Universitate Petrol- Gaze din Ploiesti

Facultatea: TehnologiaPetroluluisiPetrochimiei
Specializarea: Ingineriasi Informatica Proceselor Chimice si Biochimice

Sinteza etilbenzenului

Conducator proiect Studenti

Prof. dr. ing. Ciuparu Dragoş Badea Emil Stefanut
Costinas Florin Gavril
Dragaica Alexandrina Ionela
Grupa: 30302
 Cuprins

1.Introducere .............................................................................................................................. 3
1.1 Alchilarea benzenului cu etena............................................................................................. 3
1.2 Compusi ............................................................................................................................... 4
1.3 Tehnologii de producere a etilbenzenului ............................................................................ 5
1.3.1 Producerea in faza gaz utilizand catalizator AlCl3. ........................................................... 5
1.3.2 Faza lichida de producere cu catalizator zeolitic in pat fix (lumus/UOP/EBOne) ............ 7
2. Simularea procesului .............................................................................................................. 9
3. Descrierea instalatiei ............................................................................................................ 11
3.1 Prepararea alimentarii. ....................................................................................................... 12
3.2 Sectia de alchilare. .............................................................................................................. 13
3.3 Sectia de separare ............................................................................................................... 14
3.4 Sectia de transalchilare ....................................................................................................... 16
3.5 Sectia de depozitare ............................................................................................................ 17
4. Analiza pietei........................................................................................................................ 18
5. Calculul economic ................................................................................................................ 21
5.1 Materie prima ..................................................................................................................... 21
5.2 Cost echipamente ............................................................................................................... 22
5.3 Costuri utilitati.................................................................................................................... 23
5.4 Costuri personal.................................................................................................................. 23
5.5 Locatie si transport ............................................................................................................. 24
5.6 Calcul profit........................................................................................................................ 25
Bibliografie............................................................................................................................... 27

2
 1.Introducere

Reactia benzenului cu etilena produce etilbenzen, respectiv, ca produs

secundar, dietilbenzen. Etilbenzenul este un produs intermediar in producerea de
stiren.

1.1 Alchilarea benzenului cu etena

Recatia de alchilare a benzenului cu etena are loc conform reactiei:

Reactia unui mol de benzen cu 2 moli de etilena produce dietilbenzen:

Echilibrul reactiei benzenului cu dietilbenzen pentru a forma 2 moli de etil

benzen se face conform reactiei:

3
 1.2 Compusi

Benzenul este un compus organic cu formula C6H6. Benzenul este un

component natural al titeiului si este un element important in petrochimie.
Benzenul este un lichid incolor si foarte inflamabil cu un miros dulce. Este
folosit in general pentru producerea structurilor complexe ca etilbenzen si
cumen, si ca aditiv antidetonant pentru benzina, deoarece are cifra octanica
mare.
Benzenul prezinta riscuri mari pentru sanatate daca nu este manevrat
corect. Este cancerigen si ataca sistemul central nervos. Poate intra in corp prin
inhalare, ingestie sau absorbtie prin piele.
Etilena este o hidrocarbura cu formula C2H4. In conditii normale de
temperatura si presiune este un gaz incolor si inflamabil. Etilena este folosita
foarte mult in industria chimica, producerea globala in 2015 a fost peste 150 de
milioane tone. Mare parte din etilena este folosita pentru producerea de
polietilena, un polimer folosit in industria plastica.
Etilena nu este toxica, nici cancerigena. Scurgerile de etilena pot taia
aportul de oxigen necesar muncitorilor.
Etilbenzenul este un lichid incolor, limpede in conditii normale de
presiune si temperatura. Are un miros aromatic asemanator cu cel al benzinei.
Formula chimica este C6H5C2H5. Etilbenzenul este folosit in cea mai mare parte
pentru producerea de stiren, si o mica parte este folosit in petrochimie ca
solvent.
Etilbenzenul prezinta riscuri mari pentru sanatate. Este cancerigen si ataca
sistemul nervos daca este inhalat, ingerat sau absorbit prin piele.
Dietilbenzenul are proprietati asemanatoare cu etilbenzenul.
Catalizatorul zeolit folosit pentru alchilare si transalachilare este EBZ-500
si EBZ-100. Diametrul nominal al particulei sferice de catalizator este de

4
2,2mm, are o densitate de 740 Kg/m3. Poate fi otravit de apa, olefine, clorhidre,
sulf. Are o durata de ciclu de 1 an. Riscul de explozie este mic si este sigur
pentru mediu. Este depozitat intr-o zona uscata racoroasa in butoaie de 200 L.

