a 5 zu 628.248.06 STANDARD DE STAT BDITHE OFIGIALA STAS 3051-91 ROMANIA tat be ANALIZARE. fandamentate de proiectare STANDARIZAN ‘uasitienrea alfanmeriea as Systemes de eanalisation Cueresne ganna ena Sewerage systems CHANNELS OF GANAUN DES HESEAUIN HATE SHUM, KALA. SEWEIAGE NETWORKS ENVERIEURS, ‘DARMOMHBLS CRTRA Basie design ules Proseripions fondamiontalas pont Teta ‘enone npenameass Dissement des projets ‘no npoorenpouatio 1 GENERALITATI vabb! 09, 201 Prezental rtandard stabileste prescriptiiie fundamentale de profectare a canalelor 1 deschise ale re{elelor de canalizare. 1.2 Detinigie Lt Ohieet inchise Retenua exterionr’i de canalizare este partea din sistemul de eanalizare, alcituiti din canale coleetoare si construc{it aecesorii, en ajutorul elieia apele de ¢sint colectate si transportate in afara suprafetei unci folosinte. 13 De Prevederile prezentului standard se aplick canalelor refélelor exterioare de canalizare neni de aplieare ale: — dormeniului public al localititilor, intre eAminele de racord ale abonafilor deservifi si punetele de descircare ale rejelelor de canalizare in instalafiile de epuraro saa fn alt receptor ; — ineintelor obiectivelor social-culturale si eoonomice de orice fel, de la loon! de iesire a retele! interioare de canalizare pind la descSrearea in alta rejea de canalizare sau in receptor 1.4 Proveeri_ gonerale 144 Evacuarea apelor de supratati si meteorice de pe terenurile situate in afara perime- trului construibil al localitatitor gi ineintelor izolate ale obiectivelor economice gi social-cul- tnrale se face, de reguki, prin solujii independente de refeaua exteriogr’i de eanalizare. 1n situatii speciale, justifieate din punet de vedere tehnico-economic, se poate admite tranzitnrea acestor ape pri rejeauin exterionr’ de eanalizate. Pentrn dimensionarea hidraulictt a acestor Ineriiri, se au in vedere gi pevederile STAS 1840-00, SPAS 4068/1-S2, STAS 4068/2-87 51 SPAS 4273-83 Qdati cu proiectarea refelelor exterioare de canializare, se analizeazi debitele de ape pl- le, provenite din ploi exceptionale, in perimetrul construibil al localititilor san obiectivelor sociai-coonomiee eare nn se preian de retelele de canalizare, precum si posibilitagile de soungere superficial a acestor debite (pe stavizi, alei, terenuri) astfel ineit si nu xe product inunday i, jintndu-se seamarde prevederile SPAS 40Gs}1-81, STAS 4008/2-37 si STAS 4273-83. Debitete exeedentare astfel determinate se folosese la elnborarea studiilor gi proiectelor de sistematizare ale perimetrelor afectate. 14 14.3 Stabilirea procedeului de eanalizare (separntiy, unitar saw mixt) se face pe bare et analize romparative a tai multor variante, Inindu-se in considerare earacteristieile apelor ce » posibilitagile de epurare, influenta apelor eprrate asupra receptorului, realizarea esalonati. a Investiliilor, efieients: economic ete, a si de prevederile STAS 1481-30. i \ i ia Sapa name ona intr in vi GF air noguonign PRP TUPOL RONAN Be STANDAROWANE| pata inte im vigure a Caretare, Sistenatizre, BUCURESTI 1991-03-01STAB 3051-91 i 15 24 aaa Standarde eonexe STAS 10898-85 Alimentiri cu api si canal STAS 8591/1-91 Amplasarea refelelor edilitare subterane executate in sipaturl, a in localitagi ‘Torminologie 2 PRESORIPTII FUNDAMENTALE le eaualelor Forma si di ‘Forma si principalele caracteristici geometrice gi hidraulice ale canalelor inchise sint prezentate in anexele A, B si 0 In prezental standard. Sectianile wale ale canalelor deschise sint triunghinlare, dreptunghiulare sf trapezoi- dale. ‘ In eavtxi justificate din punet de vedere tehnico-economic, se pot adopta si alte forme de canale. ~ 2.1.2 Forma sectiunii transversale eanalelor se