Sunteți pe pagina 1din 41

Cuprins:

Alege viaţa
De ce trăieşti ?
Cum să fi un adevărat creştin ?
Religios ori Mântuit ?
Ce este un creştin adevărat ?
Dăruind vei dobândi.
Cum pot fi mântuit ?
Ce să citeşti când... ?
Adevărul despre Biblie.

Grafică, redactare şi imprimare:


Costel Hofer
Seini - 2010
Tel. 0742/052675
e-mail: asculta@gmail.com
Iar Isus a strigat:

„Cine crede în Mine, nu crede în Mine,


ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.
Şi cine Mă vede pe Mine,
vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
Eu am venit ca să fiu o lumină în lume,
pentru ca oricine crede în Mine,
să nu rămână în întuneric.
Dacă aude cineva cuvintele Mele
şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec;
căci Eu n-am venit să judec lumea,
ci să mântuiesc lumea.
Pe cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele,
are cine-l osândi: Cuvântul pe care l-am vestit Eu,
acela îl va osândi în ziua de apoi.
Căci Eu n-am vorbit de la Mine însumi,
ci Tatăl, care M-a trimis,
El însuşi Mi-a poruncit ce trebuie să spun
şi cum trebuie să vorbesc.
Şi ştiu că porunca Lui este viaţa veşnică.
De aceea lucrurile pe care le spun,
le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.”

Ioan 12:44-50
ALEGE VIAŢA

DUMNEZEU - SFÂNTUL ŞI IUBITORUL CREATOR

Majoritatea oamenilor cred în posibilitatea unei anume existenţe după


moarte.

Majoritatea oamenilor cred într-un fel de Dumnezeu care are puteri


supranaturale.

Majoritatea oamenilor care cred în Dumnezeu vor să aibe o relaţie bună cu


El în această viaţă şi mai ales în viaţa de după moarte.

Biblia ne învaţă cum putem să avem această relaţie bună cu Dumnezeu.


În primul rând, noi trebuie să avem o concepţie corectă despre Dumnezeu.

Dumnezeu este acela care ne stăpâneşte. Noi nu suntem stăpânii propriei


noastre soarte. El hotărăşte binele şi răul. El hotărăşte destinul omului după
dreptele Sale căi.

Dumnezeu este Cel ce ne-a făcut, Ziditorul nostru.


"Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a făcut, ai Lui suntem.
Noi suntem poporul Lui şi turma păşunii Lui." Psalmul 100:3

Dumnezeu are autoritatea de a decide ce este drept şi ce este nedrept.


El are autoritate asupra destinaţiei sufletelor noastre.
"Unul singur este Dătătorul legii şi Judecătorul:
Acela care are putere să mântuiască şi să piardă..." Iacov 4:12
"Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul;
ci temeţi-vă mai degrabă de Cel care poate să piardă şi sufletul şi
trupul în gheenă." Matei 10:28

Noi, ca şi creaturi ale Sale, Îi suntem răspunzători pentru ceea ce facem.


"Aşa că fiecare dintre noi va da socoteală despre sine însuşi lui
Dumnezeu." Romani 14:12
În al doilea rând, noi trebuie să avem o concepţie corectă despre noi înşine.

1
OMUL - CREATURA PĂCĂTOASĂ

Omul este un păcătos prin însăşi natura lui, fapt care-l separă de Dumnezeu
şi-l face vrednic de judecata Lui.

Toţi oamenii sunt păcătoşi.


"...căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu..."
Romani 3:23

Noi săvârşim păcate, fiindcă stă în firea noastra să păcătuim.


Suntem păcătoşi din inimă.
El le-a mai zis: "Ce iese din om, aceea spurcă pe om.
Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile,
curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile,
faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri
rele ies dinăuntru, şi spurcă pe om. " Marcu 7:20-23

CONSECINŢELE PĂCATULUI

Separare sau despărţire de Dumnezeu.


"...ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul
vostru; păcatele voastre vă ascund Faţa Lui Şi-L împiedecă să vă
asculte!" Isaia 59:2

Nu ne aflăm într-o relaţie bună cu Dumnezeu.

Moarte. Atât fizică cât şi spirituală.


"De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume,
şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor
oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit..." Romani 5:12
"Fiindcă plata păcatului este moartea..." Romani 6:23

Sub mânia lui Dumnezeu.


"Cine crede în Fiul, are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul,
nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el."Ioan 3:36

2
Pedeapsa supremă - iazul de foc.
"Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de
foc." Apocalipsa 20:15

De unii singuri noi nu putem niciodată să fim îndeajuns de buni pentru a-i fi
plăcuţi lui Dumnezeu. Pentru a fi într-o relaţie bună cu El, Dumnezeu ne
pretinde perfecţiune. Dar noi suntem lipsiţi de aşa ceva. De aceea, avem
nevoie de un Mântuitor. În al treilea rând, noi trebuie să avem o concepţie
corectă despre Isus Hristos.

HRISTOS - MILOSUL MÂNTUITOR

Fiindcă noi suntem păcătoşi, fiindcă noi suntem despărţiţi de Dumnezeu şi


vrednici de judecata lui Dumnezeu, noi avem nevoie de un Salvator care să
restabilească o relaţie corectă cu Dumnezeu. Isus Hristos este acel Salvator.
Isus a venit pentru a-i mântui pe păcătoşi.
"O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvântul, care zice:
„Hristos Isus a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi” dintre
care cel dintâi sunt eu." 1Timotei 1:15

El a murit pentru păcatele noastre ca să ne readucă într-o relaţie bună cu


Dumnezeu.
"Hristos, de asemenea, a suferit odată pentru păcate, El, Cel neprihănit,
pentru cei nelegiuiţi, ca să ne aducă la Dumnezeu. El a fost omorât în
trup, dar a fost înviat în duh..." 1Petru 3:18
"Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită a
murit pentru cei nelegiuiţi. Pentru un om neprihănit cu greu ar muri
cineva; dar pentru binefăcătorul lui, poate că s-ar găsi cineva să moară.
Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că pe când
eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi." Romani 5:6-8

Isus este singura Cale.


"Isus i-a zis: Eu sunt calea, adevărul şi viaţa; nimeni nu vine la Tatăl
decât prin Mine." Ioan 14:6
"În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer un alt Nume dat
oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi." Fapte 4:12

3
RĂSPUNSUL NOSTRU OBLIGATORIU

Viaţa veşnică este un dar de la Dumnezeu dăruit acelora care se încred în


Isus Hristos ca fiind Mântuitorul lor.
Harul lui Dumnezeu este cel ce ne mântuieşte pe noi. În noi nu se află
nimic care să ne facă să merităm mântuirea. De asemenea, nu putem face
nimic pentru a ne câştiga mântuirea. Ea este un dar de la Dumnezeu.

Tot ceea ce noi trebuie să facem, este să recunoaştem că suntem separaţi


(despărţiţi) de Dumnezeu fiindcă suntem păcătoşi şi după aceea să ne punem
credinţa noastră în Isus Hristos, ca fiind Acela care a murit pentru păcatele
noastre pentru a ne readuce într-o bună relaţie cu Dumnezeu.
"Căci prin har sunteţi mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la
voi, ci este darul lui Dumnezeu: nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni."
Efeseni 2:8-9

Credinţa implică o renunţare la încrederea în propria noastră neprihănire de


sine şi la orice bază falsă de mântuire, apoi o întoarcere la Dumnezeu pentru
a primi darul vieţii veşnice şi neprihănirea Lui, prin Fiul Său, Isus Hristos.
Înţelegând ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre Isus Hristos şi despre
sacrificiul Său de pe cruce, alegerea este acum a noastră. Fiecare dintre noi
trebuie să se decidă pentru, sau împotriva lui Hristos. A nu te decide,
înseamnă a decide împotriva Lui. Dumnezeu o lasă pe seama noastră.
El a făcut tot ce a putut.
"Domnul, Dumnezeul tău, te va umplea de bunătăţi, făcând să
propăşească tot lucrul mânilor tale, rodul trupului tău, rodul turmelor
tale şi rodul pământului tău; căci Domnul se va bucura din nou de
fericirea ta, cum se bucura de fericirea părinţilor tăi, dacă vei asculta de
glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind poruncile şi rânduielile Lui
scrise în cartea aceasta a legii, dacă te vei întoarce la Domnul,
Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău. Porunca aceasta
pe care ţi-o dau eu azi, nu este mai pesus de puterile tale, nici departe de
tine. " Deuteronomul 30:9-11

"Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus


înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să
trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând
de glasul Lui, şi lipindu-te de El: căci de aceasta atîrnă viaţa ta şi
lungimea zilelor tale..." Deuteronom 30:19-20
4
DE CE TRĂIEŞTI ?
Te-ai gândit vreodată de ce trăieşti pe acest pământ ?
Care-ţi este rostul ? Ai vreun scop ? Răspunsuri posibile:

1.Trăiesc pentru că... trăiesc.


