Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• In 1685 cronicarul Nicolae Costin descrie autopsia lui Duca Vodă, Domn al
Moldovei.
• Primul certificat, în formă de act medico-legal a fost întocmit în anul 1812
•În 1856, la cererea lui Carol In 1892 se inaugureaza Morga
Davila, Domnitorul Barbu Ştirbei a orasului Bucuresti cu sustinuta
contributie a lui Mina Minovici,
aprobat înfiinţarea Şcolii de medic legist al capitalei in acea
Chirurgie de la Mihai Vodă care in vreme care va fi numit director al
Morgii.
1857, devine „Şcoala Naţională de În 1897, catedra de medicină legală şi
Medicină şi Farmacie” cu o durata clinica boalelor mintale (psihiatrie),
de 8 ani. deţinută de profesorul Al. Şuţu, se
scindează.
• In curicula anului VI este Doctorul Mina Minovici, va fi numit
prevazuta medicina legala care ii profesor de medicină legală si va
prelua in 1897 catedra de medicina
este incredintata lui Gheorghe legala pana in 1932 (moare in 1933).
Athanasovici 1861-1867 care Catedra si IML este preluat de N.
Minovici din 1932 pana in 1938 cand
devine profesor de medicina legala se imbolnaveste (moare in 1941).
şi toxicologie in 1861 si medic
legist al Capitalei in 1862-1865. Intre 1938-1956 IML Mina Minovici a fost condus de
Theodor Vasiliu, cu un scurt interimat asigurat de
•In 1867 succede lui Gh. profesorul Mihail Kernbach de la Cluj in 1940, apoi de
Atanasovici dr. Nicolae Negura. prof. Emil Craciun 1957, academician Ion Moraru 1958-
•In 1879 este numit profesor de 1973, prof. Moise Terbancea 1973-1989, prof. V. Belis
medicina legala si psihiatrie 1989-2001, prof. D. Dermengiu din 2001.
Alexandru Sutzu. Dupa 1945 sistemul medico-legal national se
centralizeaza in jurul IML Mina Minovici Bucuresti.
In 1860 la Iasi se infiinteaza catedra de medicina In 1919 se infiinteaza UMF Cluj, catedra de medicina
legala condusa de L.A. Ciurea. legala revenindu-i lui N. Minovici (1868-1941)
3. Organizarea sistemului de medicina legala,
prezentarea principalelor institute si a INML
• a) Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici" " - unitate cu
personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii
(www.legmed.ro)
• b) 5 Institutele regionale de medicină legală din centrele medicale
universitare: Timişoara, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova care au in
subordine Serviciile medico-legale judetene. În cadrul institutelor de
medicină legală funcţionează câte o comisie de control şi avizare a
documentelor medico-legale.
• c) 36 Servicii de medicină legală judeţene cu sediul în oraşul reşedinţă de
judeţ; nu au personalitate juridică şi se află în subordirea direcţiilor
judeţele de sănătate publică; sunt conduse de către un medic legist şef
numit de directorul direcţiei judeţene de sănătate publică şi sunt
coordonate de institutele de medicină legală în a cărui competenţă
teritorială se află
• d) 11 Cabinetele de medicină legală, aflate în structura
organizatorică a serviciilor de medicină legală judeţene şi înfiinţate în
judeţele mari, îşi au sediul în alte localităţi decât cele reşedinţă de judet:
Lugoj, Cimpulung-Arges, Comanesti, Fagaras, Petrosani, Sighetul Marmatiei,
Medias, Cimpulung Moldovenesc, Radauti, Barlad, Onesti.
• Activitatea de medicina legala este coordonata la nivel national stiintific si metodologic de catre
Ministerul Sanatatii si de Consiliul Superior de Medicina Legala, cu sediul in Institutul de
Medicina legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti. Ministerul Sanatatii si Ministerul Justitiei
asigura controlul si evaluarea activitatii de medicina legala.
• Consiliul superior de medicina legala are in componenta: directorii institutelor, profesorii de
medicina legala, seful comisiei de specialitate al Colegiului Medicilor din Romania, presedintele
comisiei de specilitate a MS, reprezentanti ai MS, M. Just., Min. Public, Min. Interne numiti prin
ordin de ministru.