stabileste Inindu-se in considerare : 21.8 zonele 2.2 224 du-se mecanice maxiqne la care pot fi supuse canalele 22.2 — conditille hidranlice de curgete, pentru asigurarea viterei de autocuriitire; — condifiile de fundare ; — gabaritele de execuie disponibile ; — durata de excoutie; — existenfa altor constracfii subterane san supraterane din zon, (fundatii, reqele ete) ; — aspectele ,economice. Pentru a se asigura functionatea corespunzitoare a refelei de canalizare, in speoial in ei incipiente, se reeomandis ca dimensiunile minime ale seotiunii transversale a canalelor — pent canalele circulare — in sistem de canalizare uniter, 800 mm ; — in sistem de conalizare separativ “= 300 mm pentra ape meteoriée ; — 250 mm pentrn ape uzate; — pentru vanale ovoide : — 300 x 450 mm. Alegeren materialelor eanalelor se face pe bars nnel analize telmico-economice si tinin- seama de earacteristicile apet transportite, ale solului si apei subterane, de solicitarile die gradul de etanseitate nevesar: Canalele deschise pot fi = en tahuznt inierbate sau briizduite (nmnai in afara Tocalititilor) ; cu peren uscat din pintr’ ; — eu peren zidit din pintr’; — en peren 2idit din dale de beton ; = din beton simpla ; — din prefabricate din beton armat. De reguls, canalele inchise se vealizeart din beton simpin san armat, monolit san din elemente profadrivate, .-3- STAS 306191 2.3 Amplasarea canalelor si construcfiilor aceesorii vertical, in loealitiifi, se face edordonatou 2.3.1 Amplasarea canalelor in plan orizontal § celelalte refele existente san proiectate, In cam! amplasitrii canalelor in pimintari sensibile In umerzire se au in vedere masurile previaute de reglementirile specifice in vigoare. 2.8.2 La proiectarea canalelor se ian misuri pentru protejarea canalelor fapit de agresivitates apelor subterane (in eazul eanalelor de beton, agresivitatea apelor se determin’ conform STAS 3319-79) elt si pentrn protejarea straturilor de api subteranii gi a surselor de apa, ca si a solu- in 2.3.3. Adineimea de fandare a canalelor se stabileste pe considerente telnico-economice, tehnologice (preluatea racordurilor si canalelor laterale), asigurares, pantei longitudinale, avin- dlu-ge in vedere protectin lor contra inghetului (adineimen de inghet, Iwata in considerate este conform STAS 6054-77) si impottiva degradivilor datorate solicititilor mecaniee. 2.3.4 La proiectarea eanalelor din tubari prefabricate, se asiguri renlizarea unui contact intre haza tubului-yi patul de fandare, pe o supralats corespunzéitoare woul unghi la eentra de tninimmm. 90°. Modul de realizare a patului de fundare se stabileste prin proiect, in functie de natara terenului side solicitirile exterioare. Ciminele de vizitare sint conform STAS 2448-82, 2.3.6 Se previid cimine de a) la canale nevizitabile (eu indlfimea interioara sub 800 mm = in aliniamente, la di — in punetele de schimbare a dimensim n punetele de schimbare a pantelor — in punetele de schimbare a directiei ; — in punetele de desedrcare in alte canale colectoare ; — in punetele de intersectie cu canale avind Wijimea interioari de maximum 500 mm; >) Ja canalele semivizitabile (en inilyimea interioars Intre 800 si 1500 mm) : — in aliniamento, la distante de maximum 75m; + — In punctele de intersecfie cir canale avind Mifimen interioar’ de maximum 500 mm 5 itare in urmitoarele situapii : ante de maximum 60 m; pilor 5 ©) la canale vizitabile (ou fntlfimea interioar’ peste 1500 mun) : ~ in aliniamente, tn distange de maximum 150 m. La toate canalele de mai sus, se previd climiie de vizitare si in urmatoarele locuri : — iti punetcle unde apele de canalizare necesiti un control ealitativ ; — in pnuetele de racord, pentru canale de racord cu aria sectiunit mai mare de 0,12 m; — in punctele de racord, pentru canale care evacueai debite mai mari de 100 1)/s. 2.3.7 La intersectiile eanalelor cu litimi interioare peste 500 mm, se prevdd camere de inte weefie vizitabile. 