472474hh98 Nav Ortodromica PDF

NECULAI TATARU
Α ΔλV
-ϕ
90
ϕΖ
Δλz -ϕ
90
90-ϕ
p B
90-
p'
V
90
B( ϕΒ,λΒ)
Di V
Z
A( ϕΑ
,λΑ)
ϕΒ
ϕΑ ϕ
ϕΖ
q q'
NAVIGAŢIE ORTODROMICĂ
EDITURA ACADEMIEI NAVALE ”MIRCEA CEL BĂTRÂN”

CONSTANȚA, 2010
NECULAI TATARU
Colecţia ”Transporturi Navale”
NECULAI TATARU
Editura Academiei Navale

”Mircea cel Bătrân”
Constanţa, 2010
Referenţi ştiinţifici: Comandor (r) Pavel Ioan SUCIU
Conf. univ. dr. Am (r) Traian ATANASIU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

TATARU, NECULAI
Navigaţie ortodromică / Neculai Tataru. - Constanţa : Editura
Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", 2010
Bibliogr.
ISBN 978-973-1870-60-1
656.6
Corector: Ozana Chakarian

Tehnoredactare: Neculai Tataru
Coperta şi aşezare în pagină: Gabriela Marieta Secu
Editura Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân”

Str. Fulgerului nr. 1, 900218, Constanţa
Tel. 0241/626200/1219, fax 0241/643096
Email: editura@anmb.ro
Copyright © 2010 Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Toate

drepturile rezervate
ISBN 978-973-1870-60-1
CUPRINS
Prefaţă…………………………………………………………… 7
1 NAVIGAŢIE ORTODROMICĂ…………...…………………. 9
1.1 Consideraţii teoretice…………………………........................... 9
1.1.1 Generalităţi………………………………………………………. 9
1.1.2 Consideraţii introductive ………………………………………… 9
1.1.3 Calculul distanţei ortodromice ………………………………….. 12
1.1.4 Calculul drumului iniţial Di şi al drumului final Df……………. 12
1.1.5 Calculul coordonatelor vertexului………………………………... 13
1.1.6 Calculul latitudinii punctelor intermediare……………………… 14
1.2 Algoritm de operaţii …………………………………………… 15
2 NAVIGAŢIE MIXTĂ………………………………………….. 20
2.1 Consideraţii teoretice…………………………............................ 20
2.2 Elementele drumului mixt ……………………………………. 21
2.3 Calculul elementelor drumului mixt………………………….. 21
2.4 Algoritm de operaţii ……………………………………………. 22
3 METODE EXPEDITIVE DE REZOLVARE A
PROBLEMELOR DE NAVIGAŢIE ORTODROMICĂ ….… 25
3.1 Proiecţia gnomonică. Generalităţi……………………………... 25
3.1.1 Proiecţia gnomonică ecuatorială…………………………………. 26
3.1.2 Proiecţia gnomonică polară………………………………………. 30
3.1.3 Proiecţia gnomonică oblică…………………………………...….. 31
3.2 Determinarea punctelor intermediare ulilizând hărţi
gnomonice………………………………………………………. 34
4 PROBLEME REZOLVATE …………………………………... 36
4.1 Ortodrome ce nu traversează ecuatorul ……………………… 36
4.1.1 Problema 1: Gibraltar – Philadelphia…………………………….. 36
4.1.2 Problema 2: Charleston – Gibraltar……………………………… 38
4.1.3 Problema 3: Cape Town - I. Hornus …………………………….. 41
4.1.4 Problema 4: Montevideo – Wallvisbay…………………………... 43
4.1.5 Problema 5: Selat Lombok – Durban ……………………………. 46
4.1.6 Problema 6: Tamatave – Geraldton ……………………………... 48
4.1.7 Problema 7: Guadalupe – Borongan …………………………….. 51
4.1.8 Problema 8: Bashi Chan - Los Angeles …………………………. 54
4.1.9 Problema 9: Noua Caledonie – Calao …………………………… 57
4.1.10 Problema 10: Guayaquil – Auckland ……………………………. 60
4.2 Ortodrome ce traversează ecuatorul …………………………. 63
4.2.1 Problema 11: Halifax – Saldohna ………………………………. 63
4.2.2 Problema 12: Cape Town – Jacksonville …… …………………. 66
4.2.3 Problema 13: Benin River - Puerto Gallegos ……………… …… 69
5
4.2.4 Problema 14: I. Bougainville – Crescent City …………………... 72
4.2.5 Problema 15: San Francisco – I Bougainville ……………..……. 75
4.2.6 Problema 16: Sendai – Str. Magelan ………………..…………... 78
4.2.7 Problema 17: Canal Panama – Wellington .…………………….. 81
4.3 Probleme de drum mixt ………………………………………... 84
4.3.1 Problema 18m: San Diego – Su-Ao ………………………….… 84
4.3.2 Problema 19m: Bashi Chan – Rocas Alijos ………………….… 86
4.3.3 Problema 20m: San Diego – Kashima ………………………….. 93
4.3.4 Problema 21m: Acapulco – Hua Hen ………………………….. 98
4.3.5 Problema 22m: Spring Bay –I. Guarella ..…..………………….. 103
4.3.6 Problema 23m: Lyttelton – I. Guarella ……...………………….. 109
4.3.7 Problema 24m: Port Elisabeth – Fremantle …………………….. 113
4.3.8 Problema 25m: Tristan Da Cunna – Tasmania ...……………….. 118
4.3.9 Problema 26m: Esperance – Cap Horn …………………...…….. 122
4.4 Drum mixt. Probleme speciale ….…………………………….. 127
4.1.1 Problema 27m: Stanley – Princess Royal – latitudine limită la 127
punctul de plecare…………………………………………..…..
4.1.2 Problema 29m: I. Prince Edward – I. Hornus – latitudine limită la 133
punctul de sosire…………………………………………………
4.1.3 Problema 30m: Chimbote – I. Kurile – drum mixt cu traversarea 137
ecuatorului ………………………………………………………..
Anexa 1………………………………………………………….. 143
Anexa 2…………………………………………………………. 145
Bibliografie……………………………………………………… 147
6
7
Prefaţă
Se pune problema din ce în ce mai mult a optimizării consumurilor de

combustibil în toate domeniile de activitate. Specificul domeniului transporturilor
maritime este consumul mare de combustibili, de aceea trebuie analizată cu mare
atenţie ruta planificată astfel încât aceasta să fie atât de scurtă pe cât permite
navigaţia în siguranţă.
Minimizarea distanţei pentru o traversadă maritimă se face prin utilizarea
navigaţiei ortodromice care presupune determinarea unui număr de puncte
intermediare pe parcursul unei rute, puncte între care navigaţia se desfăşoară pe
segmente de loxodromă ce ”urmăresc„ îndeaproape ortodroma.
Navigaţia aeriană ca şi cea maritimă pe distanţe lungi se face tot pe
ortodromă. Calculele pentru determinarea punctelor intermediare în cadrul unei
ortodrome se face relativ simplu dacă ruta planificată nu traversează zone de uscat
sau zone aflate la latitudini înalte, cu condiţii hidrometeorologice dificile. În caz
contrar, trebuie impusă o limită de latitudine maximă şi astfel se trece la domeniul
navigaţiei mixte.
Lucrarea de faţă tratează aspectele teoretice ale navigaţiei ortodromice şi
mixte, în maniera clasică de lucru cu tablele nautice sau cu minicalculatorul
ştiinţific în varianta calcului prin logaritmare. Avantajul metodei de utilizare a
minicalculatorului ştiinţific pentru calculul cu logaritmarea expresiilor este că
permite verificarea valorilor printr-un calcul clasic cu tabla nautică.
În unele situaţii se va găsi în culegere rezultatul obţinut în lucrul cu tablele
nautice, la precizie de cinci zecimale iar mai apoi, dacă este cazul, valoarea
obţinută prin calcul mai precis.
Pentru rapiditatea calculelor se folosesc formate tipizate, cu reguli clare de
stabilire a semnelor. Pentru interpretarea corectă a unor rezultate obţinute în urma
calculelor se trasează, pe o schiţă, elementele ortodromei. Acea schiţă trebuie să
constituie o aproximare a reţelei Mercator necesară trasării elementelor
ortodromei. Pentru a avea o mai mare valoare practică, la exemplele utilizate în
această lucrare s-au utilizat ca fundal pentru trasarea elementelor ortodromei chiar
porţiuni de planiglob în proiecţie Mercator.
Ţin să mulţumesc cu deosebire domnului comandor (r) Pavel Ioan Suciu
pentru permanenta îndrumare în realizarea acestei lucrări, pentru încurajările şi
indicaţiile care au dat valoare eforturilor pe care le-am făcut în decursul anilor
pentru elaborarea materialelor şi în stabilirea tematicii.
Conform celebrei butade: ”numai cine nu munceşte nu greşeşte şi trebuie
să fie promovat” sunt convins că s-au strecurat diverse inadvertenţe sau
inexactităţi. De aceia, pentru o mai bună realizare a unei eventuale a doua ediţii,
rog pe toţi aceea care descoperă aşa ceva să-mi trimită observaţiile. Tuturor celor
ce vor contribui la corectarea şi îmbunătăţirea acestui material, le mulţumesc
anticipat.
Autorul
7
CAPITOLUL 1
1.1 CONSIDERAŢII TEORETICE
1.1.1 GENERALITĂŢI
Din ce în ce mai mult se pune problema reducerii consumurilor în toate

domeniile de activitate. În transporturile maritime, cea mai mare pondere în
costuri o reprezintă combustibilul. Cu cât drumul este mai scurt între două
porturi, cu atât costurile vor fi mai mici, iar nava va deveni mai eficientă din
punct de vedere economic.
Drumul cel mai scurt între două puncte pe suprafaţa sferei terestre se
numeşte ortodromă. Din cauză că ortodroma nu intersectează meridianele sub
unghi constant, face ca aceasta să nu poată fi utilizată pentru navigaţie în mod
direct pentru că în acest caz ar trebui ca timonierul să modifice în permanenţă
drumul navei.
Există mai multe metode de rezolvare a problemelor de navigaţie
ortodromică, toate având ca rezultat final lista de puncte intermediare ce trebuie
introduse în cadrul unui plan de marş pentru navigaţia oceanică.
Executarea cu succes a unei traversade, atât sub aspectul siguranţei
navigaţiei, cât şi al celui economic, constituie unul din examenele de maturitate
profesională ale navigatorului. Alegerea soluţiei celei mai favorabile pentru
drumul de urmat, măsurile de luat pentru siguranţa navigaţiei etc., trebuie să ţină
seama de calităţile nautice ale navei, de factorii hidrometeorologici din zonă, de
tipul mărfii încărcate la bord, de eventuale precauţii impuse de modul de stivuire
şi amarare. Este deci de reţinut că drumurile recomandate pentru traversada
oceanică, nu sunt valabile pentru toate navele, chiar pentru o aceeaşi navă
acestea pot diferi în funcţie de condiţiile de încărcare sau de anumite
particularităţi privind starea sa tehnică.
Pe mare, distanţa cea mai scurtă între punctul de plecare şi cel de
destinaţie trebuie considerată cea care permite traversada în condiţii de deplină
siguranţă şi în timpul cel mai scurt: riscul impus eventual de particularităţile
zonei sau ale navei trebuie preluat în limite rezonabile, ţinând seama permanent
de primatul criteriului de siguranţă.
1.1.2 CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
Ortodroma (Great Circle) este arcul de cerc mare care uneşte două puncte
A şi B de pe suprafaţa sferei terestre.
Aceasta are următoarele proprietăţi principale cu importanţă în navigaţie:
- reprezintă distanţa cea mai scurtă între două puncte pe sfera terestră;
9
- intersectează meridianele sub unghiuri diferite;
- pe harta în proiecţie Mercator apare ca o curbă cu convexitatea înspre pol, la
intersecţiile cu ecuatorul având puncte de inflexiune;
Ortodroma se confundă cu loxodroma când punctele A şi B se află pe
acelaşi meridian sau pe ecuator; în aceste cazuri particulare ortodroma
intersectează meridianele sub acelaşi unghi (0°, 180° respectiv 90° sau 270°).
În navigaţia oceanică, când punctul de plecare A şi cel de sosire B sunt
situate la o distanţă mare, diferenţa dintre distanţa loxodromică m şi cea
ortodromică M poate fi considerabilă. Diferenţa dintre m şi M creşte cu cât
distanţa loxodromică este mai mare şi drumul loxodromic D este mai aproape de
90° (270°); deci, la aceeaşi distanţă loxodromică m, cu cât diferenţa de
longitudine dintre cele două puncte este mai mare, latitudinea medie φm a celor
două puncte este mai mare.


-
90
90-

Di
V M ortod
roma
D
Z1
Z2
VAB=M
A(
 180°-Df
Df
Z3
loxod
roma Df
AB= B(
m  
Figura 1 Elementele ortodromei pe sfera terestră
În navigaţia oceanică, dacă diferenţa m–M ia valori suficient de mari şi

condiţiile hidrometeorologice sunt favorabile, se recomandă navigaţia pe
ortodromă, deoarece oferă posibilitatea reducerii duratei traversadei, deci se va
face economie de timp şi combustibil.
Deplasarea navei de-a lungul ortodromei nu este însă practic posibilă,
deoarece aceasta intersectează meridianele sub unghiuri diferite, iar guvernarea
navei se asigură prin menţinerea unui unghi constant faţă de direcţia nord, egal
cu drumul loxodromic D.
De aceea, navigaţia ortodromică se execută pe loxodrome scurte, cât mai
apropiate de ortodromă, astfel:
10
- se determină coordonatele unor puncte (Z1, Z2…) de pe ortodromă,
situate la o diferenţă de longitudine constantă (de un număr întreg de
grade), numite puncte intermediare;
- navigaţia se execută pe loxodromele AZ1, Z1Z2 etc., care unesc punctele
intermediare ale ortodromei;
Elementele caracteristice ale ortodromei:
- distanţa ortodromică M egală cu lungimea arcului de cerc mare AB.
Prin cerc mare se înţelege cercul rezultat prin intersectarea suprafeţei
sferei terestre cu un plan ce trece prin centrul sferei;
- punctele de intersecţie cu ecuatorul: cercul mare care conţine
ortodroma, intersectează ecuatorul terestru în două puncte diametral
opuse (diferenţa de longitudine dintre ele este de 180°);
- vertexul V este punctul de pe cercul mare care trece prin A şi B cel mai
apropiat de polul geografic, deci punctul cu cea mai mare latitudine.
Vertexurile sunt situate unul în emisfera nordică şi unul în cea sudică,
având latitudine egală în modul iar diferenţa de longitudine dintre ele
este de 180°. Diferenţa de longitudine dintre un vertex şi punctele de
intersecţie cu ecuatorul este de 90°;
- drumul iniţial Di egal cu unghiul PAB, format între tangenta la
meridianul şi tangenta la ortodromă în punctul iniţial (drumul
instantaneu al navei dacă aceasta s-ar deplasa efectiv pe ortodromă în
punctul de plecare);
- drumul final Df este unghiul format între tangenta la meridian şi
tangenta la ortodromă în punctul final (complementul unghiului PBA,
adică drumul instantaneu al navei dacă aceasta s-ar deplasa efectiv pe
ortodromă în punctul de sosire).
11
000°
180° 180°
VN
A B 90°
VN
W q q' E
Vs
V-180°
Vs
Vn = Vs
V=180°
Figura 2. Elementele ortodromei pe harta în proiecţie Mercator
1.1.3 CALCULUL DISTANŢEI ORTODROMICE
Considerăm o navă care pleacă din punctul A ( φA, λA ) înspre punctul B

(φB, λB), având diferenţa de longitudine   B  A . Distanţa ortodromică M se
obţine prin aplicarea formulei cosinusurilor laturilor în triunghiul sferic ABP,
format între punctul de plecare A, cel de sosire B şi polul geografic P, în care se
cunosc laturile AP  90   A ; BP  90  B şi unghiul sferic cuprins între ele
APB=, astfel:
cos M  cos(90   A )  cos(90  B )  sin(90   A )  sin(90  B )  cos 
de unde: cos M  sin  A  sin B  cos  A  cos B  cos 

Formula se rezolvă logaritmic, pe părţi sau cu ajutorul oricărei table
utilizată în navigaţie pentru calculul înălţimii unui astru din latitudine, declinaţie
şi unghi la pol, prin substituirea corespunzătoare a argumentelor de intrare în
table.
1.1.4 CALCULUL DRUMULUI INIŢIAL Di ŞI AL DRUMULUI FINAL

Df
Drumul iniţial Di se obţine prin aplicarea formulei cotangentelor în

triunghiul sferic ABP pentru următoarele patru elemente consecutive: drumul
12
iniţial Di, latura: AP  90   A , unghiul sferic APB= şi
latura BP  90  B , dintre care ultimele trei sunt cunoscute. Pe baza acestei
formule se poate scrie:
ctgDi  sin   ctg (90  B )  sin(90   A )  cos(90   A )  cos  ,
în care înlocuind şi împărţind la sin Δλ se obţine:
ctgDi  tgB  cos  A  cos ec  sin  A  c tg 
În mod similar, drumul final Df se obţine prin aplicarea formulei
cotangentelor în triunghiul sferic BAP, din aceleaşi trei elemente consecutive
cunoscute:
ctgDf  sin   ctg (90   A )  sin(90  B )  cos(90  B )  cos  ,
de unde: ctgDf  tg A  cos B  cos ec  sin B  c tg 
Aceste formule se rezolvă logaritmic, pe părţi sau cu orice tablă folosită
în navigaţie pentru calculul azimutului din latitudine, declinaţie şi unghi la pol,
prin substituirea corespunzătoare a argumentelor de intrare în table.
Drumul iniţial şi cel final se citesc din tabla logaritmică ca valori
cuadrantale şi se transformă apoi în sistem circular.
1.1.5 CALCULUL COORDONATELOR VERTEXULUI
 V
-
90

z -
0
90-
p 9 B
90-
p'
V
90
B( 
Di V
Z
A( 


 

q q'
Figura 3. Determinarea coordonatelor vertexului
Vertexul V se obţine prin tangentarea cercului mare determinat de

punctele A( φA, λA ) şi B( φB, λB ) cu paralelul pp´ de latitudine maximă.
13
Coordonatele geografice ale vertexului se calculează prin rezolvarea
unuia din cele două triunghiuri sferice VPA sau VPB, dreptunghice în V, care se
formează între meridianul vertexului PV, arcul de cerc mare AB şi meridianul
PA al punctului de plecare, respectiv PB al punctului de sosire.
Prin aplicarea formulei sinusurilor (sinusurile unghiurilor sunt
proporţionale cu sinusurile laturilor opuse) în triunghiul sferic dreptunghic VPA
se obţine:
sin(90   A ) sin(90  V )

sin 90 sin Di
sin(90  V )  sin(90   A )  sin Di
cos V  sin(90   A )  sin Di
şi deci latitudinea vertexului este dată de relaţia:
cos V  cos  A  sin Di
Aplicând aceeaşi regulă şi în triunghiul dreptunghic VPB se obţine:
cos V  cos B  sin Df .
În calculul latitudinii vertexului se utilizează ambele formule pentru a
verifica corectitudinea calculelor.
Longitudinea vertexului se obţine din suma algebrică: V 1  A  V 1 ,
unde ΔλV1 reprezintă diferenţa de longitudine dintre punctul de plecare A şi
vertexul V, care se calculează prin rezolvarea aceluiaşi triunghi sferic
dreptunghic VPA, astfel:
cos(90   A )  ctg V 1  ctgDi ,
de unde: ctg V 1  sin  A  tgDi .
În mod similar, se poate determina longitudinea vertexului prin
calcularea, mai întâi a diferenţei de longitudine dintre punctul de sosire B şi
vertexul V V 2  B  V 2 , unde V 2 se determină cu formula:
ctg V 2  sin B  tgDf .
Dacă au fost determinate corect V 1 şi V 2 , atunci valoarea numerică a
diferenţei de longitudine este egală cu suma valorilor numerice ale diferenţelor
de longitudine dintre punctul de plecare şi vertex ( V 1 ), respectiv punctul de
plecare şi vertex ( V 2 ). Adică:   V 1  V 2 .
1.1.6 CALCULUL LATITUDINII PUNCTELOR INTERMEDIARE
Punctele intermediare se obţin prin intersecţia ortodromei cu meridiane

separate de o diferenţă de longitudine constantă. Longitudinile punctelor
intermediare sunt astfel determinate; problema care rămâne de rezolvat este de a
calcula latitudinile acestor puncte.
14
Latitudinea φZ a unui punct intermediar oarecare Z se obţine prin
rezolvarea triunghiului sferic VPZ (figura 3), dreptunghic în V, în care se
cunoaşte cateta PV  90  V şi unghiul sferic Z  V  Z
cos Z  ctg (90  Z )  c tgV , de unde:
tgZ  tgV  cos Z
Punctele intermediare astfel determinate se poziţionează pe harta
Mercator; segmentele de dreaptă AZ1, Z1Z2, Z2Z3 …, ZnB, etc. ce unesc punctul
de plecare, punctele intermediare ale ortodromei şi punctul final reprezintă
loxodromele pe care nava urmează să se deplaseze din A în B.
1.2 ALGORITM DE OPERAŢII
Pentru calculul cu ajutorul tablelor nautice a elementelor ortodromei se

utilizează tipurile de calcul astfel:
A) 1. Calculul diferenţei de longitudine Δλ:

λB= →Longitudinea punctului de sosire
-λA = →Longitudinea punctului de plecare
Δλ`= →Valoarea diferenţei de longitudine obţinută din calcul
Δλ= →Valoarea diferenţei de longitudine adevărată
Δλm= →Valoarea diferenţei de longitudine în minute
Δλ``= →Valoarea diferenţei de longitudine cu care se intră în tablă
Dacă din calcul rezultă Δλ`>180°, urmând ortodroma în sensul dat de
semnul lui Δλ` ar însemna ca nava să se deplaseze pe porţiunea mai lungă a
cercului mare pe suprafaţa sferică. În acest caz navigaţia se va face în sens invers
lui Δλ` pe o valoare a diferenţei de longitudine de 360°- Δλ`= Δλ, rezultă astfel
valoarea adevărată Δλ, atribuindu-i semn contrar faţă Δλ`. Apoi această valoare
se va transforma în minute.
Dacă Δλ>90°, pentru a putea determina logaritmii funcţiilor
trigonometrice cu ajutorul tablei, se va calcula complementul acestui unghi
Δλ``=180°- Δλ.
2. Calculul diferenţei de latitudine Δφ:

