţii neoperaţionale comparativ cu anul 2008 cu 1420,5 mii lei.
Această abatere a fost determinată de majorarea atât a cheltuielilor din activitatea de investiţii,
cât şi a celor din activitatea financiară respectiv cu 211,4 şi 1209,1 mii lei.
Examinând structura cheltuielilor activităţii neoperaţionale, observăm că cheltuielile din
activitatea financiară ocupă ponderea semnificativă de 95,85%, deşi pe parcursul anului de
gestiune s-a redus cu 1,65 puncte procentuale (95,85-97,50).
Analiza efectuată caracterizează situaţia numai în ansamblul lor. Pentru a evidenţia
posibilităţile de reducere a acestor cheltuieli pe viitor, apare necesitatea studierii aprofundate a
fiecărui grup de cheltuieli în parte.
Analiza cheltuielilor din activitatea de investiţii

La entitatea „Zorile” S.A. cheltuielile activităţii de investiţii se formează numai din cheltuieli
din ieşirea activelor nemateriale şi nu depind direct de volumul producţiei fabricate şi/sau
serviciilor prestate. Studiul dinamicii cheltuielilor ale activităţii de investiţii poate fi realizat prin
intermediul analizei indicatorului generalizator sintetic „Cheltuielile din activitatea de investiţii
la 1 leu venit din vânzări” care poate fi determinat ca raportul dintre cheltuieli ale activităţii de
investiţii totale şi venitul din vânzări obţinute în perioada de gestiune.
La această etapă a analizei se utilizează următorul tabel analitic (tab. 3.11).
56
Tabelul 3.11.
Analiza cheltuielilor din activitatea de investiţii la 1 leu venituri din vânzări
Indicatori
(2008) (2009) (+,-)
A 1 2 3=2-1
1. Cheltuieli din activitatea de 229,4 440,8 +211,4
investiţii, mii lei
3. Cheltuieli din activitatea de
investiţii la 1leu venit din 0,2929 1,0604 +0,7675
vânzări, bani
[(rd.1:rd.2)x100]
Analizând datele din tabelul 3.11. putem menţiona că la entitatea „Zorile” S.A. se observă o
majorare a cheltuielilor ale activităţii de investiţii nu numai la total, ci şi la 1 leu venituri din
vânzări. Astfel comparativ cu anul 2008, suma totală a cheltuielilor din activitatea de investiţii s-
a majorat cu 211,4mii lei (440,8-229,4), iar la 1 leu venituri din vânzări respectiv cu 0,7675bani
(1,0604-0,2929).
Evoluţia cheltuielilor din activitatea de investiţii poate fi examinată nu numai în linii generale
dar şi pe fiecare articol de cheltuieli în parte, ţinând cont de componenţa şi structura acestor
cheltuieli la entitatea analizată. Examinarea structurală a cheltuielilor menţionate anterior, în
dinamică, se poate realiza luând la bază datele din anexa nr.5. al Raportului de profit şi pierderi
(anexa 2.2) „Anexa la Raportul de profit şi pierderi”, capitolul 2 „Activitatea de investiţii”.
Entitatea „Zorile” S.A. în activitatea sa a suportat cheltuieli din activitatea de investiţii numai din
ieşirea activelor nemateriale, şi astfel analiza se limitează doar în linii generale.
Analiza cheltuielilor din activitatea financiară