2.3.8 La canalele ou lifimi interioare mai mari de 1000 mm, schimbarea directiei “refelei se eu 3...10 Ori ifimea canalulni, in fone poate realiza prin curbarea trasenlul ew 0 raz egal de-amplasament. 2.3.9 Pe canalele semivizitabile-gi vizitabile in sistem unitar, in funcfie de importanta: zone! caualizate, se pot prevedea guri de zipadi, inst Ia min. 500 m in amonte de stagii de pompare, deversoare sau sifoane. c ale refelei de canalizare cit si pe trasen, oriunde uu se poate realiza 2.3.10 In punctele incipie mine de spilare la extremitatea amonte a portiunii viteza de antocuritire, se amplaseazit respective. ipul, volamele utile si distantele de amplasare a ciminelor de spilare se stabilese, de Ja caz Ja az, in raport eu lungimea, panta efectiva, formele si ariile secfiauilor colectoarelor, precum si de variajia debitelor aferente acestora. _STAS 3051-91 =4- . Fee eee eee eee eee cee Amplaatcy ciminelor de spilats in pamuturisensiie ta umezire san eu umf x coxtraofii mari se face respectindn-se reglementarile specifice in vigoare. Distanfa intre ciminele de apilare pentru eanale cu diamotrnl interior de pind la 400 mm inclusiv, trebuie si nu depaseaset 60 m, iar pentru canalele mai mari trebuie si nu depigeasea, 120m. 2.3.11 Pentru colectarea apelor metevrice de pe drumuri, piefe, platforme, se provid guri de seurgere, conform SAS 6701-82. 24 © Caleulul hid 241 _ Debitele de calow se determin’ contorm SPAS 1846-90, STAS 1795-87 sau SPAS 9470-73 pentra fieeare porfiune de canal 24.2 Canalele inchise sau deschise care funetioneazt eu nivel liber se dimensionears tinind Seama de rugozitatea materialului perejilor wiati, de -panta terenntni gi de gradual de umplere necesar curgerii in bune conditii. La caleulul hidraulie al refelelor de canalizare ine mandi folosires, wmitoarei relat: ise si al canelelor deschise, se reca- : Q=A.k RH. De ue ay in cara Q dobitul de calen!, in mefei enbi Pe seounds ; 4. aria sectiunii de onrgere, in metri ptrati ; # cooficiont adimensional depinzind de materialu! foloait, avind valorile : f= 83 pentru tubari metalice, de bazalt sau de gresie corami E= 74 pentra eanalele din tubusi de beton si din vidirie de piatra on fata eloplita; = 90 pontra canale din tuburi de azbociment, din policlornri de vinil sau din poliesteri armati eu fibre de sticli 9 pentra canale desebise, eiiptugite cu dale de beton; 50 pentru canale deschiso, pereato ou piatrk brut; 40 pentru canale deschise, briizduite sau inierbate, B raza hidraulic’ a secfiunii de eurgere, in metri ; Z pante radierului eanatatui. i Pentru inleshirea operafiilor de ealeul se pot folost nomograme san diagraume. In antexa By sint prezentate diagramele pentru formiele wale ale conalelor inchise. 24.3 Viterole maxime ndmisibile sind: > #) in eanale inchise eo transport numai ape uzite menajere : — smjs pentra tuburi metalice sau din betom axmat ; — 8 ms pentra tuburi din beton simplu, grexie, policlornrs de vinil, azbociment si poliesteri armafi eu fibre de stick ; b) in canale Inchise ee transport numai (sau si) ape meteorice : — Smjs pentrn tuburi metatice si din beton armat 5 = 5 u/s pentru fubuxi din beton mplu, geesie, policlorwi de vinil, azbociment si poliesteri armati en fibre de stiela €) In canale deschise, conform tabelulut 1 ‘Tabetut & Imbricimiatea canalites florbare Bresduire Peron seat di plated i Pereu din dale de beton Perea din plated cu mortar de elment Ziairie de plated eu