Îţi spui: nu eu am vrut să mă nasc. Alţii au vrut. Sau poate... nu au vrut nici
ei, dar m-am născut fără ştirea şi acordul meu. Şi atunci de ce să-mi iau
viaţa?. Şi bine faci că nu ţi-o iei. Ea merită trăită când îi găseşti rostul şi
scopul. Iar a-ţi lua viaţa este un mare păcat. Tu nu ai vrut să te naşti, poate
nici alţii nu au vrut, dar cu siguranţă, Dumnezeu a vrut. Pentru El eşti
important şi El are ceva special pentru tine.

2. Trăiesc ca să mă distrez.
Filozofia ta este: o viaţă am să mănânc şi să beau, să mă distrez. Am multe
dorinţe, vreau să mi le satisfac. Acesta îmi este scopul în viaţă: să am cât mai
multe plăceri. Cine îşi propune acest scop, ajunge repede la ruină, pentru că
aceste plăceri pe măsură ce le satisfaci, sunt tot mai flămânde, cer tot mai
mult. Senzaţiile de ieri, nu-ţi mai declanşează adrenalina azi. Ai vrea ceva
mai tare, mai mult. Dorinţele au fost puse în noi de CREATORUL. Dar tot
El a stabilit şi limitele şi cadrul în care să fie împlinite. Nicidecum nu sunt un
scop în sine. Sunt un mijloc pentru un scop cu mult mai mare.Ai descoperit
acest scop mare?

3. Trăiesc ca să dau ceva omenirii.


Vreau să slujesc generaţiei în mijlocul căreia trăiesc. Să las ceva demn
posterităţii. Este un scop bun, măreţ. Te va face să ai o viaţă mai disciplinată,
mai plină. Îţi vei oţeli forţele. Dar nu cel mai mare. Nici cel pentru care ai
fost adus la existenţă.

4. Trăiesc pentru a realiza ceva din copii.


Aceasta îşi spun cei mai în vârstă. Un tată, o mamă, de obicei îşi zice:
,,Eu nu am avut posibilităţi, aşa au fost vremurile, dar vreau şi fac tot ce pot
pentru copiii mei. Pentru realizarea lor trăiesc”. E un scop nobil. Bine faci că
te dăruieşti pentru un aşa scop. Dar nu e scopul ultim. Nici cel suprem. Este
un altul, anume:

5
5. Trăiesc pentru Dumnezeu.

Îţi place să te numeşti creştin. Deci admiţi că ai fost creat de către


Dumnezeu. Da, El după ce a pregătit ,,Ograda” ( adică creaţia, cerul,
pământul şi tot ce cuprinde el ), a adus aici omul. Dar l-a adus cu un scop.
Şi tu dacă ţi-ai construit o casă mare şi ai adus în ea un partener de viaţă l-ai
adus cu un scop. Sau dacă ai adus în ogradă un câine, l-ai adus cu un scop.
Dumnezeu nu a făcut nimic fără a avea un scop. Să descoperi scopul pentru
care ai fost adus la existenţă şi să te dedici pentru atingerea lui, iată sensul
vieţii. Atunci îţi găseşti locul, atunci te simţi bine.

Să slujeşti lui Dumnezeu. Iată scopul scopurilor. Adică, ce să fac? Ce să faci?


Dumnezeu vrea să-L cunoşti şi să-L faci de cunoscut. Dumnezeu vrea să
primeşti măntuirea Lui, ca apoi să creşti din punct de vedere spiritual, să tinzi
să ajungi ca Fiul Său preaiubit, Domnul Isus Hristos. Adică să ai acelaşi fel
de a fi ( să gândeşti, să vorbeşti, să te închini ca El, etc.)

În concluzie, cel mai bun răspuns la întrebarea: ,,Pentru ce trăiesc’’? este:

„Trăiesc ca să slujesc lui Dumnezeu”


De ce? Iată de ce:
- Pe pământ - îţi găseşti locul pentru care ai fost creat.
- ai o bogăţie interioară
- faci ceva semnificativ
- fixarea unui scop dincolo de materie,
te ţine în vremuri grele.
- În cer - vei ajunge la Dumnezeu.

Domnul Isus a spus:


,,Dacă Îmi slujeşte cineva să mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi
slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti”. Ioan 12:26

Într-o zi vei muri. Fi sigur de aceasta. În timp ce rudele tale plănuiesc


ceremonia de înmormântare, hotărându-se asupra sicriului, a gropii,
a celor ce te vor purta spre groapă, a celor ce vor oficia slujba, tu deja ai
străbătut cerurile , ai trecut prin spaţiile siderale şi singur singurel, vei sta
înaintea lui Dumnezeu, căci ,,Oamenilor le este rânduit să moară o
singură dată, iar după aceea vine judecata”. Evrei 9:27.

6
Dacă aici, acum, L-ai slujit, vei fi cu El. Nu o spun eu, a spus-o El, Fiul lui
Dumnezeu, care nu minte şi ce promite împlineşte. Frumuseţea, bucuria nu
pot fi redate în cuvinte. Şi sunt veşnice. Dacă nu L-ai slujit, locul tău nu este
în cer. Este altul: groaznic, chinuitor. Ai posibilitatea acum, chiar acum, ca să
nu te trezeşti că vii prea târziu, să-ţi stabileşti locul de veci. Primeşte-L pe
Mântuitorul, decide-te să slujeşti lui Dumnezeu şi va fi ferice de tine.

Şi Duhul şi Biserica zic: ,,Vino” şi cine vrea să vină e binevenit.

7
Cum să fii un adevărat creştin ?
Te-ai întrebat vreodată ce înseamnă să fii mântuit şi cum poţi fi un adevărat
creştin ?

Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă fiecare om, pentru a fi


fericit şi a găsi siguranţa veşniciei.

Poate sunt lucruri în viaţa ta, care par să nu meargă bine. Ai încercat multe
soluţii, pentru a le îndrepta, dar acestea au dat greş. Dacă încă nu ai găsit
răspunsul pe care îl aştepţi, de ce n-ai lua aminte la ceea ce Dumnezeu, ar
vrea să-ţi spună ?

Cuvântul lui Dumnezeu cuprinde răspunsuri concrete la orice întrebare,


iar Domnul Isus, are soluţii şi pentru problema cu care te frămânţi astăzi !

Poate că povara sufletului tău este cauzată de faptul că :

- Te simţi vinovat şi nu ştii cum să găseşti eliberare şi pace ?


- Ţi-ai făcut planuri pentru viitor, dar n-ai siguranţa că se vor împlini ?
- Eşti singur şi ai nevoie de cineva care să te iubească şi să te înţeleagă ?
- Cauţi fericirea şi împlinirea în viaţa ta, dar nu o poţi găsi ?
- Doreşti să ştii cum poţi să ajungi mântuit şi cum să fii un adevărat creştin ?

Răspunsul Bibliei a cărei temă centrală este “Dragostea lui Dumnezeu” te


include şi pe tine. Această dragoste a fost descoperită atunci când Isus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit în lume într-un chip asemenea nouă. El a
trăit o viaţă fără de păcat, dar a murit pe cruce pentru păcatul meu şi pentru
păcatul tău. A fost îngropat, dar a înviat dintre cei morţi şi este viu în vecii
vecilor.

Fiindcă Isus Hristos a murit, păcatele tale pot fi iertate. Şi pentru că El a


înviat, biruind moartea, tu poţi avea viaţă veşnică. Aceasta este
“Vestea Bună” pe care Dumnezeu o descoperă prin Evanghelie.
Poţi avea acest dar al iertării şi siguranţa vieţii veşnice, numai dacă îL
primeşti pe Hristos în viaţa ta în mod personal.
Dumnezeu aşteaptă acest răspuns de la tine ! Versetele următoare arată, care
este partea lui Dumnezeu şi care este responsabilitatea ta în acest proces :
Dumnezeu te iubeşte !

