Sunteți pe pagina 1din 3

18.

POEZIILE CÂNTATE DIN VECHIME ȘI POEȚI RENUMIȚI

Într-o perioadă îndepărtată din istoria Chinei s-au ivit opere și scriitori excelenți; dintre
acestea, succesul creațiilor poeziilor cântate a fost cel mai remarcabil. Poeziile chinezești din
vechime cuprind un număr mare de poezii populare, cărora se opun operele cărturarilor,
adunându-se într-un vast fluviu cu valuri tălăzuinde.

„Clasica Poemelor” este cea mai timpurie colecție de poezii din China. Aceasta sunt
creații care datează probabil începând cu secolele 11 î.e.n (la începutul dinastiei Zhou de Apus)
și până în secolul 6 î.e.n (în timpul perioadei de Primăvară-Toamnă). Ea însumează un număr
de 305 poezii, care se potîmpărți în trei mari categorii: ”feng-urile” sau ”cântecele
împărățiilor”, ”ya-urile” sau ”odele” și ”song-urile” sau ”imnurile”. Feng-urile sunt în mare
parte cântece populare, iar odele și imnurile sunt opere ale fiecărei trepte ale clasei dominante. În
principal, forma poeziilor cântate cu versuri în patru silabe. Ele oglindesc la nivel vast aspectele
sociale, precum și viața și gândirea oamenilor de la acea vreme, având o influență imensă pentru
dezvoltarea creației liteare din următorii mai bine de două mii de ani și fiind totodată materiale
istorice valoroase ale vechimii.

În perioada Regatelor Combatante a apărut primul mare poet cult Qu Yuan (circa 340
î.e.n-278 î.e.n), pe numele lui mic Ping, originar din Statul Chu al Regatelor Combatante. În
timpul Regatelor Combatante, statul Chu era cel mai puternic și dorea să distrugă celelalte șase
state. Qu Yuan, care pe atunci ocupa o funcție dregătorească în stat, promova o politică de
reformă prin care să se uneasc cu fiecare stat și împreună să înfrunte statului Qin. Regele statului
Qin a dat crezare calomniilor și l-a pus în dizgrație pe Qu Yuan. Ulterior, sistemul politic al
statului Chu a devenit și mai corupt, iar țara a fost cucerită și distrusă de statul Qin. Qu Yuan a
fost exilat, și s-a sinucis înecându-se în râu, fiindcă simțea că idealurile lui politicice sunt
irealizabile. Opera lui Qu Yuan cuprinde ”Li Sao”, ”9 Articole”, ”9 Cântece” etc. ”Li Sao” este
opera lui reprezentativă. Poemul cuprinde în total 373 de versuri, 2490 de caractere, fiind cea
mai lungă poezie lirică chinezească. În poem, scriitorul narează despre generațiile familiei sale,
despre aspirațiile sale, despre persecuțiile politice, precum și despre sentimentele de după
persecuții, descriind liric entuziasmul pasionat patriotic. Folosind un limbaj elegant și imagini
bogate, poetul ”topește” / demontează miturile și legendele, creând o formă și imagini originale,
debordând de un spirit puternic romantic și fiind o influență importantă oentru generațiile
viitoare.

În dinastia Han, yuefu-urile iradiau o splendoare specială. Cântecele populare yuefu din
dinastia Han erau asemeanătoare cu cântecele populare din „Clasica Poemelor”, cântând glasul
inimilor poporului, manifestând dragostea și ura acestuia. ”Păunul Zboară Sprea Miazăzi” este
opera cea mai remarcabilă dintre toate. Aceste poezii își aveau originea în melodiile populare și
probabil au fost prelucrate de cei din generațiile viitoare. Poemul are în total 350 de versuri, mai
bine de 1700 de ideograme, fiind un poem epic de dimensiuni mari cum rar se întâlneau în
vechime. Poemul spune povestea dramei lui Jiao Zhongqing și Liu Lanzhi, soț și soție, care, din
cauză că au suferit opresiunile sistemului feudal al învățământului și al riturilor, ajung să moară.
Lor li se înalță un imn în onoarea spiritului lor de opoziție.

În perioada dinastiilor Wei, Jin și Nord-Sud, poeții au început să ”izvorască”, iar poeziile
în cinci silabe să circule din plin. Tao Yuanming este un scriitor reprezentativ al acestei
perioade. Tao Yuanming, pe numele lui mic Qian, născut în 365 sau 372 su 374, decedat în 427,
a fost un poet din Dinastia Jin de Răsărit, originar din Jiujiang, provincia Jiangxi. Odinioară mic
funcționar de stat, renunță la poziția sa și se retrage în sihăstrie deoarece nu era mulțumit de
realitățile întunecate ale vremii. A lăsat în urma lui mai bine de 120 de poezii. Operele sale
descriu peisaje naturale și obiceiuri ale satului, iar unele poeme înglobează ura pentru asupritori.
Limbajul este unul comun și natural, având un stil unic. Poeziile se găsesc în ”Culegerea lui Tao
Yuanming”.

Dinastia Tang este epoca de aur a poeziei vechi chinezești. Așa cum este consemnat
în ”Poezia Completă din Tang”, dinastia a adunat 2300 de poeți care au lăsat în urma lor aproape
50.000 de poezii. Dintre aceștia, Li Bai, Du Fu și Bai Juyi sunt mari poeți cu renume mondial.

