Sunteți pe pagina 1din 22

AN Í. A U G U S T - S E P T . 1936. No. 6-7.

I d i l ă I. R e n l e a
AFIRMAREA
IÜUMMtutAi'ii.n.ir«iillKil'ili 1 APARE LUNAR « 1 A f l l l l i M 'li II!»
AN : I. AUGUST-SEPT. 1936 No. 6 - 7 .

REDACTORI : CONST. GH. POPESCU şi OCTAVIAN RULEANU.

SUMAR:
CORNELIA BACIU : Impresii dintr'o călătorie prin Moldova-
OCTAVIAN RULEANU : Lumini în umbra sufletului-
D. HINOVEANU: Versuri.
TH. I. TUCANOVICI : Ilincuta-
GHEORGHE CRIŞAN: Versuri.
IOAN LUCA : Cursurile în aer liber, o necesitate imperioasă
pentru copiii sătmărenilor.
CONST. GH. POPESCU: Veghiind pe graniţa unor semnificaţii-

INCRESTÄRI

PROBLEME. — Pefru Şteţiu: Gânduri dăscăleşti pentru noul an şcolar.


I. Crişanu : Acţiunea pentru pace şi România- /on Luca -" Raport în versuri.
DĂRI DE SEAMĂ- — Cărţi. — Consf. Gh- Popescu: .însemnările Iui
Safirim" de N. M- Condiescu. — «Tezaur bolnav" de Petru Manoliu. —
„Pirin Planina" de G. Topârceanu. — „1916" de F. A d e r c a — „Thana-
tos" de Ion Biberi. — Lucian Bretan : „Caesar" de Mirko Ielusich. —
RĂBOJ : — Afirmarea : Ceva despre noi- — Octavian Ruleanu : Pentru
Corneliu Mezea. — Const. Gh. Popescu-' Luna Sătmarului.
AFIRMAREA
IMPRESII DINTR'O C Ă L Ă T O R I E
PRIN M O L D O V A de CORNELIA A. BÁCIÜ

Cine a gustat farmecul spec'.fic moldove­ oraşul unde odată pe băncile »OberGimnaziü-
nesc al povestirilor lui Creangă, cine a savu­ lui" nemţesc, elevul Eminovici asculta inspira­
rat paginile pline de lirism, de duioasă evo­ tele prelegeri despre »limbămăntul, cuvâniă-
care a copilăriei, de pitorească descriere a mântui şi sufletămăntul năciunei româneşti"
peisagiilor moldoveneşti, cu grădini bogate în ale celui mai iubit dascăl" pe acele vremuri,
parfum de levăntică şi flori de zarzări ale Arune Pumnul.
scriitorului Teodoreanu, cine s'a nălţat sufle­ Astăzi acest edificiu, adăposteşte o insti­
teşte sorbind poeziile de o inspiraţie sublimă tuţie românească, purtând numirea de » Localul
ale marelui Emineseu, e aproape imposibil să Aron Pumnul"-
nu se fi trezit in sufletul său nostalgia de a A doua zi vizitarăm Mitropolia Română
verifica cu propriile lui simţuri, frumuseţea in­ ortodoxă, un palat de o grandioasă bogăţie
comparabilă a acelor încântătoare locuri, cari architecturale, împrejmuit de un parc minunat,
i-au inspirat şi cari imprimă Moldovei un far­ cu săli spaţioase şi un muzeu asortat cu'nu­
mec deosebit. meroase tablouri de o valoare şi execuţie tech-
De câteori citeam pe Teodoreanu, regre­ nică neîntrecută- '. K
tam că nam pentr'un moment o pereche res­ Palatul Metropoliei este şi astăzi — c a
pectabilă de aripi, care să mă transpună intr'o şi pe vremea dominaţiei străine — tot ceeace
grădină din Moldova, să mă îmbăt de pute­ Cernăutiul poate oferi mai interesant ochiului
rea fascinantă a parfumului atât de mult cân­ curios al vizitatorului.
tat de dânsul şi să admir frumuseţea de nu­ Mai văzurăm apoi universitatea, catedrala
anţe infinite a covorului format la 'ntâmplare română ortodoxă, aşezată aproape în centrul
din petalele risipite de vânt ale florilor de oraşului, precum şi magazinele mai însemnate.
zarzări. Aici însă, ca şi pe stradă pretutindeni, făcurăm
Vara asta am avut deosebita plăcere să o regretabilă constatare. Nu se prea vorbeşte
văd Moldova în toată splendoarea frumuseţii româneşte, sau chiar dacă se 'ncearcă, se
şi a bogăţiilor ei şi, dacă n'am găsit zarzării vorbeşte foarte prost. Nemţeasca dominează.
'n floare — căci primăvara trecuse de mult Cu aceste impresii ne continuarăm drumul
am văzut lucruri vrednice de admiraţia celui spre frumoasa Moldovă, tinta călătoriei noastre.
mai pretenţios vizitator. Din goana trenului admiram cu'n sentiment de
A fost o călătorie de mare profit, plină mulţumire frumuseţile şi bogăţiile cu care na­
f de emoţii şi farmec al noutăţii încât abia acum tura a 'nzestrat prodigios pământul scumpei
pbserv că nu pot să rezist tentaţiei de a le noastre patrii.
încredinţa hârtiei, chiar cu riscul de-a nu reuşi Trecem pe lângă Suceava cu bătrâna ei
să 'nfătişez destul de limpede impresiile mele- cetate, reşedinţa vechilor domni moldoveni şi
* încerc s'o fac totuş, în credinţa că publicul mărturie a atâtor energii trecute, lăsăm în
cititor va fi îngăduitor şi va înţelege experi­ urmă Paşcanii, oraşul Roman mare centru
enţa mea de timidă debutantă în ceeace pri­ industrial, iar la Bacău schimbarăm direcţia
veşte scrisul- spre Piatra Neamţ.
Plecarăm într'o dimineaţă de Duminică- De aici trenul ne duce în plin peisaj
După ce străbătusem cu trenul o mare por­ muntos. Câtă frumuseţe I Privelişti încântătoare
ţiune din pământul Cechoslovaciei şi-ai Polo­ vrednice de pensula celui mai rutinat pictor
niei, seara la ora 11, făcurăm o excală în se perindau în fata noastră, mângăindu-ne
privirea. Sorbindu-le din fuga (renului, aproape comunităţii care la rândul său aprovizionează
pierdusem noţiunea timpului, căci pe neobser­ călugăritele cu îmbrace minte, hrană asistenţă
vate ne pomenirăm debarcaţi în Piatra Neamţ, medicală et.-., aici, măicuţele sunt lesate la
un oraş cu aspect de târguşor, dar cu o aşe­ propriile lor resurse de trai, având fiecare c ă ­
zare pitorească chiar în inima Moldovei- suţa şi gospodăria ei, o îngrijeşte şi adminis­
De aici mai făcurăm un c e a s cu trăsura, trează pe cont propriu, neavând însă dreptul,
urcând din greu Balaurul, un deal nu tocmai de a nstrăina nimic din a v e r e a imobilă, care
mititel, ce desparte Piatra Neamţ de c o m u n a rămâne pentru totdeauna proprietatea mănăstirii.
Dobreni, unde ne instalarăm în familia Conu­ Am r ă m a s foarte plêcuti impresionaţi de
lui Jorgu, simpaticul notar de acolo- In a c e a ­ aspectul interior al chiliilor. Măicuţele, abile
stă familie, c a şi în multe pe caii le-am vizi măiestre n fabricarea articolelor de industrie
tat, avurăm ocazia să cunoaştem firea blajină casnică, le împodobesc cu multă pretenţie de
şi totuş veselă şi primitoare a moldoveanului. gust, estetică şi higiena, şi cu o abudenţă ce
încă din ziua s o s ' r e , ne alcăluirâm minu­ în unele locuri depăşeşte capacitatea receptivă
ţios planul de explorare al împrejurimilor, a pereţilor şi duşumelelor, de te 'ntrebai mirat,
pentruca a doua zi, refăcuţi după oboselile d a c ă nu cumva te găseşti într'o a d e v ă r a t ă
călătoriei să o luăm la drum- expoziţie de scoarţe ti ţesături naţionale-
Uitasem să spun c ă din înlreaga Mol­ Am fi rămas încă mult în atmosfera
dovă, judeţul Neamţ cuprinde locurile cele odihnitoare şi calmul mënëstirii Almaş, dar
mai interesante pentru vizitatori, renumite prin cărăruia ce duce spre Horaita, care şi desfă­
nesfârşitul şir al piesagiilor ce te îmbie la ad­ şoară panglica de aici în colo numai prin pă­
miraţie— aici Bistriţa cu tradiţionalele ei plute, dure, la umbra brazilor uriaşi, ne oferi o pers­
colo Carpatii cu maiestuoasa lor înfăţişare — pectivă ispititoare şi ne 'ndemnă la drum.
dar mai cu s e a m ă , prin numeroasele instituţii
lată ne deci în plină ascensiune a mun­
monahale, schituri şi mănăstiri, ce-şi înaltă
telui, ce ne desparte pe o distanţă de 14 km-
turlele retrase în munţi, în mijlocul pădurilor
de mănăstirea Horaita,
de brazi, precum şi prin impresionantele locali­
Timp de 5 ore, c a r a v a n a noastră în frunte
tăţi istorice, ce dovedesc vitejia ne'ntrecută a
cu un bătrân de 72 de ani ce ne servi drept
străbunilor noştri-
călăuză, urcă mereu, oprindu se doar c a
In programul nostru fixarăm c a centre de pentru a-şi consulta forjele, lângă câte un
explorare mănăstirile Almas, Horaita Horăici- izvor cu apă cristalină şi răcoritoare
oara, Vâratec, Agapia, Neamtu şi Secu, a ş e z ă
minte religioase cu o veche reputaţie istorică, Splendorile naturii aerul ozonat şi îm­
culturală şi artistică; apoi cetatea Neamţului, bălsămat <Je bogata vegetaţie, ne 'nvioară şi
Humuteştii lui Creangă precum şi staţiunile ne ajută să'nfruntăm cu bună dispoziţie obo­
balneo climaterice Băltăteşli si Oglinzi. selile urcuşului.
Totuş delà o vreme, par'că pidoarele
Delà Dobreini la Almas e o distantă de
refuzară s ă ne mai servească. Nu mai puteam.
aproximativ 4 km. Cu toată clădura ce se
Călăuza ne ndemnă mereu :
anunja încă de dimineaţă într'o zi cam pe ta
1, o pornirăm pe jos, apostoleşfe, ispitiţi de Haideţi vă rog ! Nu mai e mult. Că doar
frumuseţea drumului ce şerpuieşte printre bo­ nu vreţi să dormiţi aici in p ' d u r e ? !
gatele livezi şi holde ale dobrenilor, drum, Cu toată povara celor 72 de ani, moşne­
care ne duce parcă amăgindu-ne puţin câte agul nostru — trubuie s o recunoaştem — era
puţin, până ce ne lasă frânţi de oboseală la de zece ori mai voinic decât noi.
poala muntelui împădurit, ce adăposteşte in Mereu în fruntea caravanei- A v e a însă
taina frunzişului său, schituletul Almaş împrej­ un pas săltăreţ — p a s de munte — parcă mai
muit de cele c â t e v a ciorchine de căsuţe albe puţin obositor decât al nostru, pe c a r e zadar­
cu cerdacuri primitoare, ale măicuţelor- nic căutam să ni'l însuşim şi noi-
Poposirăm puţin la marginea pădurii, „Hei moşule, glumi atunci o cucoane-
apoi vizitarăm mănăstirea- 0 bisericuţă cu o Tare eşti voinic a um, dar să te vedem la
vechirre de peste 2 0 0 ani, , zidită de către 'ntors. Cum o să vii noaptea singur prin pădure?
Doamna Ecaterina, soţia spătarului Iordache — N'avea grije duduică- Pădurea m ă cu­
Cantacuzino, şi înfrumuseţată în cursul anilor, noaşte, c ă doar aici m'a născut maica la ră­
gratie sp'ritului de jertfă şi larga dărnicie a dăcina bradului, în c â n t e c de păsărele şi mur­
boierilor credincioşi- mur de izvor, răspunse foarte poetic şi p a r c ă
Măicuţa Migdonîa ne pofti în grădiniţa c'un a e r de mândrie, bătrânul.
din fa{a chilioarei sale şi în,timp ce după obi­ In acel moment un dangăt de clopot sfâ­
ceiul pământului ne servi deliciosul şerbet de şie pădurea şi ne vesti apropierea mănăstirii.
trandafiri, ne lămuri asupra felului de viată şi în desăvârşita izolare a naturii acest glas
organizare al măicuţelor, cu totul deosebit de de clopot a v e a ceva înălţător, c ă p ă t a un fel
al călugăritelor din apus. de rezonanţă sublimă, ce ne mişcă sufletele-
P â n ă când în apus toată a v e r e a este a Inimile ne svâcneau zorite 'n piept, de nerăb-
darea să putem zări odată turla, care ne emite depărtare de acolo — luase dispoziţii să ni se
acest,glas dumnezeiesc- s e r v e a s c ă tradiţionalul borş călugăresc cu mă-
încă putini paşi, pădurea se răreşte şi măligută moldovenească-
prinîre trunchiurile copacilor, în luminişul unei Nu ştiu d a c ă borşul călugăresc a fost bun
splendide poeni, iată c ă se profilează silueta sau rău atâta ştiu, că am secat în câteva se­
impunătoare a mănăstiri', care adăposteşte cunde farfuriile ce ni le umpluse foarte gene­
vre3 30 de călugări, n a'mosfera celui mai ros unul dintre sfinţii părinţi-
pitoresc decor. După m a s ă cam pe la ora 4, ne am în­
Nici nu se putea imagina un Ioc mai po­ tors a c a s ă , mul'umind sfinţilor părinţi pentru
trivit pentru o mănăstire- Departe de zgomo­ frăţeasca şi amabila găzduire-
tul claxoanelor şi a tipetelor omeneşti, ntr'o O luarăm pe drumul care duce prin P o ­
linişte d e s ă v â r ş t ă . de-Ji făcea impresia c ă auzi iana şi Negreşti, două sate mari, cu c a s e şi
firul de iarbă cum creşte, c e a mai minusculă gospodării frumoase, cel din urmă singur având
g â z ă cum se mişcă —
călugării trăiesc o viată o lungime de 7 km.
cu adevărat monahală. La ieşirea din Poiana, nenea Jorgu n e -
Prezenta noastră gălăgioasă acolo, ni se pregăti o surpriză foarte amuzantă Ne aşteptă
părea o profanare a unei împărăţii, unde totul cu un fel de căruţă-pat, amenajată cu nişte
se petrece în surdină. Ce minunat loc de de- canapele, aşternute din perne pe două flan­
siindere a nervilor, de reconfortare a rănilor curi în lungimea căruţei, pe care trebuia să te
sufleteşti ! aşezi cu picioarele suspendate în afară in a ş a
Delerăm drumul călăuzei apoi intrarăm fel, c a spatele să-ti servească de rezămătoare
in biserică- Vreo c nci călugări oficiau slujba vecinului din flancul opus-
de seară. într'o atmosferă de misticism oriental, Ne instalarăm boiereşte în ciudata căruţă
caracteristic bisericilor ortodoxe. şi în timp c e caii ne duceau spre c a s ă , noi
După ieşirea din biserică făcurăm cunoş­ deslegarăm s a c u l c u cântece şi glume şi tine o
tinţa părintelui stareţ, un venerabil bătrân, care băiete până la poarta lui nenea Jorgu-
n e fscu o primire foarte amabilă Ne dădu Aşa l u ă sfârşit prima parte a excursiei
explicaţii cu privire la trecutul mănăstirii, ne noastre, care pe lângă minunile ce ni le oferi
găzdui pentru noapte in două din camerile la tot pasul, avuse şi o incontestabilă valoare
arhondăriei. iar a doua zi pe la prânz pe când terapeutică, căci pela 10 pe când ajunserăm
ne 'ntorceam obosiţi delà schituletul Horăici- la Dobreni, dovedirăm cu toţii, o poftă de lup
oara aşezat pe vârful unui munte la doi km. şi un somn de copil-