• Verificarea documentelor medico-legale se face la nivelul local al institutelor de medicina legala
de catre Comisiile de Avizare si Control de pe langa acea institutie. Comisiile sunt formate din
directorul institutiei si 2-4 medici primari legisti cu experienta. Aceste Comisii fata de
documentele medico-legale ale caror concluzii pot fi avizate le avizeaza (aproba) cu/fara
precizari ori completari iar fata de documentele medico-legale ce nu pot fi avizate recomand a
fie refacerea partiala sau totala a acestora, fie efectuarea unei noi expertize.
• Verificarea documentelor medico-legale se face la nivelul national prin Comisia superioara
medico-legala. Comisia se intruneste in INML Mina Minovici si este compusa din directorii
institutelor de medicina legala, sefii disciplinelor de profil din facultatile acreditate din cadrul
centrelor medicale universitare; seful disciplinei de morfopatologie a Universitatii de Medicina
“Carol Davila” Bucuresti; 4 medici primari legisti, cu experienta în specialitate. Comisia superioara
medico-legala verifica si avizeaza, din punct de vedere stiintific, la cererea organelor în drept,
concluziile diverselor acte medico-legale si se pronunta asupra eventualelor concluzii
contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-
legale. . În cazul în care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioara
medico- legala recomanda refacerea totala sau partiala a lucrarilor la care se refera actele
primite pentru verificare si avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii.
INML “Mina Minovici”
Bucuresti
IML Iasi
IML Craiova
IML Timisoara
• Un sistem este compus din procese de a caror buna functionare depinde activitatea
organizatiei ori calitatea produselor sale.
• A fost unul dintre cele mai complicate cazuri din justitia americana.
A durat 34 saptamani judecata si a continuat multi ani dupa
sentinta.
• Cazul a recunoscut un caz similar din 1967 al dr. Copollino acuzat si
condamanat de uciderea sotiei cu clorura de succinilcolina.
• Cu ocazia acestui caz s-au ridicat intrebarile care au ramas valabile
si pentru cazul Jascalevich si chiar si dupa aceea:
1. Care este soarta ramasitelor umane dupa inhumare la peste 10 ani?
2. Admitiand ca substanta in doza letala a fost prezenta in cadavru, care
este soarta ei dupa 10 ani?
3. Admitand ca substanta a fost injectata, cum poate fi ea evidentiata
imediat dupa injectare; dar dupa 10 ani?
4. Lichidele de imbalsamare ori bacteriile pot interactiona chimic cu
substanta in disputa astfel incat sa produca un rezultat fals pozitivin
cadrul procedurilor chimice de detectie?
Criminalistics, an introduction to forensic science, 7th
ed. R. Saferstein, Prentice Hall, 2001, p.25-30
• Jascalevitch este un medic argentinian in practica in SUA ce a fost
suspectat de uciderea unui numar de pacienti cu curara (D-tubocurarina)
intrucat s-au gasit 18 fiole goale in dulapul sau iar in spital au decedat pe
rand, in serie, 5 pacienti in care s-a identificat toxicologic prezenta
curarei.
• Curare: substante vegetale si animale f. toxice ce pot bloca placa neuromotorie care leaga
muschiul de nerv, astfel incat produc paralizie: paralizia este lent reversibila daca intre timp in
lipsa respiratiei persoana nu decedeaza.
• In apararea sa Jascalevitch sustine ca fiolele provin de la experimente pe
animale pe care le-a desfasurat: pe fiole s-a probat sange si par de
animal.
• S-a ordonat exhumarea corpurilor a 5 pacienti care au murit suspect
aparent altfel decat era precizat in certificatul medical constatator al
decesului, adica prin insuficienta respirtorie (curara fiind reputata pentru
insuficienta respiratorie datorata paraliziei muschilor respiratori).
• In anii urmatori au fost dezvoltate tehnici noi precum RIA
(radioimunanaliza) si HPLC (cromatografie lichida sub presiune inalta)
care permit identificarea unor cantitati foarte mici din orice substanta.
Curara a fost identificata in toate cadavrele.