φB= →Latitudinea punctului de sosire
-φA= →Latitudinea punctului de plecare
Δφ= →Valoarea diferenţei de latitudine
Δφm= →Valoarea diferenţei de latitudine în minute
15
3. Calculul latitudinii crescânde Δφc:
 φcB= →Latitudinea crescândă a punctului de sosire T4
 -φcA= →Latitudinea crescândă a punctului de plecare DH 90
10= 10,00000
Δφc= →Diferenţa de latitudine crescândă  -lg Δφc=
Scăzând din 10 pe lg Δφc se obţine cologaritmul → colg Δφc=
Se foloseşte cologaritmul lui Δφc pentru a evita efectuarea scăderii la punctul C.
B) Calculul distanţei ortodromice M:

cosM=sin φA sin φB + cos φA cos φB cos Δλ = a+b
lg sin φA= lg cos φA=
lg sin φB= lg cos φB=
lg a= lg cos Δλ=
φA şi φB au acelaşi semn→ a>0 ; φA şi φB au semne diferite→ a<0 lg
a= b=
+ b= Δλ<90º→b>0; Δλ>90º→b<0
cosM=
T67a DH 90 M= M= (mile marine)
M`=
Dacă cos M este pozitiv se determină M=M`; dacă cosM este negativ
atunci M=180°-M`. Valoarea lui M astfel obţinută se transformă în minute de arc
şi va fi egală cu distanţa ortodromică în mile marine.
C) Calculul drumului loxodromic D şi a distanţei loxodromice m:

tgD=Δλ/ΔφC m=Δφ secD
lg Δλm= →lg a lui Δλ exprimat în minute lg Δφm= →lg a lui Δφ exprimat în
minute
colg Δφc= →calculat la A.3. lg secD= D la precizie de zecime de
min.
lg tgD= lg m=
D= în grade, D= în grade şi m= în minute Mm
minute, zecimi zecimi de
de minut, grad ca
ca valoare valoare
cuadrantală circulară
Pentru stabilirea cadranului drumului loxodromic se utilizează
următoarele reguli:
D se află în cadran nordic dacă Δφ este pozitivă
D se află în cadran sudic dacă Δφ este negativă
D se află în cadran estic dacă Δλ este pozitivă
D se află în cadran vestic dacă Δλ este negativă
16
D) Calculul diferenţei dintre distanţele loxodromică şi ortodromică m-M:
m= →distanţa loxodromică în Mm
-M= →distanţa ortodromică în Mm
m-M= →diferenţa între distanţa loxodromică şi distanţa ortodromică în Mm
E) 1 Calcul drumului iniţial Di
ctgDi=tgφB cosφA cosecΔλ - sinφA ctgΔλ
x1 y1
lg tgφB=
lg cosφA= lg sinφA=
lgcosecΔλ= lg ctgΔλ=
lg x1= lg y1=
x1=
+y1=
ctgDi=
Di= în grade, minute şi zecimi de Di= în grade şi zecimi de grad ca
minut ca valoare cuadrantală valoare circulară
Semnului lui x1 se stabileşte astfel: φBS→ x1 negativ;
φBN→ x1 pozitiv
Semnului lui y1 se stabileşte în funcţie de semnele funcţiilor trigonometrice din
formulă şi ţinând cont de semnul minus din faţă: φAN→ sinφA pozitiv;
φAS→ sinφA negativ;
Δλ>90º→ ctgΔλ negativă;
Δλ<90º→ ctgΔλ pozitivă
Pentru stabilirea cadranului drumului iniţial se utilizează următoarele reguli:
Di se află în cadran nordic dacă ctgDi este pozitivă
Di se află în cadran sudic dacă ctgDi este negativă
Di se află în cadran estic dacă Δλ este pozitivă
Di se află în cadran vestic dacă Δλ este negativă
2 Calcul drumului final Df:

ctgDf=-tgφA cosφB cosecΔλ + sinφB ctgΔλ
x2 y2
lg tgφA=
lg cosφB= lg sinφB=
lgcosecΔλ= lgctgΔλ=
lg x2= lg y2=
x2=
+ y2=
ctgDf=
Df= în grade, minute şi zecimi de Df= în grade şi zecimi de grad
minut ca valoare cuadrantală ca valoare circulară
17
Semnului lui x2 se stabileşte astfel: φAS→ x2 pozitiv;
φAN→ x2 negativ
Semnului lui y2 se stabileşte în funcţie de semnele funcţiilor trigonometrice din
formulă: φBN→ sinφB pozitiv;
φBS→ sinφB negativ;
Δλ>90º→ ctgΔλ negativă;
Δλ<90º→ ctgΔλ pozitivă
Pentru stabilirea cadranului drumului iniţial se utilizează următoarele reguli:
Df se află în cadran nordic dacă ctgDf este pozitivă
Df se află în cadran sudic dacă ctgDf este negativă
Df se află în cadran estic dacă Δλ este pozitivă
Df se află în cadran vestic dacă Δλ este negativă
Configuraţia grafică a elementelor ortodromei se va trasa astfel:
- se trasează meridianului Greneewich sau a meridianului de 180° (care
dintre ele e traversat de porţiunea scurtă a ortodromei) în centrul
reprezentării, pe verticală;
- pe orizontală trasează ecuatorul şi se figurează un sistem de coordonate
geografic pentru poziţionarea punctului de plecare şi al punctului de
sosire;
- se trasează Di în punctul de plecare şi Df în punctul de sosire;
- ţinând cont că convexitatea ortodromei este înspre pol se trasează
ortodroma astfel încât aceasta să fie tangentă la Di şi Df;
- se figurează vertexul dacă acesta se află între punctul de sosire şi cel de
plecare sau vertexurile dacă acestea se află în afara ortodromei;
- se figurează ΔλV1 şi ΔλV2
F) Calculul coordonatelor vertexului:
F1) Calculul latitudinii vertexului φV

cosφV1=cosφA sin Di cosφV2=cosφB sin Df
lg cosφA= lg cosφB=
lg sin Di= Di la zecime de min. lg sin Df= Df la zecime de min.
lg cosφV1= lg cosφV2=
φV1= φV2=
În cazul în care calculele au fost executate corect φV1 trebuie să rezulte
egal în modul cu φV2.
F2) Calculul longitudinii vertexului λV
ctgΔλV1= sinφA tgDi λV1=λA+ΔλV1
lg sinφA= λA=
lg tgDi= Di la zecime de min. ΔλV1=
lg ctgΔλV1= λV1=
ΔλV1= λV1=
18
Semnul lui ΔλV1 se stabileşte în conformitate cu reprezentarea grafică
ctgΔλV2= sinφB tgDf λV2=λB+ΔλV2
lg sinφB= λB=
lg tgDf= Df la zecime de min. ΔλV2=
lgctgΔλV2= λV2=
ΔλV2= λV2=
În cazul în care calculele au fost executate corect diferenţa de longitudine

dintre λV1 şi λV2 va trebui să fie de 180°.
G) Calculul coordonatelor punctelor intermediare:

Punct intermediar A Z1 Z2 …… B
Longitudinea λZ= λA λ Z1 λ Z2 λB
ΔλZ= λV- λZ= ΔλZ1 ΔλZ2
lg tgφV=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= φA φ Z1 φ Z2 φB
Se calculează ΔλZ pe tip de calcul ca diferenţă dintre longitudinea celui

mai apropiat vertex şi longitudinea punctului intermediar respectiv, astfel ΔλZ va
rezulta mai mic de 90°.
Calc ΔλZ
λV=
- λZ= _
ΔλZ=
Punctele intermediare astfel obţinute se trasează pe hartă şi se determină
drumurile intermediare şi distanţele ortodromice intermediare. Din cauză că pe
drumurile intermediare nu se navighează ortodromic, ci pe porţiuni de
loxodromă, câştigul de distanţă (m-M) în realitate va fi mai mic, deoarece M va
fi înlocuit de suma distanţelor loxodromice intermediare, deci câştigul real de
distanţă va fi: m- (m1+ m2+….).
Calculul efectiv se face pe un formular tipizat prezentat la anexa 1.
19
CAPITOLUL 2
NAVIGAŢIE MIXTĂ
2.1 CONSIDERAŢII TEORETICE
Ortodroma fiind arcul de cerc mare care uneşte două puncte de pe

suprafaţa terestră pe drumul cel mai scurt, poate trece în unele cazuri peste zone
cu gheţuri, cu furtuni, condiţii hidrometeorologice nefavorabile sau chiar peste
uscat. (Fig. 4).
Figura 4 Drumul mixt pe sfera terestră

În aceasta situaţie, traversada se execută sub forma unei navigaţii mixte,
şi anume:
- se stabileşte un paralel de latitudine limita pp' care îndeplineşte
condiţiile desfăşurării unei navigaţii în condiţii de siguranţă de-a lungul
traversadei;
- din punctul de plecare şi punctul de destinaţie se trasează arcele de cerc
mare AV1 şi BV2, tangente la paralelul limita pp' (punctele de tangenta
V1 şi V2 se numesc vertexurile drumului mixt);
- navigaţia se execută pe drumul mixt AV1V2B, respectiv pe ortodroma
AV1, arcul de paralel V1V2 şi ortodroma V2B.
- pe ortodromele AV1 şi V2B navigaţia se execută pe segmente de
loxodromă.
20
2.2 ELEMENTELE DRUMULUI MIXT
Având în vedere figura 4, elementele drumului mixt sunt următoarele:

- drumul iniţial Di=PAV1;
- drumul final Df=1800-PAV2;
- longitudinile vertexurilor V1 şi V2, latitudinea lor fiind cunoscută,
stabilită de către navigator pe paralelul limită pp`;
- distanţa pe prima ortodromă M1;
- deplasarea est-vest e;
- distanţa pe cea de a doua ortodromă M2;
- distanţa totală pe drumul mixt d=M1+e+M2;
- coordonatele punctelor intermediare pe cele două ortodrome Z1, Z2, etc.;
2.3 CALCULUL ELEMENTELOR DRUMULUI MIXT
1. Longitudinea V1 a primului vertex V1 se determină prin rezolvarea

triunghiului sferic APV1, dreptunghic în V1, prin utilizarea formulei lui Gauss
(cosinusul unghiului ascuţit este produsul cotangentei ipotenuzei cu tangenta
catetei alăturate) în care se cunosc ipotenuza AP  90   A şi cateta
PV1  90   , astfel: cos V1  ctg  90   A   tg  90   
cos V1  tg A  ctg
V1  A  V1
2. Drumul iniţial Di se obţine aplicând formula sinusurilor în triunghiului sferic
sin Di sin 90
APV1, astfel: 
sin  90    sin  90   A 
sin Di  sin  90     sec  A
sin Di  cos   sec  A
Drumul iniţial se obţine în sistem cuadrantal după care se converteşte în
sistem circular.
3. Distanţa ortodromică pe prima ortodromă: AV1=M1 se determină aplicând
formula lui Gauss (cosinusul ipotenuzei este produsul cosinusurilor catetelor)
în triunghiului sferic APV1, dreptunghic în V1 , astfel:
cos  90   A   cos  90     cos M1
cos M1  sin  A  cos ec
4. Latitudinea celui de-al doilea vertex D:
cos V2  tgB  ctg
21
V2  B  V2
5. Drumul final Df:
sin D f  cos   sec B
Drumul final se obţine în sistem cuadrantal şi se converteşte în sistem
circular.
6. Distanta ortodromică V2B=M2:
cos M 2  sin B  cos ec
7. Distanta V1V2 pe paralelul limită (deplasarea est-vest):
e  V  cos 
V  V2  V1
8. Distanţa totală d pe drumul mixt AV1V2B:
d = M1 + e + M2
9. Latitudinea Z a unui punct intermediar Z de pe una din cele două ortodrome:
tgZ  tg  cos Z , unde:
Z  V1  Z sau
Z  Z  V2
2.4 ALGORITMUL DE OPERAŢII
Formularul de calcul este întocmit pentru situaţia în care calculul

ortodromic a fost efectuat până la determinarea latitudinii vertexului, unde s-a
decis că acesta are o valoare prea mare rezultând necesitatea trecerii la drumul
mixt.
Plecând de la schiţa ortodromei, se construieşte în continuare o schiţă a
drumului mixt ce va furniza informaţii despre semnul Δλv1 şi Δλv2 .
Deoarece, pentru determinarea coordonatelor punctelor intermediare nu
este necesar să se calculeze drumul iniţial Di şi drumul final Df, formularul de
calcul (anexa 2) nu mai include şi tipurile de calcul pentru determinarea acestora.
1. Calculul longitudinii vertexului 1 λv1 şi a distanţei ortodromice

M1:
cosΔλv1=tgφA ctgφ cosM1=sinφA cosecφ
log tgφA= log sinφA=
log ctgφ= log cosecφ=
log cosΔλV1= logcos M1=
ΔλV1= M1=
λA= M1=
λV1=
22
Se atribuie semn lui Δλv1 în funcţie de cum ar trebui să se deplaseze nava
pe schiţă de la A la V1 . Dacă deplasarea ar trebui să se facă înspre est atunci
Δλv1 va avea semnul +, iar dacă deplasarea ar trebui să se facă înspre vest Δλv1
va avea semnul - . Distanţa ortodromică M1 se obţine în grade, minute şi zecimi
de minut şi apoi se transformă în minute, respectiv în mile marine.
2. Calculul longitudinii vertexeului 2 λv2 şi a distanţei ortodromice

M2
cosΔλV2=tgφBctgφ cos M2=sinφB cosecφ
log tgφB= log sinφB=
logcosΔλV2= logcos M2=
ΔλV2= M2=
λB= M2=
Se atribuie semn lui ΔλV2 după ce se studiază schiţa drumului mixt. Dacă,
la modul teoretic, nava deplasându-se de la B la V2 se deplasează înspre est,
Δλv1 are semnul + iar înspre vest are semnul - . Distanţa ortodromică M2 se
obţine în grade, minute şi zecimi de minut şi apoi se transformă în minute,
respectiv în mile marine.
3. Calculul distanţei pe paralelul limită (deplasarea est-vest) e

∆λV=λV2-λV1 e=∆λV cosφ
λV2= log ∆λVm=
-λV1= log cosφ=
∆λV= log e=
∆λVm= e=
Diferenţa de longitudine dintre cele două vertexuri ∆λV se transformă în
minute ∆λVm şi valoarea deplasării est-vest se obţine în mile ecuatoriale.
Nevoile practice ale navigaţiei permit aproximarea milelor ecuatoriale cu mile
marine, deci în final, valoarea deplasării est-vest poate fi aproximată ca distanţă
măsurată în mile marine.
4. Calculul distanţei totale pe drumul mixt d

d=M1+e+M2
M1 = Mm
e= Mm
M2 = Mm
d= Mm
Această distanţă se compară cu distanţa loxodromică, analizând încă o dată
dacă câştigul de distanţă impune navigaţia pe drumul mixt.
23
5. Calculul coordonatelor punctelor intermediare:
Punct intermediar A Z1 Z2 …… V1
Longitudinea λZ= λA λ Z1 λ Z2 λV1
ΔλZ= λV1- λZ= ΔλZ1 ΔλZ2
lg tgφV=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= φA φ Z1 φ Z2 φ
Punct intermediar V1 Z1 Z2 …… B
Longitudinea λZ= λV1 λ Z1 λ Z2 λB
ΔλZ= λV2- λZ= ΔλZ1 ΔλZ2
lg tgφV=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= φ φ Z1 φ Z2 φB
Modalitatea de calcul a punctelor intermediare pe cele două ortodrome nu
diferă cu nimic faţă de cazul ortodromei clasice, numai că la finalul primei
ortodrome se va afla vertexul 1, iar la începutul celei de a doua ortodrome
vertexul 2.
24
CAPITOLUL 3
METODE EXPEDITIVE DE REZOLVARE A
PROBLEMELOR DE NAVIGAŢIE ORTODROMICĂ
3.1 PROIECŢIA GNOMONICĂ. GENERALITĂŢI
Proiecţiile gnomonice se mai numesc şi centrale deoarece ochiul

observatorului în aceste proiecţii se consideră în centrul Pământului, iar suprafaţa
de proiecţie este plană.
Planul de proiecţie este tangent la suprafaţa terestră într-un anumit punct.
În funcţie de poziţia punctului de tangenţă al planului de proiecţie cu suprafaţa
sferei terestre se deosebesc trei tipuri de proiecţii gnomonice: ecuatoriale
(punctul se află pe ecuator), polare (punctul se află în unul din poli) şi oblice sau
zenitale (un punct oarecare pe sfera terestră).
Proiecţia gnomonică nu este nici conformă (echivalenţa unghiurilor din
realitate cu unghiurile din proiecţie), nici echivalentă (echivalenţa suprafeţelor
din realitate cu suprafeţele din proiecţie) ci are o altă proprietate: ortodroma
este o linie dreaptă. Deoarece ortodroma este definită pe sferă, proiecţiile
gnomonice nu se construiesc decât având la bază ca model matematic al
Pământului sfera terestră. Elipsoidul terestru nu se pretează la trasarea unei astfel
de proiecţii.
În proiecţia gnomonică ecuatorială, meridianele apar ca linii drepte
perpendiculare pe ecuator, paralelele sunt arce de hiperbolă ce au vârfurile şi
focarele situate pe meridianul principal.
În proiecţia gnomonică polară meridianele apar ca linii drepte, convergente
spre pol, iar paralelele sunt cercuri concentrice în polul respectiv.
În proiecţia gnomonică azimutală, meridianele apar ca linii drepte,
convergente spre pol, iar paralelele apar ca o reţea de conice.
Amiralitatea Britanică publică 15 hărţi ce acoperă întregul glob la scările
de 1:13,500,000 şi 1:26,500,000.
Numărul
Descriere
Hărţii
5095 North Atlantic Ocean
5095a North Atlantic - True Bearings of Bishop Rock Light
5095b North Atlantic - True Bearings of Mona Passage
5095c North Atlantic - True Bearings of Gibraltar
5096 South Atlantic and Southern Oceans
5096a South Atlantic and Southern Oceans - True Bearings of Cape Town
25
5096b South Atlantic and Southern Oceans - True Bearings of Stanley Harbour
5097 North Pacific Ocean
5097a North Pacific - True Bearings of San Francisco
5097b North Pacific - True Bearings of Yokohama
5098 South Pacific and Southern Oceans
5098a South Pacific and Southern Oceans - True Bearings of Wellington
5098b South Pacific and Southern Oceans - True Bearings of Valparaiso
5098c South Pacific and Southern Oceans - True Bearings of Panama Appr.
5099 Indian and Southern Oceans
3.1.1 PROIECŢIA GNOMONICĂ ECUATORIALĂ
Planul de proiecţie este tangent la sfera terestră într-un punct situat pe

ecuator (figura 5).
x
b’
p
P F
λ
y’
b
a e’
A’ B
A
O φ
Q’ R φ Q
λ
C
y p’
P’
x’
g’
Figura 11 - 1
gnomonică
Figura
Figura 5. Proiecţia 11-1 ecuatorială
26
Dacă se notează punct de tangenţă cu litera „Q” acesta este considerat
punctul central al proiecţiei, iar meridianul PQP’ se numeşte meridianul principal
al proiecţiei. Ecuatorul terestru proiectat pe planul de proiecţie va fi reprezentat
de dreapta eqe’.
Un meridian oarecare PCP’ care face unghiul λ cu meridianul principal
va fi reprezentat de verticalul gcg’, paralel cu meridianul principal şi
perpendicular pe proiecţia ecuatorului eqe’.
Distanţa Qc dintre proiecţia meridianului principal PP’ şi proiecţia gcg’ a
meridianului oarecare considerat, se poate determina din triunghiul OQc,
dreptunghic în Q, cu relaţia următoare:
Qc  R  tg
Se deduce că în proiecţia gnomonică ecuatorială:
- meridianele apar ca drepte paralele între ele şi perpendiculare pe ecuator;
- distanţa de la meridianul principal la un meridian oarecare creşte
proporţional cu tangenta diferenţei de longitudine dintre acestea;
- meridianele situate la 90o spre est şi spre vest de meridianul principal nu
sunt reprezentate în proiecţie deoarece tg 90o plasează proiecţia lor la
infinit ( tg 90   ).
Trebuie determinată în continuare situaţia proiecţiei paralelelor de latitudine
pe planul de proiecţie. Pentru aceasta se consideră un paralel oarecare AA’ de
latitudine φ. Punctul A aparţinând acestui paralel, aflat la intersecţia cu
meridianul principal, se proiectează pe planul de proiecţie în punctul a de pe
verticalul pQp’, la distanţa Qa de ecuator, dată de relaţia:
Qa  R  tg
Punctul B al paralelului AA’ de latitudine φ, situat la intersecţia acestui

paralel cu meridianul PCP’ care face unghiul λ cu meridianul principal, se
proiectează în b’, pe dreapta gbg’ la o distanţă de ecuator cb.
Din triunghiul Ocb, dreptunghic în c, se obţine:
cb  Oc  tg ,
iar din triunghiul OQc, dreptunghic în Q:
Oc  R  sec 
Înlocuind valoarea lui Oc în relaţia anterioară, se obţine:
cb  R  sec   tg
Se consideră un sistem de axe ortogonale x-x’ şi y-y’ cu centrul în punctul
Q. Coordonatele punctului b pot fi exprimate în acest sistem de axe prin ecuaţiile
parametrice următoare:
x  R  sec   tg
y  R  tg 
27
Pentru a trece de la ecuaţiile parametrice la ecuaţia explicită va trebuie
eliminat parametrul  . Pentru aceasta se scriu ecuaţiile de mai sus sub
x
următoarea formă: sec 
R  tg
y
tg  
R
Ridicând la pătrat ambele ecuaţii parametrice se obţine:
x2
sec2   2 2
R  tg 
y2
2
tg   2
R
Dacă se scad egalităţile de mai sus membru cu membru, ţinând cont de
faptul că sec2   1  tg 2 , va rezulta relaţia următoare:
x2 y2
 1
R 2tg 2 R 2
Relaţia de mai sus reprezintă ecuaţia canonică a unei hiperbole raportată
la axele x şi y, având:
- semiaxa mare m  R  tg ;
- semiaxa mică n  R ;
- semidistanţa focală q  m2  n2  R 1  tg 2   R  sec  .
Aşadar, curba bab’, care reprezintă proiecţia paralelului AA’ pe planul de
proiecţie, este un arc de hiperbolă cu vârful în a, dispus la distanţa R  tg faţă
de centrul proiecţiei, distanţă egală cu semiaxa mare şi având focarul în F, situat
la distanţa FQ  R  sec   Oa faţă de centrul proiecţiei.
Determinarea grafică a acestei hiperbole se poate face pe cale geometrică
apelând la intersecţia unui con de rotaţie cu două pânze, realizat de infinitatea
razelor care pleacă din centrul Pământului spre infinitatea punctelor care compun
cercurile de latitudine egală cu  şi  , cu un plan paralel cu axa conului de
rotaţie (figura 6).
Teorema lui Dandelin enunţă că: secţiunea făcută de un plan într-un con
de rotaţie este o conică. Dacă intersecţia planului cu conul de rotaţie se face
după două generatoare distincte, atunci conica este o hiperbolă.
Aşadar, în cazul de faţă, intersecţia planului cu conul de rotaţie se va
face după o hiperbolă, fapt susţinut şi în demonstraţia anterioară.
28
Figura 6. Intersecţia unui con de rotaţie cu un plan
Se poate concluziona că intersecţiile succesive, de la ecuator spre
paralelul de latitudine φ, ale planului de proiecţie cu conul de rotaţie vor
determina arce de hiperbolă. Ca urmare, în proiecţia gnomonică ecuatorială,
reţeaua cartografică se prezintă conform figurii 7, unde:
- ecuatorul apare ca o linie dreaptă;
- meridianele sunt drepte paralele între ele şi perpendiculare pe ecuator;
- paralelele apar ca arce de hiperbolă;
Pe o hartă în proiecţie gnomonică ecuatorială se întâlnesc două scări:
- scara longitudinilor - pe proiecţia ecuatorului;
- scara latitudinilor, de-a lungul proiecţiei meridianului principal.
Figura 7 Reţeaua cartografică în proiecţie gnomonică ecuatorială
29
3.1.2 PROIECŢIA GNOMONICĂ POLARĂ
În această proiecţie, planul de proiecţie este tangent la unul din polii
tereştri, astfel că punctul central al proiecţiei este chiar unul din cei doi poli.
Meridianul λA Paralelul φA
180
P
90o b’ b 90o
a
B’ B
A
0o
Gr
φ
Q’ O R Q
P’
Figura 11 - 4 gnomonică polară

Figura 8. Proiecţia
Caracteristice acestei proiecţii sunt următoarele:
- meridianele apar dispuse radial faţă de centrul de proiecţie;
- unghiul dintre două meridiane oarecare în proiecţie este egal cu diferenţa
de longitudine dintre ele;
- paralelele de latitudine se prezintă sub forma unor cercuri concentrice
având centrul în polul la care este tangent planul de proiecţie. Raza unui
cerc de latitudine, în proiecţie, se obţine din triunghiul OPa şi este dată
de relaţia:
Pa  OP  tgPOa  OP  tg (90   ) sau:
Pa  R  ctg
Relaţia de mai sus demonstrează că reţeaua de paralele este formată
dintr-un ansamblu de cercuri concentrice ale căror raze cresc proporţional cu
cotangenta latitudinii (figura 9).
30
180o
PN
090 o 090 o
80oN
70 oN
60o N
50oN
40o N
0o
Figura 9 Reţeaua cartografică
Figura în
11proiecţie
-5 gnomonică polară
Ecuatorul nu poate să apară în proiecţie deoarece el este proiectat la
infinit ( ctg 0   ).
Reţeaua cartografică în proiecţia gnomonică polară apare astfel:
- meridianele sunt drepte convergente spre pol;
- paralelele sunt cercuri concentrice, a căror rază creşte proporţional cu
ctg .
3.1.3 PROIECŢIA GNOMONICĂ OBLICĂ
Proiecţia gnomonică oblică se mai numeşte proiecţie zenitală sau

orizontală. În această proiecţie, planul de proiecţie este tangent la suprafaţa
terestră într-un punct oarecare situat între ecuator şi poli.
Acest punct de tangenţă T (figura 10), de coordonate φ0 şi λ0 se numeşte
centrul proiecţiei. Meridianul PTQP’ reprezintă meridianul principal al
proiecţiei. Acest meridian este reprezentat în proiecţie de dreapta pTq
perpendiculară pe proiecţia ecuatorului reprezentată de dreapta q’qq”.
Se consideră, în planul de proiecţie, un sistem de axe rectangulare x-x’ şi
y-y’ a căror origine se găseşte în punctul T. Axa ordonatelor yTy’ va fi
reprezentată de proiecţia meridianului principal, iar axa absciselor xTx’ va fi
perpendiculară pe cea a ordonatelor în punctul T (figura 11).
31
Se alege pe sfera terestră un punct oarecare M, de coordonate  şi  . Proiecţia
P’
Δλ
q”
O
q’ q Q’
Q φ0
A
M A’
a
m α T
Figura 10. Proiecţia gnomonică