LUMINI IN UMBRA SUFLETULUI


de OCTAVIAN R U L É A N U

M i - a m f i x a t a d e s e o r i în c o n ­ c a r e în m o d u l cum s e p r e z i n ­ e s t e s t r ă i n şi d u ş m a n . . . D o a r
ştiinţă, fără să vreau, între­ tă m'ar détermina să cred că noaptea îşi ţese uitarea peste
b a r e a d a c ă v i a ţ a în f e l u l c u m existenţa m e a nu e viaţă. r â s v r ă t i r e a m e a , n o a p t e a din
o trăesc este ea o realitate sau Ş i totuşi simt că trăesc. M ă c a m e r a m e a n o a p t e c a r e e cu
nu. C ă c i n u p o t n u m i a l t f e l de­ pipăi uneori încet, răbdător s a t o t u l a l t a c a c e a d e a f a r ă fiind­
cât o f i c ţ i u n e a c e s t f e l de e x i ­ o b s e r v d a c ă i u i c ţ i u n i l e miele vi­ că p o a r t ă suflarea m e a şi poar­
1
s t e n ţ ă o a r e p o r n e ş t e d e l à pune ' t a l e s â n t l a loci, N i m i c n e o b i ş ­ tă somnul meu dealungul pere­
tui u n d e a l ţ i i o l a s ă . V i a ţ a m e a , n u i t . A t u n c i c u m de î n t r e b a r e a ţilor şi pe fiecare 'obiect în
i r ă i r e a m e a î n v i z i u n e a u n o r lu­ m ă o*bsedează î n c o n t i n u u c a un parte.
mi i n t e r i o a r e , l u m i s ă d i t e la c o ş m a r grozav?. Operaţia auto- D e m u l t e o r i în a s e m e n e a c a ­
m a r g i n e a v i s u r i l o r , ţiu poate constatării începe precis după z u r i v r e a u s ă fug d e m i n e . D a r
constitui ceva palpabil, u ş o r de apariţia întrebării... Caut s a m ă cum s ă f a c ? Nu m ă pot dedu­
î n c a d r a t în r i t m u l t u m u l t o s al a n a l i z e z Cu b ă g a r e de s e a m ă , bla. O r i d e c â t e o r i p l e c , vine ş i
existentffor exterioare. T o t d e a s ă m ă p r i v e s c în o g l i n d ă i n i m e i spiritul meu cu mine. Ş i a c e s t
una a m a v u t i m p r e s i a u r e i in­ m e l e . M ă v ă d t e r i b i l de d i f o r ­ s p i r i t m ă n e l i n i ş t e ş t e în p e r m a ­
undări s p r e centrul firii mele mat, uneori chiar monstruos. nenţă cu î n t r e b a r e a coşmar. Nu
a o r i c ă r o r c o n c e p ţ i i fizice d e V i a ţ a t u t u r o r o a m e n i l o r isbuei­ m ă p o t a p ă r a eu n i m i c . V i n o ­
viaţă. C a şi cum fiecare refle­ n e s t e în c l o c o t în m i n e , m ă v a t u l s â n t n u m a i eu. E u p e r s o a ­
xie a r fi o b l i g a t ă s ă p ă t r u n d ă c a l c ă î n p i c i o a r e , îmi s t r i v e ş t e na s p i r i t u a l ă f ă r ă » e u l « f i z i c .
m a i a d â n c în r a z e l e s u l f e t u l u i răsuflarea gâfâită... S â n t bol­ O i n t r ' o s i m p l ă c u r i o z i t a t e s*a
în l o c s ă i r a d i e z e s p r e i e ş i r e a nav... N e s p u s de b o l n a v . . . Ş i n ă s c u t o o b i ş n u i n ţ ă . I a r de a i c i
comună, spre lumea dinafară. s â n t s i n g u r . N u m a i cu m i n e şj, p â n ă l a v i c i u s'a i n t e r p u s s u ­
Este fenomenul învers realităţii Cu g â n d u r i l e m ê l e . T o t u l î m i f e r i n ţ a r e z u l t a t ă , s u e f r i n ţ ă Care
» AFIRMAREA*

deşi tulbură organismul este, m e a z ă in o r i c e a c ţ i u n e . I a r a ş a c l i p e şl-am p r i v i t s t r ă f u n z i m i l e


S&u t o a t e a c e s t e a , o b i n e f a c e r e . numita prietenie este numai o cerului. D e - a c o l o de S J S au ve­
M ă simt mândru că pot suferi formulă simu atoa e de a ajun­ nit vânturile r ă v ă ş i t e î n t u n e c a t e
fără svâchiri de durere Ş i o f a c g e l a u n r e z u l t a t m a i m u l t im­ şi s a t u r a t e de b r o b c a n e l e ploii
d e o a r e c e î m i dă p u r u r e a dova­ posibil ca posibil. ş i m i a u î n c h i s p l e o a p e l e . . . \ i-
da vie a vege'ării mele pe pă­ Sugestiile mele îmi spun că ziuvtea o c h i l o r s'a î n t o r s a t u i c i
1
mânt. E s t e justificarea cea mai femeia este un m i c obiect însu­ în a d a r c u l m e u . T e n t a c u l e e e-
e c l a t a n t ă c ă n ' a m i n t r a t în pu­ f l e ţ i t , c r e i a t în l u m e s ă îm­ r a u m u l t e ş i c e r c e t ă t o a r e până
t r e f a c ţ i a veşnică. C u c â t pă­ podobească grădina vieţii să­ la ţîiuprema svâreolire â frân­
t r u n d m a i p r o f u n d în e s e n ţ a pată cu t r u d ă de buroat.. In turii de gând.
lucrurilor, cu atâta mă £ncurc dânsa, ea es e î o a r e a c e a p l r ă A a p ă r u t a p o i Ceata t u t u r o r
în i ţ e l e a l c ă t u i r i i m e l e s u l f e : de parfum. M i r o s u l î m b ă t ă t o r i c o a n e l o r mele d r a g ' . S â n t un
teşti... D e a c e e a nu caut r ă s ­ a t r a g e a l b i n e m u te... Ş i f e m e i a pasionat co'edţionar de imagi­
p u n s l a î n t r e t b â r e a c o ş m a r , da­ devine p i e s ă de e x p o z i ţ i e . P ă ­ ni. O r i c e c h i p d e f e m e i e m ă în­
că viaţa mea este realitate sau catul cel m a r e al femeii e s t e c â n t ă . II p ă s t r e z c u p i e t a t e . D a r
ficţiune! că ştie să iubească. Natura i a r u do-e~c m c a - r a r e a ima ' W ,
Şi... ce mult a ş dă s ă ştiu hărăzit frăgezimea unduitoare n i c i n u v r e a u s ă- i v o r f o s O
c'am trăit numai câteva clipe, a fmiţei şi aria intregralei pre- x
a l i n t d o a r în c u g e u f meu, pen-
aşa c u m ştiu să trăească toţi iecătorii. t r u c ă o ştui n u m a i ' a m e a , e r e -
1
robii adevăratei şi palpabilei Nu cred în s exul 'slab. Aici iată dună închipuirea mea i c

vieţi!... n u - m i primează e x p e r i e n ţ a . A m <u r e o u + i n ţ ă d e î n s t r ă i a . 1

* f o s t î n t o t d e a u a d e s t u l de t a r e
să nu încerc nimic. Curiozitatea Cine mi-a scos astăzi fi?u a
N e p ă s a r e a faţă de instinctele p e n t r u m i n e e s t e o v o r b ă i ex­ Danei Flanu? C e caută zâmbe­
m e l e o p o t m e n ţ i n e cu un a s ­ p r e s i v ă . N u c r e d în femeie,., t u l e i şi r â s u l ei, în faţa m e a ?
pru r e g i m de izolare. TrăesO fiindcă s o c o t p r e c i s c ă nu pot ii E u n ' a m c e r u t-o! N i c i nu m ' a ai
izolat printre oameni. Singură­ eu însumi crezut. F e m e i a d a c ă gândit Ia ea. C e l mult era o
tatea mea se referă la modul înşeală, v r e a c a ea î n s ă ş i să fie p l ă s m u i r e mai m u l t e v i d e n t ă c a
cum! p r o b l e m e l e s o c i a l e g ă s e s c înşelată, să aibă certitudinea că a l t a . . . Î n c e r c să î n c h i d o c h i i
r e f l e x î n s u f l e ' u l m e u . O r pen­ e ş t i c a p a b i l die f a p t e m a r i d e ş i ?
b i n e , s t r â n s d e to% s o a l u n x . .
t r u m i n e nu există societate. ea ştie destul de bine c ă eşti E s t e o n e l e g i u i r e s ă - m i ,vină
Din motivul că ea nu cores­ un l a ş c ă poţi s'o p ă r ă s e ş t i tot a c u m în m h t e ! O i m a g i n e f r u ­
punde preceptelor mele. In ce t o t a ş a de b i n e c u m a i şi m o a s ă î n s e a m n ă p r i m ă v a r ă .. O
priveşte preceptele nu le-aş luat-o. F
femeie e r m e c ă t o a r e este o floa
putea preciza. L e simt numai
Ş i dacă senzul vieţii nu este r e privi* ă din d e p ă r t a r e . FHr
D a r n u l e c u n o s c . TVli-e f r i c ă ;
a l t u l decât o Continuă î n ş e l a r e ^ D a n a H à n u . de c e r u - m dă
deci, s ă l u p t împotriva lor. D e
atunci viaţa mea nu este rea­ n a c e în a m u r ^ i t u l ac\s*a s t e r p
aici singurătatea m e a unică.
l i t a t e . E u n u mă p o t p r e f a c e . de v i a t ă şi' i u b i r e ?
F e m e i a n u m ' a p a s i o n a t ni­
S â n t prea sincer pentru a mă Zadarnic alung imaginea. F a
c i o d a t ă . M a i î n t â i u , n u p ó t fi
înşela pe niine. Nu port mă umileşte şi m a i obsedant
înţeles deoarece manifestările
a l t ă î n f ă ţ i ş a r e d e c â t a m e a . "Şi ,r
Nu p o t d e c â t s > a d n r t , s ă văd
m e l e a u c e v a d i n g r o t e s c u l omu­
aceasta neconvenind' multora, "ce m i - a f a c e . P o a t e eh o du­
lui primitiv, neeclucaf. S â n t ex­
p r e f e r s ă t r ă e s c s i n g u r cU e x i ­ r e r e în p ' u s m ă va î n o b i l a î n a ­
pus să-mi înec încercările de
s t e n ţ a miea. i n t e a m°a şi a c r e d i n ţ e l o r m e l ^
cucerire amoroasă, în cel mai
hilariant aspect de viaţă. Veş»
* Nu e p o s i b ^ ă o c o m u n i u n e su­
inie m ă o b s e d e a z ă g â n d u l c ă O s i n g u r ă dată a m î n c e r c a t f l e t e a s c ă ? O a r e nu ml-a t - i m i s
s â n t u n o s t r a c i z a t a l l u m i i , un s ă m ă p r e f a c . . . lNica e u n u ş t i u D a n a Fuid'ul i n i m e i s a l e să-1
c

p e r s o n a j , c a r e din a c e a s t ă pri-< cum. M ă găseam ca deoöiceiu p r i m e s c p o a t e , s ă - I ri de —


î

cină e în p e r m a n e n ţ ă spionat s i n g u r î n o d a i a mea. M a i b i a e rr?erd ?


şi zeflemizat de o r i c e om, tâ­ zis nu e r a m singur. A c a s ă lâ G â n d u r i l e mă î n ţ e a p ă s o m ­
năr sauî)!ă'rân, fetiţă ori femeie mine toate obiectele îmi sânt nambul. Ce-am ajuns?... P â n ă
m a i v â r s t n i c ă , l a o r i c e o r ă din în t o v ă r ă ş i e ş i t o a t e î n c e a r c ă ! în p r e z e n t n u ţ i n m i n t e s ă fi
z i ş i din n o a p t e ş i în o r i c e l o c . să mă apere. Câteodată sânt p r i m i t v r e u n m e s a j de-a c i n e v a
Á m i m p r e s i a uTiei p e r s e c u ţ i i d i s p u s s ă Cred c ă m ă î n ţ e l e g c a r e ţine la mine! C ă nu m'a
l e n t e , din p a r t e a î n t r e g e i ome­ şi m i s e p a r e c ă ş i e l e s e m i ş ­ i u b i t n i m e n i , s i m t a b s o l u t si-"-
niri. Ş i impresia se întăretşe c ă sirb tă'şul p r i v i r i i m e l e con­ sur.
prin faptul că l^mea este de o centrate. N ' o fi o a r e f ' u ' u r a r a a ° e a s a f

condescendenţă rară, cu mine. S e lăsau umbrele serii, grele de n o a n t e un s e m n al m i s t e r u ­


Uneori c r e d că toată afabilita­ şi p l i n e d e m â h n i r e " t o m n a t e c ă . lui o m e n e s c ? O î n t â l n i r e a D a ­
tea o m e n e a s c ă este o m a s c ă pen­ Ornicul vremii înainta pe 'nde- n e i m i - a r c r e î a acea l i n i ş t e c -
t r u un s c o p . D e altfel s â n t ferm leté î m p o v ă r a t de neputinţa ie­ b i ş n u i t ă , f ă r ă d e c a r e nu m ă
c o n v i n s c ă e g o s i m u l p u r pri­ şirii la lumină. A m stat c â t e v a pot odihni.
Am plecat imediat spre Da­ eşte. ci numai vieţueşte! O sim­ t e a în i n i m a m e a , c r e ş t e a d e
na. T r e b u i a s ă - m i s a t i s f a c u n p l ă e x i s t e n ţ ă . U n sirrgur p u n c t n u m a i p u t e a m s ă - m i îndrept
apetit s u f l e t e s c in u m b r a c ă ­ din n e m ă r g i n i r e . g â n d u r i l e s p r e ea... P e c â n d
Ţipetele veseliei mă dureau. eu m ă anihilam î i t r ' o absorbi-
ruia r ă s ă r e a u lumini multe ce-
Ele p ă t r u n d e a u în vi e ca toxi- ţie d e n i m i c i r e s u f l e t e a s c ă .
m i î n t u n e c a u ochii de nu mai f

vedeam nimic. In scăpărarea ce. A m u r i t în a c e l m o - n e . \ t p e A m dorit-o apoi pe D a n a mai


fiecărei lumini apărea Dana, D a n a . . . V o i a m c a e a s ă fie Ca mult c a oricând. Pentru faptul
aşa c u m î m i i n t r a s e î n c o n ş t i i n ­ mine. S ' o aseamăn focului meu c ă p r i n v e s e l i a e i , c u l u m e a a-
ţă alături de alte n e n u m ă r a t e c e m ă m i s t u i a . A ş fi v o i t s ă - m i ceea multă, mă neglija total
icoane. D a r Dana răsărea mai g h i c e a s c ă gândurile... S ă - m i ia­ Uitai toate prejudiciile ce-mi
v i o a i e , m a i eu s u b î n ţ e l e s u r i . să î n a i n t e . M ' a ş fi s c h i m b a t f ă c u s e m . D o a r aciea l u m e î m i
U n m o m e n t î n c e p u s e m s ă cred' atunci. era duşmană.
că e a e f i i n ţ a p r e d e s t i n a t ă a Cine să mă înţeleagă? N'a- A t â t a f o s t . . . C â t e v a -clipe
î m b r ă c a f o c u l p l ă s m u i r i l o r me­ yea cine. Dana petrecea... Ii de noapte tomnatecă. A m con­
le. desluşeanu puţin vocea voaia­ c e n t r a t în f i i n ţ a m e a c e l e d o u ă
D e v e n e a m din c e în c e m a i tă de fumul amintirilor... O a r e extremităţi : iubire nesăvârşită
lucid. U n f u r n i c a r de nelinişti c e v o r b e ş t e ? î n c e p u i s ă invi­ pentru Dana şi ură mocnită
îmi frământau voinţa. M ă lă­ diez pe cei c e o ascultă... E u împotriva întregei lumi.
s a m în voia u n o r iluzii la c a r e n'o pot auzi, aşa aproape. E a A f o s t d o a r u n mioment... U n
a l t ă d a t ă n ' a ş fi î n d r ă s n i t s$ nu ştie că trebue să-mi liniş­ singur moment. Astăzi sânt c e i
bunuesc m ă c a r existenţa... Su­ t e a s c ă „ s u f l e t u l . . . D e a i c i o în­ v e c h i u . Nu m a i ş t i u n i m i c . . .
p o r t a m p r o b a b i l u r i a ş a influen < v o l b u r a r e h a o l i c ă de r u ; ă ninţi A fost demult... Dana... v i s
ţ ă a micuţei D a n a c e mi-a tul­ g h e m u i t e în inimă... D a n a c r e ş ­ şi f e r i c i r e n e î m p ă r t ă ş i t ă .
b u r a t î n t r u c â t v a s t r u c t u r a su­
dată a sufletului meu.
In a p r o p i e r e a l o c u i n ţ e i e",
mi-am dat seama că D a n a este
c e v a oe t r e b u e s ă - m i a p a r ţ i n ă .
V o r b e a desigur simularea gân­
durilor. P e n t r u c ă altfel nu mi- BUCHET D E FLORI
aşi putea astăzi explica lipsa
totală de-atunci a întregilor me­
le c o n c e p ţ i i . Acest buchet de flori ce luneca în sus
A m privit îndelung geamurile E trist şi-atinge cu petale vestejite stele,
locuinţei delà etaj. E r a m dea- Atunci, când te aştept şi mă ridic abis
binelea transfigurat. Nu mă re Pe lanul copt al tinereţii mele.
c u n o ş t e a m : . S t r a d a ou s g o m o -
tele ei s e c o n c e n t r a u undeva în
mine într'o supremă tăcere. P e Când poate înapoi voiu reveni
inima tăcerii călătorea prin Cu mii de ani în ochi goliţi de ceată,
>ninte s p r e l u m i n a o c h i l o r p u n c ­
1
Prin pulberea 'nserării voiu trezi
t a ţ i î n n o a p t e , u n s i n g u r Cuvânt Această clipă 'naltă de viată.
şi o s i n g u r ă ţ i n t ă n e d e f i n i t ă :
Dana. Liniştea transfigurării
din m i n e r e p e t a m e r e u cele Pe lângă anotimpi cu suvenirul nins
două s i l a b e . . . A p o i s ' a f ă c u t u n §i gândul rob înlănţuit în glorii,
s g o m o t s u r d Cu a c e l e a ş i s i l a b e , Pe fondul ei voiu isvorî, cuprins
i n t o n a t e î n ritm- die c â n t e c a i
De flăcări în fantastic de istorii.
slavei... D a n a devenea o sim­
fonie, c a r e se a ş t e p t a m a t e r i a ­
lizată, ţ Ui voiu zâmbi şi voiu hrăni din sânge
Dar c â n t e c u l s'a r u p t îuăbu-
Si alte sbvrătoare ostmite 'n s to/,
ş n \ T a o î n ă l ţ a r e . O s t r i d e n ţ ă în De-o fi elanul mort şi mâinele vor plânge
a c c e n t m ' a f ă c u t s ă t r e s a r şi Pe stâlpii de lumină sprijiniţi în gol
să m ă r e g ă s e s c p e m i n e . . . î n ­
ţ e l e g e a m . . . In c a s a D a e \ o lu­ Vor fi apusuri grave n muced de eres
me petrecea... C e însemnează
însă, a p e t r e c e ? A uita, da $i sufletele ne-or ţărmuri cunună ?!
e x i ş t i , n a r ă ' a o eilen é g a r e c o m I J
Noi vom lupta să rupem vălul des
nlectă. D e ce petrece Dana?... Şi să ne fie drumul, prin iroene împreună-
Să uite şi e a ca foţi c e i a l a l t i .
S ă u i t e ! D a r c e ? . . . C ă n u Ira- D. HINOVEANU
ILINCUTA de TH. I. ŢUCANOVICI