8
Cel mai cunoscut verset al Bibliei, arată cât de mare este dragostea lui
Dumnezeu :
“ Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui
Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică “
Ioan 3:16

În dragostea Lui, Dumnezeu vrea să-ţi şteargă păcatele şi să-ţi dea pace,
bucurie şi libertate, nu numai pentru viaţa de aici, ci şi pentru veşnicie.
Poate că ai auzit pe unii spunând: “ Sunt un om obişnuit, ca toţi ceilalţi,
nimeni nu este perfect “! Biblia arată că toţi oamenii, oricine s-ar pretinde ei
a fi, înaintea lui Dumnezeu sunt păcătoşi:“căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi
de slava lui Dumnezeu “ Romani 3:23.
Cu toţii ştim că am făcut lucruri greşite, care ne-au separat de Dumnezeu.
Pentru că El este Sfânt, iar noi nu ! Aceasta arată că noi suntem păcătoşi
înaintea Lui.
“Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi.“
1 Ioan 1:8

Iată câteva dintre păcatele care sunt pomenite în Biblie, şi pe care Dumnezeu
este în stare să le ierte oricui, dacă le mărturiseşte, se pocăieşte de ele şi nu le
mai face.

2 Timotei 3:1-5 Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.


Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi,
hulitori, neascultători de părinţi, nemulţămitori, fără evlavie, fără dragoste
firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de
bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât
iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i
puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.

Romani 13:13 Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii;


nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă;

1Corinteni 6:9-10 Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui


Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii
la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,.nici hoţii, nici cei
lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpăreţii nu vor moşteni Împărăţia
lui Dumnezeu.

9
Matei 5:22 Dar Eu vă spun că ori şi cine se mânie pe fratele său, va cădea
sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea
sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule” va cădea sub
pedeapsa focului gheenei.

Marcu 7:21-23 Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele,
preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile,
înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. Toate aceste
lucruri rele ies dinăuntru, şi spurcă pe om.

Galateni 5:19-21 Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute, şi sunt acestea:


preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria,
vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neânţelegerile, desbinările, certurile de
partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările, şi alte lucruri asemănătoare
cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de
lucruri, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

Efeseni 4:31 Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare,
orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.

Coloseni 3:5-10 De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ:


curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli.
Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.
Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, când trăiaţi în aceste păcate.
Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmăşie, de răutate,
de clevetire, de vorbele ruşinoase, care v-ar putea ieşi din gură. Nu vă minţiţi
unii pe alţii, întrucât v-aţi desbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui, şi v-aţi
îmbrăcat cu omul cel nou, care se înoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui
ce l-a făcut.

1 Timotei 1:8-10 Noi ştim că Legea este bună dacă cineva o întrebuinţează
bine,căci ştim că Legea nu este făcută pentru cel neprihănit, ci pentru cei
fărădelege şi nesupuşi, pentru cei nelegiuiţi şi păcătoşi, pentru cei fără
evlavie, necuraţi, pentru ucigătorii de tată şi ucigătorii de mamă, pentru
ucigătorii de oameni, pentru curvari, pentru sodomiţi, pentru vânzătorii de
oameni, pentru cei mincinoşi, pentru cei ce jură strîmb, şi pentru orice este
împotriva învăţăturii sănătoase.

10
Romani 1:29-32 Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie,
de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă,
de înşelăciune, de porniri răutăcioase; Sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de
Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de
părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească,
neînduplecaţi, fără milă. Şi, cu toate că ştiu Hotărârea lui Dumnezeu, că cei
ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le
fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.

1 Timotei 6:3-5 Dacă învaţă cineva pe oameni învăţătură deosebită, şi nu se


ţine de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos şi de învăţătura
care duce la evlavie, este plin de mândrie, şi nu ştie nimic: ba încă are boala
cercetărilor fără rost şi a certurilor de cuvinte, din care se naşte pizma,
certurile, clevetirile, bănuielile rele, zadarnicile ciocniri de vorbe ale
oamenilor stricaţi la minte, lipsiţi de adevăr şi care cred că evlavia este un
izvor de câştig. Fereşte-te de astfel de oameni.

Iacov 4:17 Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!

Apocalipsa 21:8 Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi,


curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este în
iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”

După cum un şofer trebuie să plătească pentru că a încălcat legea circulaţiei,


şi omul trebuie să plătească pentru păcatul săvârşit şi:
“plata păcatului este moartea “ Romani 6:23.

Această pedeapsă, dacă continui să păcătuieşti, îţi va aduce nu numai


moartea fizică ci şi despărţirea de Dumnezeu şi osânda veşnică în iad.

Hristos a plătit pentru noi !

Poate crezi că trebuie să faci fapte bune, să mergi la Biserică, sau să ai o


religie, ca să poţi plăti pentru vina păcatelor tale! Fiul lui Dumnezeu deja a
achitat preţul : “Dumnezeu îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că,
pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi “. Romani 5:8

Salvarea este prin Har !

11
Cuvântul “Har” înseamnă “dar nemeritat”. Acesta arată că Dumnezeu îţi
oferă ceea ce nu meriţi, sau ceea ce nu poţi câştiga singur, fără să te coste
nimic, numai să-L accepţi prin credinţă !

“Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi,
ci este darul lui Dumnezeu.Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni “.
Efeseni 2:8-9

Trebuie să hotărăşti acum !

Isus Hristos aşteaptă hotărârea inimii tale. Primindu-L pe El în inima ta,


vei deveni copilul Lui, pentru ca :
“...tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat
dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu ; născuţi nu din sânge, nici din voia
firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu” Ioan 1:12-13.

Şi orişicine a lăsat case sau fraţi sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau
feciori sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa
veşnică. Matei 19:29

Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi


fiul Meu. Apocalipsa 21:7

Ai vrea să-İ dai acum acest răspuns, spunând ? :

“ Doamne Isuse, recunosc că sunt păcătos, dar cred că Tu mă iubeşti


şi ai murit pentru păcatele mele. Iartă-mi păcatele şi dă-mi eliberarea Ta.
Te invit ca Domn şi Mântuitor al vieţii mele şi te rog să mă ajuţi să te urmez
cu credinţă până la capătul vieţii mele, având siguranţa iertării şi a vieţii
veşnice. “

AMIN

12
Religios ori Mântuit?

Ce te caracterizează?

Faptele Apostolilor 4:12.


"În nimeni altul nu este mântuire; căci nu este sub cer nici un alt Nume dat
oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi."

De-a lungul anului, celebrăm multe sărbători religioase. Găsim că omul


firesc doreşte să fie religios, şi din când în când, face multe lucruri crezând
că se închină lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu ne învaţă că a fi
religios, nu e acelaşi lucru cu a fi mântuit. E foarte posibil să fii religios şi să
n-ajungi în ceruri!

Textul nostru ne învaţă că nu este salvare sau mântuire în nici un alt nume,
decât în Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Nu există nici un alt
nume sub ceruri prin care putem fi mântuiţi. Ori eşti mântuit prin Isus
Hristos, ori nu eşti mântuit şi eşti pierdut!

Pur şi simplu, nu trebuie să fie nici confuzie, nici contradicţie. Sub ceruri în
multe nume putem găsi religie, dar mântuire putem găsi numai într-unul
singur: acela e Numele lui Isus Hristos.

Preoţii, proorocii, supunerea la autopedepse, şi nici chiar rugăciunile nu te


pot mântui, ci numai Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Serviciile religioase,
faptele bune, dărniciile, şi chiar lacrimile, nu au putere de a produce viaţa
veşnică. Cuvântul lui Dumnezeu ne spune în 1Ioan 5:11-12, că:
"Dumnezeu ne-a dat viaţa veşnică, şi această viaţă este în Fiul Său. Cine are
pe Fiul, are viaţa; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viaţa."

În general oamenii acceptă a cunoaşte despre viaţa de creştin, dar refuză să


accepte în inimile lor pe Hristos. Oamenii acceptă să lucreze pentru biserică,
dar refuză să se identifice cu păcătosul vinovat care are nevoie să fie salvat.
Oamenii acceptă să creadă în principiile morale ale Cuvântului lui Dumnezeu
bazate pe cele zece porunci, dar refuză să creadă în lucrul Fiul lui Dumnezeu,
care prin moartea Sa, le-a salvat sufletele. De asemenea îi vine greu omului
să se odihnească în această credinţă.

13
RELIGIA este îmbunătăţirea naturii omului.
MÂNTUIREA este primirea naturii noi, prin acceptarea lui Isus Hristos ca
Domn şi Mântuitor personal.

Cuvântul lui Dumnezeu ne spune în Ioan 1:12 că "tuturor celor ce L-au


primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai
lui Dumnezeu."

RELIGIA ne îmbracă în haina propriei noastre neprihăniri (dreptăţi),


dar proorocul Isaia ne spune că neprihănirea noastră este ca o haină mânjită
înaintea lui Dumnezeu.
MÂNTUIREA ne îmbracă în neprihănirea perfectă a lui Hristos, care singură
ne poate face acceptabili în faţa lui Dumnezeu.