inaFlar Me ohne, beton sat beteh armatbe STAB 3051-91 244 Pantele trebuie alese astfel incl 244.1 La debitul orar maxim si se realizeze viteza de autocuriitice de eel pufin 0,7 m/s, rk 8h 8¢ depigeaseit viteza admisibils, conform pet. 2.4.3, In camul in care, pe anumite portiuni ale refelei de eanaliz: , mur se poate asigura viteza de autocurifire recomandati se aplick prevederile pet. 2.3.10. Pentru eanalele care transportai alte categorii de ape nate decit cele ortgenesti, viteza de autocunitire se stabileste prin studi si cercetiri de specialitate. Pentru toate tipurile de canale se recomand ca pant minimi din punct de vedere constructiv sl fle 0,5%q. 2atb2 Pe traseele cu pante mari, unde se depityese vitezele maxime admisibil de rupere de pantii sau dispozitive eorespunzitoare. © pievad ekimine 244.3 In eazul unor variafii mari de debite pentr asigurarea vitezelor do autocuriitire se pot folosi forme speciale ale seetiunilor eanalelor (cu cunetit). 24.5 Pentru sistemul separatiy, gradele de umplere (2/1) maxime admise péntra ape nzate menajere shat indieate in tabelul 2: OBSERVATIE ~ La protectara, 50 aleg profil xi diméasiunea colectorulul cure condue ls gracal de umplere eh mal mate, fri a depts valovile dim tabu, 2 Pentru canalele in sistem uniter, ea stpavativ, dimensionaren se face la sect pentmn cele des ne plin’ ate apelor meteorice in sistem in aneya C sint date curbele de umplere parfialii pentin profilele circular, ovoid, elopot civeular si elopot semieliptic. . 3 DATE CONSTRUCTIVE, SA” Pentru asigurarea une! calitifi coréspunsitoare @ Inctivilor, ia project ee prevad giz a) repere de planimetrie: pentru 4 — Virforile de unghi ale aliniamientelor ; — punctelé de racordare a diferitelor portiuni (rectoare) de canale 5 — poritia statiilor de por ; — pozifia cinsinelor, a gurilor de 2 de instalajii subterane ete pada sin-altur eoust ii giaccesonti, « traversiilor )) repere de nivelment pentru: ~ cotele radierelor ciuninelor de orice fel; — eotele radierelor Ia ferseetifle wide nu sini amenajate einsine ; — cotele radicrului in punctele ybligate ate canalulaé (travers terane) 5 ride instalagii sub- definitive care xe monteazd pent urmi illor conform SPAS 7883-90, 32 Sipiiturile se previid in urmeltuaren andine de preferiutit: mwcanizat, sen manual. ©) repere de planimetvie si de nivetin in Limp & comportinii construetiiter si instal ‘ven necanizab, camil esecufic’ mecaniznte, sfiparen pe wii 250 wun deasupra cut prevede manual si numai inainte de exeeutia canatuhel de fundare se Vatul de pozare a Auhusilor se niveleads obtigatorin In pants din proiect ; eventualele deniveli se completeaza prin sipare iar umplatunile Fe realize en bale t san» Lea utilizarea tuburitor a conform regulamentelor {el bes pozaren rin peuSEAS 3051-91 ites gaat 3.3. Forma gi dimensiunile trangeelor peutru execntia canalelor inchise se stabilese pe bazit de aleule tehnico-economice, in funchie di — caracteristicile traseului : Iucriiri snbterane gi supraterane existonte, earnctotistici geotehnice ale terenului, necgsitatea si modul de coborire a nivehului apei subterane ete. 5 — caracteristicile constructive ale colectorului, adiueimea de ingropare si tehnologia Ge punere in oper ; — tehnologia de realizare a sipitturilor, sprij — alpi factori de influent: specifici zonei. Ta nivelul de fundare a canalului inchis (bazia trangeet), Wihimea trangeei (B,) se sta- bileste ea Telatia : ilor gi epuismentelor ; B= Be+2a +d in care B, lijimea esterioari a canalului, in metri 5 a grosimea sprijiniri, in metri ; } spafiul tehnologic necesar pentru execufia lueririlor, in ett ) Pentru canale uzuale (din tuburi prefabricate), valoarea b se consider b= 0,5 m, penta B, < 0,5 m b= 0,7 m, pentra By > 0,5 2m. 34 Laitimeape cirese prevede desfacorea pavajulus este egal cu ligimea sipaturii 41,2 m, in afari de cazurile cind prescripfiile de protectie @ maneii in vigoare previd Litimi mai mari. 3.8. In cazul pixminturilor sensibile la umezire sau eu wintliri gi contraofif mari se xespectit reglementiirile specifice in vigoare. 