4
Alături de c u r t e a G r e n ţ u l e ş t i - m o d e l a t , c u s â n i i c a n i ş t e gu­ pite, iar sânii neglijaţi, apă
lor, era o căscioară delicată, tui, e r a u l a o l a l t ă un studiu. — r e a u vizibili în t o a t ă g o l i c i u n e a
cu ferestrele străvezii şi pere.ii B r u n ă l a f a ţ ă şi s u p t ă c a o marmoreală, prin gura cămă­
albi ca neaua. V e n e r a , c u o c h i i ş i p ă r u l căr-< şii ce-i î m p r e j m u i a pieptul ca­
Dealungul pridvorului atâr­ b u n a t , i a r b u z e l e r o ş i i ş i hrăi tifelat.
nau ghivecele de muşcat roşii n i t e d e s â n g e c a d o u ă Coacăze. Un simţ care d s p r e ţ t i e s t e t o a
ca focul, iar pe stâlpi urcaseră C u o zi m a i ' n a i n t e v e n i s e te cătuşele convenţionale, aler­
de mult rochiţele albastre de din P a r i s , de l a studii, J a c k ga prin nervii lui J a c k , eva­
rândunică. c e l m a i m i c fiu a l l u i D i m i t r e , dând ca viscolul peste câmpu­
A c o l o l o c u ' a un ţ ă r a n cinstit, G r e n ţ u l e s c u , aici la ţ a r ă s ă s e ri, fiindcă o realitate netăgă­
P e t r a c h e R ă ^ e ş u , n u m e p3 c a r e m a i o d i h n e a s c ă . — Nu-1 v ă z u ­ duită » I l i n c u ţ a «, p r o c l a m a cu
îl m o t ş e n i s e c u d r a g d e l a s t r ă ­ seră ţăranii de când era co­ f i i n ţ a ei » i s p i t a î n a m o r « .
bunicii săi, ce au fost pe vre­ pil, când s e j u c a în g r ă d i n ă Gândul lui J a c k de a p o s e d a
muri răzeşi. de-a » v ' a t i a s e u n s e l e a « c u c e i pe a e c a s ' ă ţă ancă e a nesfhim
I n f i e c a r e dimineaţă.,, mai de s e a m a h r . Ilineula îl uitase b a t . — N o p ţ i l e n e d o r m i t e ş i zi­
ales vara, când s o a r e l e da ochi aproape, căci era mică numai l e l e cîe v e g h e s p r e c a s o o a r a c u
cu satul, se auzeau ciocnituri d e »şase a n î , c â n d e l e r a î n a m u ş c a t e a Ilineuţeiţ l'au fă­
d e b a s t o n în p o a r t a l u i P e ­ doua de liceu. A c u m ea a v e a cut rob al s e n t i m e n t e l o r , oână
t r a c h e , u r m a t e de tuşi uri vioa?. ş a p t e s p r e z e c e a n i ş i e l 'două­ la negre cugetări, pe nefericitul
— „Măi Petrache... Petrache! zeci şi p a t r u — adevărate fo­ Jack.
s t r i g a D i m l t r i e G r e n ţ u l e s c u pro­ c a r e de t i n e r e ţ e . I n t r ' o zi a t r i m i s s e r v i t o r u l
prietarul moşiei. P e c â n d ea şi c l ă c a ş i i cule­ s ' o c h e m e , l a d â n s u l , c â n d ni­
— „Aud boerule, răspundea g e a u s t r u g u r i , c l a r i n e t a ţiga-^ meni nu era prin curte şi casă.
el d e s u b p r u n i , s u f l e c â n d u - ş i nului u r c a t pe un m a l d ă r de I l i n c u ţ a de r u ş i n e a b o e r ului c e ­
m â n e c i l e cămăşii,, c a a d e v ă r a ­ fân, c â n t a prelung c â n t e c e de lui mare., a sărit părl azul şi a ve
tul g o s p o d a r . dragoste, de r ă s u n a u podgo­ nit. C a înaintea unui duh r ă u
— ,.Dă-mi fata de c l a c ă ia cu­ riile. a s t a t pe gânduri l a u ş a din
l e s u l viei, azi. — C â t f a c e îţi — „Ilincuţa, a strigat Dimi­ faţă. Ceva parcă-i spunea să
p l ă t e s c a c u m , s a u î ţ i s c a d din t r e G r e n ţ u l e s c u , ia d ă - t e m a i nu între, dar altceva o încu­
datoria veche? aproape cu coşul. F a t a a venit raja: cinstea lui Dimitre Gren­
— „Bine D o m ' Dimitre, v'o în g r a b ă p â n ă la dânsul, ro- ţulescu.
1
t r i m i t ş i c u p l a t a f a c e m n o i în- tindu-şi priviri e cu o timiditate î n ă u n t r u e r a o l i n i ş t e de m o r
tr'un fel, cum e bine. P e t r a c h e d e m n ă de f a r m e c u l frumuseţii mânt. Inima Ilineuţei bătea te­
s ' a î n t o r s î n c a s ă du i i m a în­
n
sale. Cunoşti pe Domnul ăsta? r i b i l , de f r i c ă , s ă n u c a d ă î n
d o i t ă ; r ă u e s ă fi d a t o r ! F a t a — „Nu-1 p r e a c u n o s c , d a r ş t i u mâna lui J a c k , c a r e o u r m ă r i s e
e r a în ajunul l o g o d n e i şi o tri­ Ică e s t e D l J a c k , b ă i a t u l D - a t â t a vreme, iară să-i s c h i m b e
m e t e a l a s l u g ă r i t ; a c e s t a era voastră. minţile...
un gând c a e - l chinuia.
r — „ E h ! ia p o f t e ş t e P a r i s u l
— „ L a ce m ă chiămă boerui?
Ilincuţa. avea numai şapte­ a i c i , să v e d e m c e a r e d e z i s ?
a fost ultimul ei cuvânt spus
s p r e z e c e primăveri şi voia să Găseşte acestei româncuţe ca
servitorului ?
s e m ă r i t e eu u n b ă i a t din ve­ o z â n ă , v r e o g r e ş a l ă , î n ceeade
cini, cu opt p o g o a n e de pă­ privetşe arta frumuseţii ? — „ A r e âă-ţi s p u n ă c e v a . . . .
m â n t , a l e s u l i n ' m e i ei. Jack a rămas ameţit de S e r v i í o r u a dispărut c a un hol
Dimitre Grenţulescu a plecat privirile ei săgetătoare. Di­ t e i u î n f u n d u l c u r ţ i i , e'ând I l i n ­
pe la alţi ţărani să mai adune mitre a plecat apoi spre casă cuţa a î n t r a t în c a m e r a , u n d e
l u m e de c l a c ă la culesul s t r u ­ cu capul în p ă m â n t , sfătuindi (itia că lucrează boerui.
gurilor, cu o h ă r m ă l a e de fai­ p e fiul s ă u J a c k , s ă f i e a t e n t — „Ah! D o a m n e sunt singu­
n i dupti d â n s u l . I l i n c u ţ a lui c ă c i altcumva îi s t r i c ă logodna ră, nu e nimeni zise ea. Unde
P e t r a c h e R ă ^ e ş u , a luat drumul cu t â n ă r u l d'n sat. P e s t e c â t e v a este Dom' Dimitre?
spre curtea Grenţulcşt'lor, oco­ m i n u t e J a c k s ' a î n a p o i a t , ur­ Două mâini o prinseră de
lind poiana dintre mărginaşi, mărind-o printre trupinele de m i j l o c , din u m b r a u n e i p e r d e ­
c ă t r e c i ş m e l e , , î m b r ă c a t ă în c ă - v i e . P u r t a p i j a m a a l b a s t r ă cu l e . — J a c k e r a în d e l i r , tre-
m ă ş u ţ a ei d e ţ a r ă p l i n ă d e r â u ­ brandeiburguri încrucişate p e n u r a c a un f l ă m â n d pe v r e m e a
r i , c u b a s m a u a c a fujgul şi v â l - piept, părul l i n s şi pipeta pe g e r u l u i , c u o c h i i i e ş i ţ i din o r ­
nieelul roşcat. fc'uze f u m e g a l u n g i t r o m b e d e bite.
P i c i o a r e l e îi e r a u g o a l e si fum. I l i n c u ţ a î ş i d e ş e r t a c o ş u l Ilincuţa a pălit c a şofranul.
s p ă l a t e f r u m o s , î n a a r e c e ş i r ă s t u r n a t î n v a s u l de s t r u g u r i . S ' a r ă z i m a t de p e r e t e cu privi­
limpede a izvoarelor. Pulpele Pulpele s e d e s g o l e a u î n r a t e rile stinse,, întrebându-l, la ce
ei d r e p t e şi c ă r n o a s e , m i j l o c u l c â n d se apleca, ca nişte is- a chemat-o?
R ă s p u n s u l lui J a c k a fost t ă i s ă u , s a t u l va v o r b i , a p o i lu­ Un vaet prelung a sfâşiat
sec, intuind uşa camerei de m e a şi într'un p l â n s s f â ş i e t o r tăcerea mormântaîă a casei, ca
două ori cu cheia,, apoi a de­ s'a gândit la singura salvare. ia junghiere... J a c k a căzut p e
clamat silabisând: J a c k , căuta s'o mângâe, duşumea cu ochii încremeniţi
— „ I l i n - e u - ţ a . . . n u i e j e n a , fii­ în z a d a r c ă c i ea cu a m â n d o u ă la Ilincuţa, cu r e m u ş c ă r i neier­
ca la tine a c a s ă , stai pe pat. mâinile, cu ultimile puteri la tate, fiindcă a vestejit o săr­
A luat-o de mână, tremurând izbit în faţă plină de m â n i e şi mană mireasă.
c a o b u c a t ă d e g e l a t i n ă ^ in-! scârbă. Pe cearşaf erau câteva urme
conştientă de paralizia acelui — „ T e r o g s ă fii c i v i l i z a t a roşii, ca nişte părticele dintr'o
e v e n i m e n t u n i c in v i a ţ a s a . A Ilincuţo, mi-ai făcut s e m n e pe p e t a l ă de t r a n d a f i r r u p t ă în
a ş e z a t - o l â n g ă d â n s u l c a p e o, o b r a z . A m c u n o s c u t f e t e ş i in bucăţi, iar lângă J a c k un lung
păpuşă, turnându-i apă de c o ­ Paris, d a r a ş a n e b u n e «ţi'am pârău de sânge îneehagt.
lonie pe părui m ă t ă s o s , cu mi- găsit. „ , I l i n c u ţ a a a r u n c a t a r m a din
Éos de m i g d a l e . Atunci Ilincuţa a întins bra­ m â n ă ş i c a o d i s p e r a t ă î n cul­
— ,„Lasă-mă să p l e c . te rog ţul pe m ă s u ţ a de lucru a lui mea desnăde^deii a a ergatsjxre
D-le J a c k . . . m ă omoară tată şi J a c k apucând in mână pistolul curtea logodnicului, unde că-
mă urăşte logodnicul. p e c a r e in v i a ţ a ei n u 1-a în­ zându-i l a p i c i o a r e se ruga s'o
J a c k o a s f i x i a c u c a s c a d e de trebuinţat şi a tras... ierte spunându-i adevărul...
sărutări diabolice.
— „Ilincuţo... e în z a a ă r ! T o t >
satul va afla că nu mai eşti
f a t ă , în cazul că nu m ă a s ­ VERSURI <fe G R . CRIŞ/1JS
culţi...
— „Ah! păcătosule... lasă-mă! P e un mormani
—• „ T e i u b e s c , î ţ i v o i l u a t o t
c e v i e i , î ţ i voi d a b a n i . . . Din lutul proaspăt al unui mormânt
— „ N u , nu, n u s e p o a t e ! S u n t plângând
fecioară... sunt s ă r a c ă am nun­ frământ
ta în curând... nu-se poate, mai un gând, —
b i n e o m c a r ă - m ă i ă r.u rr.ai s i m t , pământ pentru stele
s ă n u t e m a i văd... mgrăşai c u eh, nur lie zilelor mele, —
— „ T o i u l e m i n e l u r ă Ilino'u- pe aripile slabe a poeziei
ţ a , o c o p l e ş i e l c u v o r b e l e mă,- ca sol ve§niciei
estre. cu puteri de mit
Nici p ă d u r i l e nu m a i sunt vir­ să-l trimit.
g i n e a z i , d a r t u , c a r e n u eş*ti
ca proastele celelalte, ursuze Ca o cruce
încăpăţînate...
Spre o cruce
P o a t e te voi r ă s p l ă t i mai
de curând ridicată
mult de c â t gândeşti, uite eu
mă poartă inima
J a c k G r e n ţ u l e s c u ţi-o j u r . . .
îndurerată;
vezi î m i f a c ş i c r u e ; a . .
— o CruCe cioplită din lemn de stejar,
O l u p t ă . d e î m p o t r i v i r e a tíal
cu vechea secure a unui plugar,
Ilincuţa, disperată, ea o f ară 7
o cruce cz-arală Că oi e n zadar
sălbatecă.
şi avid rânjeşte în spre hotar. —
— „ N u s e p o a l e , ah... şt v e r ­
îngenuncheat
b e l e ei s ' a u t r a n s f o r m a t î n t r ' u n
la crucea de cur nd ridicată
ţ i p ă t d e ş a c a l . C l i p a d e a fi
plâng
salvată era imposibilă. — S'a
fericirea ce n'a m >avut-o niciodată.
m u i a t i s t o v i t ă s u b f o r ţ a l u i de
b ă r b a t , ca o b u c a t ă de c e a r ă Rime uşoare
a r s ă de j a r . . .
Câteva minute după ace.'a Un venetic gând Drum spre infinlî
Ilincuţa s'a văzut pierdută si spre culmi alergând Va alem nit
v i s u l ei s f ă r â m a t , de un om s'a oprit plângând: şi i'a răstignit.
c a r e v e n i s e b r u t a l din l u m e a
a t â t o r femei, din P a r i s , U n s'n Suliţi ascuţite Glia car el Ci re
gur gând îi lunecă prin créer... sclipiri de cuţite e fără putere,
când erau copii, nevinovaţi, cu nu-l lasă 'nainte. şi fără avere.
s u f l e t u l d e î n g e r . . . "A u r m a t u n
act de d i s p e r a r e în inima ei Luminate stele Gândul cel hoinar
care o rodea adânc: Nunta Vau chemat la ele n'are nici habbr.
murdarăj bărbatul nefericit, ta ca să mi-l .înşele. să se ^ntoarcă iar.
•» A F í R M A R E A«

CURSURILE IN AER LIBER


O NECESITATE IMPERIOASĂ PENTRU COPIII SĂTMĂRENILOR de i. L U C A

Intr'un a.t n u m ă r — No. 3 — 1 e l e s e că f i e c a r e elev în l o c s ă sar, intr'o grădină cu pomi ro­


s c r i s e s e m î n modi c u t o t u l tan-, a i b ă 153, -aer, d c a b i a le re­ ditori, pusă gratuit la dispoziţia
genţial d t s p i e neeesi.atea şcoa- v i n e c â t e 4 mi şi ceva de aer. a c e s t u i s c o p , de c h i a r u n u l d i n
lelor în aer liber, origina l o r D e c i şi la a c e a s . ă ş c c a i ă , ele­ părinţii copiilor.
în n e g u r a v r e m u r i l o r , p r e c u m vilor le lipseşte aproape c â t e A c e a s t ă s a l ă d e î n v ă ţ m â n t îp
şi de imperativul pedagogiei unsprezece m ^ de aer, potri­ n a t u r ă i-au c o s t a t p e p ă r i n ţ i
v r e m i i a c t u a l e ^ c e r u t în f o l o s u l vit c e r i n ţ e l o r p e d a g o g i e i . s u m a de 10.000 lei ( z e c e m i i )
desvoltării fizice a copilului. N i c i şcoala N o . 3 n u s t ă m a i — după cum am auzit — şi
I n a c e s t e r â n d u r i , v o i u cău-î bine în a c e a s i ă privinţă, fiind- ca orice operă isprăvită, t r e ?