Cuvântul lui Dumnezeu ne spune în Tit 3:5 că:


"El ne-a mântuit nu prin faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru
îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul
Sfânt."

RELIGIA este lucrul omului pentru Dumnezeu.


MÂNTUIREA este lucrul lui Dumnezeu pentru om.

Isaia 53:6 ne spune că:


"Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui;
dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor."

RELIGIA spune: Aduc ceva în mâna mea.


MÂNTUIREA spune: Nu pot să aduc nimic.

Efeseni 2:8-9 spune: "Căci prin har aţi fost mântuiţi prin credinţă. Şi aceasta
nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude
nimeni. “

RELIGIA este a mă încrede în lucrul făcut de mine.


MÂNTUIREA este a mă încrede în lucrul făcut pentru mine de Hristos.

Evrei 10:10 spune că “prin această voie am fost sfinţiţi noi, şi anume prin
jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna.”

14
RELIGIA depinde de purtarea mea.
MÂNTUIREA depinde de credinţa mea.

Faptele Apostolilor 16:31 spune:


"Crede în Domnul Isus, şi vei fi mântuit tu şi casa ta."

RELIGIA spune să ne purtăm cât se poate de bine.


MÂNTUIREA spune că trebuie să acceptăm darul perfect al lui Dumnezeu.

Romani 6:23 spune că: "darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică
în Isus Hristos, Domnul nostru."

RELIGIA depinde de suficienţa caracterului.


MÂNTUIREA depinde de Jertfa de pe Cruce.

1 Corinteni 1:18 spune că "propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce


sunt pe calea pierzării; dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii,
este puterea lui Dumnezeu."

RELIGIA se străduieşte să aducă o jertfă.


MÂNTUIREA se încrede în Jertfa Adusă.

Ioan 19:30 spune: "Când a luat Isus oţetul, a zis: "S-a isprăvit!
Apoi Şi-a plecat capul, şi Şi-a dat duhul."

RELIGIA se luptă să te facă desăvârşit.


MÂNTUIREA se reazămă pe o răscumpărare desăvârşită.

1 Petru 1:18-19 spune: "Ştiţi că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur


aţi fost răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire pe care-l moşteniserăţi de la
părinţii voştri, ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur şi fără
prihană."

RELIGIA încearcă să ne aducă din întuneric la lumină.


MÂNTUIREA ne aduce din moarte la viaţă.

Ioan 5:24 spune că "cine ascultă cuvintele Mele, şi crede în Celce M-a
trimis, are viaţa veşnică, şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă.

15
RELIGIA spune că trebuie să fim găsiţi în casa lui Dumnezeu.
MÂNTUIREA spune că trebuie "să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a
mea, pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos,
neprihănirea pe care o dă Dumnezeu prin credinţă.." Filipeni 3:9

E bine deci să ne amintim textul " În nimeni altul nu este mântuire; căci nu
este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi."
Faptele Apostolilor 4:12

Dragul meu prieten, crezi că eşti un om religios sau unul mântuit? Dacă eşti
doar religios, atunci vei pierde Cerurile şi vei petrece eternitatea departe de
Dumnezeu şi de Fiul Său, într-un loc de chin. Dacă tu eşti mântuit,
ai făgăduinţa (promisiunea) vieţii veşnice cu Dumnezeu şi cu Fiul Său,
Isus Hristos.

16
Ce este un creştin adevărat?
Într-o unitate militară tocmai sosiseră recruţi.
Comandantul a dat ordin ca toţi croitorii să iasă în faţă. După ce câţiva au ieşit
dintre rânduri aceştia au fost întrebaţi ce ştiu să facă. Fiecare se pricepea la
ceva anume în croitorie, însă unul dintre ei a răspuns că nu se pricepe deloc la
croitorie.
,,Atunci de ce ai ieşit în faţă?" l-a întrebat Comandantul. „Domnule",
a răspuns el, „eu nu sunt croitor, pe mine doar mă cheamă Croitoru ".
Din nefericire, foarte mulţi oameni se amăgesc, trăind cu ideea că
sunt creştini deşi în viaţa lor sunt prea puţine evidenţe care să
dovedească acest lucru. Ori lucrul acesta este de o importanţă crucială
deoarece promisiunea vieţii veşnice şi toate binecuvântările viitoare sunt
promise de către Dumnezeu doar acestora.
Pe parcursul celor 2000 de ani de creştinism, acest concept s-a
deteriorat şi şi-a pierdut semnificaţia. Astfel că ceea ce înţelegem noi
astăzi prin creştin, nu însemna acelaşi lucru în urmă cu 2000 de ani.
În general, astăzi, noţiunea de creştin îi este atribuită cuiva care s-a născut
într-o ţară majoritar creştină, s-a născut într-o familie numită creştină, a
fost botezat, este trecut în registrul unei biserici sau din când în când
frecventează biserica.
Atunci când întâmpinăm dificultate în înţelegerea unui concept
biblic, acesta trebuie în mod obligatoriu redefinit vizavi de Scriptură.
Aşa după cum apa unui râu care are la origine un izvor limpede şi curat,
ajunge să fie contaminată de neglijenţa şi acţiunile oamenilor, tot aşa, deşi
iniţial creştinismul a fost pur şi clar înţeles, astăzi a ajuns să fie „poluat" de
ideile şi părerile oamenilor.
Cu siguranţă că noi putem greşi în părerile noastre, însă Scriptura nu
greşeşte niciodată, aşa că cel mai bine este să verificăm cum defineşte
Dumnezeu noţiunea de creştin.
În chemarea pe care Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu i-o adresează
apostolului Pavel, de a fi apostol al neamurilor, avem definită în mod clar
noţiunea de creştin:„Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din
mijlocul Neamurilor, la care te trimit, ca să le deschizi ochii, să se întoarcă
de la întuneric la lumină, şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu;
Şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea
împreună cu cei sfinţiţi. " (Faptele Apostolilor 26:17-18)

17
1.UN CREŞTIN ESTE O PERSOANĂ ILUMINATĂ
„să le deschizi ochii..."

Păcatul a produs în oameni orbire spirituală în aşa fel în cât ne


z batem în ignoranţă şi suntem incapabili să găsim drumul spre
Dumnezeu.
Doar Evanghelia are putere să deschidă ochii minţii şi ne poate ajuta să ne
vedem starea mizeră în care suntem.
,, Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru
cei ce sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o
dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei
slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu “ (2 Corinteni 4:3-4)
Prin auzirea Evangheliei şi deschiderea inimii noastre în faţa
Cuvântului, Dumnezeu, în mod suveran deschide ochii minţii noastre
pentru a putea pricepe mesajul mântuirii.

2. UN CREŞTIN ESTE O PERSOANĂ CARE ŞI-A SCHIMBAT


DESTINAŢIA
„să se întoarcă de la întuneric la lumină"

Omul nu a fost creat pentru întuneric. Întunericul nu este mediul


propice pentru fericirea sa.
Biblia spune că prin naştere naturală noi suntem deja pe drumul pierzării, pe
drumul păcatului, iar destinaţia spre care ne îndreptăm este una tragică.
A fi creştin nu înseamnă doar să-ţi cunoşti starea de păcat, ci şi să ai puterea
să o părăseşti. Biblia spune că un creştin adevărat este persoană care s-a
întors de la întuneric la lumină.
Ai avut tu o zi în care ţi-ai schimbat destinaţia? Ai avut o zi în
care ai făcut stânga împrejur unui mod de viaţă păcătos? Dacă nu ai avut o zi
în care să-ţi fi schimbat drumul, înseamnă că te îndrepţi spre o destinaţie
tragică.

3. UN CREŞTIN ESTE O PERSOANĂ ELIBERATĂ


„să se întoarcă...de sub puterea Satanei..."

În starea noastră naturală noi suntem sub robia diavolului, deoarece


diavolul stăpâneşte peste toţi robii păcatului. Nu există creştin adevărat,
dacă nu a fost eliberat de lucrurile care au stăpânire asupra lui.