Apariţia cheltuielilor din domeniul financiar provin din activitatea auxiliară desfăşurată de
entitatea „Zorile” S.A. , şi anume din operaţiuni care cauzează apariţia diferenţelor de curs
valutar negative. Ca sursă de informaţie referitoare la dinamica cheltuielilor activităţii financiare
poate servi analiza indicatorului generalizator sintetic „Cheltuieli din activitatea financiară la 1
leu venituri din vânzări” care se determină ca raportul dintre cheltuielile din activitatea
financiară totale şi veniturile din vânzări obţinute în perioada de gestiune.
La această etapă a analizei se utilizează următorul tabel analitic.(tab. 3.12.)
57
Tabelul 3.12.
Analiza cheltuielilor din activitatea financiară la 1 leu venituri din vânzări
Indicatori
(2008) (2009) (+,-)
A 1 2 3=2-1
financiară, mii lei 8959,3 10168,4 +1209,1
2. Venituri din vânzări ,mii lei 78327,8 41569,8 -36758,0
financiară la 1 leu venituri din 11,44 24,46 +13,02
vânzări, bani
[(rd.1:rd.2)x100]
Din tabelul 3.12 rezultă că la entitatea „Zorile” S.A. se observă o tendinţă negativă de
majorare a cheltuielilor din activitatea financiară, care comparativ cu anul 2008, s-au majorat cu
1209,1 mii lei.
Concomitent cheltuielile din activitatea financiară la 1 leu venit din vânzări deasemenea s-au
majorat de la 11,44 la 24,46 bani, ceea ce apreciem negativ odată cu diminuarea veniturilor din
vânzări faţă de anul precedent cu 36758,0 mii lei.
La următoarea etapă de analiză se poate efectua aprecierea cheltuielilor din activitatea
financiară ţinând cont de componenţa şi structura acestora. Drept bază informaţională vor servi
datele reflectate din anexa nr.5 la Raportul de profit şi pierderi (anexa 2.5), capitolul 3
„Activitatea financiară”, subcapitolul 3.2. „Cheltuieli din activitatea financiară”.
Odată ce la entitatea analizată au existat doar cheltuieli privind diferenţele de curs valutar, o
analiză mai amplă pe fiecare articol de cheltuieli în parte lipseşte.
În final putem concluziona că aprecierea situaţiei cheltuielilor la entitatea analizată se
consideră favorabilă din considerente că a fost posibilă reducerea cheltuielilor din activitatea
operaţională pe parcursul anului 2009, chiar dacă cele din activitatea neoperaţionale s-au majorat
comparativ cu anul precedent.
58
Încheiere
În prezenta teză de licenţă, bazată pe materialele societăţii pe acţiuni „Zorile”, a fost
descrisă componenţa, clasificarea, documentarea şi înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor
entităţii, precum şi a fost efectuată analiza cheltuielilor, componenţei şi structurei acestora pe
tipuri de activităţi, evoluţiei lor pe parcursul perioadei de gestiune, părţilor dominante a
cheltuielilor pe tipuri de activităţi în sumă şi aprecierea rezervelor de micşorare a cheltuielilor pe
viitor.
Putem spune că alegerea acestei teme de cercetare, s-a dovedit a fi oportună, deoarece
actualitatea acesteia se marchează pe o direcţie de studiu cu interes atât teoretic, cât şi practic.
În manualele de specialitate, cît şi în diferite articole din ziare, reviste este prezentată o
informaţie teoretică amplă despre necesitatea cunoaşterii acestei teme importante în
contabilitatea unei entităţi.
Datorită analizei efectuate în baza documentelor primare şi centralizatoare în cadrul S.A
,,Zorile” s-a remarcat aplicarea teoriei în practica autohtonă.
După părerea autorului, ţinerea evidenţei contabile la entitatea analizată se efectuează în
conformitate cu Standardele de contabilitate, Legea contabilităţii, Politica de contabilitate a
entităţii aprobată la începutul anului de gestiune cât şi a actelor legislative şi normative ale
Republicii Moldova în vigoare.
În urma cercetării temei alese pe baza materialelor entităţii,,Zorile” S.A, putem spune că în
contabilitate nu s–au depistat abateri faţă de actele normative care stau la baza acestora şi putem
menţiona faptul că compartimentul contabil la S.A.”Zorile” este bine structurat din punct de
vedere administrativ, şi foarte bine dotat din punct de vedere tehnic.
Modul de prelucrare a datelor primare se execută în mod automatizat cu ajutorul
programului informatic „Universal Accounting V4.1.41”. care favorizează reducerea timpului de
contabilizare a informaţiei economice din documentele primare şi asigură mai multe facilităţi atît
în domeniul contabil cît şi în alte domenii cum este: compartimentul de gestiune a stocurilor la
emiterea unor documente necesare. Sistemul circulaţiei documentelor în programul „Universal
Accounting “ permite a reglementa formarea masivului informaţiei contabile a crea baza pentru
excluderea pierderilor documentelor, sporeşte controlul asupra îndeplinirii dispoziţiilor privind
pregătirea şi prelucrarea documentelor, păstrarea acestora. La fiecare etapă a circulaţiei
documentelor se asigură un control necesar prealabil, curent şi ulterior.
59
Anumite documente sunt întocmite şi în mod manual, ceea ce reprezintă un moment
negativ, majorându-se volumul lucrărilor necesare precum şi probabilitatea apariţiei erorilor.
Acest lucru ţine de mediul intern de activitate al entităţii. Însă o influenţă negativă au şi factorii
mediului extern. Procedurile complicate, circuitele lungi ale documentelor, prelungirea
termenelor de rezolvare a unui demers şi multitudinea de formulare solicitate, scad
productivitatea pentru administraţie şi pun pe drumuri contribuabilii. În acest sens trebuie gândit
de către organele fiscale un alt sistem de impozitare, cu mult mai simplificat, dat fiind faptul că
lucrurile simple şi clare sunt mult mai bine înţelese de către toţi contribuabilii, indiferent de
pregătire, categorie socială, deoarece mediul economic al entităţilor include diferiţi parteneri de
afaceri.
Se poate afirma că, atât cât priveşte operaţiunile contabile ce se referă la reflectarea costului
producţiei, cheltuielilor comerciale, generale şi administrative, de investiţii şi financiare se
contabilizează corect conform actelor normative contabile (S.N.C., Legea contabilităţii, Planul
de conturi contabile al activităţii economico-financiare a entităţilor etc.) şi a celor fiscale (Codul
fiscal, Legea bugetului pe anul respectiv etc.)
La sfârşitul fiecărei luni rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor prezentate în
contabilitatea entităţii „Zorile” S.A. se înscriu cumulativ în Cartea Mare, în poziţia rândului şi
lunii corespunzătoare. La finele trimestrului datele menţionate se reflectă în Raportul de profit şi
pierdere.
La capitolul analiză în perioada anului de gestiune, entitatea a desfăşurat o activitate bună în
ceea ce priveşte reorganizarea eficientă a programului de producţie, micşorarea costului
vânzărilor şi a altor cheltuieli operaţionale. Dar totodată entitatea pentru a activa eficient trebuie
să reducă mărimea cheltuielilor comerciale, celor generale şi administrative, cât şi a celor din
activitatea de investiţii şi financiară.
Am observat şi unele probabile neajunsuri pentru ţinerea corectă a evidenţei contabile.
Ca moment negativ în contabilitatea S.A ,,Zorile” este întocmirea planului său de conturi
într-un mod neadecvat, conturile contabile fiind numite după nişte criterii de aplicare doar în
cadrul entităţii respective şi fiind cunoscute doar de utilizatorii interni.
Un alt neajuns în contabilitatea entităţii SA ,,Zorile” este neautomatizarea sistemului de
informaţie contabil în totalitate, datorită implementării unei programe informatice care nu
satisface pe deplin contabilii, şi anume că la sfîrşitul fiecărei perioade informaţia din
documentele primare nu se generalizează de sinestătător în documentele generalizatoare. Se
60
întâmplă uneori ca programa să nu funcţioneze şi în asemenea cazuri programiştii entităţii greu
soluţionează problemele aparute. Deci o ieşire din situaţie pentru S.A. „Zorile” ar fi recrutarea
unor noi programişti.
La nivel general „Zorile” S.A. ar trebui să concentreze resursele sale asupra acelor activităţi
auxiliare care sunt mai profitabile, dar totodată să practice într-o măsură mai mică şi celelalte
activităţi, şi respectiv în cazul unor crize economice ramurale aceste activităţi auxiliare vor putea
acoperi presupusele pierderi din activitatea auxiliara în care au fost concentrate mai multe
resurse cu profiturile obţinute din celelalte activităţi.
Se observă probleme anume în activitatea operaţională a întreprinderii, unde cheltuielile sînt cu
mult superioare veniturilor, ceea ce denotă faptul că întreprinderea ori nu utilizează eficient
resursele, ori nu utilizează corect activele.
În final autorul concluzionează că datorită faptului că scopul major al oricărei entităţi, care
desfăşoară activitate de antreprenoriat este obţinerea veniturilor maxime cu consumuri şi
cheltuieli minime, tema analizată va necesita în permanenţă o atenţie deosebită.
61
Bibliografie
I. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova,hotărârile Guvernului
Republicii Moldova, regulamentele, materiale instructive şi metodice)
1.1. Codul Fiscal al R.M. nr.1163-XIII din 24.04.1997 // Monitorul Oficial nr.62-522 din
18.09.1997 cu completări şi modificări din anul 2008 şi 2009.
1.2. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009,
//Monitorul Oficial Partea I, nr. 122 din 27.02.2009.
1.3. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007//Monitorul oficial al Republicii
Moldova. nr.90-93 din 29.06.2007
1.4. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 nr. 263-XVI
din 11.12.2008 // Monitorul Oficial nr.237-240/868 din 31.12.2008
1.5.Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997.
1.6.Standardul Naţional de Contabilitate 1 ,,Politica de contabilitate”,
//Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 88-91 din 30.12.1997
1.7. Standardul Naţional de Contabilitate 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii”. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 88-91 din 30.12.1997
1.8. Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea Rapoartelor Financiare”.
//Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.88-91 din 30.12.1997
II. Manuale, monografii, lucrări didactice, broşuri