1.3 Tehnologii de producere a etilbenzenului

Exista mai multe tehnologii folosite in prezent pentru producerea de

etilbenzen.Diferentele fundamentale se refera la faza de reactie. In urmatoarea
sectiune, sunt explorate 2 metode de producere a etilbenzenului pentru a
determina care tehnologie e mai profitabila si mai sigura.

1.3.1 Producerea in faza gaz utilizand catalizator AlCl3.

Reactia in faza gaz de creare a etilbenzenului folosind catalizator zeolitic

este cunoscuta ca procesul Mobil/Badger. Producerea de EB prin aceasta metoda
difera fata de cea prin catalizator AlCl3, deoarece catalizatorul produce un ion
carbonic care activeaza etilena pentru a crea o specie electrofila care este atacata
de benzen. Aceasta metoda are un timp de reactie mai scurt, dar produce mai
multe produse secundare care trebuie reciclate si convertite in produse
utilizabile.
Conditiile aproximative de operare sunt 675-725K si 14-28 atm.
Condiitiile de operare sunt semnificativ mai mari decat acelea in faza lichida
rezultand la un risc mai mare si costuri mai mari. Mai mult, ratia benzen/etilena
este de aproximativ 8-16 fractii moli. Aceasta ratie mare este necesara deoarece
catalizatorul folosit este dezactivat usor de prezenta etilenei. Deoarece ratia
benzen/etilena este foarte mare costurile operarii sunt mai mari pentru a putea
recircula excesul de benzen.

5
 Catalizatorul necesita regenerare odata la 2-4 saptamani. Pentru a mentine
o continua operare se folosesc reactoare in paralel.
Aspectele pozitive se refera la catalizatorul zeolitic, acesta este mai sigur
pentru mediu si costurile de eliminare nu sunt foarte mari. Catalizatorul este
necoroziv asa ca nu este nevoie de materiale speciale.

6
 1.3.2 Faza lichida de producere cu catalizator zeolitic in pat fix
(lumus/UOP/EBOne)

Similar cu procesul Mobil/Badger, reactia in faza lichida foloseste

catalizator zeolitic care nu necesita materiale speciale pentru reactor, conducte si
alte parti ale procesului. Catalizatorul zeolitic nu este daunator mediului ceea ce
salveaza costuri de eliminare. Procesul necesita un reactor de alchilare si unul de
transalchilare. Conditiile de operare sunt 420-470K si 15-20 atm pentru cele 2
reactoare. Aditional ratia molara de benzen/etilena este mai mica, aproximativ
1,5-2,5.
Avand o ratie B/E reduce costurile de operare asociate cu recircularea
benzenului si furnizeaza o instalatie mai putin costisitoare.
Un alt aspect pozitiv al procesului EBOne este viata catalizatorului care
este estimata la 5 ani pentru reactorul de alchilare si cel de transalchilare cand se
foloseste EBZ-500 si EBZ-100 in pat fix de catalizator.

7
 Selectia procesului
Procesul EBOne ofera mai bune beneficii economice, conditii de operare,
siguranta si consideratii de mediu. Aceste proces este folsit cu succes in peste 15
instalatii cu capacitate de peste 65000 t/an.

8
 2. Simularea procesului
Sistemul termodinamic folosit este Peng-Robinson deoarece ofera
rezultate bune pentru sistemele nepolare.

Ratia de benzen de completare este calculata in PROII pentru a mentine

ratia de benzen/etilena 3:1 cu ajutorul unui calculator numeric.

Necesarul de agenti termici pentru coloanele de distilare a fost calculat in

PROII cu ajutorul unor schimbatoare de caldura atasate ca refierbator , respectiv
condensator.

9
 Inaltimile coloanelor au fost calculate pentru eficacitatea talerelor de 60%.
Alte date luate din PROII au fost parametrii fluxurilor, echipamentelor,
necesarul de energie.

10
 3. Descrierea instalatiei

Sectia Descriere scurta

1 Prepararea alimentarii. Rolul este de a
prepara componentii pentru
alimentarea din sectiunea 2
2 Sectia de alchilare a instalatiei. Rolul
acestei sectiuni este de a forma EB din
E si B
3 Sectia de separare. Contine 2 coloane
de distilare.
4 Sectia de transalchilare. Converteste o
parte din DEB in EB folosind exces de
benzen.
5 Sectia de depozitare

11
 3.1 Prepararea alimentarii.