Figura 11 -7 oblică
acestui punct în planul de proiecţie va fi punctul m. Coordonatele rectangulare
plane ale punctului m în sistemul de axe considerat mai sus vor fi următoarele:
cos   sin 
xR
sin   sin  0  cos   cos  0  cos 
sin   cos  0  cos   sin  0  cos 
yR
sin   sin  0  cos   cos  0  cos 
Polul P al emisferei terestre se proiectează în punctul p, situat la distanţa
m’ q
q’ Ecuator q”
Paral elul de
m latitudine φ
T
x’ x
α
Meridi an
principal
y’
Figura 11 - 8
Figura
Figura 11
11 --8 8
Figura 11. Planul de proiecţie
Tp faţă de T, distanţă pe care o putem determina din triunghiul OTp, dreptunghic
în T, astfel:
Tp  OT  tgTOP  R  tg (90   0)  R  ctg 0
32
Coordonatele punctului p, care reprezintă proiecţia polului în planul de proiecţie,
sunt redate în sistemul de axe xTy, astfel:
x0
y  R  ctg 0
Dreapta după care se proiectează ecuatorul pe planul de proiecţie, q’qq”,
perpendiculară pe axa yTy’, are ordonata
y  Tq  R  tg 0 .
Meridianele terestre apar ca drepte convergente spre proiecţia p a polului.
Unghiul  , dintre proiecţia meridianului principal pTq şi cea a unui
meridian oarecare pmm’ este dată de relaţia:
tg  tg   sin  0
Pentru a trasa proiecţia unui meridian de longitudine oarecare  , se
uneşte proiecţia polului p cu punctul de intersecţie m’ a meridianului respectiv cu
ecuatorul. Coordonatele punctului m’ aflat pe ecuator (   0 ), sunt date de
relaţiile următoare:
x '  R  tg   sec  0
y '   R  tg 0
Paralelele de latitudine apar în proiecţie ca nişte conice a căror axă mare
este proiecţia meridianului principal. Forma fiecărei conice depinde de înclinarea
planului de proiecţie şi de latitudinea  a paralelului respectiv. Înclinarea
planului de proiecţie este dată de unghiul TOP, unde
TOP  90   0 (colatitudinea centrului proiecţiei).
Forma curbelor care redau paralelele de diferite latitudini (figura 12) este
dată de următoarele expresii deduse din teorema lui Dandelin:
- pentru   90   0 - paralelul apare de forma unei elipse;
- pentru   90   0 - paralelul apare de forma unei parabole;
- pentru   90   0 - paralelul apare de forma unei hiperbole.
Reţeaua cartografică în proiecţia gnomonică oblică apare astfel:
180o
E
150 o
15
o E
120 o 120
0W
o
W
PN
90o W 90o E
60o
60o
60 o
o W E
60 40o
20o
Ecuator
W
30
30 o
E o
0o
Figura 11
Figura 12. Reţeaua cartografică - 9
în proiecţia gnomonică oblică
33
- meridianul principal este o dreaptă perpendiculară pe ecuator;
- meridianele apar ca drepte convergente către pol. Meridianele care fac un
unghi de 90o cu meridianul principal, apar ca perpendiculare pe acesta;
- paralelele apar ca o reţea de conice.
Concluzionând asupra proiecţiilor gnomonice prezentate se poate sublinia
că:
- proiecţia gnomonică este singura proiecţie care prezintă ortodroma ca o
linie dreaptă;
- proiecţia gnomonică nu este conformă, deci nu permite măsurarea
direcţiilor;
- proiecţia gnomonică polară este folosită cu succes pentru reprezentarea
zonelor de latitudini mari;
- proiecţia gnomonică ecuatorială şi oblică sunt folosite pentru realizarea
hărţilor destinate navigaţiei ortodromice. Pe aceste considerente, proiecţia
gnomonică mai este denumită şi proiecţia ortodromică.
3. 2 DETERMINAREA PUNCTELOR INTERMEDIARE ULILIZÂND

HĂRŢI GNOMONICE
Proprietatea definitorie a hărţilor gnomonice: reprezentarea ortodromei ca

o linie dreaptă facilitează foarte mult determinarea punctelor intermediare:
- se trasează pe harta gnomonică punctul de plecare A şi punctul de sosire
B;
- se unesc cele două puncte, obţinându-se ortodoma AB;
- la intersecţia acesteia cu reţeaua cartografică se determină punctele
intermediare pentru o diferenţă de longitudine constană;
- se scot din hartă coordonatele acestor puncte şi se trasează pe o hartă în
proiecţie Mercator la scară mică pentru a determina drumurile şi
distanţele loxodromice intermediare;
- se pot introduce coordonatele punctelor intermediare în planul de
navigaţie al receptorului GPS sau al ECDIS pentru a se determina
drumurile şi distanţele intermediare.
În figurile de mai jos sunt redate loxodroma şi ortodroma în proiecţie
ortodromică şi Mercator pentru ruta Norfolk – Brest.
34
FRANTA
BREST
Ă 3100 MILE
RTODROMIC
NORFOLK DISTANȚA O
ILE SPANIA
3230 M
DISTANȚA LOXODROMICĂ
Figură 12. Ortodroma şi loxodroma în proiecţie gnomonică
3110 MILE
Ă
OMIC
BREST
R TODR
O
TA NȚA LE
DIS 2 30 MI
ICĂ 3
X OD ROM
N ȚA LO
DISTA
NORFOLK
Figură 13 Ortodroma şi loxodroma în proiecţie Mercator
35
4. PROBLEME REZOLVATE
4. 1 ORTODROME CE NU TRAVERSEAZĂ ECUATORUL
Problema numărul 1
Plecare: GIBRALTAR Sosire: PHILADELPHIA

φA= 35°50`N φB= 40°00` N
λA=008°40`W λB=073°15` W
A) Calculul diferenţei de longitudine Δλ, a diferenţei de latitudine Δφ şi de

latitudine crescândă Δφc
λB=- 073°15` φB=+40°00`  φcB=+26079
-λA =+008°40` -φA=-35°50`  -φcA=- 22922 10=10,00000
Δλ`=-064°35` Δφ=+04°10` Δφc=+ 3157 -lg Δφc= 2,49927
Δλ=-064°35 Δφm=250` colgΔφc= 7,50073
Δλm=3875`
Δλ``=64°35`
B) Calculul distanţei ortodromice M

lg sin φA=9,76747 lg cos φA=9,90887
lg sin φB=9,80807 lg cos φB=9,88425
lg a=9,57554 lg cos Δλ=9,63266
a=+0,37631 lg b=9,42578
+ b=+0,26655 φA şi φB au acelaşi semn→ a>0
cosM=+0,64286 Δλ<90º→b>0
M=049°59`7 M= 29997 Mm
C) Calculul drumului loxodromic D şi a distanţei loxodromice m

lg Δλm=3,58827 lg Δφm=2,39794
colg Δφc=7,50073 lg secD=1,09037
lg tgD=1,08900 lg m=3,48831
D=85°20`5 (NW) D= 274°7 m=30783 Mm
D) Calculul diferenţei dintre distanţa loxodromică şi distanţa ortodromică

M= 30783 Mm
-M=-29997 Mm
m-M= 786 Mm
36
E) Calcul drumului iniţial Di şi a drumului final Df
+ - + + - + + +
ctgDi=tgφBcosφAcosecΔλ-sinφActgΔλ ctgDf=-tgφAcosφBcosecΔλ+sinφBctgΔλ
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,92381 lg tgφA=9,85860
lg cosφA=9,90887 lgsinφA= 9,76747 lg cosφB=9,88425 lg sinφB=9,80807
lgcosecΔλ=0,04421 lgctgΔλ= 9,67687 lgcosecΔλ=0,04421 lgctgΔλ=9,67687
lg x1=9,87689 lg y1= 9,44434 lg x2=9,78706 lg y2=9,48494
x1=+0,75316 Δλ<90º→ctgΔλ+ x2=- 0,61243
+y1=- 0,27819 φBN→x1+ + y2=+0,30545 φAN→ sinφA +
ctgDi=0,47497 φAN→ x2- ctgDf= -0,30698 φBN→ sinφB +
Di=64°35`6 (NW) Di= 295°4 Df=72°56`1(SW) Df= 252°9
F) Calculul coordonatelor vertexului φV şi λV

lg cosφA=9,90887 lg cosφB=9,88425
lg sin Di=9,95582 lg sin Df=9,98045
lg cosφV1=9,86469 lg cosφV2=9,86470
φV1=42°55`2 N φV2=42°55`1 S
exact: φV=42°55`2

ctgΔλV1=sinφ tgDi λV1=λA+ΔλV1 ctgΔλV2=sinφBtgDf λV2=λB+ΔλV2
lg sinφA=9,76747 λA= - 008°40`0 lg sinφB=9,80807 λB=- 073°15`0
lg tgDi=0,32333 ΔλV1= - 039°03`2 lg tgDf=0,51290 ΔλV2=-154°28`2
lgctgΔλV1=0,09080 λV1= - 047°43`2 lgctgΔλV2=0,32097 λV2=- 227°43`2
ΔλV1=039°03`2 λV1= 047°43`2W ΔλV2`=025°31`6 λV2=132°16`8E
ΔλV2=154°28`4
exact: ΔλV2=154°28`2
G) Calculul coordonatelor punctelor intermediare
tgφZ=tgφV cosΔλZ
Punct intermediar A Z1 Z2 Z3 Z4
Longitudinea λZ= 008°40` W 010°00` W 020°00` W 030°00` W 040°00`W
ΔλZ= λV- λZ= 037°43`2 027°43`2 017°43`2 007°43`2
lg tgφV= 9,96844 9,96844 9,96844 9,96844
lg cosΔλZ= 9,89818 9,94706 9,97889 9,99605
lg tgφZ= 9,86662 9,91550 9,94733 9,96449
φZ= 35°50` N 36°20`2 N 39°27`7 N 41°32`0 N 42°39`6 N
37
Punct intermediar Z5 Z6 Z7 B
Longitudinea λZ= 050°00` W 060°00` W 070°00` W 073°15` W
ΔλZ= λV- λZ= 002°16`8 012°16`8 022°16`8
lg tgφV= 9,96844 9,96844 9,96844
lg cosΔλZ= 9,99966 9,98995 9,96630
lg tgφZ= 9,96810 9,95839 9,93474
φZ= 42°53`9 N 42°15`6 N 40°42`7 N 40°00` N
V1
PHILADELPHIA
B
Di
m STR. GIBRALTAR
Df
D
A
Δλ
ΔλV2 ΔλV2`
ΔλV1
Problema numărul 2
Plecare: CHARLESTON Sosire: GIBRALTAR
φa= 32°40`N φB= 35°53` N
λA=079°30`W λB=006°13` W
λB=- 006°13` φB=+35°53`  φcB=+22958
-λA =+079°30` -φA=- 32°40`  -φcA=- 20633 10=10,00000
Δλ`=+073°17` Δφ=+03°13` Δφc=+ 2325 -lg Δφc= 2,36642
Δλ=+073°17` Δφm=193` colg Δφc= 7,63358
Δλm=4397`
Δλ``= 73°17`
lg a=9,50019 lg cos Δλ=9,45885
a=+0,31637 lg b=9,29267
cosM=+0,51256 Δλ<90º→b>0
M=059°09`9 M= 35499 Mm
38
lg Δλm=3,64316 lg Δφm=2,28556
lg tgD=1,27674 lg m=3,56292
D=86°58`4 (NE) D=087°0 m=36553 Mm

m=36553 Mm
-M=35499 Mm
m-M= 1054 Mm

+ - + + - + + +
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,85940 lg tgφA=9,80697
lg cosφA=9,92522 lg sinφA= 9,73219 lg cosφB=9,90860 lg sinφB=9,76800
lgcosecΔ=0,01875 lg ctgΔλ= 9,47760 lgcosecΔλ=0,01875 lgctgΔλ=9,47760
lg x1=9,80337 lg y1= 9,20979 lg x2=9,73432 lg y2=9,24560
x1=+0,63587 Δλ<90º→ctgΔλ+ x2=- 0,54240
+y1=- 0,16210 φBN→x1+ + y2=+0,17604 φAN→ sinφA +
ctgDi=+0,47377 φAN→ x2- ctgDf=- 0,36636 φBN→ sinφB +
Di=64°39` (NE) Di=064°7 Df=69°52`8(SE) Df=110°1

φV1=40°28`1 N φV2=40°28`1 S
F2) Calculul longitudinii vertexului λv
ctgΔλV1=sinφAtgDi λV1=λA+ΔλV1 ctgΔλV2=sinφBtgDf λV2=λB+ΔλV2
lg sinφA=9,73219 λA=- 079°30`0 lg sinφB=9,76800 λB=- 006°13`0
lg tgDi=0,32444 ΔλV1=+041°16`5 lg tgDf=0,43611 ΔλV2=+147°59`5
lgctgΔλV1=0,05663 λV1=- 038°13`5 lgctgΔλV2=0,20411 λV2=+141°46`5
ΔλV1=41°16`5 λV1=038°13`5W ΔλV2`=032°00`4 λV2=141°46`5E
exact: ΔλV2` =032°00`5
ΔλV2 =147°59`5
39
Longitudinea λZ= 079°30`W 070°00` W 060°00` W 050°00` W 040°00` W
ΔλZ= λV- λZ= 31°46`5 21°46`5 11°46`5 1°46`5
lg tgφV= 9,93101 9,93101 9,93101 9,93101
lg cosΔλZ= 9,92948 9,96785 9,99076 9,99979
lg tgφZ= 9,86049 9,89886 9,92177 9,93080
φZ= 32°40 N 35°57`1 N 38°23`3 N 39°52`0 N 40°27`3 N
Longitudinea λZ= 030°00` W 020°00` W 010°00` W 006°13`W
ΔλZ= λV- λZ= 8°13`5 18°13`5 28°13`5
lg tgφV= 9,93101 9,93101 9,93101
lg cosΔλZ= 9,99551 9,97765 9,94502
lg tgφZ= 9,92652 9,90866 9,87603
φZ= 40°10`6 N 39°01`1 N 36°55`9 N 35°53` N
VN
Di
Str.GIBRALTAR
B
A D m
Df
CHARLESTON
Δλ
ΔλV1 ΔλV2`
ΔλV2
40
Problema numărul 3
Plecare: CAPE TOWN Sosire: I. HORNUS

φA= 34°00’ S φB= 56°00’ S
λA=018°10’ E λB=067°10’ W

λB=- 067°10’ φB= -56°00’  φcB=-40548
-λA =-018°10’ -φA=+34°00’  -φcA=-21586 10=10,00000
Δλ`=- 085°20’ Δφ=-22°00’ Δφc=-18962 -lg Δφc= 3,27788
Δλ=- 085°20’ Δφm= 1320’ colg Δφc= 6,72212
Δλm= 5120’
Δλ``= 85°20’

lg sin φA= 9,74756 lg cos φA=9,91857
lg sin φB= 9,91857 lg cos φB=9,74756
lg a= 9,66613 lg cos Δλ=8,91040
a=+0,46359 lg b=8,57653
cosM=+0,50131 Δλ<90º→b>0
M=59°54’8 M= 35948 Mm

lg Δλm= 3,70927 lg Δφm=3,12057
colg Δφc= 6,72212 lg secD=0,45931
lg tgD= 0,43139 lg m=3,57988
D= 69°40’7 (SW) D=249°7 m=38008 Mm

m=38008 Mm
-M=35948 Mm
m-M= 206 Mm
41
- - - + + + - +
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=0,17101 lg tgφA=9,82899
lg x1=0,09102 lg y1= 8,65941 lg x2=9,57799 lg y2=8,83042
x1= -1,23316 Δλ<90º→ ctgΔλ+ x2=+ 0,37843
+y1=+0,04565 φBS→x1- + y2= - 0,06767 φAS→ sinφA -
ctgDi= -1,18751 φAS→ x2+ ctgDf=+ 0,31076 φBS→ sinφB -
0
Di= 40°06’0(SW) Di=220 1 Df=72°44’2 (NW) Df=28703

φV1=57°43’4 S φV2=57°43’4 N

lgsinφA=9,74756 λA=+018°10’0 lg sinφB=9,91857 λB=- 067°10’0
lgtgDi=9,92535 ΔλV1=- 064°47’1 lg tgDf=0,50757 ΔλV2=- 159°27’1
lgctgΔλV1=9,67291 λV1=- 46°37’1 lgctgΔλV2=0,42614 λV2’=- 226°37’1
ΔλV1=064°47’1 λV1= 46°37’1W ΔλV2’=020°32’9 λV2=+133°22’9
ΔλV2=159°27’1 λV2=133°22’9E

Longitudinea λZ= 018010’E 010000’E 000000’ 010000’W 020000’W
ΔλZ= λV- λZ= 56037’1 46037’1 36037’1 26037’1
lg tgφV= 0,19956 0,19956 0,19956 0,19956
lg cosΔλZ= 9,74053 9,83687 9,90451 9,95134
lg tgφZ= 9,94009 0,03643 0,10407 0,15090
φZ= 34000’ S 41003’6S 47024’0S 51048’0S 54045’6S
42
Punct intermediar Z5 Z6 Z7 Z8 B
0 0 0 0 0
Longitudinea λZ= 030 00’W 040 00’W 050 00’W 060 00’W 067 10’W
ΔλZ= λV- λZ= 16037’1 06037’1 03022’9 13022’9
lg tgφV= 0,19956 0,19956 0,19956 0,19956
lg cosΔλZ= 9,98147 9,99710 9,99924 9,98805
lg tgφZ= 0,18103 0,19666 0,19880 0,18761
0
φZ= 56 36’6 S 57 33’0 S 57 40’7 S 57000’5 S 56000’ S
0 0
ΔλV1 CAPE
ΔλV2
Δλ TOWN
0 A
°
D
ΔλV2` Z1 Di
Z2
m
Z3
I. HORNUS Z4
B Z5
Z8 Z6
Z7
Df V1
Problema numărul 4
Plecare: MONTEVIDEO Sosire: WALLVISBAY

φA= 35º30´S φB= 22º50´S
λA=055º30´W λB= 014º20É
A) Calculul diferenţei de longitudine Δλ, a diferenţei de latitudine Δφ

şi de latitudine crescândă Δφc
λB=+014º20´ φB=- 22º50´  φcB=- 13988
-λA =+055º30´ -φA=+35º30´  -φcA=+22677 10=10,00000
Δλ`=+069º50´ Δφ=+12º40´ Δφc= 8689 -lg Δφc=2.93897
Δλ=+069º50´ Δφm=760´ colg Δφc=7.06103
Δλm=4190´
Δλ``= 069º50´
43
lg sin φA= 9,76395 lg cos φA= 9,91069
lg sin φB= 9,58889 lg cos φB= 9,96456
lg a= 9,35284 lg cos Δλ= 9,53751
a=+0,22534 lg b= 9,41276
cosM=+0,48402 Δλ<90º→b>0
M=61º03´1 M=36631 Mm
lg Δλm= 3,62221 lg Δφm=2,88081
colg Δφc= 7,06103 lg secD=0,69241
lg tgD= 0,68324 lg m=3,57322
D=78º17´1 (NE) D=078º3 m=37430 Mm
m=37430 Mm
-M=36631 Mm
m-M= 799 Mm
- - - + + + - +
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 9,62433 lg tgφA= 9,85327

lg cosφA= 9,91069 lgsinφA=9,76395 lg cosφB= 9,96456 lgsinφB=9,58889
lgcosecΔλ= 0,02748 lgctgΔλ=9,56498 lgcosecΔλ= 0,02748 lgctgΔλ=9,56498
lg x1= 9,56250 lg y1=9,32893 lg x2= 9,84531 lg y2=9,15387
x1=- 0,36517 Δλ<90º→ ctgΔλ+ x2=+0,70034
+y1=+0,21327 φBS→x1- +y2=- 0,14252 φAS→ sinφA-
ctgDi=- 0,15190 φAS→ x2+ ctgDf=+0,55782 φBS→ sinφB-
Di= 81º21´8(SE) Di=098º6 Df=60º50´8(NE) Df= 060º8
lg cosφA= 9,91069 lg cosφB= 9,96456
lg sin Di= 9,99505 lg sin Df= 9,94117
lg cosφV1= 9,90574 lg cosφV2= 9,90573
φV1=36º24´0S φV2=36º24´1N
exact: φV=36º24´1
44
lg sinφA=9,76395 λA=- 55º30´ lg sinφB=9,58889 λB=+ 14º20´
lg tgDi=0,81847 ΔλV1=+14º39´5 lg tgDf=0,25351 ΔλV2=+124º49´5
lg ctgΔλV1=0,58242 λV1=- 40º50´5 lgctgΔλV2=9,84240 λV2=+139º09´5
ΔλV1=14º39´5 λV1=040º50´5 W ΔλV2´= 55º10´5 λV2=139º09´5 E
ΔλV2=124º49´5

Longitudinea λZ= 055º30´W 050º00´W 040º00´W 030º00´W 020º00´W
ΔλZ= λV- λZ= 009º09´5 000º50´5 010º50´5 020º50´5
lg tgφV= 9,86765 9,86765 9,86765 9,86765
lg cosΔλZ= 9,99443 9,99995 9,99218 9,97061
lg tgφZ= 9,86208 9,86760 9,85983 9,83826
φZ= 35º30´S 36º03´1 S 36º23´9 S 35º54´6 S 34º34´2 S
Longitudinea λZ= 010º00´W 000º00´ 010º00É 014º20É
ΔλZ= λV- λZ= 030º50´5 040º50´5 050º50´5
lg tgφV= 9,86765 9,86765 9,86765
lg cosΔλZ= 9,93378 9,87882 9,80035
lg tgφZ= 9,80143 9,74647 9,66800
φZ= 32º20´1 S 29º09´1 S 24º58´0 S 22º50´S
ΔλV2`
45
Problema numărul 5
Plecare: SELAT LOMBOK Sosire: DURBAN

φA= 09°10`S φB= 29°51` S
λA=115°45È λB=031°05` E
A) Calculul diferenţei de longitudine Δλ, a diferenţei de latitudine şi de

λB=+031°05` φB=- 29°51`  φcB=- 18665

-λA =- 115°45` -φA=+09°10`  -φcA=- 5487 10=10,00000
Δλ`=- 084°40` Δφ=- 20°41` Δφc=- 13178 -lg Δφc= 3,11985
Δλ=- 084°40` Δφm=1241` colg Δφc= 6,88015
Δλm= 5080`
Δλ``=84°40`

lg a=8,89922 lg cos Δλ=8,96825
a=+0,07929 lg b=8,90086
+b=+0,07959 φA şi φB au acelaşi semn→ a>0
cosM=+0,15888 Δλ<90º→b>0
M=080°515 M=48515 Mm
lg Δλm=3,70586 lg Δφm=3,09377
lg tgD=0,58601 lg m=3,69390
D=75°27`4 (SW) D=255°5 m=49420 Mm

m=49420 Mm
-M=48515 Mm
m-M= 905 Mm
46
- - - + + + - +
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,75881 lg tgφA=9,20782
lg cosφA=9,99442 lg sinφA= 9,20223 lg cosφB=9,93819 lgsinφB=9,69699
lgcosecΔλ=0,00188 lg ctgΔλ= 8,97013 lgcosecΔλ=0,00188 lgctgΔλ=8,97013
lg x1=9,75511 lg y1= 8,17236 lg x2=9,14789 lg y2=8,66712
x1=- 0,56900 Δλ<90º→ctgΔλ+ x2=+0,14057
+y1=+0,01487 φBS→x1- +y2=- 0,04646 φAS→ sinφA -
ctgDi=- 0,55413 φAS→ x2+ ctgDf=+0,09411 φBS→ sinφB -
Di=61°00`5 (SW) Di=241°0 Df=84°37`4(NW) Df= 275°4