ta să înfăţişez cu eiire, că cele ,fcă a a v u t 5 7 7 e l e v i î n 12 s a l e buia inaugurată potrivit unui


p a t r u s c o a l e p r i m a r e din c e n ­ d e î n v ă ţ ă m â n t c u u n c u b a j de v e c h i u o b i e e i u c r e ş t i n e s c , sf-n-
3
t r u l o r a ş u l u i S a t u - M a r e , ada* 2 8 8 3 , 7 4 4 m ; şi c a r e r a p o r i a t ţindu-se apă pentru stropire,
p o s t e s c un număr cu mult m a i la n u m ă r u l de 577 de e'evi, nu j printr'o slujbă religioasă. L a
3
m a r e de elevi decât t u b a j u l revine fiecăruia de cât 4 m inaugurarea acestei scoale, pe
c e l aie f i e c a r e în p a r i e ş i ehian d e aer ş i c e v a . lângă părinţi, colegi au fost
pe clase. A r m a i fi ş c o a l a N o . 4 c u invitate şi organele şcolare.
Deaceia voiu începe cu şcoa­ 4 7 0 e l e v i — d u p ă ounl mi-a Nu ştiu (iaca a c e s t e o r g a n e
la primară No. 1 care a avut spus directorul şcoalei — îm­ a u f o s t p r e z e n t e r ă s p u n z â n d la
în anul ş c o l a r 1 9 3 5 — 3 6 un nu­ p ă r ţ i ţ i î n 8 s a u 9 s a l e d e în­ invitaţie, fiindcă personal n'am
m ă r de 6 3 1 e l e v i î m p ă r ţ i ţ i în
x
văţământ, care cred c ă are ace­ luat parte, l i p s i n d din l o c a l i t a ­
14 c l a s e , c u 11 s a l e d e î n v ă ţ ă - l a ş c u b a j pe c l a s e , şi cu a c e ­ te. D a r ştiu că după ce a fost
I mânt şi cu învăţământ pe ziua l a ş n u m ă r de c o p i i , deci şi d a t ă g a t a p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t a-
3
întreagă. Cele unsprezece sale aici, nu va atinge 5 m aer ceastă sala, iniţiatoarea cole­
d e î n v ă ţ ă m â n t a u a d ă p o s t i t 14 pentru fiecare elev. g ă a fost oprită de a m e r g e
clase de elevi , fiindcă unele L a c e l e l a L e ş c o a ' e de perife­ c u copii în n a t u r ă de c h i a r or­
'Clase, au f ă c u t î n v ă ţ ă m â n t con- r i e , c r e d c ă s i t u a ţ i a n ' a r fi m a i g a n e l e de c o n t r o l s u b diferite
nuativ, l i p s i n d numărul sălilor strălucită, fată de celelalte şcoa p r e t e x t e şi p r o b a b i l c ă n u şi-au
de c l a s ă . le din c e n t r u l oraşului. putut asuma o grea răspundere
A c e s t e 11 s a l e d e î n v ă ţ ă m â n t I a t ă dar, c a ordinul Onor. d e a p e r m i t e e l e v i l o r d e a in­
3

m ă s u r a t e î n d i m e n s i u n i l e lor,, Minister pentru a se ţine cur­ h a l a 15 m de a e r pzonifieat,


a u un c u b a j de 2 9 2 3 3 0 0 m . t
suri în aer liber a fost bine fiindu-le t e a m ă c ă a t â t a e r l e
R a p o r t â n d a c e s t Ciibaj l a n u m ă - studiat şi serios chibzuit când vor schimba palvoarea feţei în
mărul de 631 eleve şi elevi, — 1-a d a t c a o b l i g a t o r i u p e n t r u r o ş u b i e ţ i l o r c o p i i ş i a s t f e l i-a
fiindcă este şcoală mixtă întinsul ţ ă r i i . N u m a i în S a t u • ţintuit intre cei p a t r u (pereţi
3

obţinem pentru fiecare elev M a r e n u a p u t u t fi a p l i c a t , în­ ş i n u m a i eu 4 m a e r de fie­


"l 4 . 6 5 5 m 3
aer, ceia ce este ab­ trucât organele în subordine c e c a r e elev. C o n t r a a c e s t o r şi­
solut insuficient,, fiindcă peda­ le a r e onor. M i n i s t e r , nu nu­ cane care-şi au tâlcul lor ştiut
gogia cere în m o d categoric mai c ă n'a urmărit şi încura­ d e î n t r e a g a o p i n i e din m u n i c i ^
c â t e 15 m 3
de aer de fiecare jat această ideie dar a căutat c i p i u S a t u - M a r e ş i c a r e v o r fi
elev. Ş i dacă ne mai gândim să pună piedici iniţ a'ivei par­r
date în vileag la timpul lor,,
c ă unele c l a s e f a c lecţii pâ­ t i c u l a r e şi a ş a d e s t u l d e s p o ­ p ă r i n ţ i i c a r e şi-au d e s c h i s pun­
n ă l a o r a I21/2 i a r l a o r a 1 p. r a d i c ă în chestiuni de învăţă­ g a , a u f o s t p u ş i î n s i t u a ţ i e de
m. vin alţi elevi în a c e a c l a s ă , m â n t . Ş i p e n t r u c ă s ă fiu m a i a p r o t e s t a telegrafici, a d r e s â n -
îşi poate oricine închipui ce bine lămurit în c e l e c e afirm, du-se d i r e c t D l u i D r . C. A n -
c a n t i t a t e inf-imă dje a e r a u a c e i v i u Cu d a t e p o z i t i v e . In u r m a geleseu Ministrul Instrucţiuni
copii în a c e l e s a l e . o r d i n u l u i o n o r . m i n i s t e r d e a> P u b l i c e , autorul ordinului pen­
se ţine c u r s u r i în aer liber t r u a s e ţ i n e c u r s u r i î n a e r li­
Deaceia, copiilor de la şcoa­
î n l u n i l e d e t o a m n ă ş i în. c e l e ber.
l a p r i m a r ă N o . 1 din m u n i c i ­
piu S a t u - M a r e le lipseşte după de p r i m ă v a r a n u m a i în a e r li­ , , I n c e l e d i n u r m ă , c ă u t â n d u-
p r e v e d e r e i e p e d o l o g i e i şi peda­ b e r , s'a g ă s i t o c o l e g ă de l a s e un c o m p r o m i s d i n c a r e s'a
g o g i e i m a i b i n e d e 10 m'3 de ş c o a l a N o . 1, c a r e a p u t u t c o n ­ Văzut î n t r e a g a u r z e a l ă r i d i c o l ă
fiecare elev. vinge p e părinţi, de necesitatea şi bine studiată a c e l o r ce n'au
ş c o a l e i î n a e r l i b e r ş i din c o ­ p r i v i t c u o c h i b u n i a c e a s t ă in­
L a şcoala No. a c e i a ş si-;
tizaţiile părinţilor ce aveau co­ ovaţie, s'a a c o r d a t permisiunea
tuaţie se prezintă întrucât are
pii, a c o n s t r u i t o s a l ă de c l a ­ de a se f a c e c u r s u r i în a c e a
£ 3 0 e l e v i l a 12 s a l e d e î n v ă ţ ă ­
s ă — din s c â n d u r i bineînţeles sală.
m â n t . Ş i din c u b a j u l a l c ă t u i t
— cu mobilierul didactic nece­
chiar de conducătorii claselor, Concomitet cu interzicerea a
*-À F I R M A R 'E ~A«

acelei clase de a merge în aer şi alte răspunsuri de natură hu­ în timp ce ar fi trebuit s ă s e
liber, s'a limitat printr'o cir­ ni oristică. c e a r ă anchetă spre a se stabili
culara ieşirea celorlalte clase răspunderile pentru acei ce
Insă aceste obstacole puse,
din cei patru pereţi, precizân- Cred că ei sunt legea.
au avut puterea de a atenua
du-se c ă numai la lecţiile de
avântul multora în materie de
intuiţie şi ştiinţe-naturale se Fiind la începutul unui nou
inovaţie şcolară şi din acesta
poate lua drumul na turei. an şcolar, problema şcoa'Iei în
n'au avut de pierdut în primul
Natural că cei ce auzise şi aer liber se va pune c r e d iar pel
rând de cât sănătatea copiilor,
citise ordinul ministerului, n'au tapet şi poate va avea de astă-
iar în al doilea rând, sinteti­
ţinut cont de şicanele ce se dată mai mulţi sorţi de izbândă
zarea materiilor s'a făcut într'o
făceau cu circularele dictate de de Cât în anul t r e c u t c a r i din
măsură redusă. s

persoane care-şi trecuse un si­ Cauza celor obligaţi a încuraja


mulacru de examen şi la c a r e Iată dar, c ă datorită capri­ nu a împedica o necesară ino­
s'a pronunţat că-s opt decli­ ciilor unora şi slăbiciunilor al­ vaţie, a trecut mai mult ca Un
nări î i limba română, precum tora, chestiunea s'a semiînehis, fapt divers şi biurocraţie.

VEGHI1ND P E GRANIŢA
UNOR SEMNIFICAŢII de CONST, GH. P O P E S C U

Din Sătmarul Românilor, atât de înde­ cu minciuni spre a deveni oameni, nu ne ţi­
părtat de viata curată a unei sincere inimi nem de intervenţii spre a putea trăi şi nici
româneşti de altădată, privim în zarea eveni­ nu ne-am refugiat, stabilindu-ne pe-aci, pentru
mentelor ascultând murmure prevestitoare. a ne acoperi fugind de ruşinea vreunor păcate
Vedem cum mulţimea celor puşi să ocro­ ce ne urmăreau. Cetăţeni paşnici cu impozi­
tească idei pe temeiul întelepciunei, sprijinind tele la curent, supuşi până la o oarecare limită
oameni interesaţi, se hărtuesc între ei pentru anumitor mentalităţi din ce în ce mai grave
ambiţii personale, pentru fleacuri, pentru sco­ ce caută să se strecoare tot mai insistent în
puri inutile, vătămătoare- Făţărnicia; simptom sufletele uşuratece pentru a creia o stare de
al slăbiciunii caracterului reliefează un egoism spirit streina intereeeior noastre de stat şi ori­
ce caracterizândune epoca sbuciumată ne cărei morale, suntem proprietarii unor constanţi
degradează fiinţa nobilă. nepătate şi înţelegătoare a rosturilor noastre
Auzim că trădătorii intereselor tării s a u de oameni-
împânzit aşa de mult încât au rărit şi lumea La o vârstă când idealismul e încă cop­
denunţătorilor şi aceia a sanciionatflor. leşitor şi totul se acordă cu încredere scon­
Ni se şopteşte, arătându-ni se o societate tând bună credinţă oricui, asistăm, cu tinere­
destrămată şi ahtiată de mirajul averii, că ţea noastră neînţeleasă de ramoliţii înglodat
banul, prin particularitatea lui ispititoare, aran­ în metehne şi netrăită din cauza şnapanilor
jează în ciuda oricărei dreptăţi, orice chestiune, protejaii, Ia desfăşurarea unor misterioase
că prin abundenta lui dă, ca prin miracol, ca­ combinaţii ce-s pe lângă toate eforturile ce se
petelor seci minte luminată transformând apu­ depun — gata să deslăntuiască, din afară, o
caturi de bădăran în gingaşe gratii cu blazon furtună cu repercursiuni dăunătoare înlăuntru
nobiliar. ce ne ar surprinde în cea mai haotică neîn­
îndemnaţi de prevăzători a ne adapta ţelegere-
timpurilor pentru a putea Ii, în mod onorabil, Traversând împreună cu alţii» cu toţii,
m nota vremii, rămânem, în torentul atâtor momente de frământări dibuitoare pe cari cu
moravuri desgustătoare, ataşaţi modestelor inima strânsă de nesiguranţă le socotim de
noastre preocupări reconfortante şi îmbietoare. hotărîtoare aspiratiunilor paşnice, luptăm, într'o
Nevnvidiind şi nestând piedică nimănui, nu tară de suflete bârfite şi invidiate, în rândul
urâm şi nu dispreţuim pe nimeni. Nu umblăm acelora ce mai cred că totuşi nu e prea târziu
»À F 1 RM A R E A «

pentruca prin purificarea moravurilor să ieşim Luptele înverşunate, ajâtate şi trâmbiţate


din compromisul atâtor desbinări ruinătoare- de ghiftuiţii unei soarte forjate cari de multe
Animali şi încurajaţi de propriile noastre ori n'au nimic comun cu tradijia cu nevoile
intenţii, de sinceritatea unor gânduri sfătuito­ acestui popor necăjit, îndemnând tineretul şi
are, suntem adesea victimile acelora pe cari calicimea, în credulitatea lor gala oricând de
vrem, prin scrisul nostru, să-i abatem din ca­ jertfe, la baricade, prilejuiesc aslfel triumful dis
lea păcatelor ispititoare. Colaborarea şi spri­ cordiei în detrimentul solidarităţii, al înţelegerii,
jinul ni-1 dă entusiasmul nostru în speranţa al unităţii noastre sufleteşti de care se simte,
unor vremuri mai înţelegătoare, mai bune. azi, aci, alâta nevoie. Rêsboiul e ca şi înce­
Spectatori modeşti pe arena unor concep­ put- El există deocamdată în lumea spiritelor.
ţii desmătate şi inconsecvente când e vorba Atacul va fi însă asupra apucălurilor unor oa­
de interesul vital al neamului rămânem înfio­ meni ce reprezintă, în această lume, două ge­
1
raţi de viitorul ce i se pregăteşte, prin fiii ei» neraţii, două mentalitet .
acestei tari ameninţate-

Linişte parfumată

Păstrez în gând culori din ochii tăi


Şi'n păclâ de ofrande amintirea ta
$i văd prin nopţile ce cad şi mă fărâmă
Că niciodată nu te voiu uita.

Sub funigei de toamne în rugină,


Pornind solii din temple vechi în ceată,
Prin lumea ta de îngeri plângători
îmi voiu întinde zarea leşinată.

Podoabeh uşure îmi vor sta pe buze


Şi-or murmura în aer cântece de foc,
Când lângă noi Eternitatea 'n şuer
Va isvorî în brate de noroc.

De dincolo de şoapte şi de stele


Mă voiu simţi în dor uimire trează,
Când tu vei şti că n râvna de-a crea
Ui voiu sculpta făptură vie 'n rază.

De vom rămâne încă să privim


Cum ne tresare muntele în ger,
lot vom ajunge s'adunăm în suflet
Făcliile cu duhuri ce ne ard în cer.
D. HINOVEANU
AFIRMAREA*

e vinovatul? Dascălul şi iar

CRC/TÁR dascălul.
Ş i această tristă situaţie exi­
stă în multe părţi iar despre
cauzele acestor ne ajunsuri ni
m e n i n u s e i n t e r e s e a z ă m a i a-
mănunţit.
:

C e i p u t e r n i c i n u v r e a u s ă în­
p r o b l e m e ţ e l e a g ă a d e v ă r u l . D a c ă a i în-
d r ă s n i t s ă c e r i d r e p t a t e te po­