Li Bai, sau Tai Bai (701-762), originar din Gansu, s-a născut în orașul Suiye (azi zona
Ba”er Kashi, lângă provincia Hunan, în zona râului Chu). Din copilărie a învățat cu erudiție,
având un talent vizibil. La 25 de ani și-a început pelegrinajele poetice. Deținuse o funcție de
dregător, dar nu acorda importanță politicii, așa că a fost respins din clasa aristocratică cu putere,
iar după un an a plecat spre capitala Chang”an. În timpul Revoluției lui An Lushan, pentru că
ocupa o funcție în armata lui Lilin, a fost compromis și trimis în exil. La bătrânețe a dus o viață
săracă. Li Bai a lăsat în urma sa peste 1000 de poeme. Poeziile sale descriu peisaje naturale, iar
altele scot la iveală corupția clasei conducătoare. Ele prezintă imagini bogate și un limbaj
original, având un stil degajat și nonconformist. După Qu Yuan, Li Bai este un alt măreț poet
romantic. ”Drumul greu spre țara Shu”, ”Călătorind prin Vis” și altele sunt câteva dintre poeziile
pe care poporul le adoă. Opera sa se regăsește în volumul ”Culegerea de Poezii ale lui Li Tai
Bai”.

Du Fu (712-770), cunoscut și sub numele de Zi Mei, s-a născut în provincia Henan,


districtul Gong. În copilărie se chinuia cu învățătura. La 20 de ani a început să facă pelegrinajele
poetice. La 34 de ani a ajuns la Chang”an și pentru că fusese respins de către clasa aristocrată la
putere, nu a primit niciun post de dregător, ducând o viață plină de greutăți. În timpul Rveoluției
lui An Lushan, poetul mergea din loc în loc, făcând un pas înainte spre înțelegerea amărăciunii și
supărărilor poporului. La 47 de ani se mută în Chengdu, Sichuan. La bătrânețe a plecat cu toată
familia din Sichuan, și a murit în drum spre Xiangjiang. Du Fu este cel mai mare poet realist din
istoria literară a Chinei, lăsând în urma lui peste 1400 de poezii. Poemele sale expun corupția
asupritorilor, oglindesc amărăciunile poporului și descriu procesul istoric al dinastiei Tang care
de la măreție s-a răsturnat la completă decădere. Din acest motiv i se mai spune și ”Poetul
Istoric”. Limbajul poeziei lu Du Fu este concis, cu o capacitate mare de a rezuma. ”Răsuflu de
Ușurare în 500 de Cuvinte, în Drum spre Fengxian din Capitală”, ”Vedere de Primăvară”, ”Trei
Istorii”, ”Trei Despărțiri” sunt foarte populare. Poeziile lui se găsesc în ”Antologia lui Du
Gongbu”.

Bai Juyi (772-846), cunoscut și sub numele de Le Tian, era originar din orașul Weinan,
provincia Shaanxi. În tinerețe a dus o viață săracă și nevoiașă. La 36 de ani a primit un post de
oficial în Chang”an, dar pentru că aducea ofense potențaților, adesea era retrogradat din postul
său. Bai Juyi este, dupa Du Fu, un alt poet realist. De-a lungul vieții a scris mai bine de 3600 de
poezii. Adesea folosea un limbaj comun, dezvoltând pe larg contradicții sociale li oglindind
neajunsurile poporului. ”Cântec din Statul Qin”, ”Noul Yuefu” sunt poeme epice de lungă
întindere, iar ”Poemul Mâniei Veșnice” și ”Cântec din Citeră” s-au transmis în popor în stilul
unor imnuri veritabile.

La începutul dinastiei Song, în poeziile cântate eleganța formei predomină,


nemaiacordându-se atenție la conținut. Abia după ce dinastia Qing a alungat acest curent nu
foarte bun au reapărut poeții excepționali, dintre care Lu You este cel mai remarcabil.

Lu You (1125-1210), cunoscut și ca ”Bătrânul Libertin”, era originar din Chaoxing,


provincia Zhejiang. A trăt într-o societate aflată în cursul unor mari schimbări; pe atunci, regatul
Song de Nord fusese amenințat de yurkeni și ajunsese să capituleze, înființându-se deja în
Hangzhou dinastia Song De Sud. În copilărie, Lu You a fost influențat de patriotismul și
gândirea din sânul familiei, motiv pentru care a promovat activ recuperarea teritoriilor pierdute și
refacerea dinastiei, ajungând să primească de câteva ori posturi dregătorești și de tot atâtea ori să
fie demis din funcție. La bătrânețe a dus o viață liniștită în căminul său, dar nu uitase de dorința
de a uni țara. De-a lungul vieții, Lu You a creat 9300 de poezii. Conținutul acestora este bogat,
dau glas ambițiilor sale politice și oglindesc amărăciunile poporului, critică capitularea,
exprimând un puternic sentiment de patriotism. ”Ură pentru Învățătură”, ”Scrisoare” sunt poezii
celebre din opera lui LuYou.

Începând cu dinastia Yuan înfloresc cu deosebit elan drama și romanul, fapt ce schimbă
cursul principal al literaturii, făcând ca numărul poeților și al creațiilor poetice să scadă
considerabil.