φV1=30°17`2 S φV2=30°17`2 N

lg sinφA=9,20223 λA=+115°45`0 lg sinφB=9,69699 λB=+031°05`0
lg tgDi=0,25640 ΔλV1=- 073°57`6 lg tgDf=1,02633 ΔλV2=- 169°17`6
lgctgΔλV1=9,45863 λV1=+041°47`4 lgctgΔλV2=0,72332 λV2=- 138°12`6
ΔλV1=73°57`6 λV1=041°47`4E ΔλV2`= 010°42`5 λV2=138°12`6W
(exact ΔλV2`=010°42`4)
ΔλV2=-169°17`6

Longitudinea λZ= 115°45` E 110°00` E 100°00` E 90°00` E 80°00`
ΔλZ= λV- λZ= 68°12`6 58°12`6 48°12`6 38°12`6
lg tgφV= 9,76644 9,76644 9,76644 9,76644
lg cosΔλZ= 9,56961 9,72165 9,82374 9,89528
lg tgφZ= 9,33605 9,48809 9,59018 9,66172
φZ= 09°10` S 12°13`9 S 17°06`1 S 21°16`0 S 24°39`0 S
47
Longitudinea λZ= 70°00` E 60°00` E 50°00` E 40°00` E 031°05È
ΔλZ= λV- λZ= 28°12`6 18°12`6 08°12`6 01°47`4
lg tgφV= 9,76644 9,76644 9,76644 9,76644
lg cosΔλZ= 9,94508 9,97769 9,99553 9,99979
lg tgφZ= 9,71152 9,74413 9,76197 9,76623
φZ= 27°14`0 S 29°01`3 S 30°01`8 S 30°16`5 S 29°51` S
Δλ
ΔλV2 ΔλV1 Z1
A
D SELAT
ΔλV2` Z2 LOMBOK
m Z3
Z4 Di
Z5
DURBAN Z6
V1 Z8 Z7
B
Df
Problema numărul 6
Plecare: TAMATAVE Sosire: GERALDTON

φA= 18°08`S φB= 28°46` S
λA=049°30È λB=114°30` E

λB=+114°30` φB=- 28°46`  φcB=- 17924

-λA =- 049°30` -φA=+18°08`  -φcA=- 10995 10=10,00000
Δλ`=+065°00` Δφ=-10°38` Δφc=- 6929 -lg Δφc= 2,84067
Δλ=+065°00` Δφm=-638` colg Δφc= 7,15933
Δλm=3900`
Δλ``=65°00`
48

lg a=9,17545 lg cos Δλ=9,62595
a=+0,14978 lg b=9,54662
+ b=+ 0,35206 φA şi φB au acelaşi semn→ a>0
cosM=+0,50184 Δλ<90º→b>0
M`=059°52`7 M= 059°52`7 M=35927 Mm
lg Δλm=3,59106 lg Δφm=2,80482
lg tgD=0,75039 lg m=3,56194
D=79°55`5 (SE) D=100°1 m=36470 Mm
m=36470 Mm
-M=35927 Mm
m-M= 543 Mm
- - - + + + - +
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,73957 lg tgφA=9,51520
lg cosφA=9,97788 lgsinφA= 9,49308 lgcosφB=9,94279 lgsinφB=9,68237
lg x1=9,76017 lg y1= 9,16175 lg x2=9,50071 lg y2=9,35104
x1=- 0,57567 Δλ<90º→ctgΔλ+ x2=+0,31675
+y1=+ 0,14513 φBS→x1- + y2=-0,22441 φAS→ sinφA -
Di=66°42`4 (SE) Di=113°3 Df=84°43`5(NE) Df=084°7
φV1=29°12`2 S φV2=29°12`4 N
exact: φV=29°12`3
49

lg sinφA=9,49308 λA=+049°30`0 lg sinφB=9,68237 λB=+114°30`0
lg tgDi=0,36600 Δλ1=+054°08`2 lg tgDf=1,03467 ΔλV2=+169°08`2
lg ctgΔλV1=9,85908 λV1=+103°38`2 lgctgΔλV2=0,71704 λV2`=+283°38`2
ΔλV1=54°08`2 λV1=103°38`2E ΔλV2`=010°51`6 λV2=-076°21`8
exact: ΔλV2`=010°51`8 λV2=076°21`8W
ΔλV2=169°08`2

Longitudinea λZ= 049°30` E 050°00` E 060°00` E 070°00` E 080°00È
ΔλZ= λV- λZ= 053°38`2 043°38`2 033°38`2 023°38`2
lg tgφV= 9,74741 9,74741 9,74741 9,74741
lg cosΔλZ= 9,77298 9,85958 9,92042 9,96195
lg tgφZ= 9,52039 9,60699 9,66783 9,70936
φZ= 18°08` S 18°20`2 S 22°01`6 S 24°57`4 S 27°07`0 S
Longitudinea λZ= 090°00` E 100°00` E 110°00` E 114°30` E
ΔλZ= λV- λZ= 013°38`2 003°38`2 006°21`8
lg tgφV= 9,74741 9,74741 9,74741
lg cosΔλZ= 9,98758 9,99912 9,99732
lg tgφZ= 9,73499 9,74653 9,74473
φZ= 28°30`7 S 29°09`3 S 29°03`3 S 28°46` S
ΔλV2
ΔλV2`
50
Problema numărul 7
Plecare: GUADALUPE Sosire: BORONGAN

φA= 29°00`N φB= 11°40` N
λA=118°30`W λB=125°30` E

λB=+125°30` φB=+11°40`  φcB=+ 7002

-λA =+118°30` -φA=- 29°00`  -φcA=-18083 10=10,00000
Δλ`=+244°00` Δφ=- 17°20` Δφc=-11081 -lg Δφc= 3,04458
Δλ=- 116°00` Δφm=1040` colg Δφc= 6,95542
Δλm=6960`
Δλ``=64°00`

lg a=8,99139 lg cos Δλ=9,64184
a=+0,09804 lg b=9,57459
+ b=- 0,37548 φA şi φB au acelaşi semn→ a>0
cosM=-0,27744 Δλ>90º→b<0
M`=073°53`6 M=106°06`6 M= 63664 Mm
lg Δλm=3,84261 lg Δφm=3,01703
lg tgD=0,79803 lg m=3,82047
D=80°57`2 (SW) D=261°0 m=66141 Mm

m=66141 Mm
-M=63664 Mm
m-M= 2477 Mm
51
+ - + - - + + -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,31489 lg tgφA=9,74375
lg x1=9,30305 lg y1= 9,37375 lg x2=9,78102 lg y2=8,99400
x1=+0,20093 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=- 0,60398
+y1=+0,23646 φBN→x1+ + y2=- 0,09863 φAN→ sinφA +
ctgDi=+0,43739 φAN→ x2- ctgDf=- 0,70261 φBN→ sinφB +
Di=66°22`6 (NW) Di=293°6 Df= 54°54`5 (SE) Df=234°9

φV1=36°44`6 N φV2=36°44`6 S

lgsinφA=9,68557 λA=-118°30`0 lg sinφB=9,30582 λB=+125°30`0
lg tgDi=0,35915 ΔλV1=-042°03`4 lg tgDf=0,15330 ΔλV2=- 106°03`4
lgctgΔλV1=0,04472 λV1=-160°33`4 lgctgΔλV2=9,45912 λV2=+019°26`6
ΔλV1=042°03`3 λV1= 160°33`4W ΔλV2`=073°56`6 λV2=019°26`6E
exact: ΔλV1=042°03`4 ΔλV2=106°03`4

ΔλZ= λV- λZ= 40°33`4 30°33`4 20°33`4 10°33`4
lg tgφV= 9,87306 9,87306 9,87306 9,87306
lg cosΔλZ= 9,88068 9,93507 9,97143 9,99259
lg tgφZ= 9,75374 9,80813 9,84449 9,86565
φZ= 29°00` N 29°33`7N 32°44`2 N 34°57`3 N 36°16`5 N
52
Punct intermediar Z5 Z6 Z7 Z8 Z9
Longitudinea λZ= 160°00` W 170°00` W 180°00` 170°00` E 160°00` E
ΔλZ= λV- λZ= 00°33`4 9°26`6 19°26`6 29°06`6 39°26`6
lg tgφV= 9,87306 9,87306 9,87306 9,87306 9,87306
lg cosΔλZ= 9,99998 9,99407 9,97450 9,93994 9,88776
lg tgφZ= 9,87304 9,86713 9,84756 9,81300 9,76082
φZ= 36°44`5 N 36°22`1N 35°08`7 N 33°01`7 N 29°57`9 N

Longitudinea λZ= 150°00` E 140°00` E 130°00` E 125°30` E
ΔλZ= λV- λZ= 49°26`6 59°26`6 69°26`6
lg tgφV= 9,87306 9,87306 9,87306
lg cosΔλZ= 9,81305 9,70620 9,54547
lg tgφZ= 9,68611 9,57926 9,41853
φZ= 25°53`5 N 20°47`0 N 14°41`3 N 11°40` N
ΔλV2`
53
Problema numărul 8
Plecare: BASHI CHAN Sosire: LOS ANGELES

φA= 21°18`N φB= 32°50` N
λA= 122°27È λB= 120°10` W

λB=- 120°10` φB=+32°50`  φcB=+20751

-λA =- 122°27` -φA=- 21°18`  -φcA=- 13001 10=10,00000
Δλ`=- 242°37` Δφ=+11°32` Δφc= 7750 -lg Δφc= 2,88930
Δλ=+117°23` Δφm= 692` colg Δφc= 7,11070
Δλm= 7043`
Δλ``= 62°37`

lg sin φA= 9,56021 lg cos φA= 9,96927
lg sin φB= 9,73416 lg cos φB= 9,92441
lg a= 9,29437 lg cos Δλ= 9,66270
a=+0,19696 lg b= 9,55638
cosM=- 0,16310 Δλ>90º→b<0
M= 080°36`8 M`= 099°23`2 M= 59632 Mm
lg Δλm=3,84776 lg Δφm=2,84011
lg tgD=0,95846 lg m=3,80114
D=83°43`2 D=083°7 m=63262 Mm
m= 63262 Mm
-M= 59632 Mm
m-M= 3630 Mm
54
+ - + - - + + -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 9,80975 lg tgφA= 9,59094

lg cosφA= 9,96927 lgsinφA=9,56021 lg cosφB= 9,92441 lgsinφB= 9,73416
lgcosecΔλ= 0,05161 lgctgΔλ=9,71431 lgcosecΔλ= 0,05161 lgctgΔλ= 9,71431
lg x1= 9,83063 lg y1=9,27452 lg x2= 9,56696 lg y2= 9,44847
x1=+0,67706 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=- 0,36894
+y1=+0,18816 φBN→x1+ +y2=- 0,28085 φAN→ sinφA+
ctgDi=+0,86522 φAN→x2- ctgDf=- 0,64979 φBN→ sinφB+
Di=49°08`0 (NE) Di=049°1 Df= 56°59`1(SE) Df=123°0

lg sin Di= 9,87866 lg sin Df= 9,92352
lg cosφV1= 9,84973 lg cosφV2= 9,84793
φV1= 45°12`3 N φV2= 45°12`3 S

lgsinφA= 9,56021 λA=+122°27`0 lg sinφB=9,73416 λB=- 120°10`0
lg tgDi= 0,06288 ΔλV1=+067°13`5 lg tgDf=0,18723 ΔλV2=+129°50`5
lgctgΔλV1= 9,62309 λV1`=+189°40`5 lgctgΔλV2=9,92139 λV2=+009°40`5
ΔλV1=067°13`5 λV1=170°19`5W ΔλV2`=050°09`4 λV2=009°40`5E
exact: ΔλV2`=050°09`5
ΔλV2=129°50`5

Longitudinea λZ= 122º27´0E 130º00É 140º00É 150º00É 160º00É
ΔλZ= λV- λZ= 59º40´5 49º40´5 39º40´5 29º40´5
lg tgφV= 0,00311 0,00311 0,00311 0,00311
lg cosΔλZ= 9,70321 9,81099 9,88631 9,93894
lg tgφZ= 9,70632 9,8141 9,88942 9,94205
φZ= 21º18Ń 26º57´3N 33º05´7 N 37º47´0 N 41º11´3 N
55
Longitudinea λZ= 170º00É 180º00´ 170º00´W 160º00´W 150º00´W
ΔλZ= λV- λZ= 19º40´5 09º40´5 00º19´5 10º19´5 20º19´5
lg tgφV= 0,00311 0,00311 0,00311 0,00311 0,00311
lg cosΔλZ= 9,97387 9,99378 9,99999 9,99291 9,97208
lg tgφZ= 9,97698 9,99689 0,00310 9,99602 9,97519
φZ= 43º28´9 N 44º47´7 N 45º12´3 N 44º44´2 N 43º21´9 N
Punct intermediar Z10 Z11 B

Longitudinea λZ= 140º00´W 130º00´W 120º10´W
ΔλZ= λV- λZ= 30º19´5 40º19´5
lg tgφV= 0,00311 0,00311
lg cosΔλZ= 9,93610 9,88217
lg tgφZ= 9,93921 9,88528
φZ= 41º00´2 N 37º31´1 N 32º50´0N
180°
Di
V
Z6 Z7 Z8
Z5 Z9
Z4 Z10
Z3 Z11 LOS
Z2 ANGELES
Z1
m B
A D
BASHI ΔλV2` Df
CHAN ΔλV2
ΔλV1
Δλ
56
Problema numărul 9
Plecare: NOUA CALEDONIE Sosire: CALAO

φA= 23°00` S φB= 12°00` S
λA=166°00` E λB=077°10` W
A) Calculul diferenţei de longitudine Δλ, a diferenţei de latitudine Δφ şi

de latitudine crescândă Δφc
λB=- 77°10` φB=- 12°00`  φcB=- 7205

-λA =- 166°00` -φA=+23°00`  -φcA=-14096 10=10,00000
Δλ`=- 243°10` Δφ=+11°00` Δφc= 6891 -lg Δφc= 2,83828
Δλ=+116°50` Δφm=660` colg Δφc= 7,16172
Δλm=7010`
Δλ``=63°10`

lg sin φA= 9,59188 lg cos φA=9.96403
lg sin φB= 9,31788 lg cos φB=9.99040
lg a= 8,90976 lg cos Δλ=9.65456
a=+ 0,08124 lg b=9.60899
cosM=- 0,32519 Δλ>90º→b<0
M`=071°01`4 M=108°58`6 M= 65386 Mm
lg Δλm=3.84572 lg Δφm=2.81954
colg Δφc=7.16172 lg secD=1.00947
lg tgD=1.00744 lg m=3.82901
D=84°23`1 (NE) D=084°4 m=67454 Mm
m=67454 Mm
-M=65386 Mm
m-M= 2068 Mm
57
- - - - + + - -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 9.32747 lg tgφA= 9.62785

lg cosφA= 9.96403 lg sinφA= 9.59188 lg cosφB= 9.99040 lg sinφB=9.31788
lgcosecΔλ= 0.04948 lg ctgΔλ= 9.70404 lgcosecΔλ= 0.04948 lgctgΔλ=9.70404
lg x1= 9.34098 lg y1= 9.29592 lg x2= 9.66773 lg y2=9.02192
x1=-0.21927 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=+0.46530
+y1=-0.19766 φBS→x1- + y2=+0.10518 φAS→ sinφA -
ctgDi=-0.41693 φAS→ x2+ ctgDf=+0.57048 φBS→ sinφB -
Di=67°22`0 (SE) Di=112°6 Df= 60°17`8(NE) Df=060°3

lg cosφA=9.96403 lg cosφB=9.99040
lg sin Di=9.96520 lg sin Df=9.93882
lg cosφV1=9.92923 lg cosφV2=9.92922
φV1=31°49`7 S φV2=31°49`8 N
exact: φV=31°49`8

lgsinφA=9.59188 λA=+166°00` lgsinφB=9.31788 λB=- 077°10`0
lgtgDi=0.37992 ΔλV1=+ 46°51`5 lgtgDf=0.24377 ΔλV2=+110°01`5
lgctgΔλV1=9.97180 λV1=+ 212°15`5 lgctgΔλV2=9.56165 λV2=+032°51`5
ΔλV1=+046°51`5 λV1=- 147°08`5 ΔλV2`=069°58`5 λV2=032°51`5E
λV1=147°08`5W ΔλV2=110°01`5

Longitudinea λZ= 166°00` E 170°00` E 180°00` 170°00`W 160°00`W
ΔλZ= λV- λZ= 42°51`5 32°51`5 22°51`5 12°51`5
lg tgφV= 9.79292 9.79292 9.79292 9.79292
lg cosΔλZ= 9.86513 9.92429 9.96448 9.98897
lg tgφZ= 9.65805 9.71721 9.75740 9.78189
φZ= 23°00` S 24°28` S 27°32`4 S 29°46`2 S 31°10`9 S
58
Longitudinea λZ= 150°00`W 140°00`W 130°00`W 120°00`W 110°00`W
ΔλZ= λV- λZ= 02°51`5 07°08`5 17°08`5 27°08`5 37°08`5
lg tgφV= 9.79292 9.79292 9.79292 9.79292 9.79292
lg cosΔλZ= 9.99946 9.99662 9.98027 9.94933 9.90154
lg tgφZ= 9.79238 9.78954 9.77319 9.74225 9.69446
φZ= 31°47`9 S 31°37`8 S 30°40`5 S 28°55`0 S 26°19`7 S

Longitudinea λZ= 100°00`W 90°00`W 80°00`W 77°10`W
ΔλZ= λV- λZ= 47°08`5 57°08`5 67°08`5
lg tgφV= 9.79292 9.79292 9.79292
lg cosΔλZ= 9.83263 9.73445 9.58934
lg tgφZ= 9.62555 9.52737 9.38226
φZ= 22°53`5 S 18°36`8 S 13°33`4 S 12°00` S
ΔλV1 CALAO
Δλ Z12 B Df
Z11
m
NOUA CALEDONIE D Z10 ΔλV2
A Z1
Z2 Z9
Z3 Z8
Z4 Z7
Z5 Z6
Di V ΔλV2`
59
Problema numărul 10
Plecare: GUAYAQUIL Sosire: AUCKLAND

φA= 03°17`0 S φB= 33°30`0 S
λA=080°36`0 W λB=172°30`0 E

λB=+172°30`0 φB= -33°30`0  φcB=- 2122`7

-λA =+080°36`0 -φA=+03°17`0  -φcA=+ 195`8 10=10,00000
Δλ`=+253°06`0 Δφ= -30°13`0 Δφc=- 1926`9 -lg Δφc= 3,28486
Δλ=- 106°54`0 Δφm=1813` colg Δφc= 6,71514
Δλm=6414`
Δλ``=73°06`0

lg a=8,49984 lg cos Δλ=9,46345
a=+0,03161 lg b=9,38385
cosM=- 0,21041 Δλ>90º→b<0
M`=77°51`2 M=102°08`8 M= 61288 Mm
lg Δλm=3,80713 lg Δφm=3,25840
lg tgD=0,52227 lg m=3,79943
D=73°16`7 (SW) D=253°3 m=63013 Mm
m=63013 Mm
-M=61288 Mm
m-M= 1725 Mm
60
- - - - + + - -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 9,82078 lg tgφA=8,75867

lg cosφA= 9,99929 lg sinφA= 8,75795 lg cosφB=9,92111 lg sinφB=9,74189
lgcosecΔλ= 0,01917 lg ctgΔλ= 9,48262 lgcosecΔλ=0,01917 lgctgΔλ=9,48262
lg x1= 9,83924 lg y1= 8,24057 lg x2=8,69895 lg y2=9,22451
x1=-0,69062 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=+0,05000
+y1=-0,01740 φBS→x1- +y2=+0,16769 φAS→ sinφA -
ctgDi=-0,70802 φAS→ x2+ ctgDf= 0,21769 φBS→ sinφB -
Di= 54°42`0 (SW) Di=234°7 Df= 77°43`1(NW) Df=282°3

lg sin Di= 9,91176 lg sin Df= 9,98995
lg cosφV1= 9,91105 lg cosφV2= 9,91106
φV1= 35°26`0S φV2= 35°258`N
exact: φV= 35°25`9

ctgΔλV1=sinφA tgDi λV1=λA+ΔλV1 ctgΔλV2=sinφB tgDf λV2=λB+ΔλV2
lgsinφA=8,75795 λA=-080°36`0 lgsinφB=9,74189 λB= +172°30`0
lgtgDi=0,14994 ΔλV1=-085°22`5 lgtgDf=0,66214 ΔλV2=- 158°28`5
lgctgΔλV1=8,90789 λV1=-165°58`5 lgctgΔλV2=0,40403 λV2= +014°01`5
ΔλV1=85°22`5 λV1=165°58`5W ΔλV2`=021°31`5 λV2=014°01`5E
ΔλV2=158°28`5

Longitudinea λZ= 80°36`0W 90°00`0W 100°00`0W 110°00`0W 120°00`0W
ΔλZ= λV- λZ= 75°58`5 65°58`5 55°58`5 45°58`5
lg tgφV= 9,85217 9,85217 9,85217 9,85217
lg cosΔλZ= 9,38443 9,60974 9,74784 9,84197
lg tgφZ= 9,23660 9,46191 9,60001 9,69414
φZ= 03°17`0S 09°47`S 16°09`3S 21°42`5S 26°18`7S
61
ΔλZ= λV- λZ= 35°58`5 25°58`5 15°58`5 05°58`5 04°01`5
lg tgφV= 9,85217 9,85217 9,85217 9,85217 9,85217
lg cosΔλZ= 9,90810 9,95375 9,98290 9,99763 9,99893
lg tgφZ= 9,76027 9,80592 9,83507 9,84980 9,85110
φZ= 29°56`0S 32°36`2S 34°22`4S 35°17`0S 35°21`9S
Punct intermediar Z10 B

Longitudinea λZ= 180°00`0W 172°30`0E
ΔλZ= λV- λZ= 14°01`5
lg tgφV= 9,85217
lg cosΔλZ= 9,98686
lg tgφZ= 9,83903
φZ= 34°37`0S 33°30`0S
ΔλV2
ΔλV1
Δλ A
GUAYAQUIL
ΔλV2` D
Z1
m Di
Z2
Z
3
Z4
Df
B Z5
AUCKLAND Z7 Z 6
Z 10 V Z9 Z8
62
4.2 ORTODROME CE TRAVERSEAZĂ ECUATORUL
Plecare: HALIFAX Sosire: SALDOHNA

φA= 44°20`N φB= 32°50` S
λA=063°20`W λB=017°40` E

λB=+017°40` φB=-32°50`  φcB=-20751

-λA =+063°20` -φA=-44°20`  -φcA=-29576 10=10,00000
Δλ`=+81°00` Δφ=-77°10` Δφc=-50327 - lgΔφc= 3,70180
Δλ=+81°00` Δφm=4630` colgΔφc= 6,29820
Δλm=4860`
Δλ``=81°00`

lg a=9,57853 lg cos Δλ=9,19433
a=- 0,37890 lg b=8,97322
+ b=+0,09402 φA şi φB au semne diferite→ a<0
cosM=- 0,28488 Δλ<90º→b>0
M`=73°26`9 M= 106°33`1 M=63931 Mm

lg Δλm= 3,68664 lg Δφm=3,66558
colg Δφc= 6,29820 lg secD=0,14307
lg tgD= 9,98484 lg m=3,80865
D= 44°00`0 (SE) D=136°0 m=64365 Mm

m= 64365 Mm
-M= 63931 Mm
m-M= 434 Mm
63
- - + + - + - +
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,80975 lg tgφA=9,98989
lg x1=9,66961 lg y1= 9,04408 lg x2=9,91968 lg y2=8,93387
x1=-0,46732 Δλ<90º→ctgΔλ+ x2=-0,83115
+y1=-0,11068 φBS→x1- + y2=-0,08588 φAN→ sinφA+
ctgDi=-0,57800 φAN→ x2- ctgDf=-0,91703 φBS→ sinφB -
Di=59°58`3 (SE) Di=120°0 Df=47°28`7(SE) Df=132°5