18
Nu cumva sunt în viaţa ta lucruri care te robesc: patimi păcătoase,
mânie, ură, mândrie, ignoranţă, resentimente, îngrijorare, frică, vicii şi
altele asemănătoare? Ce fel de creştin eşti dacă eşti stăpânit de astfel de
lucruri? Eliberarea se produce doar prin cunoaşterea adevărului Evangheliei.
Nu te poate elibera preotul, pastorul, nu te poate elibera morala, nu te poate
elibera religia, nu te poate elibera educaţia.
„Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi."(Ioan 8:32)

4. UN CREŞTIN ESTE O PERSOANĂ CARE ŞI-A SCHIMBAT


STĂPÂNUL
„să se întoarcă... de sub puterea Satanei la Dumnezeu"

Nici un om nu poate trăi independent. ,,Nimeni nu poate sluji la


doi stăpâni” spunea Domnul Isus (Matei 6:24), ştiind în acest fel că omul
trebuie să depindă de cineva. Astfel că el depinde sau de Dumnezeu sau
de diavol.
Un creştin adevărat şi-a schimbat şi Împăratul şi Împărăţia.
Dacă lucrurile nu merg bine în viaţa ta, aceasta este din cauză că ai un stăpân
rău. Când eşti al lui Dumnezeu, acesta îţi dă putere să învingi patimile şi
păcatele care odinioară îţi robeau viaţa. Odată ce ţi-ai schimbat stăpânul
nu mai ai nici o obligaţie să-l slujeşti pe diavolul.

5. UN CREŞTIN ESTE O PERSOANĂ CARE CREDE ÎN ISUS


HRISTOS
„să primească prin credinţa în Mine"

Credinţa în Hristos este singura soluţie pentru o viaţă schimbată.


Nu este vorba despre o credinţă formală ci despre o încredere totală în
faptul că Dumnezeu ne poate da viaţa veşnică prin Isus Hristos, Fiul Său.
De fapt credinţa nu este ceva ce vine de la noi, ci este un dar care se capătă
din partea lui Dumnezeu.
„Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de
la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude
nimeni."(Efeseni 2:8-9) Tocmai de aceea noi nu ne putem naşte cu credinţa
mântuitoare, ci trebuie să o primim ca şi pe un cadou de la Dumnezeu.
Scriptura numeşte acest dar drept o favoare nemeritată, adică har.

19
6. UN CREŞTIN ESTE O PERSOANĂ CU PĂCATELE IERTATE
„să primească prin credinţa în Mine, iertarea de păcate"

Cea mai gravă problemă a omului este problema păcatului. Cum poate
scăpa un om de păcatele sale? Noi nu putem fi iertaţi în baza efortului
propriu, nici prin mijlocirea vreunui sfânt, şi nici nu putem merita şi nici
cumpăra iertarea.
Iertarea este acordată de Dumnezeu celor care vin cu căinţă înaintea Lui şi
strigă sincer după ajutorul Său.
„Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui
Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.“ (Romani 6:23)
„Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte
păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire."(1 loan 1:9)
Dacă ai venit cu adevărat la crucea lui Hristos, atunci tu ai certitudinea clară a
iertării păcatelor în baza promisiunilor lui Dumnezeu prin sângele lui
Hristos.

7.UN CREŞTIN ESTE PERSOANA CARE ARE MOŞTENIREA CU


SFINŢII
„să primească...moştenirea împreună cu cei sfinţiţi"

În Biblie, conceptul de sfânt este diferit de ce se crede astăzi.


Observaţi că formularea din text este la mediu pasiv: „ sfinţiţi “ adică cineva
i-a sfinţit.
Prin urmare Biblia ne spune că sfânt, nu este cel care a reuşit să facă o
mulţime de fapte, ci cel care a fost sfinţit de Domnul.
,,Prin această „voie" am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea
trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna. "(Evrei 10:10)
Oamenii se luptă pentru posesiuni şi moşteniri aici pe pământ, însă
atunci când plecăm din această lume nimeni nu poate lua nimic cu el în lumea
de dincolo. Doar un creştin are păstrată în lumea de dincolo o moştenire care
nu poate fi nici furată şi nici înstrăinată.
„În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte,
după hotărârea Aceluia, care face toate după sfatul voii Sale, "(Efeseni 1:11)
„mulţumind Tatălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea
sfinţilor, în lumină. "(Coloseni 1:12)
Câtă siguranţă, linişte şi alinare să ştii că după ce pleci din această
lume, nu vei ajunge în compania diavolului, ci vei intra în posesia
moştenirii pe care ţi-a pregătit-o Hristos când a plecat la cer.

20
„În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus.
Eu Mă duc să vă pregătesc un loc." (Ioan 14:2)
Oricât de frumoasă ar fi viaţa de aici, ea nu merită trăită dacă nu are un final
fericit. Biblia ne spune că noi ne putem determina viitorul de aici de pe
pământ. Decide astăzi să fii un creştin aşa după cum zice Dumnezeu şi nu după
părerile oamenilor.
Dacă ai înţeles ce înseamnă să fii un creştin adevărat şi doreşti din toată
inima să fii şi tu unul din ei, roagă-te următoarea rugăciune:

Doamne, Isuse iartă-mă că nu am trăit ca şi un creştin adevărat.


Îmi dau seama că părerile oamenilor sunt atât de diferite faţă de părerile
Tale. Îmi pare rău de viaţa trăită departe de Tine. Luminează mintea mea să
înţeleagă adevărul Tău. Întoarce-mă de la întuneric la lumină. Eliberează-
mă de robia diavolului şi de patimile care mă stăpânesc. Vreau ca nu
diavolul, ci TU să fi Stăpânul meu. Dă-mi şi mie credinţa mântuitoare prin
Isus Hristos. Iartă-mi păcatele, nu pentru că merit eu, ci pentru că Fiul Tău
a murit pe cruce. Fă-mă şi pe mine moştenitor împreună cu cei sfinţiţi de
Tine. Amin!

Dacă accepţi pocăinţa în termenii lui Dumnezeu,


Biblia îţi garantează că tu eşti copilul lui Dumnezeu.

Ce trebuie să faci în continuare este:


Să citeşti Biblia pentru a cunoaşte mai departe voia lui Dumnezeu;
Să te rogi spunându-I lui Dumnezeu toate problemele şi frământările tale;
Să cauţi o biserică unde Cuvântul lui Dumnezeu este predicat şi trăit
în cel mai serios mod cu putinţă.

Domnul Dumnezeu să te binecuvinteze şi să-ţi dea înţelepciune.

AMIN

21
Dăruind vei dobândi

Promisiunile lui Dumnezeu pentru cei care ajută conform Bibliei:


Dumnezeu ne-a binecuvântat, ca să fim o binecuvântare
(Genesa 12:2)

Pe cine ajutăm?
Pe sfinţi:

Romani 12:13 ”Ajutaţi pe sfinţi când sunt în nevoie”


2Corinteni 8:4 Macedonienii „ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru harul şi
părtăşia la această strângere de ajutoare pentru sfinţi”
Evrei 6:10 ”Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala noastră şi
dragostea pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, voi, care aţi ajutorat şi
ajutaţi pe sfinţi.”

Pe săraci:

Deuteronom 15:7, 10 ,11 „Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în
vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău, să nu-
ţi împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mâna înaintea fratelui tău celui lipsit.
Ci să-i dai şi să nu dai cu părere de rău în inimă; căci pentru aceasta te va
binecuvânta Domnul Dumnezeul tău, în toate lucrările de care te vei apuca.
Totdeauna vor fi săraci în ţară; de aceea îţi dau porunca aceasta: Să-ţi
deschizi mâna faţă de fratele tău, faţă de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta.”
Psalmul 41:1-3 „Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua
nenorocirii Domnul îl izbăveşte; Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. El este
fericit pe pământ, şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui. Domnul îl
sprijineşte, când este pe patul de suferinţă: îi uşurezi durerile în toate boalele
lui.”
Proverbe 19:17 „Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul şi El îi va
răsplăti binefacerea.”
Proverbe 21:13 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va
căpăta răspuns, când va striga.
Proverbe 28:27 „Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este
încărcat cu blesteme”
22

Proverbe 29:7 „Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o
priceapă”
Matei 19:21 „Dacă vrei să fii desăvârşit” i-a zis Isus „du-te de vinde ce ai,
dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.”
Matei 26:11 Pentru că pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă
aveţi totdeauna.
Luca 14:12-14 A zis şi celui ce-L poftise: „Când dai un prînz sau o cină,
să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe
vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rândul lor pe tine, şi să iei
astfel o răsplată pentru ce ai făcut. Ci, când dai o masă, cheamă pe săraci,
pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi. Şi va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce
să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.”

Pe orfani şi văduve:

Isaia 1:17 Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel


asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!”
Iacov 1:27 „Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl
nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne
păzim neîntinaţi de lume”

Ce ne spune Biblia despre milostenie?