GÂNDURI DĂSCĂLEŞTI meneşti avertizat,


fiindcă aşa cere justiţia
amendat,
Celor
t a r i şi m a r i şi a c e a s t a o fad
PENTRU NOUL AN Ş C O L A R pentruca prin teroare să-şi
m e n ţ i n ă p r e s t i g i u l d e ş e f i a-
E s t e d u r e r o s c a ş i a c u m du­ cheltuit cu zidirea localurilor j u n ş i din m i l a l u i D z e u ş i a
pă d o u ă d e c e n i i , d e l à U n i r e , multe m i l i o a n e , dar nu s'au su- partidelor politice.
cu o c a z i a n o u l u i a n ş c o l a r s ă praveghiat îndeajuns executa­
Ei nu ştiu nici nu vreau să
discutăm încă situaţia materia­ rea lucrărilor.
ş t i e c ă în m u l t e c o m u n e învă­
lă a ş e o a l e i p r i m a r e şi a în­ Cei ce au fost puşi să supra­ ţ ă t o r u l dis de d i m i n e a ţ ă f a c e
văţătorilor. vegheze aceste construcţii cei p e s e r v i t o r u l şi cu m ă t u r a în
Realitatea însă ne dovedeş­ m a i m u l ţ i nu-şi făceau d a t o r i a m â n ă f a c e c u r ă ţ e n i e în c l a s ă
te c ă e s t e n e c e s a r s ă i n t e r v e ­ conştiincios. Rezultatul? Şcoli şi aprinde focul dacă a r e c o m ­
nim cu toată energia, pentru terminate şi « R ă s p l a t a muncii « bustibilul necesar.
îndepărtarea neajunsurilor ca­ a c o r d a t ă cu duiumul pentru
Mulţi dintre învăţători îşi
re plutesc tot mai vitreg asu­ construcţii şcolare care multe
j e r t f e s c umilul lor salar şi
pra ş c o l i i şi învăţătorului. din e l e d u p ă 1 0 — 1 5 a n i s e d ă ­
cumpără varul necesar pentru
Şcoala primară românească, râmă
spoitul pereţilor, cumpără lem­
atât în T r a n s i l v a n i a c â t şi în A avea l o c a l u i i potrivite dar nele necesare, material pentru
( elelalte provincii alipite, a neîngrijite şi neînzestrate cu l u c r u m a n u a l , c ă r ţ i şi c a e t e
avut de î n d u r a t cele mai c r u ­ material didactic, nu e deajuns la copii, bani, pe c a r e de c e l e
de l o v i r i , d i r e c t e s a u i n d i r e c ­ şi p r o b l e m a nu e r e z o l v a t ă . m a i m u l t e o r i nu-i r e i n t r ă î n
t e . P o p o r u l r o m â n din r l r d e a l S t a r e a m a t e r i a l ă in c a r e . s e pungă. Ş i toate acestea diri
a [ o s t î m p i e d e c a t în t r e c u t s ă s e g ă s e ş t e ş c o a l a p r i m a r ă in c e l e cauza actualei gospodării cu
b u c u r e de b i n e f a c e r i l e şcolii. m a i m u l t e l o c u r i e s t e de p l â n s bugetul şcolii, care figurează
C u t o a t e a c e s t e a cu c â t ă râv­
şi cauzele sunt multe. pe hârtie, dar c a r e nu s e în­
nă şi î n c ă p ă ţ â n a r e ţ i n a m o r ţ i ş
e
S u n t ş c o l i Cu s ă l i de c l a s e c a s e a z ă în î n t r e g i m e a p r o a p e
l a m o d e s t a lui ş c o a l ă c o n f e s i o ­
a d m i r a b i l e , d a r i n t e r i o r u l şi ex-> niciodată. ,
nală, susţinută cu multe j e r t f e
de c ă t r e b i s e r i c ă . teriorul lor este cu desăvârşire N u m a i d a s c ă l i i de^a ţ a r ă ş t i u
neglijat. cu c â t e g r e u t ă ţ i luptă p â n ă p o t
Azi situaţia s'a s c h i m b a t In
C o m u n e l e şi-au făcut datoria c o n v i n g e c o n s i l i u l c o m u n a l în
fiecare comună şcoala primară
zidindu-lc spun conducătorii, frunte cu dhii notari, să le
de s t a t ş i - a d e s c h i s l a r g p o r ­
î n s ă au r ă m a s în c e l e mai î n s c r i e în b u g e t e s u m e l e s t r i c t
ţile p e n t r u a p r i m i m i c i l e od­
rasle. multe locuri neaprovizionate eu necesare pentru întreţinerea
material didactic. şeoalei, ca apoi să le fie r e ­
Statul a înţeles delà început
Ş i c e l e x i s t e n t e s t e în p a r t e d u s e c u 5 0 "o d e c ă t r e d h i i délai
să-şi f a c ă d a t o r i a f a ţ ă d e ş c o a ­
la r o m â n e a s c ă . deteriorat. m a s a v e r d e c a r e nu c u n o s d n e ­
A c e a s t a de cele mai multe voile şeoalei, sau chiar d a c ă
P e c â t i-a s t a t în p u t i n ţ ă a
ori e s t e atribuită învăţătorului l e c u n o s c nu s e a p r o b ă pen­
ajutat cu bani şi m a t e r i a l c o ­
munele sărace să-şi zidească şi e s t e t r e c u t d r e p t un n e g l i ­ t r u c ă î n v ă ţ ă t o r u l c u t a r e nu fa­
şcolile n e c e s a r e . S e mai z i d e s c jent. ce p o l i t i c a zilei.
şi a z i . D a c ă ş c o a l a nu ţi-e c u r a t ă t u Aceasta este icoana şeoalei.
Judeţul S a l u - M a r e este prin­ d a s c ă l e eşti vinovatul. Dacă primare., a j u n s ă la c h e r e m u l
t r e p r i m e l e j u d e ţ e din ţ a r ă un­ ş c o a l a nu ţi-e î n z e s t r a t ă în unor notari, p e r c e p t o r i ,şL a al­
de s ' a u c l ă d i t o m u l ţ i m e d e t o a t e c e l e n e c e s a r e tu tragi tor puternici. •
localuri de şcoli. ' s c u r t a . D a c ă g a r d u r i l e din j u ­ Sunt însă şi printre învăţă­
Dar, durere printre aceste rul şeoalei sunt stricate t a r tori oameni neînţelegători care
şcoli zidite cu atâtea jertfe e ş t i f ă c u t viiuovat. D a c ă m o b i ­ neglijează cu desăvârşire înze­
u n e l e au f o s t p r o s t e x e c u t a t e . lierul e s t e i n s u f i c i e n t şi s t r i c a t , s t r a r e a şeoalei cu cele nece­
Cunosc o şcoală care a co­ tot tu suferi. D a c ă în s a l ă te s a r e . E i c r e d c ă d a d ă au m o ş *
s t a t p e s t e un m i l i o n l e i în 1 9 2 4 p l o u ă t o t din c a u z a t a i a r dacă: tenit direcţiunea, înafara bene­
şi-acum se dărăpănează. S'au prin geamuri bate vântul cine ficiilor n'au şi obligaţii. D e ş i
»AFI RM AREA«.

unii au la dispoziţie b u g e t e de­ c o i n c i d e n ţ e de o r ă , s a u a l t e n i ­ Vint* o p o a r t ă d e s i g u r p o l i t i ­


s t u l d'e r e s p e c t a b i e , t o t u ş i r ă ­ m i c u r i . N e f a c e m d'e r â s . ca.
m â i profundi mâhnit c â n d vezi A m ajuns acolo câ trebue Politica deci s ă nu se r ă s b u n e
materialul didactic donat <lè să v i n ă d e l à c e n t r u i n s p e c t o r i asupra şcoalei şi a învăţăto­
C a s a Ş c o a l e l o r n e l i p i t n i c i azi generali la inspecţii inopinate rului c ă c i n u m a i a t u n c i ne vom
p e p â n z ă s a u c a r t o n , deterioH c a să d u c ă c u d â n ş i i c e l e m a i face datoria la maximum oosi-
r a t şi r u p t . C u n o s c directori bune impresii despre d a s c ă l i - Ml, i a r unele o r g a n e l e de con­
feari ţ i n s u b l a c ă t biblioteca m e a dfela f r o n t i e r ă c ă r o r a le t r o l s ă fie d r e p t e ş i s ă r e s ­
şcoalei î n I o d s ă f i e d i s t r i b u i t ă adresează acte de mulţumiri pecte munca învăţătorilor.
spre citire copiilor, învăţăto­ c a r e erau propuşi de forurile Cinstea, cinste aduce, răsbu-
r i l o r şi s ă t e n i l o r . localnice pentru pedeapsă. narea se răsbună cu aceia»
A s t f e l d'e d i r e c t o r i c a r i î ş i A c e a s t a e s t e m e n t a l i t a t e a zi­ măsură.
b a t j o c de averea şcolii a r tre­ l e i ş i c r e d c ă e g r e ş i t ă pen­ Ş i cine suferă?
bui să fie făcuţi răspunzători truca s ă nu uite c ă găsindu-se Ş c o a l a ş i c u e a , noi t o ţ i .
şi n u t r e c u ţ i cu v e d e r e a . în situaţia n o a s t r ă n'ar putea
Iată câteva gânduri pentru
N i c i s i t u a ţ i a învăţătorului: de­ d e p u n e m a i m a r i e f o r t u r i c'a
noul an ş c o l a r .
altfel nu este mâi strălucită. ş l noi pentru binele şcolii ro­
mâneşti. PETRU ŞTEŢIU.
D e atâţia ani cerşim dreptul
nostru î n c â t ni s e p a r e că
u r e c h i l e c e l o r de a r t r e b u i s ă
audia a u î n c e t a t d e a mai
funcţiona! Í
î n v ă ţ ă t o r u l i s t o v i t dlepe b ă n ­ ACŢIUNEA PENTRU P A C E
cile ş c o a l e i n o r m a l e iese în via­
t ă î n c ă r c a t c u iluzii^ ö a r e se ŞI ROMANIA
d e s t r a m ă a ş t e p t â n d Cu a n i i d e -
arandul o numire de suplinitor A c u m câtva timp s'au termi­ asistenţei inutale; 4) Stabilirea^
Dlătit c u 1600 l e i l u n a r . A v â n ­ n a t djesbaterile primului con­ în cadrul S o c i e t ă ţ i i Naţiunilor,
tul l o r este distrus de arioile g r e s p e n t r u p a c e , .ţinut la à u n u i m e c a n i s m e f i c a c e , pen^
mizeriei aşteptându-si bucata B r u x e l l e s şi convocat de mare­ tru a remedia situaţiile inter­
de pâine neagra şi uscată. le umanitarist, lordul .Robert naţionale s u s c e p t i b i l e d'e a
Cecil, unul dintre fruntaşii vie­ provoca un razbbiu«.
A j u n g e în fine si numirea
mult dorită, dar sănătatea îi ţ i i s o c i a l e ş i p o l i t i c e din A n ­ Principii înălţătoare, pe cari
e s t e s d r u n c i n a t ă . S a l a r u l mic 1 glia. Congresul a votat un se poate baza oricând pacea
nu-i p e r m i t e s a s e î n g r i j e a s c ă ' 1 » m e s a j c ă t r e p o p o a r e « , în c a ­ l u m i i . E l e a u l u a t n a ş t e r e din-
în r a p o r t c u m u n c a c e deoune; r e s e f a c e un apel către t o a t e tr'un umanitarism înaintat şi
B o a l e l e îl p â n d e s c m u l ţ i se n a ţ i u n i l e dïn lume, — pentru r
cfintr'o d o r i n ţ ă s i n c e r ă d e p a -
p r ă p ă d e s c î n a i n t e de v r e m e . salvarea păcii ameninţate, — ce. ;

printr'o acţiune comună ce să


învăţătorii m a i bătrâni cu fa­ Evitarea măcelului îngrozitor
pună capăt tendinţelor răsbbi-
m i l i i g r e l e s e l u p t ă cu a c ' e l e a ş i ce distruge sufletul şi materia
n i c e din E t i r o p a . O m e n i r e a în­
greutăţi. — aduce mizeria şi disperarea
treagă, civilizaţia şi c u l t u r a , 1
P e n t r u eomîbaterea acestor pentru omenire, — e s t e prima
sunt ameninţate cu peirea r
neajunsuri, dăscălimea trebue problemă c e se pune pentru
răsboiul distrugător ameninţă
s ă a c t i v e z e m a i c u r a j o s în c a ­ cei mulţi, în a c e s t e m o m e n t e
totul, pentru a arunca umani­
n
drele asoeiaţiunei p e e a l e . T r è r
critice prin cari trecem. Nori
t a t e a în î n t u n e r i c şi s â n g e .
b u e s c m ă c a r a c u m soluţiona* e grei se plimba deasupra Euro­
» Patru principii generale soune
diversele lipsuri. Printre altele pei, p u r t â n d răsbovaî pe cale
m e s a j u l — au fost şi râmăn
a m i n t i m : î n c a d r a r e a în Ieşea de isbucnire. S ' a u ivit conflicte
l a b a z a u n i u n i i u n i v e r s a l e pen­
armonizării şi un salar c o r c s - imaginare între diferite naţi­
tru p a c e :
o u n z ă t o r pentru cei îneioător?', u n i : o m e n i r e a nu a î n v ă ţ a t ni­
1) R e c u n o a ş t e r e a i n v i o l a b i l i ­
înfri'^Tcii bolnavilor*' tube-- m i c din r ă s b o i u l t r e c u t şi s ' a
t ă ţ i i obligaţiiilor r e z u l t a t e din
rnilo^ă, 'încuraîfirfVi pp^t mP'*'- plictisit de p a c e . I a t ă m o t i v u l
t r a t a t e ; 2) R e d u c e r e a ş i l i m i ­
.tno.sî un \yn n
sl^mifo^t de şi e x p l i c a ţ i a a c ţ i u n e i d e l a B r u ­
tarea armamentului, prin acor­
xelles.
duri internaţionale şi s u p r i ­
In p r o v i n c i e şi aici la margi­ marea câştigurilor rezultând R ă s b o i u l în g e n e r a l , e s t e î m ­
n e a ţării în faţa m i n o r i t a r i l o r , din f a b r i c a r e a ş i c o m e r ţ u l a r ­ potriva principiilor umanitare
o r g a n e l e n o a s t r # d e c o n t r o l să 1
m e l o r ; 3) î n t ă r i r e a S o c i e t ă ţ i i şi d e d r e p t a t e s o c i a l ă . T o t u ş
fie mai vigilente. S e aplică ade­ N a ţ i u n i l o r , p e n t r u a p r e v e n i şi — după cum ştim, — cel mon­
s e o r i p e d e p s e n e m o t i v a t e pen­ curma războaiele, prin organi­ dial c a r e a avut atâtea jertfe,
tru lucruri ridicole. D e e x . ne- zarea securităţii colective şi a prin excepţie a fost un răsbbiu
de d i e p t a t e s o c i a l ă : p e n t r u n o i noastră.. T r e b u i a s ă ne apărăm, t r i v a n o a s t r ă , n e - a m a p ă r a şi-
românii mai a l e s , şi pentru ce­ în f a ţ a c o t r o p i t o r i l o r . a m aduce orice sacrificii pen­
lelalte popoare devenite libere. S i t u a ţ i a e i d e n t i c ă çi î n p r e ­ tru menţinerea integrităţii te­
Acest răsboiu singurul — zent. D u p ă ce R o m â n i a a re­ ritoriale şi a libertăţii n o a s t r e .
a trebuit să vină si a fost chiar 1
câştigat aproape tot ce a pier­ R o m â n u l a ştiut să se lupte
aşteptat, pentru ca să pună ba­ d u t în c u r s u l v e a c u r i l o r ş i a — şi va ştii şi în viitor. I a t ă
ze solide p ă c e i viitoare. devenit o ţ a r ă l i b e r ă , nu p o a t e c a r e este atitudinea n o a s t r ă du
In c e n e p r i v e ş t e , i s t o r i a n o a ­ fi de c â t p a c i f i s t ă . N o i n u m a i pă congresul delà Bruxelles.
s t r ă n a ţ i o n a l ă e p l i n ă de a c t e a v e m n i m i c d e î m p ă r ţ i t cu a c e ­ Iubim pacea până ce drepturile
de sacrificii şi de l u p t e : t o a t e ia cari a m e n i n ţ ă astăzi liniştea' n o a s t r e s u n t n e ş t i r b i t e şi se
au fost însă dure pentru liber­ l u m e i . S u n t e m p a c i f i t ş i ş i ZÎU r e s p e c t ă p u n c t u l î n t â i din m e ­
tatea poporului şi integritatea v r e m s ă n e r ă s b o i m cu n i m e n i . sajul păcii:, recunoaşterea în
teritoriilor româneşti. Am fost P â n ă ce nu suntem atacaţi. violabilităţii obligaţiilor rezul­
întotdeauna pacifişti şi d a c ă D a c ă s'ar întâmpla totuş ca t a t e din t r a t a t e .
am purtat răsbdaie, nu era vină vreun s t a t s ă s e r i d i c e î m p o ­ I. CRIŞANU.