2.1. Analiza Economico-Financiară a întreprinderii: metode şi tehnici, Mărgulescu D.,
Bucureşti, Ed. RomCart, 1994.390p.
2.2. Analiza Gestionară, Autor: V. Bălănuţă, Chişinău 2003, 120p.
2.3. Bazele contabilităţii, autori V. Ţurcanu, E. Bajerean, Chişinău 2004, 265p.
2.4. Contabilitatea financiară, Manual/ Colectiv de autori: Coordonator Alexandru Nederiţă;
ASEM-Ed. A II-a –Chişinău, ACAP, 2003. 640p.
2.5. Contabilitatea Impozitelor, Autori: V. Bucur,V. Ţurcanu,A. Graur. Chişinău-2005, 564p.
2.6. Corespondenţa Conturilor Contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal
/Alexandru Nederiţă.-Ch.: Contabilitate şi audit, 2007. 640p.
2.7.Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: Teorie şi practică.
Monografie/Autor:.Alexandru Nederiţă, Ed.ASEM, 2007, 300p.
62
2.8. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova. Colectiv de autori
ACAP. Vol. 1 – Chişinău 1998, 560p.
2.9. Principiile de bază ale contabilităţii,Autori Belverd E. Needles, Jr. , Henrz R. Anderson,
James C. Caldwell, Ediţia a Va,Editura ARC 2000,1240p.
III. Articole din ediţii periodice (reviste, culegeri de articole)