Psalmul 37:25-26 „Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel
neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea. Ci el totdeauna este
milos, şi dă cu împrumut;şi urmaşii lui sunt binecuvântaţi.
Psalmul 112:4, 5, 9 „Celui fără prihană îi răsare o lumină în întuneric, El este
milostiv, îndurător şi drept. Ce bine-i merge omului care face milă şi
împrumută pe altul, şi care îşi rânduieşte faptele după dreptate! El este
darnic, dă celor lipsiţi; milostenia lui ţine în veci; capul i se înalţă cu slavă.
Proverbe 11:17 „Omul milostiv îşi face bine sufletului său”
Proverbe 14:21 „Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice
de cine are milă de cei nenorociţi”
Proverbe 14:31 „Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar
cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său.”
Proverbe 22:9 „Omul milostiv va fi binecuvântat că dă săracului din pâinea
lui”
Mica 6:8 „Ţi s-a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul de la tine,
decât să faci dreptate, să iubeşti mila, şi să umbli smerit cu Dumnezeul Tău?”
23

Matei 5:7 „Ferice de cei milostivi că ei vor avea parte de milă”


Matei 6:2-4 „Tu, deci, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta,
cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat
vă spun, că şi-au luat răsplata. Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta
ce face dreapta, pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău,
care vede în ascuns, îţi va răsplăti.”
Luca 6:36 „Fiţi dar milostivi cum şi Tatăl vostru este milostiv”
Luca 12:33 „Vindeţi ce aveţi şi faceţi milostenie”
Romani 12:8 „Cine face milostenie, s-o facã cu bucurie.”
Iacov 2:13 „Judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila
biruieşte judecata”
1 Petru 3:8 Încolo, toţi să fiţi cu aceleaşi gânduri, simţind cu alţii, iubind ca
fraţii, miloşi, smeriţi.

Exemple de milostenie, binefacere şi dărnicie:

Văduva din Templu

Marcu 12:41-44 Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum
arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, care erau bogaţi, aruncau mult.
A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, care fac un gologan.
Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le-a zis: „Adevărat vă spun că această
văduvă săracă a dat mai mult decât toţi cei ce au aruncat în vistierie; căci toţi
ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea,
tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.”

Tabita
Faptele Apostolilor 9:36 În Iope, era o uceniţă numită Tabita, nume, care în
tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii.

Corneliu
Faptele Apostolilor 10:1-4 În Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutaş
din ceata de ostaşi numită „Italiana”.Omul acesta era cucernic şi temător de
Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului,
şi se ruga totdeauna lui Dumnezeu. Pe la ceasul al nouălea din zi, a văzut
lămurit într-o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, şi i-a zis:
24

„Cornelie!”. Corneliu s-a uitat ţintă la el, s-a înfricoşat, şi a răspuns:


„Ce este, Doamne?” Şi îngerul i-a zis: „Rugăciunile şi milosteniile tale s-au
suit înaintea lui Dumnezeu, şi El Şi-a adus aminte de ele.

Dărnicia Macedonienilor
2 Corinteni 8:1-15 Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul pe care
l-a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei. În mijlocul multelor necazuri
prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au
dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor. Vă mărturisesc că au dat
de bună voie, după puterea lor, şi chiar peste puterile lor. Şi ne-au rugat cu
mari stăruinţe pentru harul şi părtăşia la această strângere de ajutoare pentru
sfinţi. Şi au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s-au dat mai întâi
pe ei înşişi Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu. Noi, deci, am
rugat pe Tit să isprăvească această strângere de ajutoare pe care o începuse.
După cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în cuvânt, în cunoştinţă, în
orice râvnă, şi în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi în această
binefacere. Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru râvna
altora, şi ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre. Căci cunoaşteţi
harul Domnului nostru Isus Hristos. El, cu toate că era bogat, s-a făcut sărac
pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi. În această privinţă
vă dau un sfat. Şi sfatul acesta vă este de folos vouă, cari, de acum un an, cei
dintâi aţi început nu numai să faceţi, ci să şi voiţi. Isprăviţi, deci, acum de
făcut; pentruca, după graba voinţei să fie şi înfăptuirea, potrivit cu mijloacele
voastre. Pentrucă, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, avându-se în
vedere ce are cineva, nu ce n-are. Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi,
iar voi strîmtoraţi; ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum,
prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentru ca şi prisosul lor să acopere,
la rândul lui, nevoile voastre, aşa ca să fie o potrivire; după cum este scris:
„Cel ce strânsese mult, n-avea nimic de prisos, şi cel ce strânsese puţin, nu
ducea lipsă.”

„Binefacerea şi dărnicia – jertfe plăcute Domnului”


Evrei 13:16 Şi să nu daţi uitării binefacerea şi dărnicia; căci lui Dumnezeu
jertfe ca acestea Îi plac.
25

De ce să dăruim lui Dumnezeu ?

1. Pentru că Domnul Isus a zis:


Faptele Apostolilor 20:35 În toate privinţele v-am dat o pildă, şi v-am arătat
că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de
cuvintele Domnului Isus, care însuşi a zis:
„Este mai ferice să dai decât să primeşti.”

2. Pentru că Domnul Isus a poruncit aceasta şi dăruind ni se va dărui


Luca 6:38 Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună,
îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi
măsura, cu aceea vi se va măsura.”

3. Pentru că Dumnezeu porunceşte:


Eclesiastul 11:1-2 ”Aruncă-ţi pâinea pe ape, şi după multă vreme o vei găsi
iarăş! Împarte-o în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce nenorocire poate da
peste pământ.”

4. Pentru acoperirea nevoilor sfinţilor şi motiv de multe mulţumiri către


Dumnezeu
2 Corinteni 9:7-11 Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui:
nu cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte
Dumnezeu.” Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având
totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, după
cum este scris: „A împrăştiat, a dat săracilor, neprihănirea lui rămâne în
veac.”„Cel ce dă sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană” vă va da şi vă
va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele
neprihănirii voastre. În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele,
pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui
Dumnezeu.
26

Cum să dau lui Dumnezeu ?


1. Cu dragă inimă
1 Cronici 29:9 Poporul s-a bucurat de darurile lor de bunăvoie, căci le
dădeau cu dragă inimă Domnului; şi împăratul David, de asemenea, s-a
bucurat mult.

2. Cu sacrificiu
Luca 21:1-4 Isus Şi-a ridicat ochii, şi a văzut pe nişte bogaţi care îşi aruncau
darurile în vistierie. A văzut şi pe o văduvă săracă, aruncând acolo doi
bănuţi. Şi a zis: „Adevărat vă spun, că această văduvă săracă a aruncat mai
mult decât toţi ceilalţi; căci toţi aceştia au aruncat la daruri din prisosul lor;
dar ea a aruncat din sărăcia ei, tot ce avea ca să trăiască.”

3. Cu bucurie
2 Corinteni 9:7 Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere
de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu.”

4. Constant
Galateni 6:9-10 Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită,
vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. Aşa dar, cât avem prilej,
să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă.

5. Cu credinţă
Genesa 4:4 Abel a adus şi el o jertfă de mâncare din oile întâi-născute ale
turmei lui şi din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre
jertfa lui; (Jertfa lui Abel a fost acceptată de Domnul deoarece el a venit
înaintea Domnului cu credinţă adevărată şi cu închinare conform cu
neprihănirea).
Evrei 11:4 Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât
Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit
darurile lui.
1 Ioan 3:12 nu cum a fost Cain, care era de la cel rău, şi a ucis pe fratele său.
Şi pentru ce l-a ucis? Pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau
neprihănite.

27

Beneficiile celui ce dă

1. Desfătare spirituală
Isaia 58:10 „Dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul
lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime, şi întunericul tău va fi ca
ziua-n amiaza mare”

2. Binecuvântare şi răsplătire în tot ce vei face


Deuteronom 14:29 „Atunci să vină Levitul, care n-are nici parte, nici
moştenire cu tine, străinul, orfanul şi văduva, care vor fi în cetăţile tale, şi să
mănânce şi să se sature, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te
binecuvânteze în toate lucrările pe care le vei face cu mâinile tale.”
Ieremia 17:10 „Eu, Domnul, cercetez inima, şi cerc rinichii, ca să răsplătesc
fiecăruia după purtare lui, după rodul faptelor lui.”
Matei 10:42 Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din
aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde
răsplata.”
Coloseni 3:23-24 Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul,
nu ca pentru oameni, ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata
moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos.
2 Corinteni 5:10 Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de
judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele
sau răul, pe care-l va fi făcut când trăia în trup.

3. Moştenirea Împărăţiei lui Dumnezeu


Matei 25:34-36, 40 „Veniţi binecuvântaţii Tatălui meu de moşteniţi
Împărăţia, care v-a fost pregătită dela întemeierea lumii. Căci am fost
flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost
străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi
venit să mă vedeţi; am fost în temniţă şi aţi venit pe la mine.” „Adevărat vă
spun că, oridecâte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte
neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut”

28

4. Îmbogăţire pe toate planurile


2 Corinteni 9:11 „În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru
orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu”
Psalmi 115:14-16 Domnul să vă înmulţească tot mai mult, pe voi şi pe copiii
voştri! Fiţi binecuvântaţi de Domnul, care a făcut cerurile şi
pământul! Cerurile Sunt ale Domnului, dar pământul l-a dat fiilor oamenilor.