RAPORT IN VERSURI
D a t o r i t ă u n e i î n t â l n i r i c u un
p r i e t e n , m i - a c ă z u t în m â n ă un Domnule Revizor,
ziar din s u d u l Basarabiei:
» Graiul Satelor«. In recentele rapoarte ce vi le-am înaintat,
P r i n t r e multe altele, am gă­ V'anunţam că perceptorul nici un ban ş c o a l e i n'a dat:
sit un r a p o r t al unui fost învă­ Pentru suma bugetară şcoalei noastre destinată,
ţ ă t o r , decedat, ş i a c ă r u i su­
F a c e p e î n v ă ţ ă t o r i în z a d a r ' c a l e a s ă b a t ă
f l e t — din i n f o r m a ţ i i l e c e m i
le-a dat cineva — a fost greii Din percepţie la şcoală, d e l à ş c o a l ă vice-versa
î n c e r c a t a t â t de m u l t i p l e l e g r e u P a r c ă şcoala Cheoseliei spre desfiinţare mers'a. 1
taţi ale catedrei, cât în special Dascălii, cât ţine clasă t r e m u r ă cumplit de frig
de intruşii politici ai controlu­ Şi sărmanii copilaşi stau pe bănci făcuţi covrig,
l u i din î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r .
Iar sătenii nu mai lasă c o p i l a ş i i l o r la ş c o a l ă ,
Din r â n d u r i l e de m a i j o s , se C ă c i se ' m b o l n ă v e s e de f r i g u r i , de anghina s a l t ă boală,
va putea vedea m a r e a luptă a Lumea strigă: » Vântul suflă printre geamurile sparte;
d ă s c ă l i m i i p r i m a r e , p r e c u m si
O s ă m o a r ă c o p i l a ş i i în loc* să înveţe carte!«
m i z e r i a c â n t a t ă în v e r s u r i de
a c e i c r e s c u ţ i î n Cultul i d e a l u l u i , Frig cumplit domneşte 'n - ş c o a l ă p a r c ă n e a f l ă m l a P o l
în timp ce acei c a r i au furat D i n elevi o m a r e p a r t e s u n t d e s c u l ţ i şi goi pistol.
banul public, condamnaţi de Perceptorul, la streini vinde-al şcoalei combustibil
t r i b u n a l e î n l o c s ă ia d r u m u l D e mai stat în ş c o a l a asta absolut e imposibil
o c n e i , s u n t a c h i t a ţ i d e a l t e in­
Nu soseşte m ă c a r leafa ca s ă c u m p ă r ă m noi l e m n e
stanţe, dânduTi-se ca recompen
se pentru ultragiu locuri mult Ş i cu c e f a c e C r ă c i u n u l , nu vom mai avea, pe semne.
írtai b u n e d e und'e s ă p o a t ă De-a dura şi mai departe o aşa de tristă stare,
t r e c e iarăşi la afaceri scanda­ P a c e Cu î n v ă ţ ă m â n t u l ! D ă - i c o l a c şi lumânare!
l o a s e , în t i m p c e t i n e r i i î n v ă ­ S ă ne plângem la M i n i s t r u ! S'avizăm chiar Sfatul Ţ ă r i i !
ţători sunt nlătiţi mai prost
L e m n e l e atunci de sigur v o r s o s i în t o i u l v e r i i ,
decât unii uşieri. \
Viaţa învăţătorească d e v e n i t ă trai de ocnă...
D a r s ă l ă s ă m a vorbi pe fie­
P â n g ă r i r e a unui s o a r e şi-a naltei instituţiuni,
care cititor eu gândurile fos­
tului autor, c a r e sunt r e d a t e Ce-o c o b o a r ă perceptorii c u amânări şi c u m i n c i u n i .
în r a p o r t u l d e m a i j o s , g ă s i t
l a a r h i v ă d e un d i s t i n s a c t u a l Ce e d e f ă c u t cu f r i g u l ? C u m s ă d ă m n o i ş c o a l e i zor.-
r e v i z o r ş c o l a r ^ al u n u i j u d e ţ A ş t e p t ă m ca D-voastră să veniţi, D o m n ' R e v i z o r ,
din B a s a r a b i a , Ş i s ă daţi o d e s l e g a i e a s t e i j a l n i c e p r o b l e m e ,
Căci, -— n e z i c e p e r c e p t o r u l — e l de n i m e n i n u s e t e m e ,
E l sfidează Învăţătorii, el chiar dă cu barda'n cer N. M. Condiescu
Ş i nu-i pasă de a n g h i n a c â n d e l e v i i n o ş t r i pier... Î N S E M N Ă R I L E lui S A F I R I M
P a t r i c i u ş i C o s t e s e ' u n ' a u s c r i s c ă r ţ i l e î n frig, r o m a n editura « F u n d a ţ i a pen­
Şi al metrului multiplii, fără sobă, sunt » nimic «. t r u l i t e r a t u r ă şi a r t ă « R e g e l e
Înainte-mi numai zeruri f ă r ă unităţi răsar, C a r o l I I L-l 6 0 .
f
Ş i în m â n a î n g h e ţ a t ă , c r e t a ~i b u l g ă r e d e v a r . . . Despre cav ea aceasta s'a
v o r b i t m a i mult? î n a i n t e de
Subsemnatul zac a c a s ă şi de friguri scuturat, apariţie. \.
Tot înghit mereu chinină, sare-amară şi sulfat; A c u m c ă s u n t î n f a ţ a e i , du­
pă ce-am trecut şi peste lec­
Intro zi veni la şcoală D o a m n a M e d i c de la plasă,
tură, eu p e r s o n a l p a r e c ă n ' a ş
Ş i v â z â n d b o l n a v i c o p i i i i-a trimis pe toţi acasă. putea vorbi prea mult. P a r c ă
m ă a ş t e p t a m la mai mult d a r
D o u ă z e c i e l e v i din ş c o a l ă z a c de friguri şi anghina p a r c ă s u n t ş i c u r i o s a s u p r a Ce­
încotro te'ntorci zăpadă, şi de frig e c l a s a p l i n ă ; lor ce vor urma.
Reparaţie — niciun a; sobele necurăţate... M ă p r e d o m i n ă un s e n t i m e n t
S i t u a ţ i a a c e a s t a s e n u m e ş t e d r e p t : » păcate! «. confus; adică nu chiar confus
ci mai mult nelămurit, dacă
Noi, supuşi la arbîtrariul perceptorului Arhire şi alţii vor admite că între
Privim şcoala cum s i a g n e a z ă cu tristeţă şi mâhnire c o n f u s şt n e l ă m u r i t e s t e o d e o -
Autoritatea noastră mai c u r â n d nu intervine, sibire.

S ' a n c h e t e z e p e r c e p t o r u l Ca s ă meargă şcoala bine. M ă g â n d e s c la ipocrizia sme­


r e n i e i i u i S a f i r i m , c ă l u g ă r u l a-
C a n c e l a r i e i , de s p e s e , n i c i un b a n n'a achitat; c e l a c a r e ziua în m a n i f e s t ă r i l e
Nici-o coală de hârtie ca s'avem de raportat; lui era c e - o m a n i e r ă de adevă­
r a t m o n a h ş i l a g â n d u r i l e ca-.
Nici peniţe, nici c e r n e a l ă , nici c r e i o a n e , niciun toc,
re-1 f r ă m â n t a u n o a p t e a ş i pe
Şi, ce e mai dureros niciun v r e a s c de pus pe f o c . c a r e p r e s u p u n â n d u - s e c ă şi le
' n ş i r a , pe h â r t i e , dl C o n d i e s c u
Ce ingrată profesiune e înlaltu-apostolat! ni le serveşte drept amintirii
Situaţie precară! corp plătit neregulat!
U n c ă l u g ă r f r ă m â n t a t de ni­
C o n d a m n a t în frig s ă m o a r ă de a t a c u l d e plămâni, şte gânduri cari-i contrazic su­
Neavând cum să-şi p r o c u r e p â i n e a sa de a / i p e mâni. fletul şi atitudinile. P o a l e însă
v o i u fi g r e ş i n d e u . A p r e c i e r i l e
Ş i noi le vorbim î n t r u n a d e T r a i a n şi D e c e b a l ! a s u p r a une'i c ă r ţ i c i t i t e s u n t c a
E i m u r i r ă t o ţ i a c a s ă , n u de friguri l a spital. şi a p r e c i e r i l e d e s p r e o f e m e i e .
Ei luptară vitejeşte pe c â m p i a delà T a p e , Unul o adoră, în timp ce altul,
p e a c e i a ş f e m e i e , fie c ă n ' o
D a r pe noi de frig şi f o a m e n ' a r e c i n e s ă ne s c a p e ,
poate suefri, fie că-i este indi­
A u ajuns învăţătorii mai prejos decât gardişti, ferentă dacă nu chiar o ură­
Nişte umbre fără via'ă c a m e n i a b ă t u ţ i şi t r i ş t i ; ş t e . C a m a s a - i şi eu o c a r t e .
U n i i p l e a c ă d e l à ş c o a l ă şi devin prin sat notari,
Unul o simte, o savurează, î r f
P l e a c ă şi suplinitorii, p l e a c ă c h i a r şi t i t u l a r i ; timp ce altul c a s c ă mereu, p l i c
Şi de-o m a i dura neplata şi cu gerul de mormânt, tisindu-se. D e s p r e » însemnări­
V a i d e dascăli.. a i de t a r ă şi vai de învăţământ! le lui Safirim« n'aş putea zi­
ce că m a încântat, după cum
Coştcmgalia, 1932. f VASILE PAXIMADE. aş exagera afirmând că m'a
plictisit. M a i mult; c a r t e a dlui
A u t o r u l a c e s t u i r a p o r t în v e r A c e s t fost învăţător pe lân­
gă unele î n c e r c ă r i poetice ori­ Condiescu, pe mine, m'a pus
s u r i a a v u t î n c l i n ă r i d e poet.
Pentru aceia, apreciatul revizor g i n a l e , a m a i ş i t r a d u s din l i m ­ în u n e l e l o c u r i p e g â n d u r i s t â r -
ş c o l a r , dl. V . . H o n d r i l ă , poet ba rusă, fiindcă cunoştea mâi nindu-mi curiozitatea care, e
c u n o s c u t şi a u t o r u l s u a v e l o r multe limbi. drept, nu totdeauna mi-a f o s t
p o e z i i din v o l u m u l s ă u r> Săbii, P o a t e ' d a c ă a r fi a v u t n o r o ­ s a t i s f ă c u t ă . A p o i c ă l u g ă r u l a-
şi Epave « a c ă u t a t s ă dea l a c u l s ă a i b ă în v i a ţ a un ş e f d e c e l a p e c a r e dl. C o n d i e s c u î l
i v e a l ă î n c e r c ă r i l e Celui ce a talia distinsului revizor şcolar p r e s u p u n e şi-1 b o t e a z ă c u n u ­
fost, învăţătorul \ % s i l e Paxi- actual V . Hondrilă, muza şi-ar mele de S a f i r i m , p r e a îşi face
made, n e î n ţ e l e s a p r o a p e de ni­ fi g ă s i t - o î n s u b i e c t e i d e a l e ş i însemnările, ce ne sunt prezin
m e n i cât a f o s t în v i a ţ ă şi m a i n u m i z e r i a î n t r u c h i p a t ă de l a täte în volum, halandala.
a l e s de a c e i c a r e s'au r i d i c a t scoală Cheoseliei. Aştept cu m u l t ă înţelegere
prin biserieuţile politice. I. L U C A urmarea.
a A F I R M A R E À «

• DABI PI /CAMA e
CĂRŢI
Petru Manoliu mine — prezinlându-ni-1 pe pro­ ca c a r e c a n o s e n t â l n e a e.a
f e s o r u l Immanuel D a r i e n e f a c j t o m p c e . e m o t i c m a u iVioştenjrfcu
TEZAUR BOLNAV
puţină filosofie discutându-i ti- l ă s a t ă ue c u n i c u l s ă i i p r o d u s
roman — editura Cartea Rom.
fiiiditatea î n s u ş i r e Ce-1 c a r a c t e ­ o a i e a ş a üe repede o sorumba-
60 lei.
rizează. O filosofie originală is- r e ? E p r e a m a r e c o n t r a s t u l în­
Dl. Petru Manoliu, autorul t r e atitudinea iui f a ţ ă de Diilir
v o r i t ă din c o n t a c t u l c u v i a ţ a ,
l u i »Rabbi Haies Reful«, pe
din p r o p i i l e - i s b u c i u m e s u f l e ­ zar şi idana. Zio e m a r e , găn-
l â n g ă a l t e c o l a b o r ă r i , s c r i e r i şi
teşti, nu o filosofie t r e i a t a în dmdu-mă că omul are o fire.
iniţiative e şi întemeietorul
faţa unui p a h a r sau a unei vie­ un t e m p e r a m e n t , care-1 c a r a c ­
» Ţ i n t a r u l u i « din z i a r u l »Cre-
ţi plină de s a t i s f a c ţ i i . — C i t a t t e r i z e a z ă , ii c o m p r o m i t e ş i d e
dinţa« u n d e s e m n e a z ă Cotidian
p a g . 6 7 : »A fi timid înseamnă m u l t e o r i îi r i d i c a . Nu o i a c p e
s u b p s e u d o n i m u l Er asm. E u p e
să trăeşti mereu în vârful aten­ criticul şi nici nu m ă g â n d e s c
dl. M a n o l i u nu-î c u n o s c p e r s o ­
ţiei. Iar timiditatea nu este de­ s ă i a c o ofo'iecţiune din a s t a di-*
nal. Nu l-am văzut n i c i o d a t ă ,
cât prudenţa trecută în suflet stinsului meu favorit, Petru
nici de a p r o a p e , n i c i de depar­
văzută prin afect. Timidul este M a n o l i u . S u n t u n s i m p l u citi-'
te şi nici n ' a m p o v e s t i t d e s p r e
un neobosit calculators care, t o r , c a r e p o a t e u n e o r i n u 'nţe-
dsa. cu vreunul dintre acei c a -
» debutează veşnic. El nu are ieg sensul anumitor situaţii,
re-1 c u n o s c , c a r e - i î n j u r ă o r i
nici viitor, ci numai un pre­ dar care-mi spun un g â n d sin­
îl s l ă v e s c . I n m e d i u l m o d e s t d e
zent nesigur «. cer, obiectiv şi absolut i n d e ­
provincie, unde mi s'a h ă r ă z i t
s ă t r ă e s c m ' a m s t r ă d u i t să-1 u r ­ pendent. Nu-mi trag p e s t e gân­
Sbuelumul, neliniştea, frica, 1

m ă r e s c r e g u l a t în tot e e i a c e a duri nici o i p o c r i z i e şi n'am


n e a j u n s u r i cu r ă d ă c i n i în b o a l a
dat ia iveală. Ş i ca orice om c a r e p o a r t ă n u m e l e de tim dila­ nici nevoie s ă fm de a c e i a ş pă­
c u i m a g i n a ţ i e , mi-1 î n c h i p u i , — t e , ş i d e c a r e s u f e r ă , nu-1 l a s ă r e r e cu cineva în p ă r e r i l e p e
aci îmi vine în m i n t e cum odată pe M a n u e l să-şi trăiască elanul c a r i l e e x p u n . S u n t de-o p ă r e r e
u n a l t s c r i i t o r în c a l i t a t e d e gândurilor sale isvorîte parte cu m i n e şi puţin îmi p a s ă d e
critic — obiectiv şi documen­ din i n s t i n c t , p a r t e din o s i m p l ă r e s t u l a t â t de a b u n d e n t al i n ­
tat, se p a r e că toţi seriitori-s şi c u r i o z i t a t e l e s n e de î n d e p l i n i t f o r m a ţ i l o r şi ai Criticilor.
critici, r o s de invidia a c e i a c a r e » deoarece închipuirea mea -— D a r mai vine o chestie şi che­
s'a a c i u a t în ficatul multora a l u i D a r i e — a mers întotdea­ s t i a a s t a o pun t o c m a i de-aceia
dintre scriitori, îşi arăta nedu­ una înaintea faptei« cit pag. 23. p e n t r u c a di. M a n o l i u e u n fin
m e r i r e a , c r e z â n d c ă Erasm şi observator al stărilor sufleteşti.
Petru M a n o l i u sunt două per­ R e m a r c î n s ă c ă dl P e t r u M a ­ C u m se poate ca E m a n u e l D a ­
s o a n e , cum p o a t e un s c r i i t o r noliu, împins de inspiraţie, a rie, care a observat pe geam
de talia lui E r a s m s ă s t e a ală­ fost luat de t o r e n t u l Cuvintelor. când Diilizar a aruncat-o pe
turi, la a c e i a ş publicaţie de S c ă p â n d condeiul, care abia Dorita pe s c ă r i şi c â n d el e r a
z i a r i s t u l Confus ş i î n c h i p u i t P e ­ a a ş t e p t a t s^o i a r a s n a , a d a t n e p o t u l u n c h i u l u i Mitia, care
t r u M a n o l i u — îl
v presupun, frâu liber descrierii înfăţişân- a r ă m a s p a r a l i z a t de durere, s ă
cum z i c un t â n ă r de 3 0 — 3 2 ani, dtt-ne u n e l e m i n u n a t e compa­ tacă această monstruozitate —
foarte inteligent, tot pe atât raţii, fără a mai controla însă D a r i e c u f i r e a iui — p e n t r u a - ş i
de citit, p r e v ă z ă t o r dar ambi? ş i r u l i d e i l o r e x p u s e . A ş a s e în­ satisface pofta aceia animalică
ţios şi veşnic preocupat de t â m p l ă în p a r t e a a I l I - a d u p ă o b s e d a n t ă care-1 f ă c u s e să p r o ­
c h e s t i u n i l e în l e g ă t u r ă cu lite­ m o a r t e a şi îngroparea bunicu­ fite d e OanaP P r e a e d i s c o r d a n ­
r a t u r a şi a n u m i t e p r o c e s e sufle­ lui, »Neasteptäri«, u n d e , ade- tă, o a r e c u m , situaţia d i n t r e el,
t e ş t i . C u n o s c ă t o r al p r o b l e m e ^ laş erou, profesorul timid şi timidul, şi omul cu apucături
l o r la c a r e s e ' n c u m e t ă , a m ad­ f â s t â c i t în faţa f e m e i e i , î n t â l ­ de şantagist care e x c r o c h e a z ă
m i r a t î n t o t d e a u n a in p e r s o a n a nind la ş t r a n d pe îriana, se o crimă pentru a o avea pe
dlui M a n o l i u , o m u l s e r i o s . P o a ­ c o m p o r t ă î n a ş a fel î n c â t m a l Diilizar.
te şi p r e a s e r i o s p e n t r u vâr­ c ă u i ţ i c ă t o t el e t i m i d u l de T o t u ş i , Tezaur bolnav, după
sta pe care *-o atribui. altă dată care nu 'ndrăsnia — u n p a s a g i u c e m i - a r ă m a s din
I n »Tezaur bolnav«, în pri­ invitat fiind, să p u n ă m â n a mă­ c a r t e a d l u i N . C o n d i e s c u — în­
ma parte — V i a ţ a e dincolo de c a r pe m â n e r u l uşei lui Diilizar semnările lui S a f i r i m — şi care
»A F 1 R M A R Ë A «

i s e potriveşte cànd e vorba nu-1 s i m ţ i , n u t e o b o s e ş t e , f i i n d - toată ziua în glod până la ge­