Scopul acestei sectiuni este de preparare a alimentarii pentru procesarea

din sectiunea 2 unde sunt reactiile de alchilare. Aceasta sectiune contine un
exces mare de benzen care este combinat cu componentii bruti. Sectiunea
contine un flux de benzen, unul de etilena, pompa de benzen P1, pompa de
benzen recirculat P4, pompa de etilena P2 si schimbatoare de caldura pentru
benzen si etilena S1 si S2. Pentru fiecare pompa si schimbator exista si cate o
rezerva.
Fluxurile de benzen si etliena ce vin de la rezervoare sunt ridicate la o
presiune de 20 atm cu ajutorul pompelor P1 si P2. Ratia de B/E este de 3:1.
Schimbatoarele de caldura, cuptoarele S1 si S2 incalzesc alimentarea pana la
420K.
Benzen Etilena Benzen
completare alimentare recirculat
Temperatura(K) 420 420 362,1
Presiune(atm) 20 20 20
Debit masic(Kg/h) 49712,3 17690,8 78416,1
Compozitie (%) Benzen Etilena Benzen 99,9
99,9 100

12
 3.2 Sectia de alchilare.

Sectia consta in reactorul de alchilare ce produce EB din benzen si etliena,

ca produs principal, iar ca produs secunda DEB. Reactorul are o rezerva pentru
schimbarea catalizatorului.
Volumul aproximativ al reactoarelor este de 70 m3. Volumul reactorului
nu are un efect mare asupra conversiei de benzen. Reactorul functioneaza la
temperatura de 420K si 20 atm.
Intrare reactor Iesire reactor
Temperatura(K) 420 420
Presiune(atm) 20 19
Debit masic(Kg/h) 145167,4 145221,8
Compozitie (%) Etilena 12,9 Benzen 58,8
Benzen 87,02 Etilbenzen 32,2
Dietilbenzen 0,08 Dietilbenzen 9

13
 3.3 Sectia de separare

Sectia 3 consta in 2 coloane de distilare. Aceasta sectie este folosita pentru

a separa benzenul in exces din fluxul principal. Separarea benzenului are loc in
C1in care distilatul are o compozitie de 99,9% benzen. Produsul de baza ce
contine EB si DEB este alimentarea pentru C2 care separa EB pe la varf cu o
puritate de 99,9% iar produsul de baza constituit din 99,9% DEB este recirculat
in sectia de transalchilare. C1 opereaza la 1,3-1,5 atm si 314-390K, iar C2
opereaza la 338-407K si 1,1-1,34 atm.
Coloana 1
Alimentare Distilat Baza
Temperatura(K) 432 362 434
Presiune(atm) 19 1,3 1,5
Debit masic(Kg/h) 180030,9 78257,5 102096,2
Compozitie(%) Benzen 43,3 Benzen 99,9 Etilbenzen 65,9
Etilbenzen 37,4 Dietilbenzen 34,1
Dietilbenzen 19,3

Coloana 2
Alimentare Distilat Baza
Temperatura(K) 434 413 468
Presiune(atm) 1,5 1,1 1,3
Debit masic(Kg/h) 102096,2 67287,3 34808,9
Compozitie(%) Etilbenzen 65,9 Etilbenzen 99,9 Dietilbenzen 99,9
Dietilbenzen 34,1

14
 Coloana 1 Coloana 2
Inaltime(m) 23,9 27,6
Diametru(m) 3,35 3,2
Talere reale 35 42
Ratie reflux 0,84 1,19
Taler alimentare 10 10

15
 3.4 Sectia de transalchilare

Sectia are ca scop refolosirea DEB-ului care este un produs secundar intr-
un reactor de 70m3 ce opereaza la 432K si 19 atm. Sectia contine si o pompa
care trimite fluxul de la baza C2 spre reactor si ridica presiunea la 19 atm. Exista
rezerve pentru pompa si reactor.