5. Rugăciunea şi iubirea celor ce primesc, pentru cei ce dăruiesc


2 Corinteni 9:12-14 Căci ajutorul dat de darurile acestea, nu numai că
acopere nevoile sfinţilor, dar este şi o pricină de multe mulţumiri către
Dumnezeu. Aşa că dovada dată de voi prin ajutorul acesta, îi face să
slăvească pe Dumnezeu pentru ascultarea pe care mărturisiţi că o aveţi faţă
de Evanghelia lui Hristos, şi pentru dărnicia ajutorului vostru faţă de ei şi faţă
de toţi; şi-i face să se roage pentru voi, şi să vă iubească din inimă, pentru
harul nespus de mare al lui Dumnezeu faţă de voi.

Iată Eu vin curând şi răsplata Mea este cu Mine,


ca să dau fiecăruia după fapta lui!
Apocalipsa 22:12

Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi, dacă le faceţi.


Ioan 13:17

AMIN
29

Cum pot fi mântuit?

De ce trebuie să fiu mântuit?


"Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu." (Romani 3:23).
Ce înţeleg prin păcat?
"Păcatul este fărădelege" (1 Ioan 3:4).(Călcarea sau violarea legii lui
Dumnezeu prin neascultare sau neglijare).
Da, Doamne, dar e mai bine să mă distrez şi să mă bucur de viaţă, chiar
dacă aceasta înseamnă să păcătuiesc.
"În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, umblă după
lucrurile firii pământeşti; pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului,
umblă după lucrurile Duhului. Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti,
este moarte, pe când umblarea după lucurile Duhului este viaţă şi pace."
(Romani 8:5,6).
Doamne, este adevărat că distracţia şi veselia nu durează prea mult;
mai sunt şi momente triste. Dar Doamne, totuşi pare a fi o viaţă mai bună,
decât a fi creştin.
"Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi
necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. Ci îndemnaţi-vă
unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: "Astăzi", pentru ca nici unul din
voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului." (Evrei 3:12,13).
În realitate, eu sunt o persoană destul de bună. Uneori chiar ajut pe alţi
oameni şi nu fac rău nimănui. Nu este aceasta destul de bine?
"Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi."
(1 Ioan 1:8).
Dar Doamne, eu sunt o persoană bună.
"Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină
mânjită." (Isaia 64:6).
Doamne, vrei să-mi spui că nu e nimic bun în mine?
"Nu este nici un om neprihănit, nici unul măcar." (Romani 3:10).

30

Ei bine, trebuie să mărturisesc că sunt păcătos, dar ce este atât de rău în


asta? Toţi ceilalţi sunt la fel.
"Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu
este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru." (Romani 6:23).
Văd că păcatul duce la moarte şi nefericire şi că Tu doreşti să-mi dai viaţa.
Este adevărat?
"Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug." (Ioan 10:10).
Acest lucru pare bun, dar nu înseamnă creştinismul şi a Te urma pe Tine,
o viaţă grea?
"Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi
jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit
cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este
bun şi sarcina Mea este uşoară." (Matei 11:28-30).
Doamne, trebuie să recunosc că invitaţia Ta pare bună.
Dar vrei Tu, şi poţi Tu să mă salvezi chiar şi pe mine?
"Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu,
pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Dumnezeu,
în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să
fie mântuită prin El." (Ioan 3:16,17).
Dumnezeule, îmi pare rău că Isus a trebuit să vină şi să moară,
dar cum mă afectează aceasta pe mine?
"Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile
noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui
suntem tămăduiţi. Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de
drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a
tuturor." (Isaia 53:5,6).
Înseamnă că Isus a murit şi pentru păcatele mele?
(Da), "pentru că, prin harul Lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toţi."
(Evrei 2:9, u.p.)

31
Doamne, toată această discuţie despre moartea lui Isus pentru mine,
mă face să nu mă simt bine.
("Asta e bine, fiule, căci Eu am trimis Duhul Meu Cel Sfânt şi)"
"El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi
judecata." (Ioan 16:8)
"Duhul Sfânt caută continuu să atragă atenţia oamenilor către marele
Sacrificiu care a fost adus pe crucea Calvarului, ca să dezvăluie lumii iubirea
lui Dumnezeu." (gând inspirat).

Doamne, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?


1. "Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit tu şi casa ta."
(Faptele Apostolilor 16:31).
2. "Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte
păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire." (1 Ioan 1:9).
3. "Pocăiţi-vă", le-a zis Petru, "şi fiecare din voi să fie botezat în numele lui
Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului
Duh." (Faptele Apostolilor 2:38).
4. "Când păcătosul, atras de puterea lui Hristos, se apropie de crucea înălţată
pe Calvar şi se umileşte înaintea ei, atunci are loc o noua creaţie. I se dă o
inimă nouă. El devine o faptură nouă în Hristos Isus." (gând inspirat).
Doamne, vrei să spui că trebuie numai să cred spre a fi mântuit?
Nu mai este nimic altceva ce trebuie să fac?"
"Căci ce zice Scriptura? "Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s-a
socotit ca neprihănire." - pe când, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce
socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el, îi este socotită ca
neprihănire. Tot astfel şi David numeşte fericit pe omul acela, pe care
Dumnezeu, fără fapte, îl socoteşte neprihănit. Ci este scris şi pentru noi,
cărora de asemenea ne va fi socotită, nouă celor ce credem în Cel ce a înviat
din morţi pe Isus Hristos, Domnul nostru." (Romani 4:3,5,6,24).
32

Înţeleg acum - trebuie să cred. Dar Doamne, cum pot să mă pocăiesc?


Cum trebuie să mărturisesc păcatele pentru a putea fi mântuit?
"Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui, şi L-a făcut Domn şi
Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor."
(Faptele Apostolilor 5:31).
"De aceea şi Eu vă spun: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi
se va deschide. Fiindcă oricine cere, capătă; cine caută găseşte; şi celui ce
bate, i se deschide." (Luca 11:9,10).
Înţeleg că trebuie să te invit pe Tine în viaţa mea, şi atunci Domnul Isus
îmi va oferi darul pocăinţei. Aşa că, eu nu pot să fac nimic ca să merit
mântuirea, nu-i aşa?
"Căci şi noi eram altă dată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul
de pofte şi de plăceri, trăind în răutate şi în pizmă, vrednici să fim urâţi şi
urându-ne unii pe alţii. Dar, când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu,
Mântuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni, El ne-a mântuit, nu pentru
faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea
naşterii din nou şi prin înoirea făcută de Duhul Sfânt." (Tit 3:3-5).
Îţi mulţumesc, Doamne, pentru că m-ai primit.
"Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem pace cu
Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos." (Romani 5:1).
Doamne, Tu m-ai salvat, m-ai îndreptăţit. Aceasta înseamnă că voi merge
la cer, dar pot să mai păcătuiesc, deşi nu aşa de mult ca înainte; este
adevărat?
"Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?"
(Romani 6:2).
Doamne, Tu m-ai salvat de condamnarea păcatului şi de moartea viitoare,
ca şi de mizeria şi sclavia păcatului în prezent. Mai ai ceva pregătit pentru
mine?
"Iată la ce v-a chemat El, prin Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava
Domnului nostru Isus Hristos." (2 Tesaloniceni 2:14).
"Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi, şi v-a
lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui."
"El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug." (1 Petru 2:21,22).
"Astfel dar, fiindcă Hristos a pătimit în trup, înarmaţi-vă şi voi cu acelaşi fel
de gândire. Căci Cel ce a pătimit în trup, a sfârşit-o cu păcatul." (1 Petru 4:1).
33
Doamne, cum trebuie să trăiesc această viaţă?
"Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi,
ci este darul lui Dumnezeu." (Efeseni 2:8).
"Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuirea pentru toţi oamenii, a fost
arătat, şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim
în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie, aşteptând fericita
noastră nădejde şi arătarea slavei Marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus
Hristos. El S-a dat pe Sine Însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice
fărădelege, şi să-şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă
pentru faptele bune." (Tit 2:11-14).
Înţeleg că harul este puterea Ta care mă face în stare să-Ţi urmez şi să fiu
asemenea Ţie. Şi eu obţin acest har prin exercitarea credinţei, studiind şi
ascultând de Cuvântul Tău, este adevărat?
"Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui
Hristos." (Romani 10:17)
"De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu
blândeţe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele." (Iacob 1:21).
"Fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă, care poate putrezi,
ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu
şi care rămâne în veac." (1 Petru 1:23).
Îţi mulţumesc Doamne pentru vestea bună a Evangheliei. Acum ce trebuie
să fac?
"Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea,
ca să slujească de mărturie tuturor nemurilor. Atunci va veni sfărşitul."
(Matei 24:14).
"Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele
Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am
poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfărşitul veacului.
Amin." (Matei 28:19,20).
"Du-te acasă la ai tăi şi povesteşte-le tot ce ţi-a făcut Domnul,
şi cum a avut milă de tine." (Marcu 5:19).
Amin.