φV1=51°44`2 N φV2=51°44`2 S

lg sinφA=9,84437 λA=- 063°20`0 lg sinφB=9,73416 λB=+ 017°40`0
lg tgDi=0,23806 ΔλV1=-039°35`7 lg tgDf=0,03762 ΔλV2=+ 059°24`3
lgctgΔλV1=0,08243 λV1=-102°55`7 lgctgΔλV2=9,77178 λV2=+ 077°04`3
ΔλV1=039°35`7 λV1=102°55`7W ΔλV2=059°24`3 λV2 =077°04`3E

ΔλZ= λV- λZ= 042°55`7 052°55`7 062°55`7 072°55`7
lg tgφV= 0,10308 0,10308 0,10308 0,10308
lg cosΔλZ= 9,86463 9,78018 9,65811 9,46771
lg tgφZ= 9,96771 9,88326 9,76119 9,57079
φZ= 44°20`0 N 42°52`3 N 37°23`4 N 29°59`1N 20°25`0 N
64
Longitudinea λZ= 020°00` W 010°00` W 000°00` 010°00È 017°40` E
ΔλZ= λV- λZ= 082°55`7 087°04`3 077°04`3 067°04`3
lg tgφV= 0,10308 0,10308 0,10308 0,10308
lg cosΔλZ= 9,09030 8,70831 9,34973 9,59060
lg tgφZ= 9,19338 8,81139 9,45281 9,69368
φZ= 08°52`3 N 03°42`4 S 15°50`2 S 26°17`2 S 32°50` S
V2
ΔλV2
SALDOHNA
Df
B
000°
Δλ
D
Di
A
HALIFAX
ΔλV1
V1
65
Plecare: CAPE TOWN Sosire: JACKSONVILLE

φA= 33°55`S φB= 30°20` N
λA=018°20È λB=081°15` W

λB=- 081°15` φB=+30°20`  φcB=+18999

-λA =- 018°20` -φA=+33°55`  -φcA=+21526 10=10,00000
Δλ`=- 099°35` Δφ=+64°15` Δφc=+ 40525 -lg Δφc= 3,60772
Δλ=- 099°35` Δφm=3855` colg Δφc= 6,39228
Δλm=5975`
Δλ``=80°25`

lg a=9,44994 lg cos Δλ=9,22137
a=- 0,28180 lg b=9,07643
+ b=- 0,11924 φA şi φB au semne opuse→ a<0
cosM=- 0,40104 Δλ>90º→b<0
- M`=066°21`4 M=113°38`6 M= 68186 Mm
lg Δλm=3,77634 lg Δφm=3,58602
lg tgD=0,16862 lg m=3,83681
D=55°51`2 (NW) D=304°1 m=68677 Mm
m=68677 Mm
-M=68186 Mm
m-M= 491 Mm
66
+ - - - + + + -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,76725 lg tgφA=9,82762
lg x1=9,69235 lg y1= 8,97409 lg x2=9,76978 lg y2=8,93079
x1=+0,49244 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=+0,58855
+y1=- 0,09421 φBN→x1+ +y2=- 0,08527 φAS→ sinφA -
ctgDi=+0,39823 φAS→ x2+ ctgDf=+0,50328 φBN→ sinφB +
Di=68°17`2(NW) Di=291°7 Df=63°17`1(NW) Df=296°7

φV1=39°33`5 S (exact 39°33`6) φV2= 39°33`6 N
F2) Calculul longitudinii vertexului Λv

lg sinφA=9,74662 λA=+018°20`0 lg sinφB=9,70332 λB=- 081°15`0
lg tgDi=0,39988 ΔλV1=+035°30`9 lg tgDf=0,29819 ΔλV2=- 044°54`1
lgctgΔλV1=0,14650 λV1=+053°50`9 lgctgΔλV2=0,00151 λV2=- 126°09`1
ΔλV1=035°30`9 λV1=053°50`9E ΔλV2=044°54`0 λV2=126°09`1W
(exact ΔλV2=044°54`1)

Longitudinea λZ= 018°20` E 010°00` E 000°00` 010°00` W 020°00`W
ΔλZ= λV- λZ= 043°50`9 053°50`9 063°50`9 073°50`9
lg tgφV= 9,91703 9,91703 9,91703 9,91703
lg cosΔλZ= 9,85804 9,77080 9,64419 9,44433
lg tgφZ= 9,77507 9,68783 9,56122 9,36136
φZ= 33°55` S 30°47`1 S 25°58`9 S 20°00`4 S 12°56`5 S
67
Longitudinea λZ= 030°00` W 040°00` W 050°00` W 060°00` W 070°00` W
ΔλZ= λV- λZ= 083°50`9 086°09`1 076°09`1 066°09`1 056°09`1
lg tgφV= 9,91703 9,91703 9,91703 9,91703 9,91703
lg cosΔλZ= 9,03004 8,82682 9,37904 9,60672 9,74585
lg tgφZ= 8,94707 8,74385 9,29607 9,52375 9,66288
φZ= 05°03`5 S 03°10`4 N 11°11`1 N 18°28`2 N 24°42`5 N

Longitudinea λZ= 080°00` W 081°15` W
ΔλZ= λV- λZ= 046°09`1
lg tgφV= 9,91703
lg tgφZ= 9,75761
φZ= 29°46`9 N 30°20`0 N
V2 Df JACKSONVILLE
00°
m
D
CAPE TOWN
Di A
V1
ΔλV2 Δλ ΔλV1
68
Plecare: BENIN RIVER Sosire: PUERTO GALLEGOS

φA= 05° 35’ N φB= 51° 35’ S
λA=005° 10’ E λB=068° 50’ W

λB=- 068° 50’ φB=- 51°35’  φcB=-36067

-λA =- 005° 10’ -φA=- 05°35’  -φcA=- 3333 10=10,00000
Δλ`=- 074° 00’ Δφ=- 57° 10’ Δφc=-39400 -lg Δφc= 3,59550
Δλ=+074° 00’ Δφm= 3430’ colg Δφc= 6,40450
Δλm= 4440’
Δλ``= 74°00’

lg sin φA= 8,98808 lg cos φA= 9,99793
lg sin φB= 9,89405 lg cos φB= 9,79335
lg a= 8,88213 lg cos Δλ= 9,44034
a= - 0,07623 lg b= 9,23162
+ b= +0,17046 φA şi φB au semne diferite→ a<0
cosM= +0,09423 Δλ<90º→b>0
M= 84°35’6 M= 50756 Mm

lg Δλm= 3,64738 lg Δφm= 3,53529
colg Δφc= 6,40450 lg secD= 0,17799
lg tgD= 0,05188 lg m= 3,71328
D= 48°24’8(SW) D= 228°4 m= 51675 Mm
m= 51675 Mm
-M= 50756 Mm
m-M= 919 Mm
69
- - + + - + - +
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 0,10069 lg tgφA= 8,99015

lg cosφA= 9,99793 lgsinφA= 8,98808 lg cosφB= 9,79335 lg sinφB= 9,89405
lgcosecΔλ= 0,01716 lgctgΔλ= 9,45750 lgcosecΔλ= 0,01716 lgctgΔλ= 9,45750
lg x1= 0,11578 lg y1= 8,44558 lg x2= 8,80066 lg y2= 9,35155
x1=-1,30551 Δλ<90º→ ctgΔλ+ x2=-0,06319
+y1=-0,02790 φBS→x1- +y2=-0,22467 φAN→ sinφA+
ctgDi=-1,33341 φAN→ x2- ctgDf=-0,28786 φBS→ sinφB -
Di=36°52’1(SW) Di= 216°9 Df=73°56’5 (SW) Df=253°9

lg sin Di= 9,77814 lg sin Df= 9,98271
lg cosφV1= 9,77607 lg cosφV2= 9,77606
φV1=53°20’1 N φV2=53°20’2 S
exact: φV=53°20’1

lg sinφA= 8,98808 λA=+005°10’0 lg sinφB= 9,89405 λB= -068°50’0
lg tgDi= 9,87504 ΔλV1=+085°49’6 lg tgDf= 0,54084 ΔλV2= -020°10’4
lgctgΔλV1= 8,86312 λV1=+090°59’6 lgctgΔλV2= 0,43489 λV2= -089°00’4
ΔλV1=085°49’6 λV1=090°59’6E ΔλV2= 020°10’3 λV2=089°00’4W
exact: ΔλV2=020°10’4

0 0 0 0 0
Longitudinea λZ= 005 10’E 000 00’ 010 00’W 020 00’W 030 00’W
ΔλZ= λV- λZ= 089°00΄4 079°00΄4 069°00΄4 059°00΄4
lg tgφV= 0,12818 0,12818 0,12818 0,12818
lg cosΔλZ= 8,23895 9,28034 9,55420 9,71176
lg tgφZ= 8,36713 9,40852 9,68238 9,83994
0
φZ= 05 35’N 01°20΄0S 14°22΄1S 25°42΄0S 34°40΄4S
70
0 0 0 0
Longitudinea λZ= 040 00’W 050 00’W 060 00’W 068 50’W
ΔλZ= λV- λZ= 049°00΄4 039°00΄4 029°00΄4
lg tgφV= 0,12818 0,12818 0,12818
lg cosΔλZ= 9,81688 9,89046 9,94179
lg tgφZ= 9,94506 0,01864 0,06997
φZ= 41°23΄1S 46°13΄8S 49°35΄7S 51035’S
V1
ΔλV1
BENIN RIVER
Di
A
Z1
Z2
Z3
D
Δλ
Z4
m
Z5
Z6
GALLEGOS
PUERTO
Z7
B
ΔλV2
V2
Df
71
Plecare: I. BOUGAINVILLE Sosire: CRESCENT CITY

φA= 06º08´S φB= 41º44Ń
λA=155º40É λB= 124º12´W

λB=- 124º12´ φB=+41º44´  φcB= +27449

-λA =- 155º40´ -φA=+ 6º08´  -φcA=+ 3662 10=10,00000
Δλ`=- 279º52´0 Δφ=+47º52´ Δφc= 31111 -lg Δφc= 3,49291
Δλ=+080º08´0 Δφm=2872´ colg Δφc= 6,50709
Δλm=4808´
Δλ``=80º08´

lg sin φA= 9,02874 lg cos φA= 9,99751
lg sin φB= 9,82326 lg cos φB= 9,87288
lg a= 8,85200 lg cos Δλ= 9,23390
a=- 0,07112 lg b= 9,10429
+ b=+0,12714 φA şi φB au semne opuse →a<0
cosM=+0,05602 Δλ<90º→ b>0
M=86º47´3 M= 52073 Mm
lg Δλm= 3,68196 lg Δφm=3,45818

colg Δφc= 6,50709 lg secD=0,26500
lg tgD= 0,18905 lg m=3,72318
D=57º05´7(NE) D=057º1 m=52866 Mm
m=52866 Mm
-M=52073 Mm
m-M= 793 Mm
72
+ - - + + + + +
ctgDi=tgφBcosφAcosecΔλ-sinφActgΔλ ctgDf=-tgφAcosφBcosecΔλ+sinφctgΔλ
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 9,95037 lg tgφA= 9,03124

lg cosφA= 9,99751 lgsinφA=9,02874 lg cosφB= 9,87288 lgsinφB= 9,82326
lgcosecΔλ= 0,00647 lgctgΔλ=9,24037 lgcosecΔλ= 0,00647 lgctgΔλ= 9,24037
lg x1= 9,95435 lg y1=8,26911 lg x2= 8,91059 lg y2= 9,06363
x1=+0,90022 Δλ<90º→ctgΔλ+ x2=+0,08139
+y1=+0,01858 φBN→x1+ +y2=+0,11578 φAS→ sinφA-
ctgDi=+0,91880 φAS→x2+ ctgDf=+0,19717 φBN→ sinφB+
Di=47º25´4(NE) Di=047º4 Df= 78º50´8(NE) Df=078º8

lg sin Di= 9,86710 lg sin Df= 9,99172
lg cosφV1= 9,86461 lg cosφV2= 9,86460
φV1=42º55´9 S φV2=42º56´0 N
exact: φV= 42 º56´0

lgsinφA=9,02874 λA=+155º40´0 lg sinφB=9,82326 λB=- 124º12´0
lg tgDi=0,03678 ΔλV1= - 83º22´0 lg tgDf=0,70518 ΔλV2=+016º30´0
lgctgΔλV1=9,06552 λV1=+072º18´0 lgctgΔλV2=0,52844 λV2=- 107º42´0
ΔλV1=83º22´0 λV1=072º18´0E ΔλV2=016º29´9 λV2=107º42´0W
exact: ΔλV2=016º30´0

Longitudinea λZ= 155º40É 160º00É 170º00É 180º00´ 170º00´W
ΔλZ= λV- λZ= 087º42´0 082º18´0 072º18´0 062º18´0
lg tgφV= 9,96864 9,96864 9,96864 9,96864
lg cosΔλZ= 8,60349 9,12706 9,48292 9,66731
lg tgφZ= 8,57213 9,09570 9,45156 9,63595
φZ= 06º08´S 02º08´3 S 07º06´3 N 15º47´6 N 23º23´2 N
73
Longitudinea λZ= 160º00´W 150º00´W 140º00´W 130º00´W 124º12´W
ΔλZ= λV- λZ= 052º18´0 042º18´0 032º18´0 022º18´0
lg tgφV= 9,96864 9,96864 9,96864 9,96864
lg cosΔλZ= 9,78642 9,86902 9,92699 9,96624
lg tgφZ= 9,75506 9,83766 9,89563 9,93488
φZ= 29º38´2 N 34º31´9 N 38º10´8 N 40º43´2 N 41º44Ń
74
Plecare: SAN FRANCISCO Sosire: I BOUGAINVILLE

φA= 37°35`N φB= 06°08` S
λA=123°00`W λB=155°40È

λB=+155°40` φB=- 06°08`  φcB=- 3662

-λA =- 123°00` -φA=- 37°35`  -φcA=- 24226 10=10,00000
Δλ`=+278°40` Δφ=- 43°43` Δφc=- 27888 -lg Δφc= 3,44542
Δλ=- 081°20` Δφm=2623` colg Δφc= 6,55458
Δλm=4880`
Δλ``=81°20`

lg a=8,81401 lg cos Δλ=9,17807
a=-0,06516 lg b=9,07456
+ b=+0,11873 φA şi φB au semne diferite→ a<0
cosM=+0,05357 Δλ<90º→b>0
M=086°55`8 M= 52158 Mm
lg Δλm=3,68842 lg Δφm=3,41880
lg tgD=0,24300 lg m=3,72317
D=60°15`2 (SW) D=240°3 m=52865 Mm
m=52865 Mm
-M=52158 Mm
m-M= 707 Mm
75
- - + + - + - +
ctgDi=tgφBcosφAcosecΔλ–sinφActgΔλ ctgDf=-tgφAcosφBcosecΔλ+sinφBctgΔλ
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,03124 lg tgφA=9,88629
lg x1=8,93521 lg y1= 8,96833 lg x2=9,88879 lg y2=8,21180
x1=- 0,08614 Δλ<90º→ctgΔλ+ x2=-0,77409
+y1=- 0,09297 φBS→x1- +y2=-0,01629 φAN→ sinφA +
ctgDi=- 0,17911 φAN→ x2- ctgDf=-0,79038 φBS→ sinφB -
Di=79°50`7 (SW) Di=259°8 Df=51°40`7(SW) Df=231°7

φV1=38°44`1 N φV2=38°44`0 S
exact: φV= 38°44`1

lg sinφA=9,78527 λA=-123°00`0 lg sinφB=9,02874 λB=+155°40`0
lg tgDi=0,74686 ΔλV1=+016°22`0 lg tgDf=0,10217 ΔλV2=- 082°18`0
ΔλV1=016°22` λV1=106°38`0W ΔλV2=082°18`1 λV2=073°22`0E
exact: ΔλV2=082°18`0

Longitudinea λZ= 123°00` W 130°00`W 140°00` W 150°00` W 160°00`W
ΔλZ= λV- λZ= 023°22`0 033°22`0 043°22`0 053°22`0
lg tgφV= 9,90426 9,90426 9,90426 9,90426
lg cosΔλZ= 9,96284 9,92177 9,86152 9,77575
lg tgφZ= 9,86710 9,82603 9,76578 9,68001
φZ= 37°35` N 36°22`0 N 33°49`2 N 30°14`9 N 25°34`7 N
76
Longitudinea λZ= 170°00` W 180°00` 170°00` E 160°00` E 155°40È
ΔλZ= λV- λZ= 063°22`0 073°22`0 083°22`0 086°38`0
lg tgφV= 9,90426 9,90426 9,90426 9,90426
lg cosΔλZ= 9,65155 9,45674 9,06264 8,76883
lg tgφZ= 9,55581 9,36100 8,96690 8,67309
φZ= 19°46`7 N 12°55`9 N 05°17`6 N 02°41`8 S 06°08` S
77
Plecare: SENDAI Sosire: STR. MAGELLAN

φA= 38°14`N φB= 52°30` S
λA=141°08È λB=075°00` W

λB=- 075°00` φB=- 52°30`  φcB= - 36959

-λA =- 141°08` -φA=- 38°14`  φcA= - 24718 10=10,00000
Δλ`=- 216°08` Δφ=- 90°44` Δφc= - 61677 -lg Δφc= 3,79012
Δλ=+143°52` Δφm=5444` colgΔφc= 6,20988
Δλm=8632`
Δλ``=36°08`

lg a=9,69107 lg cos Δλ=9,90722
a=- 0,49099 lg b=9,58681
+ b=- 0,38620 φA şi φB au semne diferite→ a<0
cosM=- 0,87719 Δλ>90º→b<0
M`=28°41`7 M=151°18`3 M= 90783 Mm
lg Δλm=3,93611 lg Δφm=3,73592
lg tgD=0,14599 lg m=3,97147
D=54°27`2 (SE) D=125°5 m=93642 Mm
m=93642 Mm
-M=90783 Mm
m-M= 2859 Mm
78
- - + - - + - -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 0,11502 lg tgφA=9,89645

lg cosφA= 9,89514 lgsinφA= 9,79160 lgcosφB=9,78445 lg sinφB= 9,89947
lgcosecΔλ= 0,22939 lgctgΔλ= 0,13662 lgcosecΔλ=0,22939 lgctgΔλ= 0,13662
lg x1= 0,23955 lgy1= 9,92822 lg x2=9,91029 lg y2= 0,03609
x1=- 1,73600 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=- 0,81337
+y1=+0,84766 φBS→x1- +y2=+1,08665 φAN→ sinφA+
ctgDi=- 0,88834 φAN→ x2- ctgDf=+0,27328 φBS→ sinφB -
Di= 48°23`0(SE) Di=131°6 Df= 74°42`9(NE) Df=74°7

g cosφA=9,89514 lg cosφB=9,78445
φV1=54°02`3 N φV2=54°02`3 S

lg tgDi=0,05141 ΔλV1=- 055°08`3 lg tgDf=0,56338 ΔλV2=- 019°00`3
lg ctgΔλV1=9,84301 λV1=+085°59`7 lgctgΔλV2=0,46285 λV2=- 094°00`3
ΔλV1=055°08`2 λV1=085°59`7 E ΔλV2=19°00`4 λV2=094°00`3 W
exact: ΔλV1=055°08`3 exact: ΔλV2=19°00`3

ΔλZ= λV- λZ= 64°00`3 74°00`3 84°00`3 85°59`7
lg tgφV= 0,13935 0,13935 0,13935 0,13935
lg cosΔλZ= 9,64176 9,44021 9,01887 8,84413
lg tgφZ= 9,78111 9,57956 9,15822 8,98348
φZ= 38°14` N 31°08`2 N 20°47`8 N 08°11`5 N 05°29`9 S
79
ΔλZ= λV- λZ= 75°59`7 65°59`7 55°59`7 45°59`7 35°59`7
lg tgφV= 0,13935 0,13935 0,13935 0,13935 0,13935
lg cosΔλZ= 9,38383 9,60940 9,74762 9,84181 9,90799
lg tgφZ= 9,52318 9,74875 9,88697 9,98116 0,04734
φZ= 18°26`8 S 29°16`8 S 37°37`6 S 43°45`5 S 48°07`0 S

ΔλZ= λV- λZ= 25°59`7 15°59`7 05°59`7 04°00`3 14°00`3
lg tgφV= 0,13935 0,13935 0,13935 0,13935 0,13935
lg cosΔλZ= 9,95368 9,98285 9,99763 9,99894 9,98689
lg tgφZ= 0,09303 0,12220 0,13698 0,13829 0,12624
φZ= 51°05`4 S 52°57`4 S 53°53`4 S 53°58`3 S 53°12`7 S
Punct intermediar B
Longitudinea λZ= 075°00` W
ΔλZ= λV- λZ=
lg tgφV=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= 52°30` S
80
Plecare: CANAL PANAMA Sosire: WELLINGTON

φA= 07°10`N φB= 42°00` S
λA=080°00`W λB=175°00` E

λB=+175°00` φB=- 42°00`  φcB=- 27663

-λA =+080°00` -φA=- 07°10`  -φcA=- 4283 10=10,00000
Δλ`=+255°00` Δφ=- 49°10` Δφc=- 31946 -lg Δφc= 3,50442
Δλ=- 105°00` Δφm=2950` colg Δφc= 6,49558
Δλm=6300`
Δλ``= 75°00`

g sin φB=9,82551 lg cos φB=9,87107
lg a=8,92157 lg cos Δλ=9,41300
a=-0,08348 lg b=9,28066
+ b=-0,19084 φA şi φB au semne diferite → a<0
cosM=-0,27432 Δλ>90º→b<0
M`=74°04`7 M=105°55`3 M=63553 Mm
lg Δλm=3,79934 lg Δφm=3,46982
lg tgD=0,29492 lg m=3,81444
D=63°06`7 (SW) D=243°1 m=65229 Mm
m=65229 Mm
-M=63553 Mm
m-M= 1676 Mm
81
- - + - - + - -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,95444 lg tgφA=9,09947
lg cosφA=9,99659 lgsinφA= 9,09606 lg cosφB=9,87107 lgsinφB=9,82551
lg x1=9,96609 lg y1= 8,52411 lg x2=8,98560 lg y2=9,25356
x1= -0,92489 Δλ>90º→ctgΔλ- x2= -0,09674
+y1=+0,03343 φBS→x1- +y2=+0,17929 φAN→ sinφA+
ctgDi= -0,89146 φAN→ x2- ctgDf=+0,08255 φBS→ sinφB -
Di=48°17`1 (SW) Di=228°3 Df=85°16`9(NW) Df=274°7

φV1=42°12`9 N φV2=42°12`9 S

lg sinφA=9,09606 λA=-080°00`0 lg sinφB=9,82551 λB=+175°00`0
lgctgΔλV1=9,14597 λV1=+002°02`0 lgctgΔλV2=0,90886 λV2=+182°02`0
ΔλV1=+082°02` λV1=002°02`0E ΔλV2=007°01`9 λV2=- 177°58`0
exact: ΔλV2=007°02`0 λV2=177°58`0W

ΔλZ= λV- λZ= 87°58`0 77°58`0 67°58`0 57°58`0
lg tgφV= 9,95771 9,95771 9,95771 9,95771
lg cosΔλZ= 8,54999 9,31907 9,57420 9,72461
lg tgφZ= 8,50770 9,27678 9,53191 9,68232
φZ= 07°10` N 01°50`6S 10°42`6 S 18°47`7 S 25°41`8 S
82
ΔλZ= λV- λZ= 47°58`0 37°58`0 27°58`0 17°58`0 07°58`0
lg tgφV= 9,95771 9,95771 9,95771 9,95771 9,95771
lg cosΔλZ= 9,82579 9,89673 9,94607 9,97829 9,99579
lg tgφZ= 9,78350 9,85444 9,90378 9,93600 9,95350
φZ= 31°16`6 S 35°34`4 S 38°42`3 S 40°47`6 S 41°56`3 S

Longitudinea λZ= 180°00` W 175°00` E
ΔλZ= λV- λZ= 002°02`0
lg tgφV= 9,95771
lg tgφZ= 9,95744
φZ= 42°11`8 S 42°00`0 S
83
4.3 PROBLEME DE DRUM MIXT
Plecare: SAN DIEGO Sosire: SU-AO