Intrare Iesire
Temperatura(K) 440 432
Presiune(atm) 19 19
Debit masic(Kg/h) 180030,9 180030,9
Compozitie (%) Benzen 47,47 Benzen 43,3
Etilbenzen 26,04 Etilbenzen 37,4
Dietilbenzen 26,49 Dietilbenzen 19,3

16
 3.5 Sectia de depozitare

Depozitarea substantelor este impartita in 3 grupuri majore: gaze

comprimate, lichid si catalizator.
Depozitarea gazelor comprimate. Etilena este necoroziva, asa ca
rezervoarele pot fi contruite din apropae orice material care rezista la presiuni
mari. Etilena trebuie depozitata intr-o zona rece si uscata. Depozitarea trebuie sa
fie sub 43oC si 140 atm. Acest tip de depozitare se face intr-un rezervor proiectat
de Universal Industrial Gases Inc, la o presiune de 13 atm.

Un alt mod de depozitare poate sa fie, depozitarea criogenica intr-un

rezervor proiectat de Larson and Toubro Limited Store la presiune atmosferica
si -104oC, folosind ca refrigerent freon 22.
Depozitarea lichidului. Benzenul si EB sunt ambele lichide la temperatura
camerei. Rezervorul de benzen este inertizat cu azot pentru a evita acumularea
de vapori ce formeaza un amestec exploziv. O alta problema a depzoitarii
acestor lichide este acumularea de energie statica care poate sa aprinda vaporii.
Solutia pentru aceasta este temepratura redusa sau aditivi chimicali si agitare
minima.
Depozitarea catalizatorului solid. Catalizatorul zeolit trebuie depozitat
intr-o zona usacata si rece. Consumul de catalizator este mult mai mica decat cea
de benzen si etilena, asadar depozitul va fi mult mai mic.

17
 4. Analiza pietei
Zion Market Research a publicat un raport intitulat “Ethyl Benzene
Market for Plastic, Electronics, Paints & Coatings, Agriculture, Rubber and
Other End-user Industries: Global Industry Perspective, Comprehensive
Analysis, Size, Share, Growth, Segment, Trends and Forecast, 2015 – 2021”.
Conform acestui raport, global, s-a produs aproximativ 28 de milioane de tone
de etilbenzen in anul 2015. Piata de etilbenzen a fost estimata la 18,28 miliarde
$ si se asteapta ca pana in anul 2021 sa ajunga la 23,31 miliarde $, avand o
crestere de aproximativ 4,2% intre 2016-2021.

Producerea de etilbenzen va avea o crestere in aceasta periada deoarece

va creste si cerinta in industria plastica. Etilbenzenul poarta un rol foarte
important in producerea stirenului.

Piata de etilbenzen este dominata aproape in totalitate (99%) de cerinta de

stiren care este un polimer folosit in priducerea de acrilonitril-butadien-
stiren(ABS), stiren-acrilonitril(SAN), polistiren. In plus etilbenzenul este folosit
ca solvent in producerea de antrachinona.

18
 Cresterea populatiei, asadar si a cerintei de hrana cu un pamant cultivabil
limitat are ca raspuns asteptat cresteri in industria agricola si de pesticide.
Cresterea cerintei de etilbenzen se datoreaza si faptului ca acesta este folosit ca
aditiv antidetonant in fabricarea benzinei.

Industria plastica a fost consumatorul final principal de etilbenzen in

2015.Stirenul derivat din etilbenzen este folosit la fabricarea cointainarelor
rigide de mancare, a diferitelor recipiente, carcase si multe alte produse.

Principalii consumatori pe regiuni sunt

 America de Nord
o U.S.A.
 Europa
o Germania
o UK
o Franta
 Asia
o China
o Japonia
o India
 AmericaLatina
o Brazila
 Africa si Orientul Mijlociu

In termeni geografici Asia, in special China si Korea de Sud, a fost in

2015 cel mai mare consumator de etilbenzen, aproximativ 45% din productia
totala. China este cel mai mare producator si consumator de etilbenzen.
Expansiunea industriala in Brazilia si America Latina va duce la o crestere in
cerinta de stiren, asadar de etilbenzen.
19
 Cateva dintre cele mai importante firme din domeniu sunt BASF SE, BP
PLC, The Dow chemical company, CPCC, CNPC, TOTAL S.A, SABIC, Exxon
Mobil Corp, Jx Nippon Oil and Energy group, Royal Dutch Shell Plc, Qufu
Xindi Chemical Research Limited Company, Tianjin Jixin Industrial & Trade
Co., Ltd., Zhejiang Weishi Biotechnology Co., Ltd., si altele.