3.6 Se pravede, prin proiect, ca umplerea ganfurilor s& se faci eu straturi de pimint de 200 mm grosime, compactate cu maiul, De Ia 500 mm peste creasta canalulni, lucriile de umplutur’s si compactare se previd, po cit posibil, mecanizat, verificindu-te In prealabil rezistenfa structurit canalului la solicitiile Tespective. 3.7 Prin proiect se prevede ca execufia refelelor si inceapi, de reguli, din aval spre amonte, pe clt posibil, de la punctul de descircare in receptor, astfel incit #% se asigure scurgerea apolor din skpiturt si darea in folosint’ a por{iunilor executate, in cant speciale putinduye stabilt alt ordine de atacare a lucravilor. 4 VERIFICARL 4.1 Verifiearea lueritilor 41.1 La canalele nevizitabile trebuie verifidate cotele, aliniamentele, pantele si dimensiunile canalului. Se admit urmitoarele abateri limit fat de proiect — la ponte: 4 10% = la cate: 4:50 mm, fini a-se depasi abatorile admise pentru pante. 4.1.2 La canalele vizitabile si la ecle deschise se verified aliniamentele, pantele, cotele si eali- tatea tonouielii. Abaterile limita la dimensiunile interioare, in cazul in care acesten iu sint regle- mentato prin alte preseripfii, siut de + 2%, restul abaterilor limita fiind aceleasi ca pentru canalele nevizitabile. 4.2 Incerearea de etangeitate 4.2.1 Dupi torminarea Juerizilor de montaj, dupa ce betonul, chital si mortaral atilizate an ajuns la rezistenta proiectati, inainte de exectitin wmpluturilor, se exeeutd incerearwa de etal- feitate a canalelor inchive, pe porfiuni.4.22 fn vederea invercatril care se face cu api, se previid pri pregittitoare: « — umpluturi de pimint par je sind imbinitrile libere ; — inchiderea etansi a tuturor oriticiitor ; — blocarea extremitifilor canalelor si a tuturor punetelor susceptibile de deptasare in timpul probei. 4.23 In cazul canlelorinchise din beton sau azbociment, acestea se menfin in prealabil pline cu apa minimum 2h, : 4.24 ‘Tronsoanele de canalizare co pot functiona ev nivel liber se probeazi la etangeitate pe tionsoane de cel mult 500 m, fa o presinne de incereare sniisurath la capitul aval al tronsonului de 5.10" N/mm? ‘Tronsvanele de coleetor ce pot functiona in exploatare si eu sectiune pin’, so probeaz’ conform reglementitilor tehnice pentru conductole sub presiune. 4.2.5 _ Pierderile do api admise in canale inchise sint conform tabelula Testi 8 T Pierderite de ap% admisibite to de supratata udati | inet inl ail Ta a res mt poeta _l stl potest J cacuar tas 280 30 0,002 | 100 tao om 288 1 7 ‘ ____ | Bi ie a. i Omid gi. 9 | sous oo | os ; a siolen 53 | 8 fo | ams 30 |B f een oa | : aie ba | 8 e joer ox | bus . _| ees ee iia forme i 02 0.10 es 7 f OBSERVATII “1 Vatotite diy tabel corespund preshunti de incoreare de 5.10® Nimm? si duratel de incercare de miaimum 15 snIn 2 Canaicledin gresielaxboei incerean sat tebulenien}inute o aria presiunca de tncereare, tnalate de efectuarea 42.6 Valorie din tabelul 3 nu se aplich canalelor eare transport ape toxice sau infectate (provenind de la spitale, sanatorii, fabrici de medicamente ete.) san ape uzate industriale chimic impure si canalelor care transports ape uzate de oriee natura, situate in piminturi sensibile Ja umezire, in straturi aevifere sau in vecinitatea unor surse de api Pentru aceste situafii, pienderile se stabilese pentru