φA= 32° 40’ N φB= 24° 40’ N
λA=117° 15’ W λB=121° 55’ E

λB=+121°55’ φB=+24°40’  φcB=+15184

-λA =+117°15’ -φA=- 32°40’  -φcA=- 20633 10=10,00000
Δλ`=+239°10’ Δφ=- 08°00’ Δφc= 5449 -lg Δφc= 2,73632
Δλ=- 120°50’ Δφm= 480’ colg Δφc= 7,26368
Δλm= 7250’
Δλ``= 59°10’

lg sin φA= 9,73219 lg cos φA= 9,92522
lg sin φB= 9,62049 lg cos φB= 9,95844
lg a= 9,35268 lg cos Δλ= 9,70973
a=+0,22526 lg b= 9,59339
+ b=- 0,39209 φA şi φB au acelaşi semn → a>0
cosM=- 0,16683 Δλ>90º→b<0
M`= 80°23’8 M=099°36’2 M= 59762 Mm

lg Δλm= 3,86034 lg Δφm= 2,68124
colg Δφc= 7,26368 lg secD= 1,12523
lg tgD= 1,12402 lg m= 3,80647
D= 85°42’1(SW) D= 265°7 m= 64043 Mm

m= 64043 Mm
-M= 59762 Mm
m-M= 4281 Mm
84
+ - + - - + + -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 9,66204 lg tgφA= 9,80697

lg cosφA= 9,92522 lgsinφA= 9,73219 lg cosφB= 9,95844 lg sinφB= 9,62049
lgcosecΔλ= 0,06618 lgctgΔλ= 9,77591 lgcosecΔλ= 0,06618 lgctgΔλ= 9,77591
lg x1= 9,65344 lg y1= 9,50810 lg x2= 9,83159 lg y2= 9,39640
x1=+0,45024 Δλ>90º→ ctgΔλ- x2=-0,67856
+y1=+0,32218 φBN→x1+ +y2=-0,24912 φAN→ sinφA+
ctgDi=+0,77242 φAN→ x2- ctgDf=-0,92768 φBN→ sinφB+
Di=52°19’0(NW) Di= 307°7 Df=47°08’ 9(SW) Df=227°1
lg sin Di= 9,89840 lg sin Df= 9,86517
lg cosφV1= 9,82362 lg cosφV2= 9,82361
φV1=48°13’4 N 48°13’4 φV2=48°13’5 S
exact: φV=48°13’4
lg sinφA= 9,73219 λA=- 117°15’0 lg sinφB= 9,62049 λB=+121°55’0
lg tgDi= 0,11214 ΔλV1=- 055°03’3 lg tgDf= 0,03260 ΔλV2=- 114°13’3
lgctgΔλV1= 9,84433 λV1=- 172°18’3 lgctgΔλV2= 9,65309 λV2=+007°41’7
ΔλV1=055°03’3 λV1= 172°18’3W ΔλV2’= 065°46’7 λV2=007°41’7E
ΔλV2=-114°13’3
V1
ΔλV2`
85
Problema numărul 18m
Plecare: SAN DIEGO Sosire: SU-AO
φA= 32°40`N φB= 24°40` N
λA= 117°15`W λB= 121°55` E
φ= 44°45` N
A) Calculul longitudinii primului vertex λV1 şi a distanţei ortodromice M1
cosΔλv1=tgφA ctgφ cos M1=sinφA cosecφ
log tgφA= 9,80697 log sinφA= 9,73219
log ctgφ= 0,00379 log cosecφ= 0,15242
log cosΔλV1= 9,81076 logcos M1= 9,88461
ΔλV1= - 049°42` M1= 39°56`6
λA= - 117°15` M1= 23966 Mm
λV1= - 166°57`
λV1= 166°57` W
B) Calculul longitudinii celui de-al doilea vertex λv2 şi a distanţei
ortodromice M2
log tgφB= 9,66204 log sinφB= 9,62049
ΔλV2= +062°24`1 M2= 53°38`6
λB= +121°55`0 M2= 32186 Mm
λV2= +184°19`1
λV2= 175°40`9 W
C) Calculul distanţei pe paralelul limită (deplasarea est-vest) e
λV2= - 175°40`9 log ∆λVm= 2,71925
-λV1= +166°57` log cosφ= 9,85137
∆λV= - 008°43`9 log e= 2,57062
∆λVm= 523`9 m= 3721 Mm
D) Calculul distanţei totale pe drumul mixt d
d=M1+e+M2
M1= 23966 Mm
e= 3721 Mm
M2= 32186 Mm
d= 59873 Mm
86
E) Calculul longitudinii punctelor intermediare pe drumurile ortodromice
tgφZ=tgφ cosΔλZ
E1) Pentru prima ortodromă
Longitudinea λZ= 117°15`0W 120°00`W 130°00`W 140°00`W 150°00`W
ΔλZ= λV1- λZ= 46°57`0 36°57`0 26°57`0 16°57`0
lg tgφ= 9,99621 9,99621 9,99621 9,99621
lg cosΔλZ= 9,83419 9,90263 9,95007 9,98071
lg tgφZ= 9,83040 9,89884 9,94628 9,97692
φZ= 32°40`0N 34°05`2 N 38°23`2 N 41°27`9 N 43°28`7 N
Punct intermediar Z5 V1
Longitudinea λZ= 160°00`W 166°57`0W
ΔλZ= λV1- λZ= 06°57`0
lg tgφ= 9,99621
lg tgφZ= 9,99301
φZ= 44°32`3 N 44°45`1 N
E2) Pentru a doua ortodromă
Punct intermediar V2 Z1 Z2 Z3 Z4
Longitudinea λZ= 175°40`9 W 180°00` 170°00È 160°00È 150°00È
ΔλZ= λV2- λZ= 04°19`1 14°19`1 24°19`1 34°19`1
lg tgφ= 9,99621 9,99621 9,99621 9,99621
lg cosΔλZ= 9,99877 9,98630 9,95965 9,91694
lg tgφZ= 9,99498 9,98251 9,95586 9,91315
φZ= 44°45` N 44°40`1 N 43°50`8 N 42°05`6 N 39°18`5 N
Longitudinea λZ= 140°00È 130°00È 121°55`0 E
ΔλZ= λV2- λZ= 44°19`1 54°19`1
lg tgφ= 9,99621 9,99621
lg cosΔλZ= 9,85459 9,76588
lg tgφZ= 9,85080 9,76209
φZ= 35°20`8 N 30°02`2 N 24°40`0 N
87
Plecare: BASHI CHAN Sosire: ROCAS ALIJOS

φA=21°25` N φB=20°00` N
λA=121°00` E λB=107°45` W

λB=- 107°45` φB=+20°00`  φcB=+12173

-λA=+121°00` -φA=+21°25`  -φcA=+13076 10=10,00000
Δλ`=- 228°45` Δφ=- 01°25` Δφc=- 903 -lg Δφc= 1,95569
Δλ=+131°15` Δφm=85` colg Δφc= 8,04431
Δλm=7875`
Δλ``=48°45`
lg sin φA= 9.56247 lg cos φA=9.96893

lg sin φB= 9.53405 lg cos φB=9.97299
lg a= 9.09652 lg cos Δλ=9.81911
a=+0.12489 lg b=9.76103
+ b=- 0.57681 φA şi φB au acelaşi semn→ a>0
cosM=- 0,45190 Δλ>90º→b<0
M`=063°08` M=116°52` M= 7012 Mm
88
lg Δλm=3.89625 lg Δφm=1.92942
lg tgD=1.94056 lg m=3.87021
D=89°20`6 (SE) D=090°7 m=74167 Mm

m=74167 Mm
-M=70120 Mm
m-M= 4047 Mm

+ - + - - + + -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9.56107 lg tgφA= 9.59354

lg cosφA=9.96893 lgsinφA= 9.56247 lg cosφB= 9.97299 lg sinφB=9.53405
lgcosecΔλ=0.12387 lgctgΔλ= 9,94299 lgcosecΔλ= 0.12387 lgctgΔλ=9.94299
lg x1=9.65387 lg y1= 9,50546 lg x2= 9.69040 lg y2=9.47704
x1=+0.45068 Δλ>90º→ ctgΔλ- x2=-0.49023
+y1=+0.32023 φBN→x1+ +y2=-0.29994 φAN→ sinφA+
ctgDi=+0.77091 φAN→ x2- ctgDf=-0.79017 φBN→ sinφB+
Di=52°22`3 (NE) Di=052°4 Df=051°41`1(SE) Df=128°3

φV1=42°29`8 N φV2=42°29`8 S
89
lgtgDi=0.11301 ΔλV1=+ 64°39`3 lgtgDf=0.10228 ΔλV2=+113°24`3
lgctgΔλV1=9.67548 λV1=+185°39`3 lgctgΔλV2=9.63633 λV2=+005°39`3
ΔλV1=+64°39`3 λV1=- 174°20`7 ΔλV2`=066°35`7 λV2=005°39`3E
λV1=174°20`7W ΔλV2=113°24`3
V1
ΔλV1
V1 V
Δλ
??V2
V2
Di ΔλV2`
Δλ
A B
BASHI m
D ROCAS
CHAN ALIJOS Df
Problema numărul 19 m
Plecare:BASHI CHAN Sosire: ROCAS ALIJOS

φA=21°25` N φB=20°00` N
λA=121°00` E λB=107°45` W
Latitudine limită:φ=35°00` N

log tgφA=9,59354 log sinφA=9,56247
log ctgφ=0,15477 log cosecφ=0,24141
log cosΔλV1=9,74831 logcos M1=9,80388
ΔλV1=+055°56`0 M1=50°27`6
λA=+121°00`0 M1=30276 Mm
λV1=+176°56`0
λV1= 176°56`0 E
90
otodromice M2

log tgφB=9,56107 log sinφB=9,53405
ΔλV2=- 058°40`9 M2=53°23`7
λB=- 107°45`0 M2=32037 Mm
λV2=- 166°25`9
λV2=166°25`9W

λV2=- 166°25`9 log ∆λVm=2,99917
-λV1=- 176°56`0 log cosφ=9,91336
∆λV`=- 343°31`9 log e=2,91253
∆λV=+016°38`1 e=8176 Mm
∆λVm=998`1
d=M1+e+M2
M1=30276 Mm
e= 8176 Mm
M2=32037 Mm
d=70489 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ
Longitudinea λZ= 121°00` E 130°00` E 140°00È 150°00È 160°00È
ΔλZ= λV1- λZ= 46°56`0 36°56`0 26°56`0 16°56`0
lg tgφV1= 9,84523 9,84523 9,84523 9,84523
lg cosΔλZ= 9,83432 9,90272 9,95014 9,98075
lg tgφZ= 9,67955 9,74795 9,79537 9,82598
φZ= 21°25` N 25°33`3N 29°14`2N 31°58`5N 33°49`0N
91
Longitudinea λZ= 170°00È 176°56`0 E
ΔλZ= λV1- λZ= 6°56`0
lg tgφV1= 9,84523
lg tgφZ= 9,84204
φZ= 34°48`2N 35°00` N
Longitudinea λZ= 166°25`9 W 160°00`W 150°00`W 140°00`W 130°00`W
ΔλZ= λV2- λZ= 06°25`9 16°25`9 26°25`9 36°25`9
lg tgφV2= 9,84523 9,84523 9,84523 9,84523
lg cosΔλZ= 9,99726 9,98189 9,95205 9,90556
lg tgφZ= 9,84249 9,82712 9,79728 9,75079
φZ= 35°00` N 34°49`8N 33°53`2N 32°05`3N 29°23`7N
Longitudinea λZ= 120°00`W 110°00`W 107°45` W
ΔλZ= λV2- λZ= 46°25`9 56°25`9
lg tgφV2= 9,84523 9,84523
lg cosΔλZ= 9,83836 9,74267
lg tgφZ= 9,68359 9,58790
φZ= 25°45`7N 21°09`9N 20°00` N
Z5 V1 V2 Z1
Z4
e Z2
Z3
Z2
Z3
M1 M2 Z4 ROCAS ALIJOS
BASHI CHAN
Z1 Z5
Di
Z6
A D m B
ΔλV1 ΔλV ΔλV2 Df
92
Plecare: SAN DIEGO Sosire: KASHIMA

φA= 32°40`0 N φB= 36°00`0 N
λA=117°15`0 W λB=140°40`0 E

λB=+140°40`0 φB=+36°00`0  φcB=+2304`5

-λA =+117°15`0 -φA= -32°40`0  -φcA= -2063`3 10=10,00000
Δλ`=+257°55`0 Δφ=+03°20`0 Δφc= 241`2 -lg Δφc= 2,38238
Δλ=- 102°05`0 Δφm=200` colg Δφc= 7,61762
Δλm=6125`
Δλ``=77°55`0

lg a=9,50141 lg cos Δλ=9,32084
a=+0,31726 lg b=9,15402
cosM=+0,17469 Δλ>90º→b<0
M=79°56`4 M= 47964 Mm
lg Δλm=3,78711 lg Δφm=2,30103
lg tgD=1,40473 lg m=3,70612
D=87°44`7 (NW) D=272°3 m=50830 Mm
m=50830 Mm
-M=47964 Mm
m-M= 2866 Mm
93
+ - + - - + + -
x1 y1 x2 y2
lgtgφB= 9,86126 lgtgφA=9,80697

lgcosφA= 9,92522 lgsinφA= 9,73219 lgcosφB=9,90796 lgsinφB=9,76922
lgcosecΔλ= 0,00973 lgctgΔλ= 9,33057 lgcosecΔλ=0,00973 lgctgΔλ=9,33057
lg x1= 9,79621 lg y1= 9,06276 lg x2=9,72466 lg y2=9,09979
x1=+0,62548 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=- 0,53047
+y1=+0,11555 φBN→x1+ +y2=- 0,12583 φAN→ sinφA+
ctgDi=+0,74103 φAN→ x2- ctgDf=- 0,65630 φBN→ sinφB+
Di= 53°27`6 (NW) Di=306°5 Df= 56°43`4(SW) Df=236°7

lg sin Di= 9,90495 lg sin Df= 9,92222
lg cosφV1= 9,83017 lg cosφV2= 9,83018
φV1= 47°26`5N φV2= 47°264`S
exact: φV=47°264`

ctgΔλV1=sinφA tgDi λV1=λA+ΔλV1 ctgΔλV2=sinφB tgDf λV2=λB+ΔλV2
lgsinφA=9,73219 λA=-117°15`0 lgsinφB=9,76922 λB=+140°30`0
lgtgDi=0,13016 ΔλV1=-053°55`9 lgtgDf=0,18290 ΔλV2=- 131°50`9
ΔλV1=53°55`9 λV1=171°10`9W ΔλV2`=048°09`1 λV2=008°49`1E
ΔλV2=131°50`9
94
ΔλV2 ΔλV1
Δλ
V1
ΔλV2`
Df
B
m A
Di
KASHIMA
SAN
DIEGO
Plecare:SAN DIEGO Sosire: KASHIMA

φA= 32°40`0 N φB= 36°00`0 N
λA=117°15`0 W λB=140°40`0 E
φ=45°00`0 N

ΔλV1=- 050°07`3 M1=40°14`6
λA=- 117°15`0 M1=24146 Mm
λV1=- 167°22`3
λV1= 167°22`3W

ortodromice M2

log tgφB= 9,86126 log sinφB=9,76922
log ctgφ= 0,00000 log cosecφ=0.15051
log cosΔλV2= 9,86126 logcos M2=9,91973
ΔλV2=+043°24`2 M2=33°46`4
λB=+140°40`0 M2=20264 Mm
λV2=+184°04`2
λV2= 175°55`8 W
95

λV2=- 175°55`8 log ∆λVm=2,71054
-λV1=+167°22`3 log cosφ=9,84949
∆λV=- 008°33`5 log e=2,56003
∆λVm= 513`5 e=3631 Mm
d=M1+e+M2
M1=24146 Mm
e= 3631 Mm
M2=20264 Mm
d=48041 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ
ΔλZ= λV1- λZ= 47°22`3 37°22`3 27°22`3 17°22`3
lg tgφ= 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000
lg cosΔλZ= 9,83074 9,90021 9,94843 9,97973
lg tgφZ= 9,83074 9,90021 9,94843 9,97973
φZ= 32°40`0N 34°06`4 N 38°28`5 N 41°36`4 N 43°39`8 N
Longitudinea λZ= 160°00`0W 167°22`3W
ΔλZ= λV1- λZ= 07°22`3
lg tgφ= 0,00000
lg tgφZ= 9,99640
φZ= 44°45`8 N 45°00`0 N
96
Longitudinea λZ= 175°55`8W 180°00`0 170°00`0E 160°00`0E 150°00`0E
ΔλZ= λV2- λZ= 04°04`2 14°04`2 24°04`2 34°04`2
lg tgφ= 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000
lg cosΔλZ= 9,99890 9,98677 9,96049 9,91822
lg tgφZ= 9,99890 9,98677 9,96049 9,91822
φZ= 45°00`0 N 44°55`6 N 44°07`6 N 42°23`8 N 39°38`2 N
Punct intermediar B
Longitudinea λZ= 140°40`0E
ΔλZ= λV2- λZ=
lg tgφ=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= 36°00`0 N
e Di
M2 Z2 Z1 V2 V1 Z5 Z4 M1
Z3
KASHIMA Z4 Z3
Z2 SAN
B m Z1 DIEGO
A
Df
ΔλV2 ΔλV1
ΔλV
97
Plecare: ACAPULCO Sosire: HUA HEN

φA= 16°50`N φB= 24°00` N
λA=099°55`W λB=121°40` E

λB=+121°40` φB=+24°00`  φcB=+14747

-λA =+099°55` -φA= -16°50`  -φcA=-10182 10=10,00000
Δλ`=+221°35` Δφ=+07°10` Δφc=+ 4565 -lg Δφc= 2,65944
Δλ= -138°25` Δφm= 430` colgΔφc= 7,34056
Δλm= 8305`
Δλ``=41°35`

lg a=9,07109 lg cos Δλ=9,87390
a=+0,11779 lg b=9,81561
+ b=-0,65405 φA şi φB au acelaşi semn→ a>0
cosM=-0,53626 Δλ>90º→b<0
M`=57°34`2 M=122°25`8 M= 73458 Mm

lg Δλm=3,91934 lg Δφm=2,63347
lg tgD=1,25990 lg m=3,89396
D=86°51`2 (NW) D= 273°1 m=78336 Mm
m= 78336 Mm
-M=-73458 Mm
m-M= 4878 Mm
98
+ - + - - + + -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,64858 lg tgφA=9,48080
lg x1=9,80758 lg y1= 9,51370 lg x2=9,61955 lg y2=9,66123
x1=+0,64207 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=-0,41644
+y1=+0,32636 φBN→x1+ +y2=-0,45838 φAN→ sinφA +
ctgDi=0,96843 φAN→ x2- ctgDf=-0,87482 φBN→ sinφB +
Di=45°55`1 (NW) Di=314°1 Df=48°49`2(SW) Df=228°8

φV1=46°33`7 N φV2=46°33`7 S

lg sinφA=9,46178 λA=- 099°55`0 lg sinφB=9,60931 λB=+121°40`0
lg tgDi=0,01392 ΔλV1=-073°21`1 lg tgDf=0,05808 ΔλV2=- 114°56`1
lg ctgΔλV1=9,47570 λV1=-173°16`1 lgctgΔλV2=9,66739 λV2=+006°43`9
ΔλV1=073°21`1 λV1=173°16`1W ΔλV2`=065°03`9 λV2=006°43`9E
ΔλV2=114°56`1
ΔλZ= λV- λZ= 073°16`1 063°16`1 053°16`1 043°16`1
lg tgφV= 0,02369 0,02369 0,02369 0,02369
lg cosΔλZ= 9,45923 9,65303 9,77675 9,86222
lg tgφZ= 9,48282 9,67672 9,80044 9,88591
φZ= 16°50` N 16°54`7 N 25°24`5 N 32°16`6 N 37°33`6 N
99
ΔλZ= λV- λZ= 033°16`1 023°16`1 013°16`1 003°16`1 006°43`9
lg tgφV= 0,02369 0,02369 0,02369 0,02369 0,02369
lg cosΔλZ= 9,92226 9,96316 9,98825 9,99929 9,99700
lg tgφZ= 9,94595 9,98685 0,01194 0,02298 0,02069
φZ= 41°26`6 N 44°08`0 N 45°47`3 N 46°30`9 N 46°21`9 N

Longitudinea λZ= 170°00` E 160°00` E 150°00` E 140°00` E 130°00` E
ΔλZ= λV- λZ= 016°43`9 026°43`9 036°43`9 046°43`9 056°43`9
lg tgφV= 0,02369 0,02369 0,02369 0,02369 0,02369
lg cosΔλZ= 9,98121 9,95091 9,90387 9,83595 9,73922
lg tgφZ= 0,00490 9,97460 9,92756 9,85964 9,76291
φZ= 42°19`4 N 43°19`5 N 40°14`6 N 35°53`9 N 30°05`0 N
Punct intermediar B
Longitudinea λZ= 121°40` E
ΔλZ= λV- λZ=
lg tgφV=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= 24°00` N
180°
V
Di
HUAHEN
B ACAPULCO
Df
ΔλV2` A
ΔλV1
ΔλV2
Δλ
100
Plecare: ACAPULCO Sosire:HUA HEN

φA= 16°50`N φB= 24°00` N
λA=099°55`W λB=121°40` E
φ=40°00` N

ΔλV1=-068°51`9 M1=63°13`4
λA=-099°55`0 M1=37934 Mm
λV1=-168°46`9
λV1= 168°46`9 W

ortodromice M2

ΔλV2= +057°57`2 M2= 50°44`8
λB= +121°40`0 M2= 30448 Mm
λV2= +179°37`2
λV2= 179°37`2 E

λV2= +179°37`2 log ∆λVm= 2,84255
-λV1= +168°46`9 log cosφ= 9,88425
∆λV`= 348°24`1 log e= 2,72680
∆λV= 11°35`9 e= 5331 Mm
∆λVm= 695`9
101
d=M1+e+M2
M1= 37934 Mm
e= 5331 Mm
M2= 30448 Mm
d= 73713 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ
ΔλZ= λV1- λZ= 68°46`9 58°46`9 48°46`9 38°46`9
lg tgφV1= 9,92381 9,92381 9,92381 9,92381
lg cosΔλZ= 9,55862 9,71458 9,81884 9,89184
lg tgφZ= 9,48243 9,63839 9,74265 9,81565
φZ= 16°50`N 16°53`6N 23°30`3N 28°56`3N 33°11`3N
Punct intermediar Z5 Z6 Z7 V1
Longitudinea λZ= 140°00`W 150°00`W 160°00`W 168°46`9 W
ΔλZ= λV1- λZ= 28°46`9 18°46`9 08°46`9
lg tgφV1= 9,92381 9,92381 9,92381
lg cosΔλZ= 9,94273 9,97624 9,99488
lg tgφZ= 9,86654 9,90005 9,91869
φZ= 36°19`9N 38°27`9N 39°40`1N 40°00` N
Longitudinea λZ= 179°37`3 E 170°00È 160°00È 150°00È 140°00È
ΔλZ= λV2- λZ= 09°37`2 19°37`2 29°37`2 39°37`2
lg tgφV2= 9.92381 9.92381 9.92381 9.92381
lg cosΔλZ= 9.99385 9,97402 9,93918 9,88665
lg tgφZ= 9.91766 9.89783 9,86299 9,81046
φZ= 40°00` N 39°36`0N 38°19`3N 36°06`5N 32°52`6N
102
Longitudinea λZ= 130°00È 121°40` E
ΔλZ= λV2- λZ= 49°37`2
lg tgφV2= 9.92381
lg tgφZ= 9,73529
φZ= 28°31`7N 24°00` N
Z1 V2 V1 Z7
Z2 e Z6
Z5
Z4
Z3 M2
M1 Z4
Z5 Z3
B Z2
HUAHEN
Z1
A
ACAPUL
ΔλV CO
ΔλV2 ΔλV1
180°
Plecare: SPRING BAY Sosire: I. GUARELLA

φA= 42°33`S φB= 50°30` S
λA=148°08È λB=075°40` W

λB=- 075°40` φB=- 50°30`  φcB=- 35036

-λA =- 148°08` -φA=+42°33`  -φcA=+28107 10=10,00000
Δλ`=- 223°48` Δφ=- 07°57` Δφc=- 6929 -lg Δφc= 2,84067
Δλ=+136°12` Δφm=477` colg Δφc= 7,15933
Δλm=8172`
Δλ``=43°48`

103
lg a=9,71751 lg cos Δλ=9,85839
a=+0,52181 lg b=9,52918
cosM=+0,18361 Δλ>90º→b<0
M`=079°25`2 M=079°25`2 M= 47652 Mm
tgD=Δλm/ΔφC m=Δφ secD

lg Δλm=3,91233 lg Δφm=2,67852
lg tgD=1,07166 lg m=3,75172
D=85°09`2 (SE) D=094°8 m=56457 Mm
m=56457 Mm
-M=47652 Mm
m-M= 8805 Mm