de-o a p r e c i e r e g e n e r a l ă , e c a r ­ bă e a ş a d e f i u m o s , a ş a de uşor nunchi,, mai mare scârba.
t e a »eure închide între coper­ şi a ş a de simplu descris încât Pa Belasiţa, pădurile catife­
tele ei o lume de armonii de ai vrea s ă tot ţină. A r e n i ş t e late care se văd de-aci sânt
gânduri clădite pe schela unui spirite sincere şi nişte ironii Codri seculari de castani, cu
temperament, sinteză a cloco­ de t o a t ă s a v o a r e a . fruct comestibil. Iar la poalele
tului unei personalităţi care s'a I n t r e n , a m cxtit-o p e a i s t a n - lor, pe vale, cresc in livezi şi
frământat în câularea formulei Cluj —Sătmar reintorcându-mră un soiu de smochini, despre ca­
estetice, capabilă să dea cât d i n c o n c e n d i u , mlă u m f l a c â t e re nici pomeneală în cărţile
mai precis, mai în lumină şi odată râsul de trebuia s ă i e s noastre de geografie. Mai mult.
mai desăvârşit cele gândite. « — imediat din c o m p a r t i m e n t pen­ Se spune că pe un munte, na
Mie, personal, mi-a plăcut mult tru a n u fi c a r a g h i o s , o r i c i n ş departe de aci, sunt câteva
pentrucă în primul rând, ca ş t i e c u m j u d e c a t d e c e i l a l ţ i ca­ sate unde se cultivă pe scară
l a t o r i . R â d e a m s i n g u r c u hono-' întinsă şi tufa de ceai, cu frun­
foarte p u f ine r o m a n e de azi, e
te. R â d e a m de spirite c u miez zuliţe lari şi luciase; ţăranii le
şi instructivă.
care pe lângă plăcerea distrării taie depe crengi şi, după ce
îţi dădeau şi satisfacţia unei le-au opărit, scuipă 'n palmă
G. Topârceanu n o u t ă ţ i , u n e i c u n o ş t i n ţ e . » Pirin şi le răsucesc, alimentând ast­
PIRIN PLANINA Planina« e n u m e l e u n u i munte; fel cu ceai toată Bulgarian...
e d i t u r a — Naţ. Ciornei 7 0 l e i . din M a c e d o n i a . P e n t r u n e ş t i u ­ Spre a arăta originalitatea
D e l à î n ţ e p ă t o a r e l e » Migdale tori, c u m a m fost şi eu înainte expunerii şi sinceritatea glumei
amare « a c ă r o r s p i r i t î l s i m t de l e c t u r ă titlul n u s p u n e ni­ desprind următorul pasagiu :
şi-acum parcă şi după savuroar mic, î n s ă s t â r n e ş t e o curiozi­ cit. pag. 112.)
s e l e » Scrisori fără adresă « n u tate de care uiţi în timpul l e c - ... » Bulgarii au şi unele cu­
m a i citisem un timp destul de t u r e i ş i „pe o a r e ţ i - o s a t i s f a c g vinte care se potrivesc' la sunet
îndelungat nimic semnat de dl târziu, după ce-ai afiat o mul­ aidoma cu ale noastre, atât
Topârceanu. ţime de înduişătoare mizerii ale că au alt înţeles. Astfel cu­
Apariţia în vitrine a cărţii prizonierului român suferite vântul mişcă din limba lor, în­
» Pirin Planina« mi-a stârnit o d e l à B u l g a r i i s u p ă r a ţ i p e ei din seamnă la noi şoarece. De un­
mare satisfacţie fiindcă eu ţin cauza Cadrilaterului. de şi pcntrucey Dzeu ştie v.. •
foarte mult la lectura scrierilor » Pirin Planina« e o c a r t e cu; O b s e r v a ţ i a c u m , d u p ă aoea^
dlui Topârceanu. î m i place m u l t î n ţ e l e s , n e s p u s d e fru­ stă s u m a r ă explicaţie, următo­
m u l t s t i l u l a c e l a o r i g i n a l pre-- moasă şi cu multă originalitate r u l p a s a g i u : ( c i t . p'ăg. 1 1 9 ) .
s ă r a t c u fine d a r hazlii iro­ scrisă. ... y>Era într'un loc, deasupra
nii cari, p e lângă faptul c ă t e P e n t r u a-i e v i d e n ţ i a i m p o r ­ şoselei, o groapă largă de un­
d i s t r e a z ă ş i t e d i s p u n e , î ţ i da; tanţa cunoştinţelor ce s e oferă de se scotea in zile de lucru
întotdeauna şi ceva folositor cu cititorului într'un stil de toată nisip; fusese inundată peste
care să rămâi. frumuseţea prin simplitatea lui, noapte, dar apa se scursese
I n » Pirin Planina« c u sub­ citez: (pag. 100). aCum în pământ, lăsând pe
t i t l u l »episoduri tragice şi co­ fundul ei un şoarece mort. îne­
» C e puţin şi abstract se în­
mice din captivitatea, nu se ia- vaţă geografia in şcoală/ Până
cat.
c e altceva decât s ă n i s e înfăţi­ acum n'am- ştiut că în Mace­ Pe marginea gropii s'a oprit
şeze într'un m o d plăcut şi vioiu donia de sud se fac două rân­ într'un rând un ciasovoi, spri­
peripeţiile dsale din timpul c â t duri de zarzavat pe an... Nu-î jinit în puşcă, şi de partea
a fost prizonier în Bulgaria. vorbă, mare pagubă n'arn avut cealaltă, un român, cu mâine­
din pricina asta, că iot n'aş le la spate.
Povestindu-ne trage i a solda­
ţilor R o m â n i în timpul şi după fi venit să trăesc prin aceste . Ca omul când n'are ce face]
părţi de lume...., dar oricum, se uitau amândoi la acel şoa­
dezastruosul măcel de'a Turtu-
profesorul nostru de geografie rece înecat.
caia, unde a luptat şi a fost
nu trebuia să păstreze acest — M I Ş C A . . . zice bulgarul pe
surprins şi luat prizonier, ne
secret numai pentru el,, cândi limba Zu.;', arătând cu capul spre
schiţează câteva dureroase as­
statul îl plăteşte să spună ele­ fundul gropii.
pecte ale desorganizării arma­
vilor tot ce ştie v.. Am văzut — Mişcă, moaş'la pe ghiaţă!
tei n o a s t r e de-atunci.
pe aici şi alte lucruri curioase. i-a răspuns rumânul, plictisit.
R ă m a s în mâinele duşmanui
Pe valea Strumei în fos am Tu nu vezi că-i mortP«
lui, n e înfăţişează, n e f a c e a-
întâlnit, în nişte mlaştini arti­ » Pirin Pllanina« e o carte pé
p r o a p e un studiu despre B u l ­
ficiale, culturi de orez, ca 'rc c a r e a ş impune-o c u î n ţ e l e g e r e
garia pe oare a trebuit s'o tra­
ţara Kituilor, Ca să samene şi tineretului nostru lector a l mul
verseze pe j o s şi s'o observe
să îngrijească acest grâu al­ tor cărţi proaste, recoman­
din convoiul de prizonieri g o i ,
binos, mai puţin hrănitor şi dând-o totodată cu mul­
furaţi, m u r d a r i şi flămânzi, din tă bunăvoinţă tuturor acelora
care făcea parte. mai fad la gust decât cel ară­
miu de pe ogoarele noastre, bie ce-s obişnuiţi a-şi p e t r e c e tim­
»Pirih Planina« serveşte şi pul în prietenia unei cărţi bu
ţii, oameni trebuiau să stea
ca studiu. U n studiu pe c a r e ne. ^
.•1 1 i li M A R E A <•<
:

F. Aderca î n t o a r c e r e a in ţ a r ă a c o l o n e l u ­ 1916 e o carte care se c e r e


lui U r s u j pe lângă o s e a m ă de citită şi după lectura căreia
adevăruri, pare că intenţionat te simţi satisfăcut.
r o m a n , e d i t u r a Socec l e i 8 0 .
v r e a s ă p l e d e z e , s o l i d a r c u a- • • •
Lucrările semnate de dl. c e i din m i j l o c u l c ă r o r a s'a ridi.
Acier c a l:-a±ü a p r e c a i î n t o t d e a ­ ion Biberi
cat pentru o situaţie ca; e oricum
una s o c ö t i n c i u - i e b u n e . c h i a r ş i e in c o n t r a d i c ţ i e c u r e a l i t ă ţ i l e . THANATOS
a t u n c i c a n o s e a s c u n d e a u in o D e a l t f e l 1 9 1 6 m i e nii-a p l ă c u t editura » f u n d a t a riege e c a r o l
s e a m ă din e l e u n e l e t e n a i n ţ i mult. E o carte care te încor­ I I « , lei 60.
ce-mi d i s p l a c . A c i m ă g â n d e s c , dează, care te surprinde. P o - - V a m o b i c e i u l cie a m ă uite-,
n u m a i ' a ş a ca exemplu, ia ».4/ vestindu-ne e r o i s m u l şi p e r i p e ­ r e s a ori c u i d ă r i i e oe s e a m ă ,
aoilea amant aï Lady ei Chcterl- ţ i i l e u n u i m o ş i e r de p r m ţ i n u ­ cxmcxie ori recenziile d e s p r e
ley« c a r e d e ş i o p e r a d s a l e p e r ­ tul S e v e r i n u l u i , c ă p i t a n d e a r ­ c â r t u e pe c a r i m e a nu le-am
s o n a l ă , t o t u ş dl. A d e r c a , i s p i t i t tilerie la începutul râsboiului, c i t i t . r \ u v r e a u să-mi s t r i c plăp
iţind de tirajul şi senzaţia s tar­ se descrie halul armatei din, c e r e a de-a u r m ă r i p r i n c u r i o r

ait a d e c a r t e a » Amantul doam­ acel timp, prietenia nepăsătoa- z u a t e c o - ţ ^ n u c U i ce.ei ce c i t e s q .


nei. Chateiiley a lui L a w r e n c e , re şi î n ş e l ă t o a r e a ruşilor c u Pe lângă c ă suni dintre a c e i
o f ă c e a pe t r a d u c ă t o r u l unui t r ă d ă r i l e ş i c h i u l a n g i i din t i m ­ ce u r m ă r e s c orice c a r Le l a a p a ­
M o o r e pentru a exploata desi­ pul celui mai Înfiorător deza­ riţie, deci c a m înainte de o r i c e
gur înclinaţia unor cititori faţă stru. alte critici, nu-mi c o n v i n e s ă
d e t o t ee-i i m p o r t a i .
întâmplările succeăându-se ştiu p ă i e r e a nimănui, până nu
C u m zic, am apreciat întot­ într'o atmosefră impresionantă, ani-am f ă c u t eu p ă r e r e a m e a .
deauna cartea şi autorul după 1916 e un elogiu a d u s e r o i s ­ După ce-am cunoscut însă
i n t e r e s u l c e rii-1 s t â r n e a _ l u c r a ­ m u l u i şi r ă b d ă r i i soldatului ro­ c a r t e a şi mi-am spus gân­
rea, după mulţimea calităţilor mân, aovedindu-se în ace'iaş dul, caut dinadins c r i t i c i l e pen­
ori defectelor ce ie deduceam. timp un fel dé oglindă a gre­ t r u a-mi d a s e a m a d e f e l u l m e u
Ş i după l e c t u r a l u c r ă r i l o r dlui şelilor şi nesiguranţei conducă­ de a înţelege, deşi de părerile,
Aderca găsind că interesul e torilor, a superficialităţii noa- c r i t i c i l o r de m e s e r i e şi a b s o ­
continu Stimulat şi că majori­ tre. E r o i i dsale, unii desmă- lut toţi » competenţi « nu mi-a
tatea o formează calităţile, am ţaţi alţi cumpăniţi şi însufleţi­ prea plăcut s ă ţin s e a m ă .
socotit scrierile dsale bune. ţi, sunt împărţiţi, în c e i a c e pri­
Unele chiar foarte interesante. I n c a z u l c ă r ţ i i dlui B i b e r i
veşte tăria sentimentului naţio-
A s t a nu înseamnă că scăde­ mi s'a întâmplat î n s ă c o n t r a r i u
n^lţ in două categorii.
rile au lipsit şi că nu i s'ar felului m e u de a m ă c o m p o r ­
putea găsi diferite eursururi. A c e i c r e s c u ţ i în d r a g o s t e a ta, într'o staţiune unde-mi c ă u ­
D a r pe lângă lucrările dlui p ă m â n t u l u i prin m u n c ă în m i j ­ tam de sănătate, a m dat peste-
A d e r c a a m m a i c i t i t m u l t e lu­ locul semenilor lor şi cărora o c r i t i c ă a dlui Gh. Călinescu.;
cruri şi despre persoana dsale. nu li s'au a l t e r a t simţimintele R e m a r c â n d v a l o a r e a ş i ţinuta!
Ş i b u n e ş i r e l e . tíune, ín l u m e a p a t r i o t i c e ş i - a c e i — Titel fe­ c r i t i c u l u i ş i o b i ş n u i t ş i c u re­
celor ce apreciază omul după c i o r u l lui C o s t a c h e c r e s c u t c u plicile, presupuneam un neîn­
urma ce-o l a s ă în viaţa, în so­ nemţoaică, mai târziu locote­ târziat răspuns, îl s i m ţ i a m
cietatea asta, rele în publica­ nentul t r ă d ă t o r î m p u ş c a t la Ia­ chiar. Nuştiu de ce. dar în
ţiile acelor ce-apreciază omul şi — daţi de mici pe m â n a situaţia necunoştinţei cărţii şi
nu numai după valoarea operi? s t r ă i n i l o r , l ă s a ţ i î n l u m e a străi-t a monotoniei împrejurărilor îl
l o r iui ci m a i ţin s e a m ă şi nilor, î n s t r ă i n a ţ i de pământul, doriam chiar. Ş i răspunsul n u
de tendinţa, originea etnică a ţării şi neamul lor. A c i e o ; m'a făcut s ă aştept mult.
persoanei. Obiectiv judecând, se problemă psihologică pe care C u m n'aveam cartea Ia înde­
p a r e c ă a u d r e p t a t e -§i u n i i dl. A d e r c a o redă. sugestiv şi m â n ă şi nici posibilitatea s'o
ş i a l ţ i i ; ş i c e i c e l a u d ă ş i Cei cu multă măestrie. Educaţia iau, tendinţa fiindu-rni d e ­
ce critică. Dl. Aderca are o s t r ă i n ă şi c e a naţională îşi altfel un r e p a o s desăvârşit, a m
g r e ş a i ă m a r e şi anume aceia a r a t ă e f e c t e e . C e a s t r ă i n ă , , prin; citit, după o abstinenţă totală
d e a n u s e p u t e a a b ţ i n e s ă ur^ tr'un a t a ş a m e n t f i r e s c la o de c â t e v a zile, cu viu n e s a ţ şi
meze, în scrierile dsale, şirul v â r s t ă când se desvoltă senti­ c u r i o z i t a t e , » Ultimul răspunsa
ideiei f ă r ă a nu face unele mente înrădăcinându-se amin­ al dlui B i b e r i a p ă r u t în v r e o
aluzii e x a g e r a t e şi t e n d e n ţ i o a s e t i r i , i m p l i c ă ş i u n s p i r i t străjin 4 — 5 n u m e r e d i n » Credinţa .
la c o n c e p ţ i i l e politice a a c e l o r c a r e , în c a z u r i c u m e c e l des­ Edrejpt c ă n e c u n o s c â n d c a r ­
ee-1 î n j u r ă . P r i n a c e a s t a a ţ â ­ c r i s în 1916, e dăunător inte­ tea n'am putut să înţeleg prea
ţ â n d s p i r i t e l e m a i a p r i n s e di- reselor ţării. I multe. Azi însă când sunt tre­
m i n u i a z ă ş i v a l o a r e a lucrării,;, P a c e a cu bucuriile şi m a i c u t p e s t e l e c t u r a cărţii dlui B i ­
E cazul chiar în l u c r a r e a de ales urmările ei n e este înfă­ beri » T h a n a t o s « a ş putea afir­
faţă unde, începând cu capito­ ţ i ş a t ă p r i n i p o c r i z i a u n e i socie-: m a , f ă r ă s ă f i u c â t u ş i d e pu­
lul » D e ş t e a p t ă - l e R o m a n e « , re­ taţi desorientată şi avidă de ţ i n i n f l u e n ţ a r e a »Thanatos« e
orice. o carte care şi a smuls conţinu-