34

Ce sã citeşti când...
Ai alunecat (1 Ioan 1: 4-10)
Ai nevoie de pace (Ioan 14: 1-4; Ioan 16: 33; Romani 5: 1-5; Filipeni 4: 6-7)
Ai nevoie de protecţia lui Dumnezeu (Filipeni 4: 19)
Ai nevoie de îndrumare (Romani 12: 1-3)
Ai temeri (Matei 10: 28; 2 Timotei 1:7; Evrei 13: 5-6)
Alţii au pãcãtuit împotriva ta (Geneza 33: 1-4; Geneza 50: 15-20;
Matei 6: 14-15; Matei 18: 21-35; Coloseni 3: 12-14; Iacov 2: 12-13)
Alţii nu sunt de acord cu tine (Matei 7: 1-5; Romani 12: 9-21;
Romani 14:1-23; Romani 15: 1-7; 2 Corinteni 5: 11-21)
Credinţa îţi este slabã (Evrei 11: 1-40)
Eşti bolnav sau îndurerat (Matei 26: 39; Romani 5: 3-5;
2 Corinteni 12: 9-10; 1 Petru 4: 12, 13, 19)
Eşti copleşit (Romani 8: 31-39; Ioan 1: 4-9)
Eşti cuprins de amãrãciune (1 Corinteni 13)
Eşti cuprins de îndoieli (Matei 8: 26; Evrei 11)
Eşti descurajat (Matei 5: 11-12; 2 Corinteni 4: 8-18; Filipeni 4: 4-7)
Eşti necãjit (Matei 5: 4;Ioan 14:1-31;2Corinteni 1:3-4;1Tesaloniceni 4:13-18)
Eşti neliniştit (Matei 6: 19-34; Filipeni 4: 6; 1 Petru 5: 6-7)
Eşti în lipsuri (Matei 5: 4; 2 Corinteni 1: 3-4)
Eşti înfrânt (Romani 8: 31-39)
Pleci de acasã (Matei 10: 16-20)
Prietenii te pãrãsesc (Luca 17:3-4;Romani 12:14,17,19,21;2Timotei 4: 16-18)
Simţi dorinţa de a te ruga (Luca 11: 1-13; Ioan 17: 1-26; 1 Ioan 5: 14-15)
Te ameninţã nenorocirea (Luca 8: 22-25)
Te simţi singur (Evrei 13: 5-6)
Treci prin greutãţi (Matei 6: 25, 34; Evrei 4: 16)
Viitorul ţi se pare fãrã nici o nãdejde (Isaia 54: 1-7;
Plângerile lui Ieremia 3: 19-24; 1 Corinteni 15: 20-28; 1 Petru 1: 1-9;
1 Petru 5: 10-11; Apocalipsa 11: 15-19)
Lucrurile merg bine (Iov 31: 24-28; Proverbe 15: 27; Luca 12: 13-21;
1 Timotei 6: 3-19; Evrei 13: 5; Iacov 2: 1-17)
Începi un nou serviciu (1 Regi 3: 1-4; Proverbe 10: 4-5; Matei 5: 13-16;
Romani 12: 1-2; Galateni 5: 13-26; Efeseni 1: 3-14)
Ai nevoie sã-ţi controlezi limba/limbajul (Psalm 39: 1; Proverbe 10: 18-20;
Matei 15: 1-20; Iacov 3: 1-12)

35

Ai fost furat/minţit (Geneza 33: 1-4; Matei 18: 15-17; 1 Corinteni 6: 1-8;
Iacov 5: 1-8)
Ai nevoie de confort (Isaia 12; 40: 1-11; Ieremia 31 10-13;
2 Corinteni 1: 3-7; 7: 6-13)
Cauţi sã înţelegi voia lui Dumnezeu (1 Regi 3: 1-14; Proverbe 2: 1-6;
Romani 12: 1-3;Efeseni 5: 15-17;Coloseni 1: 9-14; Iacov 1: 5-8)

Adevărul despre Biblie


° Nimeni nu-şi ia diploma în studiul Bibliei până nu ajunge să stea faţă în
faţă cu Autorul ei.
° Multe cărţi ne-au fost date pentru informarea noastră, dar Biblia ne-a fost
lăsată pentru transformarea noastră.
° Este o mare diferenţă între cărţi făcute de oameni şi Cartea care face
oameni.
° Mulţi creştini se aşteaptă ca lumea să aibă respect pentru o carte, pe care
ei o… neglijează.
° Oamenii nu resping Biblia pentru că pe alocuri s-ar contrazice, ci pentru
că îi contrazice pe ei.
° Biblia este unică între cărţile lumii, pentru că răspunde competent la cele
două întrebări fundamentale ale existenţei: "De unde?" şi "De ce?".
° Diavolului nu-i este teamă de o Biblie acoperită de praf, ci de una citită.
° Studiul Cuvântului lui Dumnezeu cu scopul descoperirii voii Lui, este cea
mai mare disciplină care a format cele mai mari caractere.
° A respinge studiul având pretenţia suficienţei Duhului Sfânt, înseamnă a
respinge înseşi Scriptura.
° Dacă ţii Biblia deschisă, nu vei găsi închisă poarta cerului.
° Nimic mai puţin decât o Biblie întreagă, face un creştin întreg.
° Cu cât avem mai multă reverenţă faţă de Cuvântul lui Dumnezeu, cu atât
mai multă bucurie vom găsi în el.
° Duhul Sfânt nu ne e dat pentru a face studiul Bibliei inutil, ci pentru a-l
face eficient.
° Biblia este ca un telescop: trebuie să te uiţi prin ea, nu la ea.
° Este folositor să însemnezi Biblia, dar este şi mai folositor, s-o laşi pe ea
să te însemneze.

36

° Unele din cele mai mari comori ale Bibliei, nu pot fi descoperite,
decât cu ochii înlăcrimaţi.
° Biblia este singura carte al cărei Autor este prezent când o citeşti.
° Un necredincios din Londra vorbea cu aprindere împotriva Bibliei,
spunând că în ziua de azi nu mai poţi avea încredere într-o carte despre a
cărei origini nu eşti prea sigur. Un creştin care stătea la o parte, l-a
întrebat dacă ştie ceva despre cel care a inventat tabla înmulţirii.
"Nu",a răspuns guralivul".Atunci, fireşte că nu accepţi să te foloseşti de
ea". "Ba da, pentru că este verificată în practică". "Tot aşa este şi cu
Biblia", a replicat creştinul, şi necredinciosul nu a mai avut ce spune.
° Studiază Biblia ca să fii înţelept; crede-o ca să fii în siguranţă; trăieşte-o
ca să fii sfânt şi fericit.
° Nici o ştiinţă nu este la fel de bine atestată ca religia Bibliei.
° Biblia este o fereastră în această închisoare a lumii, prin care noi privim în
eternitate.
° Două teme dominante se află în Biblie: prima este istoria seducţiei omului
prin păcat, iar a doua este salvarea omului prin Hristos.

Cele şapte minuni ale Bibliei:


1. Minunea apariţiei - felul în care a fost scrisă de oameni diferiţi, în epoci şi
locuri diferite, este una din marile mistere ale lumii.
2. Minunea alcătuirii - o culegere de 66 de cărţi şi totuşi o carte unitară.
3. Minunea vârstei - cea mai veche carte aflată în circulaţie.
4. Minunea răspândirii - cea mai distribuită şi cea mai citită carte din lume.
5. Minunea interesului - singura carte din lume care este citită de oamenii
din toate categoriile sociale.
6. Minunea limbajului - scrisă aproape în întregime de oameni needucaţi şi
totuşi atât de perfectă ca formă literară.
7. Minunea păstrării - cea mai duşmănită carte din lume şi totuşi în
circulaţie.

„Cuvântul Domnului rămâne în veac.


Şi acesta este Cuvântul, care v-a fost propovăduit prin Evanghelie.”
1 Petru 1:25

37