- - - - + + - -
x1 y1 x2 y2
lgtgφB= 0,08390 lgtgφA=9,96281

lgcosφA= 9,86728 lgsinφA= 9,83010 lgcosφB=9,80351 lgsinφB=9,88741
lgcosecΔλ= 0,15980 lgctgΔλ= 0,01820 lgcosecΔλ=0,15980 lgctgΔλ=0,01820
lg x1=10,11098 lg y1= 9,84830 lg x2=9,92612 lg y2=9,90561
x1=- 1,29116 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=+0,84357
+y1=- 0,70518 φBS→x1- +y2=+0,80466 φAS→ sinφA -
ctgDi=- 1,99634 φAS→x2+ ctgDf=+1,64823 φBS→ sinφB -
Di= 26°36`4 (SE) Di=153°4 Df=31°14`7(NE) Df=031°2

104
φV1=70°44`1 S φV2=70°44`1 N

lgsinφA=9,83010 λA=+148°08`0 lg sinφB=9,88741 λB=- 075°40`0
lgtgDi=9,69976 ΔλV1=+071°17`2 lg tgDf=9,78297 ΔλV2=+115°05`2
ΔλV1=071°17`2 λV1= -140°34`8 ΔλV2`=- 064°54`8 λV2=039°25`2E
λV1=140°34`8W ΔλV2=+115°05`2

ΔλZ= λV- λZ= 69°25`2 59°25`2 49°25`2 39°25`2
lg tgφV= 0,45654 0,45654 0,45654 0,45654
lg cosΔλZ= 9,54594 9,70650 9,81325 9,88791
lg tgφZ= 0,00248 0,16304 0,26979 0,34445
φZ= 42°33` S 45°09`8 S 55°30`6 S 61°45`1 S 65°39`4 S
ΔλZ= λV- λZ= 29°25`2 19°25`2 09°25`2 00°34`8 10°34`8
lg tgφV= 0,45654 0,45654 0,45654 0,45654 0,45654
lg cosΔλZ= 9,94004 9,97456 9,99410 9,99998 9,99255
lg tgφZ= 0,39658 0,43110 0,45064 0,45652 0,44909
φZ= 68°08`2 S 69°39`9 S 70°29`5 S 70°44`0 S 70°25`6 S

ΔλZ= λV- λZ= 20°34`8 30°34`8 40°34`8 50°34`8 60°34`8
lg tgφV= 0,45654 0,45654 0,45654 0,45654 0,45654
lg cosΔλZ= 9,97136 9,93496 9,88053 9,80277 9,69127
lg tgφZ= 0,42790 0,39150 0,33707 0,25931 0,14781
φZ= 69°31`7 S 67°54`2 S 65°17`3 S 61°10`3 S 54°34`0 S
Punct intermediar B
ΔλZ= λV- λZ=
lg tgφV=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
105
φZ= 50°30` S
SPRING BAY ΔλV1

A Δλ Df
D m
180° I GUARELLA
B
Di
ΔλV2` ΔλV2
Plecare: SPRING BAY Sosire: I. GUARELLA

φA= 42°33`S φB= 50°30` S
λA=148°08È λB=075°40` W
φ=63°00` S

ΔλV1=+062°06`8 M1=40°37`6
λA=+148°08` M1=24376 Mm
λV1=+210°14`8
λV1= 149°45`2 W

ortodromice M2

106
ΔλV2=- 051°49`3 M2=30°00`0
λB=- 075°40` M2=18000 Mm
λV2=- 127°29`3
λV2=127°29`3 W

λV2=- 127°29`3 log ∆λVm=3,12577
-λV1=+149°45`2 log cosφ=9,65705
∆λV= 022°15`9 log e=2,78282
∆λVm=1335`9 e=6065 Mm
d=M1+e+M2
M1=24376 Mm
e= 6065 Mm
M2=18000 Mm
d=48441 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ

Longitudinea λZ= 148°08È 150°00È 160°00È 170°00È 180°00`
ΔλZ= λV1- λZ= 60°14`7 50°14`7 40°14`7 30°14`7
lg tgφV1= 0,29283 0,29283 0,29283 0,29283
lg cosΔλZ= 9,69574 9,80584 9,88269 9,93645
lg tgφZ= 9,98857 0,09867 0,17552 0,22928
φZ= 42°33`S 44°14`8S 51°27`2S 56°16`5S 59°28`0S
ΔλZ= λV1- λZ= 20°14`7 10°14`7 00°14`7
lg tgφV1= 0,29283 0,29283 0,29283
lg cosΔλZ= 9,97231 9,99302 0,00000
lg tgφZ= 0,26514 0,28585 0,29283
φZ= 61°29`7S 62°37`5S 63°00`0S 63°00` S
107
ΔλZ= λV2- λZ= 07°29`3 17°29`3 27°29`3 37°29`3
lg tgφV2= 0,29283 0,29283 0,29283 0,29283
lg cosΔλZ= 9,99628 9,97945 9,94797 9,89953
lg tgφZ= 0,28911 0,27228 0,24080 0,19236
φZ= 63°00` S 62°48`0S 61°53`3S 60°07`7S 57°17`6S
Longitudinea λZ= 080°00`W 075°40` W
ΔλZ= λV2- λZ= 47°29`3
lg tgφV2= 0,29283
lg tgφZ= 0,12261
φZ= 52°59`0S 50°30` S
180°
SPRING BAY
A Z1
I GUARELLA
Z2 B
Z5
Z3 Z4
M1 Z4
Z3 M2
Z5 Z2
Z6 Z7 Z1
e
V1 V2
ΔλV1 ΔλV ΔλV2
108
Plecare: LYTTELTON Sosire: I. GUARELLA

φA= 43°35`S φB= 50°30` S
λA=172°51È λB=075°40` W

λB=- 075°40` φB=- 50°30`  φcB=- 35036

-λA =- 172°51 -φA=+43°35`  -φcA=+28953 10=10,00000
Δλ`=- 248°31` Δφ=- 06°55` Δφc=- 6083 -lg Δφc= 2,78412
Δλ=+111°29` Δφm=415` colg Δφc= 7,21588
Δλm=6689`
Δλ``=68°31`

lg a=9,72589 lg cos Δλ=9,56375
a=+0,53197 lg b=9,22722
cosM=+0,36323 Δλ>90º→b<0
M`=068°42`1 M=068°42`1 M= 41221 Mm

lg Δλm=3,82536 lg Δφm=2,61805
lg tgD=1,04124 lg m=3,66104
D=84°48`2 (SE) D=095°2 m=45818 Mm
m=45818 Mm
-M=41221 Mm
m-M= 4597 Mm
109
- - - - + + - -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=0,08390 lg tgφA=9,97851
lg x1=9,97513 lg y1= 9,43351 lg x2=9,81329 lg y2=9,48244
x1=-0,94434 Δλ>90º→ ctgΔλ - x2=+0,65056
+y1=-0,27134 φBS→x1 - +y2=+0,30370 φAS→ sinφA -
ctgDi=-1,21568 φAS→ x2+ ctgDf=+0,95426 φBS→ sinφB -
Di=39°26`4 (SE) Di=140°6 Df=46°20`4(NE) Df=046°3
F) Calculul coordonatelor vertexului φV şi Λv

φV1=62°36`1 S φV2=62°36`1 N

lgsinφA=9,83848 λA=+172°51`0 lg sinφB=9,88741 λB=- 075°40`0
lgtgDi=9,91518 ΔλV1=+060°26`5 lg tgDf=0,02032 ΔλV2=+128°57`5
lgctgΔλV1=9,75366 λV1=+233°17`5 lgctgΔλV2=9,90773 λ V2=+053°17`5
ΔλV1=060°26`5 λV1=126°42`5W ΔλV2`=051°02`5 λV2=053°17`5E
ΔλV2=128°57`5
LYTTELTON
A
D
Df
m I GUARELLA
B
Di
V
ΔλV2
ΔλV1
ΔλV2`
Δλ
180°
110
Plecare: LYTTELTON Sosire: I. GUARELLA

φA= 43°35`S φB= 50°30` S
λA=172°51È λB=075°40` W
φ=55°00` S

ΔλV1=+048°12`6 M1=32°41`3
λA=+172°51` M1=19613 Mm
λV1=+221°03`6
λV1= 138°56`4 W

ortodromice M2

ΔλV2=- 031°51`0 M2=19°36`6
λB=- 075°40`0 M2=11766 Mm
λV2=- 107°31`0
λV2=107°31`0 W
∆Λv=λV2-λV1 e=∆λV cosφ

λV2=- 107°31`0 log ∆λVm=3,27540
-λV1=+138°56`4 log cosφ=9,75859
∆λV= 031°25`4 log e=3,03399
∆λVm=1885`4 e=10814 Mm
111
d=M1+e+M2
M1=19613 Mm
e=10814 Mm
M2=11766 Mm
d=42193 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ
Longitudinea λZ= 172°51È 180°00` 170°00`W 160°00`W 150°00`W
ΔλZ= λV1- λZ= 41°03`6 31°03`6 21°03`6 11°03`6
lg tgφV1= 0,15477 0,15477 0,15477 0,15477
lg cosΔλZ= 9,87738 9,93279 9,96998 9,99186
lg tgφZ= 0,03215 0,08756 0,12475 0,14663
φZ= 43°35`S 47°07`1S 50°44`2S 53°07`1S 54°29`6S
Longitudinea λZ= 140°00`W 138°56`4 W
ΔλZ= λV1- λZ= 01°03`6
lg tgφV1= 0,15477
lg tgφZ= 0,15470
φZ= 54°59`7S 55°00` S
Punct intermediar V2 Z1 Z2 Z3 B
Longitudinea λZ= 107°31`0 W 100°00`W 090°00`W 080°00`W 075°40` W
ΔλZ= λV2- λZ= 07°31`0 17°31`0 27°31`0
lg tgφV2= 0,15477 0,15477 0,15477
lg cosΔλZ= 9,99625 9,97938 9,94786
lg tgφZ= 0,15102 0,13415 0,10263
φZ= 55°00` S 54°46`0S 53°42`7S 51°42`5S 50°30` S
112
180°
LYTTELTON
A
Z1
Z2 I. GUARELLA
Z3 B
Z3
M1 Z4 Z5 Z1
Z2
e M2
V1 V2
ΔλV1 ΔλV ΔλV2
Plecare: PORT ELISABETH Sosire: FREMANTLE

φA= 33º57´S φB= 32º03´S
λA=025º40É λB=115º36É

λB=+115º36´ φB=- 32º03´  φcB=- 20197

-λA =- 025º40 ´ -φA=+33º57´  -φcA=+21550 10=10,00000
Δλ`=+089º56´ Δφ=+01º54´ Δφc= 1353 -lg Δφc= 2,13130
Δλ=+089º56´ Δφm=114´ colg Δφc= 7,86870
Δλm=5396´
Δλ``=89º56´

lg sin φA= 9,74700 lg cos φA= 9,91883
lg sin φB= 9,72482 lg cos φB= 9,92818
lg a= 9,47182 lg cos Δλ= 7,06579
a=+0,29636 lg b= 6,91280
cosM=+0,29718 Δλ<90º→b>0
M=72º42´7 M=43627 Mm
113

lg Δλm= 3,73207 lg Δφm=2,05690
colg Δφc= 7,86870 lg secD=1,60081
lg tgD= 1,60077 lg m=3,65771
D=88º33´8(NE) D=088º6 m=45468 Mm
m=45468 Mm
-M=43627 Mm
m-M= 1841 Mm

- - - + + + - +
ctgDi=tgφBcosφAcosecΔλ–sinφActgΔλ ctgDf=-tgφAcosφBcosecΔλ+sinφBctgΔλ
x1 y1 x2 y2
lg tgφB= 9,79663 lg tgφA= 9,82817

lg cosφA= 9,91883 lgsinφA=9,74700 lg cosφB= 9,92818 lg sinφB=9,72482
lgcosecΔλ= 0,00000 lgctgΔλ=7,06579 lgcosecΔλ= 0,00000 lgctgΔλ=7,06579
lg x1= 9,71546 lg y1=6,81279 lg x2= 9,75635 lg y2=6,79061
x1=- 0,51935 Δλ<90º→ctgΔλ+ x2=+0,57062
+y1=+0,00065 φBS→x1- +y2=- 0,00062 φAS→ sinφA-
ctgDi=- 0,51870 φAS→x2+ ctgDf=+0,57000 φBS→ sinφB-
Di=62º35´1(SE) Di=117º4 Df= 60º19´0(NE) Df=60º3

lg sin Di= 9,94826 lg sin Df= 9,93891
lg cosφV1= 9,86709 lg cosφV2= 9,86709
φV1=42º34´7 S φV2=42º34´7N
114
Plecare: PORT ELISABETH Sosire: FREMANTLE

φA= 33º57´S φB= 32º03´S
λA=025º40É λB=115º36É
φ=40°00` S

ΔλV1= +036°38`7 M1= 29°40`7
λA= +025°40`0 M1= 17807 Mm
λV1= 062°18`7E

ortodromice M2
ΔλV2= - 041°44`6 M2= 34°21`3
λB= +115°36`0 M2= 20613 Mm
λV2= 073°51`4E
115

λV2= +073°51`4 log ∆λVm= 2,84055
-λV1= - 062°18`7 log cosφ= 9,88425
∆λV= +011°32`7 log e= 2,72480
∆λVm= 692`7 m= 5306 Mm
d=M1+e+M2
M1= 17807 Mm
e= 5306 Mm
M2= 20613 Mm
d= 43726 Mm
tgφZ=tgφ cosΔλZ
Longitudinea λZ= 025°40È 030°00È 040°00È 050°00È 060°00È
ΔλZ= λV1- λZ= 32°18`7 22°18`7 12°18`7 02°18`7
lg tgφ= 9,92381 9,92381 9,92381 9,92381
lg cosΔλZ= 9,92694 9,96620 9,98990 9,99965
lg tgφZ= 9,85075 9,89001 9,91371 9,92346
φZ= 33°57`S 35°20`6 S 37°49`3 S 39°20`7 S 39°58`6 S
Punct intermediar V1
Longitudinea λZ= 062°18`7E
ΔλZ= λV1- λZ=
lg tgφ=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= 40°00`S
116
ΔλZ= λV2- λZ= 06°08`6 16°08`6 26°08`6 36°08`6
lg tgφ= 9,92381 9,92381 9,92381 9,92381
lg cosΔλZ= 9,99750 9,98253 9,95313 9,90717
lg tgφZ= 9,92131 9,90634 9,87694 9,83098
φZ= 40°00`S 39°50`2 S 38°52`1 S 36°59`3 S 34°07`3 S
Punct intermediar B
Longitudinea λZ= 115°36` E
ΔλZ= λV2- λZ=
lg tgφ=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= 32°03 S
117
Plecare: TRISTAN DA CUNNA Sosire: I. TASMANIA

φA= 37°10`S φB= 43°40` S
λA=012°10`W λB=146°00È

λB=+146°00` φB=- 43°40`  φcB=- 29022

-λA =+012°10` -φA=+37°10`  -φcA=+23913 10=10,00000
Δλ`=+158°10` Δφ=- 06°30` Δφc=- 5109 -lg Δφc= 2,70834
Δλ=+158°10` Δφm=390` colg Δφc= 7,29166
Δλm=9490`
Δλ``=21°50`

lg a=9,62027 lg cos Δλ=9,96767
a=+0,41713 lg b=9,72842
cosM=- 0,11795 Δλ>90º→b<0
M`=083°13`6 M=096°46`4 M= 58064 Mm

lg Δλm=3,97727 lg Δφm=2,59106
lg tgD=1,26893 lg m=3,86061
D=86°55`1 (SE) D=093°1 m=72546 Mm
m=72546 Mm
-M=58064 Mm
m-M= 14482 Mm
118
- - - - + + - -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=9,97978 lg tgφA=9,87974
lg cosφA=9,90139lgsinφA= 9,78113 lg cosφB=9,85936lg sinφB=9,83914
lgcosecΔλ=0,42956 lgctgΔλ= 0,39724lgcosecΔλ=0,42956 lgctgΔλ=0,39724
lg x1=0,31073 lg x1= 0,17837 lg x2=0,16866 lg y2=0,23638
x1=- 2,04517 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=+1,47455
+y1=- 1,50789 φBS→x1- +y2=+1,72338 φAS→ sinφA -
ctgDi=- 3,55306 φAS→x2+ ctgDf=+3,19793 φBS→ sinφB -
Di=15°43`1 (SE) Di=164°3 Df=17°21`9(NE) Df=017°4

φV1=77°32`0 S φV2=77°31`9 S
exact: φV=77°31`9

lg sinφA=9,78113 λA=- 012°10`0 lg sinφB=9,83914 λB=+146°00`
lg tgDi=9,44937 ΔλV1=+080°21`0 lg tgDf=9,49514 ΔλV2=+102°11`
lgctgΔλV1=9,23050 λV1=068°11`0 lgctgΔλV2=9,33428 λV2=+248°11`
ΔλV1=080°21`0 λV1=068°11`0E ΔλV2`=077°49` λV2=-111°49`
ΔλV2=102°11` λV2=111°49`W
119
A
Df
TRISTAN DA
CUNNA
I TASMANIA B
000°
Di
Δλ
ΔλV1 ΔλV2
V ΔλV2`
Plecare: Tristan da Cunna Sosire: I. Tasmania

φA= 37°10`S φB= 43°40` S
λA=012°10`W λB=146°00È
φ=48°00` S

ΔλV1=+046°57`1 M1=35°36`9
λA=- 012°10` M1=21369 Mm
λV1=+034°47`1
λV1= 034°47`1 E

ortodromice M2
120
ΔλV2=- 030°44`7 M2=21°42`2
λB=+146°00` M2=13022 Mm
λV2=+115°15`3
λV2= 115°15`3 E

λV2=+ 115°15`3 log ∆λVm=3,68379
-λV1= - 034°47`1 log cosφ=9,82551
∆λV= 080°28`2 log e=3,50930
∆λVm=4828`2 e=32307 Mm
d=M1+e+M2
M1=21369 Mm
e=32307 Mm
M2=13022 Mm
d=66698 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ
Longitudinea λZ= 12°10`W 010°00`W 000°00È 010°00È 020°00È
ΔλZ= λV1- λZ= 44°47`1 34°47`1 24°47`1 14°47`1
lg tgφV1= 0,04556 0,04556 0,04556 0,04556
lg cosΔλZ= 9,85111 9,91450 9,95803 9,98538
lg tgφZ= 9,89667 9,96006 0,00359 0,03094
φZ= 37°10`S 38°14`8S 42°22`1S 45°14`2S 47°02`4S
Longitudinea λZ= 030°00È 34°47`1 E
121
ΔλZ= λV1- λZ= 004°47`1
lg tgφV1= 0,04556
lg tgφZ= 0,04404
φZ= 47°54`S 48°00` S
Punct intermediar V2 Z1 Z2 Z3 B
Longitudinea λZ= 115°15`3 E 120°00È 130°00È 140°00È 146°00` E
ΔλZ= λV2- λZ= 04°44`7 14°44`7 24°44`7
lg tgφV2= 0,04556 0,04556 0,04556
lg cosΔλZ= 9,99851 9,98546 9,95817
lg tgφZ= 0,04407 0,03102 0,00373
φZ= 48°00` S 47°54`1S 47°02`7S 45°14`8S 43°40` S
Plecare: ESPERANCE Sosire: CAPUL HORN

φA= 43°35`S φB= 55°45` S
λA=147°05È λB=069°00` W

λB=- 069°00 ` φB=- 55°45`  φcB= - 40281

-λA =- 147°05` -φA=+43°35`  φcA= - 28953 10=10,00000
Δλ`=- 216°05` Δφ=- 12°10` Δφc= - 11328 -lg Δφc= 3,05415
122
Δλ=+143°55` Δφm=730` colgΔφc= 6,94585
Δλm=8635`
Δλ``=36°05`

lg a=9,75577 lg cos Δλ=9,90750
a=+0,56986 lg b=9,51782
cosM=+0,24039 Δλ>90º→b<0
M=076°05`4 M= 45654 Mm

lg Δλm=3,93626 lg Δφm=2,86332
lg tgD=0,88211 lg m=3,74916
D=82°31`6 (SE) D=097°5 m=56125 Mm
m=56125 Mm
-M=45654 Mm
m-M=10471 Mm
- - - - + + - -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=0,16693 lg tgφA=9,97851
lg cosφA=9,85996 lgsinφA= 9,83848 lgcosφB=9,75036 lg sinφB=9,91729
lg x1=0,25680 lgy1= 9,97589 lg x2=9,95878 lg y2=0,05470
x1=- 1,80634 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=+0,90945
+y1=- 0,94600 φBS→x1- +y2=+1,13423 φAS→ sinφA-
123
Di= 19°58`0(SE) Di=160°0 Df= 26°04`4(NE) Df=026°1
φV1=75°40`7 S φV2=75°40`7 N

lgctgΔλV1=9,39876 λV1`=+223°01`3 lgctgΔλV2=9,60688 λV2=+043°01`3
ΔλV1=075°56`3 λV1=136°58`7W ΔλV2`=067°58`7 λV2=043°01`3E
ΔλV2=112°01`3
Df
ESPERANCE
A
D m
B
CAP HORN
Di Δλ
ΔλV1
V1 ΔλV2
ΔλV2`
124
Plecare:ESPERANCE Sosire: CAP HORN

φA= 43°35`S φB= 55°45` S
λA=147°05È λB=069°00` W
φ=65°00` S

ΔλV1= +063°39`2 M1= 40°28`6
λA= +147°05` M1= 24286 Mm
λV1= +210°44`2
λV1= 149°15`8 W

ortodromice M2

ΔλV2= -046°46`5 M2= 24°12`7
λB= -069°00` M2= 14527 Mm
λV2= - 115°46`5
λV2= 115°46`5 W

λV2=- 115°46`5 log ∆λVm=3,30304
-λV1=+149°15`8 log cosφ=9,62595
∆λV=+033°29`3 log e=2,92899
∆λVm=2009,3 e=8492 Mm
d=M1+e+M2
M1= 24286 Mm
125
e= 8492 Mm
M2= 14527 Mm
d= 47305 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ
ΔλZ= λV1- λZ= 60°44`2 50°44`2 40°44`2 30°44`2
lg tgφV1= 0,33133 0,33133 0,33133 0,33133
lg cosΔλZ= 9,68915 9,80133 9,87951 9,93426
lg tgφZ= 0,02048 0,13266 0,21084 0,26559
φZ= 43°35`S 46°21`0S 53°37`1S 58°23`5S 61°31`2S
ΔλZ= λV1- λZ= 20°44`2 10°44`2 00°44`2
lg tgφV1= 0,33133 0,33133 0,33133
lg cosΔλZ= 9,97091 9,99233 9,99996
lg tgφZ= 0,30224 0,32366 0,33129
φZ= 63°29`9S 64°36`6S 64°59`9S 65°00` S

ΔλZ= λV1- λZ= 05°46`5 15°46`5 25°46`5 35°46`5
lg tgφV1= 0,33133 0,33133 0,33133 0,33133
lg cosΔλZ= 9,99779 9,98333 9,95449 9,90919
lg tgφZ= 0,32912 0,31466 0,28582 0,24052
φZ= 65°00` S 64°53`3S 64°08`8S 62°37`4S 60°06`7S
Punct intermediar B
ΔλZ= λV1- λZ=
lg tgφV1=
lg cosΔλZ=
126
lg tgφZ=
φZ= 55°45` S
A ESPERANCE
Z1
Z2
CAP HORN
B
Z3 M1
Z4
M2 Z4
Z3
Z5 Z2
Z6 Z7 V1 e V 2 Z1
ΔλV1 ΔλV ΔλV2
4.4 DRUM MIXT. PROBLEME SPECIALE
Plecare: STANLEY Sosire: PRINCESS ROYAL

φA= 51°40`S φB= 35°10`S
λA=057°40`W λB=118°00È

λB=+118°00` φB=- 35°10`  φcB=- 22432

-λA =+057°40` -φA=+51°40`  -φcA=- 36148 10=10,00000
Δλ`=+175°40` Δφ=+16°30` Δφc= 13716 -lg Δφc= -3,13723
Δλ=+175°40` Δφm= 990` colg Δφc= 6,86277
Δλm= 10540`
Δλ``= 04°20`