3.1. Alexandru Nederiţa. Particularităţile contabilizării şi reflectării cheltuielilor
(economiilor) privind impozitul pe venit în rapoartele financiare pe anul 2008,
//Contabilitate şi audit, 2009, nr.3, p 18.
3.2. Alexandru Nederiţa. Particularităţile elaborării politicii de contabilitate pe anul 2010
conform S.N.C. şi IFRS, //Contabilitate şi audit, 2009, nr 12, p10.
3.3. Galina Cuzneţova. Optimizarea cheltuielilor întreprinderii garantează succesul afacerii.
//Contabilitate şi audit, 2009, nr.5, p 57.
3.4. Lilia Cauş-Ţapu. Deducerea cheltuielilor de asigurare. //Contabilitate şi audit, 2008,
nr.3, p 41.
3.5.Maria Gancearuc. Calcularea impozitului pe bunurile imobiliare. //Contabilitate şi audit,
2007, nr.2, p 62.
3.6. Tabără N., Horomnea E. Principiul prudenţei şi aplicarea lui în contabilitate.//Revista de
Finanţe, Credit şi Contabilitate ,1996 , nr. 11 – 12.p25-30
3.7. Tuhari T. Contabilitatea cheltuielilor în comerţ.// Contabilitate şi audit, 1998 ,nr.6, p. 21.
IV. Resurse Internet