fiecare eaz. in parte, 4.2.7 — in cazul canalelor vizitabile san deschise care transport ape tietoxice, ew acordull ben ficiarului de dotare, se admite ca ineerearea la etangeitate si se fack prin umplerea parfiall a tulmnilor, pink Ie nivetal maxim al apelor 4.2.8 Gondifiile de incoreare la etangeitate a canalelor deschise se stabilere prin proiect, de la az la caz, in funcfie de catactoristicile apei transportate, de inplicatiile pe care le pot avea eventualele pierder! de api asupra terenurilor, obieetivelor din on, piizelor de apa subterane, de natura terenului si a imbriciminfii canalulut. 4 in cazul cind rezultatcle incercitii de etangeitate nu sunt corespunziitoare, se ia mi de remediere, stabilite cu consultarea proiectantului.DEAD suOL-UL =a ANEXA A PROFILB, UZUALE ALE CANALELOR INCHISE, A-aria sec{iunii transversale, P —perimetrul sectiunii traniversalo, — raza hidranlick. Profil cireular Profil: ovoid gormal - 2 = ae Aang P==D R= 0,25) : Fig 1 Fig. 2 0,482 Be 2,616 B Ost B Fig. 2=e Onn 82 aw ase ot 7 i al i eB cE 8 afte a 9 STAS 3051-0L ANEXA. B DIAGRAMA PENTRU DIMENSIONAREA CANALELOR CIRCULARE CU FORMULA Qa4A-b- Re. re kat Be Aint 83 06 A508 a8ANBXA & (coutinuarey LOR CIRCULARH CU FORMULA 5 DIAGRANA PENTRU DIMENSIONAREA CANAD) STAS 9051-91 ‘Ack: R28. DP Q eo 0067 one soos cony te ant vo 9001 908 009 865 90% oe mm OY oF och. 208 “a8 205 00% aoe soz gol 08 08m oy 08 Ot mb se tk 4 90 9950 7STAS 3051-91 -u- ANEXA B (continnare) FORMULA 2 3 g 5 S g a 2 DINENSIONAREA CA DIAGRAMA PENTRU, s/wsz en Sg 20 sand manax3 Se ome, eH “tow so sv ve ek cere — 6 Oe Te go 998 $80 760 sue Fig. 7age TSS 30511 ANEXA B (continuare) IIAGRAMA PENDRU DIMENSIONAREA CANALELOR CLOPOT SEMICIRCULAR cu FORMULA Q = too 00 08 09 os 07 tap s0s0 20 Fig. 6_ : Q ims) ou 02 08 06 08 2. 34 5 6 7 830 2 40 50 60 80 __ 100 oo? [-eeererm ere re Toy ry tI 4 ae } ~ 7 E re + of Zand } AA 0,01 @| 2 T oi — sa aad 0.01 @| 5 -0,7368 0.008 0,009 + =] Reo28 5 AK | 0008 > ohn 0.008 0007 \ oa oe | A L a aoe? 0.006 EXEMPLU ov 0.006 : Ag : Dote 0=242mi/s , 12 0,00110 Se/) gis 0,008 Eo evel ml Rezuiate -Clpot 160/160; v= 1,27m/s dbl : a 000 — T S y x 0,003 7 C < x + 0.003 0.002 Ke S HAS H 0.002 H | K 7 ) r A H i Nae | INS z H i /| pry i 7 } y | 90002 H : ie rt 0.0002 q J I Ze: = -—f - 9.000) H Id. 0001 echorrebectb ton toot Sh Pir omechor rama putt on 02 03 04 05 06 08 1 5 6 7890 20 3 8m 1208 SVS ot r= 0 ent VIAWYOT 19 OWATTAIRAS “LOJOTO AOTWIVNVO VAUVNOISNUIG OWING” VRVAOVIC a (amunnno}) ¢@ YXANYSTAS 3051-91 ee ANBXA 0 CURBE DE UMPLERE PARTIALS Qe ast = oy OBSERVATIE: Q, gf 9, represinti debit! vitera a sectiune pfina Profil cirewlar ea Ow ow eo Be 0 7 » @ a A. 1 4 a | iH: a Fig. 10 BEXEMPLE DE CALCUL: 1. Q> 010, Q.=1,5 mijs; Qy = 2am'Js; %» = 3 m)s Q_ 1s + Se ealenleat 2 = 5 Rezults % 0,65 ca ordonati a punetului de interseetie a curbei Q eu vertieala terseetia cu curha rvaloarea 3 = 14 pe abseish, Rezultt v= Bey = 11 x 3 = 3,3 mis, 2 Q< 01 Q = 0,05 m/s, @, = 2 "fs, ry = 3 m/s OUSEAVATHE: Pentru eeletaite profile calewtut este avatoy: — 3b - STAS 3051-91 ANEXA C (continuare) Profil ovoid feoeuaas ey oo ow . PHN BeT OW wT 7 Pig. 11 Profil clopot circular seemed ooo REESE: mae \ tech “ ee gee Bo Of Gz eo Ge a5 os GF of OP 10 it 32 Fig. 12STAS 3051-91 Sesponscakital profes extn entra Vr + = 16 = XA C (coutinuare) Profil elopot xemicliptie 6 0) G2 63 G4 05 ae OF S809 B Fig, 13 Feimtce 91 Viton | Ghatteta ent icon Caniructt Netespeetarea Standardelr de Stat este ur it8 cantor test n exiucoren inkersia Baltara Tebnied Bucuresti 1992 Tipirit 1"2802,1992 eitia 1 — 1090427 ex. TP, Leese Steundardt a feat elaborat fpijial fy 1952 91 sa revtzait tt (anit) 1E0%, 1908 $i 081