127
lg a=9,65494 lg cos Δλ=9,99876
a=+0,45179 lg b=9,70380
cosM=- 0,05380 Δλ>90º→b<0
M`=086°55`0 M=093°05`0 M= 55850 Mm

lg Δλm=4,02284 lg Δφm=2,99564
lg tgD=0,88561 lg m=3,88486
D=82°35`1(NE) D=082°6 m=76711 Mm
m=76711 Mm
-M=55850 Mm
m-M=20861 Mm
- - - - + + - -
x1 y1 x2 y2
lgtgφB=9,84791 lgtgφA= 0,10199

lgcosφA=9,79256 lgsinφA=9,89455 lgcosφB= 9,91248 lgsinφB=9,76039
lgcosecΔλ=1,12171 lgctgΔλ=1,12047 lgcosecΔλ= 1,12171 lgctgΔλ=1,12047
lg x1=0,76218 lg y1= 1,01502 lg x2= 1,13618 lg y2=0,88086
x1=- 5,78336 Δλ>90º→ ctgΔλ- x2=+13,68296
+y1=-10,35190 φBS→x1- +y2=+ 7,60081 φAS→ sinφA-
ctgDi=-16,13526 φAS→x2+ ctgDf=+21,28377 φBS→ sinφB -
Di=03°32`8 (SE) Di=176°5 Df= 02°41`4(NE) Df=002°7

lg cosφA= 9,79256 lg cosφB=9,91248
lg sin Di= 8,79142 lg sin Df=8,67147
lg cosφV1= 8,58398 lg cosφV2=8,58395
φV1= 87°48`1 S φV2=87°48`1 N
128
lg sinφA= 9,89455 λA=- 057°40’0 lg sinφB= 9,76039 λB=+118°00’0
lg tgDi= 8,79225 ΔλV1=+087°13’0 lg tgDf= 8,67195 ΔλV2=+091°33’0
lgctgΔλV1= 8,68680 λV1=+029°33’0 lgctgΔλV2= 8,43234 λV2=+209°33’0
ΔλV1=087°13’0 λV1= 029°33’0E λV2’= 088°27’0 λV2=150°27’0W
ΔλV2= 091°33’0
ΔλV2`

φA= 51º40´S φB= 35º10´S
λA=057º40´W λB=118º00É
φ=51°40` S
B) Calculul longitudinii celui de-al doilea vertex λV2 şi a distanţei

ortodromice M2

log tgφB= 9,84791 log sinφB=9,76039
log ctgφ= 9,89801 log cosecφ=0,10545
log cosΔλV2= 9,74592 logcos M2=9,86584
129
ΔλV2=- 056°08`7 M2=42°45`4
λB=+118°00`0 M2=25654 Mm
λV2=+ 061°51`3
λV2= 061°51`3 E
∆λV=λV2-λA e=∆λV cosφ

λV2=+061°51`3 log ∆λVm=3,85560
-λA=+057°40` log cosφ=9,79256
∆λV=+119°31`3 log e=3,64816
∆λVm= 71713 e=4448 Mm
d=M1+e+M2
M1=00000 Mm
e=44480 Mm
M2=25654 Mm
d=70134 Mm
tgφZ=tgφ cosΔλZ
ΔλZ= λV2- λZ= 08°08`7 18°08`7 28°08`7 38°08`7
lg tgφ= 0,10199 0,10199 0,10199 0,10199
lg cosΔλZ= 9,99560 9,97785 9,94535 9,89567
lg tgφZ= 0,09759 0,07984 0,04734 9,99766
φZ= 51°40`0S 51°23`0S 50°14`2S 48°07`0S 44°50`7S
Longitudinea λZ= 110°00È 118°00` E
ΔλZ= λV2- λZ= 48°08`7
lg tgφ= 0,10199
lg tgφZ= 9,92628
φZ= 40°09`6S 35°10`0 S
130

φA= 51°40`S φB= 35°10` S
λA= 057°40`W λB= 118°00` E
φ= 60°00` S

log tgφA= 0.10199 log sinφA= 9.89455
log ctgφ= 9.76144 log cosecφ= 0.06247
log cosΔλV1= 9.86343 logcos M1= 9.95702
ΔλV1= +43°05`9 M1= 25°04`3
λA= - 57°40`0 M1= 15043 Mm
λV1= - 14°34`1
λV1= 14°34`1 W

ortodromice M2

log tgφB= 9.84791 log sinφB= 9.76039
log ctgφ= 9.76144 log cosecφ= 0.06247
log cosΔλV2= 9.60935 logcos M2= 9.82286
ΔλV2= - 065°59`9 M2= 48°18`8
λB= +118°00` M2= 28988 Mm
λV2= + 52°00`1
λV2= 52°00`1 E
131
λV2= + 52°00`1 log ∆λVm= 3.60143
-λV1= - 14°34`1 log cosφ= 9.69897
∆λV= + 66°34`2 log e= 3.30040
∆λVm= 39942 e= 19971 Mm
d=M1+e+M2
M1= 15043 Mm
e= 19971 Mm
M2= 28988 Mm
d= 64002 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ
ΔλZ= λV1- λZ= 35°25`9 25°25`9 15°25`9 05°25`9
lg tgφ= 0.23856 0.23856 0.23856 0.23856
lg cosΔλZ= 9.91106 9.95573 9.98405 9,99805
lg tgφZ= 0.14962 0.19429 0.22261 0.23661
φZ= 51°40`S 54°40`8 S 57°24`5 S 59°04`8 S 59°53`3 S
Longitudinea λZ= 14°34`1 W
ΔλZ= λV1- λZ=
lg tgφ=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= 60°00` S
ΔλZ= λV2- λZ= 07°59`9 17°59`9 27°59`9 37°59`9
132
lg tgφ= 0.23856 0.23856 0.23856 0.23856
lg cosΔλZ= 9.99575 9.97821 9.94594 9.89654
lg tgφZ= 0.23431 0.21677 0.18450 0.13510
φZ= 60°00` S 59°45`4 S 58°44`4 S 56°49`2 S 53°46`3 S
Longitudinea λZ= 100°00È 110°00È 118°00` E
ΔλZ= λV2- λZ= 47°59`9 57°59`9
lg tgφ= 0.23856 0.23856
lg cosΔλZ= 9.82552 9.72423
lg tgφZ= 0.06408 9.96279
φZ= 49°12`7 S 42°32`9S 35°10` S
Plecare: I. PRINCE EDWARD Sosire: I. HORNUS

φA= 47°00`S φB= 56°00` S
λA=036°45È λB=067°10` W
A) Calculul diferenţei de longitudine Δλ, a diferenţei de latitudine Δφ şi

de latitudine crescândă Δφc
λB=- 067°10` φB=- 56°00`  φcB=- 40548

-λA =- 036°45` -φA=+47°00`  -φcA=+31859 10=10,00000
Δλ`=- 103°55` Δφ=+09°00` Δφc=+ 8689 -lg Δφc= 2,93897
Δλ=- 103°55` Δφm=540` colg Δφc= 7,06103
Δλm=6235`
Δλ``=76°05`
133

lg sin φA=9.86413 lg cos φA=9.83378
lg sin φB=9.91857 lg cos φB=9.74756
lg a=9.78270 lg cos Δλ=9.38113
a=+0.60632 lg b=8.96247
+ b=- 0.09172 φA şi φB au acelaşi semn→ a>0
cosM=+0.51460 Δλ>90º→b<0
M`=059°01`8 M=059°01`8 M= 35418 Mm

lg Δλm=3.79484 lg Δφm=2.73239
lg tgD=0.85587 lg m=3.59245
D=82°04`0 (SW) D=262°1 m=39125 Mm
m=39125 Mm
-M=35418 Mm
m-M= 3707 Mm
- - - - + + - -
x1 y1 x2 y2
lg tgφB=0.17101 lg tgφA=0.03034
lg cosφA=9.83378 lg sinφA=9.86413 lg cosφB=9.74756 lg sinφB= 9.91857
lgcosecΔλ=0.01294 lg ctgΔλ=9.39407 lgcosecΔλ=0.01294 lgctgΔλ= 9.39407
lg x1=0.01773 lg y1=9.25820 lg x2=9.79084 lg y2= 9.31264
x1=-1.04167 Δλ>90º→ctgΔλ- x2=+0.61779
+y1=-0.18122 φBS→x1- +y2=+0.20542 φAS→sinφA -
ctgDi=-1.22289 φAS→x2+ ctgDf=+0.82321 φBS→sinφB -
Di=39°16`4 (SW) Di=219°3 Df=50°32`3(NW) Df=309°5
134
φV1=64°25`4 N φV2=64°25`4 S

lgtgDi=9.91260 ΔλV1=- 059°07`1 lgtgDf=0.08449 ΔλV2=- 135°12`1
lgctgΔλV1=9.77673 λV1=- 022°22`1 lgctgΔλV2=0.00306 λV2`=- 202°22`1
ΔλV1=059°07`1 λV1=022°22`1W ΔλV2`=044°47`9 λV2=+157°37`9
ΔλV2=135°12`1 λV2=157°37`9E
I PRINCE
EDWARD
Di
Df D A
I HORNUS m
B
Δλ
ΔλV2 V
ΔλV2` ΔλV1
Plecare:I PRINCE EDWARD Sosire: I HORNUS

φA= 47°00`S φB= 56°00` S
λA=036°45È λB=067°10` W
Latitudine limită:φ=56°00` S
Deoarece latitudinea limita este egala cu latitudinea punctului de sosire,

nu mai este cazul să se calculeze longitudinea vertexului λV2.

135
ΔλV1=- 043°40`2 M1=28°05`6
λA=+036°45` M1=16856 Mm
λV1=- 006°55`2
λV1= 006°55`2W

λV2=- 067°10`0 log ∆λVm=3,55808
-λV1=+006°55`2 log cosφ=9,74756
∆λV= 060°14`8 log e=3,30564
∆λVm=3614`8 e=20213 Mm
d=M1+e+M2
M1=16856 Mm
e=20213 Mm
M2= 00 Mm
d=37069 Mm

tgφZ=tgφ cosΔλZ
ΔλZ= λV1- λZ= 036°55`2 026°55`2 016°55`2 006°55`2
lg tgφV1= 0,17101 0,17101 0,17101 0,17101
lg cosΔλZ= 9,90280 9,95019 9,98078 9,99682
lg tgφZ= 0,07381 0,12120 0,15179 0,16784
φZ= 47°00`S 49°50`8S 52°53`6S 54°48`9S 55°48`3S
Punct intermediar V1 B
Longitudinea λZ= 006°55`2W 067°10`W
ΔλZ= λV1- λZ=
lg tgφV1=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= 56°00`S 56°00`S
136
ΔλV ΔλV1
D A
Z1
Di
Z2
m I PRINCE
Z3
Z4 M1 EDWARD
B V1
e
I HORNUS Df
Plecare: CHIMBOTE Sosire: I. KURILE

φA= 09°05`0S φB= 43°30`0 N
λA=078°40`0W λB=146°40`0 E

λB=+146°40` 0 φB=+43°30`0  φcB= 28884

-λA =+078°40`0 -φA=+09°05`0  -φcA= +5437 10=10,00000
Δλ`=+225°20`0 Δφ=+52°35`0 Δφc= 34321 -lg Δφc= 3,53556
Δλ= -134°40`0 Δφm= 3155` colg Δφc= 6,46444
Δλm= 8080`
Δλ``= 45°20`0

lg sin φA= 9,19830 lg cos φA= 9,99452
lg sin φB= 9,83781 lg cos φB= 9,86056
lg a= 9,03611 lg cos Δλ= 9,84694
a=-0,10867 lg b= 9,70202
+ b=-0,50352 φA şi φB au semne opuse → a<0
cosM=-0,61219 Δλ>90º→b<0
M`= 52°15`1 M=127°44`9 M= 76649 Mm
lg Δλm= 3,90741 lg Δφm= 3,49900

colg Δφc= 6,46444 lg secD= 0,40788
137
lg tgD= 0,37185 lg m= 3,90688
D= 66°59`2 (NW) D=293°0 m= 80701 Mm
m=80701 Mm
-M=76649 Mm
m-M= 4052 Mm

+ - - - + + + -
x1 y1 x2 y2
lgtgφB= 9,97725 lgtgφA= 9,20378

lgcosφA= 9,99452 lgsinφA= 9,19830 lgcosφB= 9,86056 lgsinφB=9,83781
lgcosecΔλ= 0,14800 lgctgΔλ= 9,99495 lgcosecΔλ= 0,14800 lgctgΔλ=9,99495
lg x1= 0,11977 lg y1= 9,19325 lg x2= 9,21234 lg y2=9,83276
x1=+1,31756 Δλ>90º→ ctgΔλ- x2=+0,16306
+y1=- 0,15605 φBN→x1+ +y2=- 0,68039 φBN→ sinφB+
ctgDi=+1,16151 φAS→ x2+ ctgDf=- 0,51733 φAS→ sinφA -
Di= 40°43`6 (NW) Di=319°3 Df= 62°38`8 (SW) Df=242°6

lg sin Di= 9,81455 lg sin Df= 9,94851
lg cosφV1= 9,80907 lg cosφV2= 9,80907
φV1= 49°53`3 S φV2= 49°53`3 N

lgsinφA=9,19830 λA=- 078°40`0 lgsinφB=9,83781 λB=+146°40`0
lgtgDi=9,93498 ΔλV1=+ 82°15`6 lgtgDf=0,28624 ΔλV2=+036°55`6
ΔλV1=082°15°6 λV1=003°35`6 E ΔλV2=036°55`6 λV2=176°24`4W

138
Deoarece ortodroma trece peste uscat şi la latitudini mari, se decide ca pe
porţiunea cuprinsă între punctul de intersecţie al ortodromei cu ecuatorul şi
punctul final să se efectueze navigaţie pe drum mixt.
Pe porţiunea cuprinsă între punctul de plecare şi punctul de intersecţie cu
ecuatorul se navigă pe ortodromă.
Calculul punctului de intersecţie cu Ecuatorul
V2= -176°24`4
=+090°00`0
λec= -086°24`4
Punct intermediar A Z1 Z2
Longitudinea λZ= 078°40`0W 080°00`0W 086°24`4 W
ΔλZ= λV- λZ= 83°35`. 6
lg tgφV= 0,07447
lg tgφZ= 9,12207
φZ= 09°05`0S 07°32`7S 00°00`0
Punctul Z2 are coordonatele φZ2=00°00`0 şi λZ2=λec=086°24`4W.
Z12
V2 Z11 Z10 Z9
Z13 Z8
Z14
Z7
I KURILE
Z6
B
Z5
Df
Z4
Z3
m Di
Z2
D
Z1
ΔλV2 CHIMBOTE A
Δλ ΔλV1
Plecare:CHIMBOTE Sosire: I. KURILE

φ Z2= 00°00`0 φB= 43°30`0 N
λ Z2=086°24`4W λB=146°40`0 E
φ=45°00`.0 N
139
cosΔλv1=tgφZ2 ctgφ cos M1=sinφZ2 cosecφ
Deoarece punctul de plecare
este pe ecuator, primul vertex
λV1 este la 90°00`0 față de punctul de
este la 90°, faţă de acesta,
intersecţia cu Ecuatorul, adică egal cu λV2 de
lungimea primei ortodrome
la ortodromă
este un sfert dintr-un cerc
mare.
ΔλV1= - 90°00`0 M1= 360°00`0 /4
λ Z2= - 86°24`4 M1= 5400 Mm
λV1= -176°24`4
λV1= -176°24`4W
B) Calculul longitudinii vertexului 2 λV2 şi a distanţei ortodromice M2

ΔλV2= + 18°23` M2= 13°13`7
λB= +146°40` M2= 7937 Mm
λV2= +165°03`
λV2= 165°03` E

λV2= +165°03`0 log ∆λVm= 3,04634
-λV1= +176°24`4 log cosφ= 9,84949
∆λV= +341°27`4 log e= 2,89583
∆λV= -18°32`6 e= 7867 Mm
∆λVm= 1112`6

d=M1+e+M2
M1= 54000 Mm
e= 7867 Mm
M2= 7937 Mm
d= 69804 Mm
140
E) Calculul latitudinii punctelor intermediare pe drumurile ortodromice
tgφZ=tgφ cosΔλZ
ΔλZ= λV1- λZ= 86°24`4 76°24`4 66°24`4 56°24`4
lg tgφ= 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000
lg cosΔλZ= 8,79709 9,37112 9,60232 9,74296
lg tgφZ= 8,79709 9,37112 9,60232 9,74296
φZ= 00°00`0 03°35`2 N 13°13`6 N 21°48`8 N 28°57`3N

ΔλZ= λV1- λZ= 46°24`4 36°24`4 26°24`4 16°24`4 06°24`4
lg tgφ= 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000
lg cosΔλZ= 9,83856 9,90570 9,95214 9,98195 9,99728
lg tgφZ= 9,83856 9,90570 9,95214 9,98195 9,99728
φZ= 34°35`3 N 38°49`7 N 41°51`0 N 43°48`6 N 44°49`2 N
Longitudinea λZ= 176°24`4 W
ΔλZ= λV1- λZ=
lg tgφ=
lg cosΔλZ=
lg tgφZ=
φZ= 45°00`0 N
Punct intermediar V2 Z1 Z2 B
Longitudinea λZ= 165°03`0 E 160°00`0 E 150°00`0 E 146°40`0 E
ΔλZ= λV2- λZ= 05°03`.0 15°03`.0
lg tgφ= 0,00000 0,00000
lg cosΔλZ= 9.99831 9.98484
lg tgφZ= 9.99831 9.98484
φZ= 45°00`0 N 44°53`3 N 44°00`0 N 43°30`0 N
141
I KURILE Z1 V2 V1 Z11 Z10
Z2
B M2 e Z9
Z8 Di
Df Z7
M1
Z6
Z5
m Z4
D Z3
Z2
Z1
ΔλV A
ΔλV2 ΔλV1 CHIMBOTE
142
Bibliografie
1. Anwar N. Navigation, Seamanship International Ltd., Londra,

2006
2. Apostol I., Navigaţie pe ortodromă – Culegere de probleme,
Stangaciu L. Institutul de marină 1975
3. Balaban G. Tratat de navigaţie maritimă, Ed. Leda, Constanţa,
1996.
4. Boşneagu R. Navigaţie ortodromică şi navigaţie radioelectronică,
ANMB, Constanţa, 2005
5. Cojocaru S. Tratat de navigaţie maritimă, Ed. Ars Academica,
Bucureşti, 2008.
6. House D. Navigation for Masters, Editura Witherby & Co
Ltd.London, 1995
149
143
144
Calculul elementelor drumului mixt
Plecare: Sosire:
φA= φB=
Date iniţiale:
λA= λB=
φ=
1. Calculul longitudinii primului vertex λv1 şi a distanţei ortodromice M1

log tgφA= log sinφA=
log cosΔλv1= logcos M1=
Δλv1= M1=
λA= M1= Mm
λv1=
2. Calculul longitudinii vertexeului 2 λv2 şi a distanţei ortodromice M2
cosΔλv2=tgφBctgφ cos M2=sinφB cosecφ

log tgφB= log sinφB=
log cosΔλv2= logcos M2=
Δλv2= M2=
λB= M2= Mm
λv2=
3. Calculul distanţei pe paralelul limită (deplasarea est-vest) e
∆λv=λv2-λv1 e=∆λv cosφ

λv2= log ∆λvm=
-λv1= log cosφ=
∆λv= log e=
∆λvm= e= Mm
4. Calculul distanţei totale pe drumul mixt d
d=M1+e+M2
M1= Mm
e= Mm
M2= Mm
d= Mm
145
5. Calculul longitudinii punctelor intermediare pe drumurile orodromice
tgφZ=tgφ cosΔλZ
Pentru prima ortodromă
Longitudinea λZ=
ΔλZ= λV1- λZ=
log tgφ=
log cosΔλZ=
log tgφZ=
φZ=
Punct intermediar Z5 Z6 Z7 Z8 V1
Longitudinea λZ=
ΔλZ= λV1- λZ=
log tgφ=
log cosΔλZ=
log tgφZ=
φZ=
Pentru a doua ortodromă
Longitudinea λZ=
ΔλZ= λV2-λZ=
log tgφ=
log cosΔλZ=
log tgφZ=
φZ=
Longitudinea λZ=
ΔλZ=λV2-λZ=
log tgφ=
log cosΔλZ=
log tgφZ=
φZ=
146

472474hh98 Nav Ortodromica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

472474hh98 Nav Ortodromica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NECULAI TATARU

EDITURA ACADEMIEI NAVALE ”MIRCEA CEL BĂTRÂN”

Editura Academiei Navale

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Corector: Ozana Chakarian

Editura Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân”

Copyright © 2010 Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Toate

Se pune problema din ce în ce mai mult a optimizării consumurilor de

Din ce în ce mai mult se pune problema reducerii consumurilor în toate

1.1.2 CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Figura 1 Elementele ortodromei pe sfera terestră

În navigaţia oceanică, dacă diferenţa m–M ia valori suficient de mari şi

Figura 2. Elementele ortodromei pe harta în proiecţie Mercator

1.1.3 CALCULUL DISTANŢEI ORTODROMICE

Considerăm o navă care pleacă din punctul A ( φA, λA ) înspre punctul B

de unde: cos M  sin  A  sin B  cos  A  cos B  cos 

1.1.4 CALCULUL DRUMULUI INIŢIAL Di ŞI AL DRUMULUI FINAL

Drumul iniţial Di se obţine prin aplicarea formulei cotangentelor în

1.1.5 CALCULUL COORDONATELOR VERTEXULUI

Figura 3. Determinarea coordonatelor vertexului

Vertexul V se obţine prin tangentarea cercului mare determinat de

1.1.6 CALCULUL LATITUDINII PUNCTELOR INTERMEDIARE

Punctele intermediare se obţin prin intersecţia ortodromei cu meridiane

1.2 ALGORITM DE OPERAŢII

Pentru calculul cu ajutorul tablelor nautice a elementelor ortodromei se

A) 1. Calculul diferenţei de longitudine Δλ:

2. Calculul diferenţei de latitudine Δφ:

B) Calculul distanţei ortodromice M:

C) Calculul drumului loxodromic D şi a distanţei loxodromice m:

2 Calcul drumului final Df:

F) Calculul coordonatelor vertexului:

F1) Calculul latitudinii vertexului φV

În cazul în care calculele au fost executate corect diferenţa de longitudine

G) Calculul coordonatelor punctelor intermediare:

Se calculează ΔλZ pe tip de calcul ca diferenţă dintre longitudinea celui

Ortodroma fiind arcul de cerc mare care uneşte două puncte de pe

Figura 4 Drumul mixt pe sfera terestră

Având în vedere figura 4, elementele drumului mixt sunt următoarele:

2.3 CALCULUL ELEMENTELOR DRUMULUI MIXT

1. Longitudinea V1 a primului vertex V1 se determină prin rezolvarea

2.4 ALGORITMUL DE OPERAŢII

Formularul de calcul este întocmit pentru situaţia în care calculul

1. Calculul longitudinii vertexului 1 λv1 şi a distanţei ortodromice

2. Calculul longitudinii vertexeului 2 λv2 şi a distanţei ortodromice

3. Calculul distanţei pe paralelul limită (deplasarea est-vest) e

4. Calculul distanţei totale pe drumul mixt d

Proiecţiile gnomonice se mai numesc şi centrale deoarece ochiul

5095 North Atlantic Ocean

5095a North Atlantic - True Bearings of Bishop Rock Light

5095b North Atlantic - True Bearings of Mona Passage

5095c North Atlantic - True Bearings of Gibraltar

5096 South Atlantic and Southern Oceans

5097 North Pacific Ocean

5097a North Pacific - True Bearings of San Francisco

5097b North Pacific - True Bearings of Yokohama

5098 South Pacific and Southern Oceans

5098a South Pacific and Southern Oceans - True Bearings of Wellington

5098b South Pacific and Southern Oceans - True Bearings of Valparaiso

5099 Indian and Southern Oceans

3.1.1 PROIECŢIA GNOMONICĂ ECUATORIALĂ

Planul de proiecţie este tangent la sfera terestră într-un punct situat pe

Punctul B al paralelului AA’ de latitudine φ, situat la intersecţia acestui

Figura 7 Reţeaua cartografică în proiecţie gnomonică ecuatorială