4.1. INDICAŢII METODICE privind modul de reflectare în contabilitate a cheltuielilor şi
TVA, aferente bunurilor imobiliare transmise în locaţiune şi serviciilor comunale
nr. 10/2-06-134 din 19.05.2009, http://www.mf.gov.md/
4.2. Ordinul nr. 47 din 31.03.2010 „Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document
primar cu regim special „Factură” nr. 47 din 31.03.2010 , http://www.mf.gov.md/
4.3. Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C), http://www.mf.gov.md/
63
64

Teza Licentza Con CH Si Analiza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza Licentza Con CH Si Analiza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Luca Veronica,gr.

dr., prof. univ.

Capitolul I. Caracteristica generală, componenţa, evaluarea şi constatarea

1.1. Conţinutul economic, componenţa şi clasificarea cheltuielilor……..………………………..7

Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor entităţii…………………………………………….16

2.1. Contabilitatea cheltuielilor activităţii operaţionale………………………………………….16

Capitolul III. Analiza cheltuielilor…………………………………………………………….37

3.1. Aprecierea generală a structurii şi dinamicii cheltuielilor entităţii………………………….37

Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Ritmul

Clasificarea cheltuielilor entităţii poate fi prezentată prin următoarea schemă:

Cheltuieli ale activităţii Cheltuieli comerciale

Alte cheltuieli operaţionale

Cheltuieli ale activităţii

1.2. Constatarea şi evaluarea cheltuielilor

1.3. Sarcinile contabilităţii cheltuielilor

Contabilitatea cheltuielilor comerciale

Contabilitatea cheltuielilor generale şi administrative

Contabilitatea altor cheltuieli operaţionale

Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, subcont

2.2. Contabilitatea cheltuielilor activităţii neoperaţionale

Contabilitatea cheltuielilor ale activităţii financiare

Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii finaciare”, subcont

Contabilitatea pierderilor excepţionale

2.3. Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit

4. Pierderi excepţionale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Figura 3.1. : Structura cheltuielilor entităţii „Zorile” SA

3.2. Analiza cheltuielilor perioadei

1. Cheltuieli comerciale 1667,1 10,1 3094,6 16,7 +1427,5 +6,6

Analiza cheltuielilor comerciale

2. Modificarea sumei totale a cheltuielilor comeciale conventional-constante, care a

Balanţa influenţei factorilor: 1,35 + 1,40 = 2,75 puncte procentuale

Analiza altor cheltuieli operaţionale

3.3. Analiza cheltuielilor activităţii neoperaţionale

Analiza cheltuielilor din activitatea de investiţii

Analiza cheltuielilor din activitatea financiară

II. Manuale, monografii, lucrări didactice, broşuri

III. Articole din ediţii periodice (reviste, culegeri de articole)

IV. Resurse Internet

S-ar putea să vă placă și