20
 5. Calculul economic

5.1 Materie prima

Pentru a obite etilbenzen este nevoie de benzen, etilena si catalizator

zeolitic.

Benzenul si etilena sunt achizitionate ambele de la INEOS O&P din

Germania, transportate pe calea ferata de catre ZSSK CARGO.

Benzenul este cumparat la un pret de 814$/t, in conformitate cu studiile

realizate de ICIS in legatura cu pretul global al benzenului.

Etilena este cumparata la un pret de 722$/t.

Cost materie prima

Debit(t/h) Pret($/t) Cost total
(mil $/an)
Benzen 49,5 814 322,34
Etilena 17,7 722 102,24
Catalizator 36 (t/an) 18000 0,648

21
 5.2 Cost echipamente

Echipament Descriere Cost cumparare Cost instalare

CSTR R1 70 m3 753655 350000
CSTR R2 70 m3 753655 350000
COLOANA C1 h=23,9 m 889798 420000
d=3,35 m
COLOANA C2 h=27,6 m 993799 450000
d=3,2 m
POMPA P1 x2 56m3/h 130132 60000
POMPA P2 x2 48m3/h 122384 52000
POMPA P3 x2 117m3/h 103568 45000
POMPA P4 x2 89m3/h 155310 65000
POMPA P5 x2 39,5m3/h 113758 50000
POMPA P6 x2 77m3/h 88182 39000
SCHIMBATOR 100 m2 26894 12500
CALDURA S1 x2
SCHIMBATOR 120 m2 23918 10700
CALDURA S2 x2
SCHIMBATOR 190 m2 36494 15000
CALDURA S3 x2

SCHIMBATOR 70 m2 9577 4100

CALDURA S4
(CONDENSATOR)
x2
SCHIMBATOR 70 m2 9577 4100
CALDURA S5

22
(CONDENSATOR)
x2
VAS REFLUX C1 d=1 m 30170 13700
L=4 m
VAS REFLUX C2 d=1 m 31430 14500
L=4 m
VAS ALIMENTARE 100 m3 28445 13000
V3
REZERVOR V1 20000 m3 892343 440000
REZERVOR V2 20000 m3 2557029 120000
REZERVOR V4 35000 m3 1413688 670000
Total 9163806 3198600

5.3 Costuri utilitati

Necesar Cost unitar Cost anual ($)

Apa racire 300 t/h 0,564 $/t 1353600
Energie 195 kW/h 0,25 $/kW 390000
Gaze combustibile 0,95 m3/h 1000 $/m3 7600000
Total 9343600

5.4 Costuri personal

Functie Numar Salariu/pers/luna($) Salariu/an ($)

Inginer sef 1 1500 18000
Inginer chimist 3 1100 39600
Operator 6 650 46800
Responsabil 1 750 9000
aprovizionare
Total 11 9450 113400

23
 5.5 Locatie si transport

Locatia aleasa este un teren de langa Ploiesti, in apropiere de comuna

Brazi. Terenul este estimat la 10$/m2 si este necesar de aproximativ 10000m2.
Aceasta locatie este favorabila deoarece este in apropiere de cale ferata si drum
comercial.

Transportul pe cale ferata este de 615$/vagon de 40 t la firma ZSSK

CARGO asociat CFR Marfa.

Cheltuieli de transport
Pret/Vagon ($/vagon) Numar vagoane Cost anual

Transport 615 13500 8265600

24
 5.6 Calcul profit

Amortizare
A=R*Ct
A-amortizarea ($/an)
R-rata amortizare (an-1)
Ct- cheltuieli totale de investitie ($)

Ct=Ce+Cc
Ce- cheltuieli echipament ($)
Cc- cheltuieli constructii ($)

Ct=3198600+1000000=4198600 $
A=1/20*4198600=209930 $/an
Co= (Cmp+Cu+Cs+Cc)

Co- cheltuieli operare ($/an)

Cmp-cheltuieli materie prima ($/an)
Cu-cheltuieli utilitati ($/an)
Cs-cheltuieli salarii ($/an)
Cc-cheltuieli catalizator($/an)

Co=424579200+9343600+113400+648000=434684200 ($/an)

25
Vb=Vp-(Co+A+Ca)
Vb- venit brut ($/an)
Vp-venit produs ($/an)
Ca- alte cheltuieli ($/an)

Vb=459000000-(434684200+209930+1500000)=14988270 $/an

26
Bibliografie

27