• Procurorul sustine:…”noutatea unui test sau lipsa certitudinii unui test
nu face testul inadmisibil. Faptul ca un test este nou nu presupune ca
este si gresit. Societatea nu trebuie sa tolereze omuciderea in asteptarea
necesarei cunoasteri a corpului medical”.
• Cat timp echipamentul si metodologia au un grad ridicat de valabilitate stiintifica si
testul sau examinarea efectuata de catre persoane calificate, rezultatele sunt
admisibile (procurorul).
• In cauza este prezenta D-tubocurarinei in cadavre. Pana acum nu au fost efectuate
testari pe cadavre ci doar determinari sporadice la persoanele vii si astfel testele
nou folosite cu aceasta ocazie (RIA, HPLC, spectrofotometria in ultraviolet si
cromatografia in strat subtire, TLC) nu pot avea admisibilitate in acest caz
(apararea).
• Sensibilitatea este cantitatea minima a unei substante necunoscute sub care un
test (aparat) da o valoare negativa.
• Specificitatea este abilitatea unui test (aparat) de a identifica o substanta anume
diferentiind-o de alta. Testele folosite nu ofera specificitate suficienta pentru a
sustine in afara oricarei indoieli ca D-tubocurarina identificata in cadavrele
descompuse si imbalsamate aflate in pamant de 10 ani este D-tubocurarina si
provine din timpul vietii persoanei/persoanelor (unii experti).
• Cu toate acestea unii experti au spus ca aceste tehnici sunt f. noi si nu au inca
recunoastere stiintifica si accept al comunitatii stiintifice iar metoda de lucru este
nestandardizata si fara a proba reproductibilitatea rezultatelor si calitatea lor
(problematica managementului calitatii).
• In continuare s-au succedat experti care au sustinut posibilitatea detectiei de
certitudine, altii din contra lipsa acestei posibilitati, unii care au identificat
substanta in toate organele celor decedati, altii doar in unele, etc.
• Faptul acesta este important s-a spus dat fiind ca daca substanta se afla intr-un
tesut trebuie sa se afle in toate tesuturile.
• Mai mult, dupa 10 ani, fluctuatiile temperaturii corpului si bacteriile altereaza
structura substantei astfel incat ea nu mai poate fi evidentiata cu certitudine.
• Finalmente cazul este solutionat prin retragerea acuzatiilor si lipsa vinovatiei, dupa
7 luni si jumatate de proces si 2 ani si jumatate de retinere iar medicul a fost
eliberat ceea ce apare ca o victorie pentru aparare. Dar,
• In ciuda acestei solutii, in 1980 (la 4 ani) Colegiul medicilor din SUA ii ridica dreptul
de libera practica pentru rele tratamente adresate unuia dintre pacientii decedati
(dg. gresit) iar el nu contesta.
• Spitalul in care lucra si-a redus internarile la 1/3 dupa ce acest caz a tinut audienta
generala timp de peste 6 luni si a creat conditiile pentru ca numele spitalului sa se
cunoasca public. In incercarea disperata de reabilitare a imaginii si de rentabilizare i
se schimba numele spitalului in 1979, la 3 ani dupa proces. Cei mai multi medici
pleaca iar altii noi nu se angajeaza. Cum strategia de rentabilizare nu da rezultat
spitalul se inchide in 1981 (la 5 ani de la proces). Renumele cladirii continua sa fie
lugubru si astfel in 1984 (la 8 ani de la proces) comunitatea locala il demoleaza.
• Nici astazi nu se stie exact daca Jascalevitch a ucis acei pacienti sau nu dar cei mai
multi medici considera mai ales prin prisma examinarii rezultatelor din perspectiva
cunoasterii actuale ca rezultatele erau valabile inca de atunci intrucat metodele
folosite atunci sunt si astazi in uz (ele au fost descoperite tocmai pentru a proba in
acest caz: HPLC) iar astfel medicul apare a fi in opinia unora ca un cert vinovat.
• Jascalevitch decedeaza prin hemoragie cerebrala in 1984 la 4 ani de la ridicarea
licentei si la 8 ani de la proces, avand 57 de ani si fara sa se fi bucurat de
recunoasterea nevinovatiei.
• [http://en.wikipedia.org/wiki/Dr._X_killings]