m
tul âinlr'un isvor cu bogate şi loare cari, in literatura altor legi pentru reglementarea ra­
foarte serioase resurse intelec­ n a ţ i u n i i c i v i l i z a t e , de m u l t porturilor dintre proprietari şi
tuale. O carte care, deşi rigidă sunt populate. c h i r i a ş i , legi pentru reglemen­
prin naaira problemelor discut Astăzi, când pe piaţă apar tarea raporturilor dintre aebi-
t ä t e ş i a d u s e i a c u n o ş t i n ţ a pu­ tot felul de r o m a n e c a p t i v a n t e tori şi creditori etc. etc.«. —
blicului, unui'anumit public, re­ destructive, o asemenea carte, Vasăzică » conversiunea « de
p r e z i n t ă o r e a l ă v a l o a r e in n o ­ c a r e te cultivă intr"adevăr, îţi a z i . IN. ii.
ianul celorlalte cărţi cu care face educaţie morală, cetăţe­ iată pentru ce — reprodu­
suntem împresuraţi. nească, socială şi politică tre­ când re.eizia traducătorului —
»Thanatos« e o carte pentru bue s ă te c u c e r e a s c ă f ă r ă d o a r rezultă până la u . t m a evidenţă
i n t e l e c t u a l i i de e l i . ă , pentru in­ şi poate. n e c e s i t a t e a d e a fi c e t i t ă , b a
telectualii cari pe iăngă obliga­ C ă c i o p e r e l e de m a i s u s s u n t chiar învăţată aceasta carte ae
ţiunile unei modeste existenţe deopotrivă folositoare pentru c ă t r e toţii i n t e l e c t u a l i i ş i p o l i -
îşi r e z e r v ă t o t u ş i şi u n e l e p r e ­ t o a t ă l u m e a : intelectual, poli­ ticanii a e azi. F i i n d c ă , p r e c u m
ocupări pur intelectuale. tician, p r o f e s o r , elevi şi mili­ vedem, timpurile se repetă
O r e c o m a n d cu interes inte­ tari. f o a r t e d e s ş i numai învăţând
lectualilor serioşi ca pe o c a r t e Pentru a ne convinge despre di.n trecut pu,ein stăpâni pre­
d e m n ă cş_re-i v a s a t i s f a c e . a c e a s t a v a l o a r e m u l t i p l ă a a- zentul şi crea viitorul.
CONST GH. POPESCU cestor cărţi, ne permitem să
reproducem aci câteva rânduri Deosebit ae aceasta, cărţile
••• de m a i sus sunt de o e x t r e m ă
din r e c o m a n d a ţ i i l e traducăto­
Mirko l ein sieh rului: u t i l i t a t e a t â t pentru profesori
»CAESAR« !
— „ A c e l e a ş i g r e u t ă ţ i et.ono- cât şi elevi. Ş c o a l a d e azi a î n ­
roman. m i c o - f i n a n c i a r e , în Care ne sba- c e t a t d e a m a i fi o simplă
» Straja la Rin- — Celiii şi tem cu toţii, şi pe care eu ie » g mnastică mteleC'Mala«, cumi
Romanii, M e m o r i i l e lui C. Iu­ s o c o t e s c c a r e z u l t a t i m e d i a t şi foarte corect observă însăşi tra
lius C a e s a r şi Aulus H i r t i u s « inevitabil al anarehiei şi zăpă­ ducătorul, c i ea t r e b u e s ă f i e
— t r a d u c e r i , de T u d o r D . Ş t e - c e l i i m o r a l e p o s t b e l i c e , m ' a u în­ o anticameră unde se iau cu­
îănescu, Craiova. d e m n a t să f a c c u n o s c u t ă lumii noştinţele n e c e s a r e cu viaţa
n o a s t r e p o l i t i c e o e p o c ă din i s ­ r e a l ă ş i u n d e , p r i n c i t i r e a unor
C e t i n d opurile de m a i s u s ,
toria poporului roman, asemă­ astfel de cărţi s e ia p r i m u l
adevărate capodopere ale lite-
n ă t o a r e cu epoca noastră. E s t e c o n t a c t cu a c e a s t a viaţă. D e
r a t u r e i m o n d e n e , în d a r e a r e ­
cenziei l o r sunt, drept s p u n â n d drept că pe timpul lui C a e s a r aceea, c u n o a ş t e r e a a c e s t o r c ă r ­
nu e x i s t a u a e r o p l a n e , t u n u r i e u ţ i , p e n t r u p r o f e s o r i şi e l e v i
m ă g ă s e s c , în c e a m a i m a r e
tragere lungă, automobile şi d e o p o t r i v ă , nu numai c ă e s t e
dilemă, dacă să fac recenzia
toate rezultatele binecuvântate utilă dar n e c e s a r ă chiar.
cărţilor sau elogiul traducăto­
r u l u i , p r o f e s o r u l Tudor D. Şte- ale muncii omeneşti. D a r lot
Dar, operele aceste despre
fănescu delà Craiova.. a ş a " d e a d e v ă r a t e s t e c ă pe
C a e s a r sunt n e c e s a r e şi milita­
O carte bună nu trebue re­ timpul lui Caesar exista o
rilor.. — C. Iulius C a e s a r a
comandată, ci cetită. Iar odată aristocraţie a hanului, mÖTpa-
f o s t , î i i e ç o t e s l a b i l , un geniu
cetită, pentru o carte bună e s t e bilă de a se gândi la binele
militar a e primul rang rlela
greu să găseşti toate expresii­ general şi deci de a conduce
care strategia militară, cu
l e p o t r i v i t e s p r e a'i s c o a l e ta statul, o clasă burgheză c'are
t o a t e d e s e o ; e (rile m o d : r n e , n u
lumină valoarea I L e r a r ă intrin­ credea că ridică demnitatea nu­
au evoluat a p r o a p e nimic. E l
s e c ă pe care o are. D e fapt, melui de Roman pin jfuirca
a fost aceia care, ocupând Gal­
operele mai sus citate sunt de provinciilor, oameni poli'iCi fa­
lia, a descoperit prima dată
o v a l o a r e i n e g a l a b i l ă în l i t e r a ­ re credeau că prin discursuri
importanţa covârşitoare a Ri­
t u r a m o n d e n ă , fie c ă l e l u ă m avântate şi prin înscenare de
nului, şi a pus primele poduri
cum este cartea renumitului comploturi î ş i pot fade ;
s îuiţii
pe R i n , înfiinţând apoi cetăţi
scriitor ceh M i r k o lelusich — politice rentabile, şi să nu ui­
pe ambele maluri. Delà dânsul
sub aspectul lor literar, fie tăm că mai era la modă ş i de­
( şi p â n ă azi şi pentru totdea­
c a ş i c a r t e de ş t i i n ţ ă politico- mocraţia integrală, ca rezultat
una î n v i i t o r în r e z o l v i r e a c o n ­
militară, cum sunt memoriile al unei dragoste sincere fie
flictelor dintre francezi şi*
Celui m a i m a r e g e n i u p o l i t i c poporul, delà ţară mai ales..
g e r m a n i , e h e s t i u n a R i n u l u i va
e

şi militar c a r e s'a n ă s c u t p â n ă D a r mai erau atunci şi a l t e


rămâne pe vecie mărul dis­
în z i l e l e d e a z i , C. Iulius Cae­ c h e s t i u n i tot a ş a de i m p o r t a n ­
c o r d i e i . D e aceea d e exmplu,
sar- - te, asupra cărora oamenii noş­
la c o n f e r i n ţ a de p a c e , M a r e ­
t r i p o l i t i e i d i s c u t ă del., r ă s b o i u
C u v i n t e d e l a u d a i ,se c u v i n şalul F o c h h'a cerut nimic pen­
î n c o a c e , ş i din p r i c i n a c ă r o r a
d l u i p r o f e s o r Tudor D. Ştefă- tru Franţa, decât Rinul fiindcă
c a d ş i vin g u v e r n e . S u n t c h e s ­
fănescu pentru faptul de a fi cine stăpâneşte malurile Rinu­
t i i l e : împroprietăririi veterani­
îmbogăţit literatura română cu lui e s t e s t ă p â n p e î n t r e a g a E u ­
lor d i f e r i ţ i l o r g e n e r a l i r o m a n i ,
a s e m e n e a o p e r e d e m a r e va­ ropa.
Nu sunt oare mai folositoare prin traducerea asemenor mische G a s c h i c h t e « partea ca­
1

st m a i e d u c a t i v e a c e s t e o p e r e , opere, cum o face distinsul r e t r a t e a z ă d e s p r e E u r o p a în


decât orice alte romane ce p r o f e s o r d e i a C r a i o v a Tudor D. timpul Imperiului Roman.
a p a r azi ca c i u p e r c i l e ? — Şlefănescu. T o a t e operele amintite aci se
Iată pentru ce, a recomanda C a î n c h e e r e amintim.' a c i Că^ pot c o m a n d a la t r a d u c ă t o r pe
asemenea opere, este o chesti­ renumitul profesor a mai tra­ adresa: Al. Lahovari, 60 Cra­
une de s u p r e m p a t r i o t i s m si d u s ş i p e Theodor Momsen car i o v a , s a u l a e d i t u r a » .Scrisul
laude se cuvin acelora tea » D i e Provinzen« volumul R o m â n e s c » din C r a i o v a .
cari, recunoscând situaţia, V . , din c e a m a i r e n u m i t ă o p e r ă
ne îmbogăţesc cunoştinţele din viaţa g r e c o - r o m a n ă » R ö ­ L U C I A N B R E T AN.

Numărul de fată apare cu întâr­ cesar să mai iăem putin din marea spe­
ziere. A fost la mijloc vacanta care nu ranţă a ..iubitorilor"• Speranţa lor ar fi
ne-a permis să ne ţinem de cuvântul decesul nostru-
dat- Explicaţia aceasta o facem crezăn- Se uită prea uşor că sufletul nu
du-o necesară. Pentruca foarte mulli poate muri !
„intelectuali" care ne cunosc au început AFIRMAREA
a se bucura de sfârşitul nostru- Aveau * * *
ei supoziţii. O revistă e greu să trăiască
în regiuni ca ale noastre, cu oameni ca Sfârşitul ca spirit sclipitor^nu poate fi con­
ai noştri. Ba, o cinstită fată sătmăreană ceput omeneşte- Paterde ne sânt mult prea
slabe pentru a pătrunde nimicirea totală a
cu părul şi barba albită de ninsoarea scănteerii sufleteşti- Or cealaltă finalitate este
vremii a zâmbit în sine de eşecul ce-l o faţă întoarsă a miméi- Ceeace numim moarte
vom avea prin faptul că ne-a returnat nu este decât reversul spiritului intrat in do­
revista, pentru marele motiv că „nepu­ meniul eternităţii. Prin urmare trecerea din
tând înghiţi o persoană (delà revistă) vială este o intrare in domeniul veşniciei sufle­
teşti. Iar ceremonialul înhumării realului tru­
nu poate mistui revista." pesc o punte spre marea desăvârşire.
Au uitat însă un lucru „binevoito­ Sânt p ănşi morţii care nu lasă nimic în
rii". O revistă nu apare cronometric, în­ urmă Tocmai pentruca în urma lor nu stărue
tocmai ca un ziar. Creiatiile sufleteşti decât un gol. Dar cei ce au creiat ceva ca
au ceva mai multă viată ca efemerul duh omenesc, nu pot muri- N'avem dreptul să
eveniment cotidian. De aceea întârzierea plângem pe unul de-acesta. Sfârşitul lui nu e
decât încoronarea personalităţi sale. O astfel
noastră nu este un fapt aşa de extrem de individualitate Irăeşle permanent. Moartea
important în drumul revistei- lui fiiească este doar o amintire, o demonstra­
Nu însemnează însă că de aici îna­ ţie concludentă a organismului pentru a dovedi
inte să fim tot aşa de tardivi. Promitem existenţa. Ţi se pare uneori că personalităţile
chiar, o oarecare promptitudine în apa­ creia'oare nu pot trăi alături de cei mu/pi.
Dispariţia prea timpurie a prietenului şi
riţie- Şi încă ceva- Acei ce ne doresc colaboratorului nostru, CORNELII] MEZEA ne-
„binele" dispariţiei le afirmăm că noi a umplut sufletele de mâhnire. Moartea lui
nu vom sucomba. Căci în colţul nostru Corneiiu na fost o moarte obişnuită- N'a fost
de tară mai sânt oameni cu suflet în­ crepusculul unui drum la sfârşitul căruia să
căpător şi oricând vom putea găsi un mai dăiuneoscă acel inexprimabil care să poar­
te insignele supremaţiei sufleteşti. Deobiceiu,
mic sprijin. trăirea în vis a personalităţii apare atunci,
Cerem iertare pentru mica ieşire când înclinarea omului se face firesc, ca o
ce-o facem. Am socotit că totuşi e ne­ consecinţă logică a înlănţuirii vieţii-
.4 F I li M A R E A

Dar când bmscarea striveşte spontan fi­ gând. Iar gândurile de multe ori devin reale-
rul vieţii în tinerele, ifi vine să crezi că însăşi Si aici e mai mult cazul, întrucât Corneliu
omul e creiat numai pentru agonia clipitei în Mezea a fost o fire aleasă şi-un dotat al na­
moarte Aşa a fost cu iubitul nostru Corneliu turii. El sălăslueşte printre noi cu ceeace a lu­
Mezea ! Aici nu mai încape logica. Intervine crat el ca duh şi ca înţelepciune- El care a
absurdul, nefirescul omenesc Orice explicaţie răscolit istoria nu poate fi el însuşi relicvă-
a accidentului este de prisos. Energia s'a frânt Noi n u - / plângem! Corneliu na murit E
instantaneu- Ca si cum nici n'ar fi existat. numai dus. Plecarea lui însă nu are întoarcere
Durerea ne-a covârşit suprem, fiindcă ab­ în lumesc, ci în spird Ş i când vorbim de spi­
surdul în totdeauna doare. Ne am recules doar rit înţelegem veşnicie-
la gândul că totuşi el n'a murit. N'a murit Iată de ce Corneliu trăeşte în veşnicia
penirucă mai dăinue printre noi. Locul lui e duhurilor noastre • - •
astăzi vis de vieţuire- Si-i simţim prezenta în OCTAVIAN RULEANU

LUNA SÂTMARULUI
I n t r e 15 A u g . 1 5 S e p t . o. d i n t r e r e a l ş i s u p e r f i c i a l , din­ duie. Nădăjduiau bieţii că tot
d u p ă o iniţiativă cu un r o s t t r e e s t e t i c şi b a n a l . şcolarii, cu trebuinţele lor î n
prea puţin justificat, am avut B â l c i u l eu s g o m o t u l l u i d e v e d e r e a n o u l u i a n ş c o l a r , îi v o r
şi noi în anul a c e s t a o lună a b a l a m u c din r e c r e a t o a r e a g r ă ­ salva.
oraşului nostru, o lună a S ă t ­ dină a R o m e i îţi dovedeau ceva Autorităţile nu s'au s e s i z a t
ula r ului I n definitiv d e c e n ' a m neobişnuit pentru mahalaua pentru a sconta o semnificaţie
fi a v u t - o ? B a n i a v e a m , t i m p ş i Sătmarului încântată. ştiind' c ă s ă p t ă m â n a c ă r ţ i i e un
mai mult, iar organizatori pre­ s i m p l u d e c o r în ochii n a i v i l o r ,
văzători oricând, gata pentru Intelectualilor cu gusturi mai
subţiate, dornici de o altă c i - a ş a c ă p o p o r u l îi m u l ţ u m i t ş i
oricie... j e r t f e . D e c e s ă n e f i l ă ­ b e n c h e t u e ş t e în voie.
s a t a d i c ă t o c m a i n o i m a i pre^ .vilizaţie d e c â t a c e i a a b ă r c i i
pe valuri, li s'au rezervat, in C u r s e l e de c a i le-au c o n d u s
j o s c â n d s u n t e m a ş a de s u s nişte specimene cari, datorita
pe... h a r t ă ? cadrul acestei luni, alte amu­
z a m e n t e : E x p o z i ţ i i d e a r t ă , sapi faptului că au m o ş t e n i t o sâ-
A l c ă t u i t ă din j u m ă t ă ţ i l e a t ă m â n a cărţii^ a vinului, c u r s e neală în sânge ce-i îndreptă­
două luni distincte, îmbietoare de cai etc. ţ e ş t e la fel de fel de nebunii,
la odihnă ş i i a p e t r e e e r L lu­ se menţin încă cu o o a r e c a r e
N a t u r a l c ă f i e c a r e din a c e ­
na Sătmarului, a început pe sfidătoare mândrie peste capul
stea, pe lângă rosturile şi plă­
nesimţite pentru restul ţării ş i băştinaşilor noştri toleranţi.
cerile lor, au avut partizani
s'a isprăvit pe n e o b s e r v a t e pen T o t u l s'a petrecut într'o at-
deosibiţi şi rari. ;•'
tru cei localnici. î hiosferă obişnuită, liniştită. C e ­
D u p ă c u m s e p r e v ă z u s e , , din h i i d o a r , c a r i n e-au v i z i t a t , s ' a u
Pentru cei ce n'au vizitat-o,
o înclinare specifică cetăţeni­ d o v e d i t a fi c e i m a i î n s u f l e ţ i ţ i
pentru cei ce-au auzit numai
lor, s ă p t ă m â n a vinului a fost de v a l o a r e a c o r o a n e i lor, d e
de tfânsa, desigur, luna n o a s t r ă
mult mai j j u s t a t ă decât aceia a surprizele eftinătăţii vieţi în
presupusă r e s p u s de a răgătoa-
cărţii. S e svonise chiar că luna S ă t m a r u l u i în R o m â n i a ,
r e , de frumoasă, a stârnit re­
u n e l e s e m i - o f i c i a l i t ă ţ i a r fi d e ­ î n v i o r a ţ i fiind de s t i m u l e n t u l a-
grete. E interesantă însă potri­
p u s r e a l e e f o r t u r i p e n t r u c a a- cestei luni, săptămâna vinului,
veala de c o i n c i d e n ţ e : tot r e -
c e a s t ă n e v ă t ă m ă t o a r e şi plăcu­ nu s'ar m a i fi d a t duşi.
^grete a evoeat ş i p e n t r u c e i c e -
tă s ă p t ă m â n ă s ă p o a t ă fi p r e ­ Oraşului, pe lângă alte veni­
a u avut prilejul s'o c e r c e t e z e ,
lungită m ă c a r încă o lună. In­ turi c e p r o b a b i l le-o fi r e a l i z a t ,
s'o savureze.
transigenţa oficială a îngăduit- p r i m ă r i a din n e î n s e m n a t e l e ta­
P e n t r u a-i e v i d e n ţ i a s t e r i l i t a ­ o însă cu o condiţie: D e o a r e c e x e d e v i z i t a r e , i-au r ă m a s g r a f i i
tea, senzaţionalul totuşi n'a lip­ c e r e r e a e în a f a r ă de c a d r u l in p â r j o l i t ă g r ă d i n ă a R o m e i ,
sit. legal sărbătorirea acestei pre­ d o u ă c l o s e t e p r i m i t i v e ş i Câte­
Florile acelea exotice din lungite săptămâni s ă se f a c ă va grămezi de gunoaie.
p a r c u l din faţa Daciei, puse, c u la adăpostul săptămânei fruc­
a t â t a a r t a în... ghiveciuri, p e n ­ telor. L u m e a s'a m u l ţ u m i t şi- CONST. GIL POPESCU.
tru a schimba un aspect falsi­ a ş a . L i b r a r i i d e p r i n ş i cU a s t f e l
ficând o înfăţişare, îţi arătau de întâmplări n'au mai protes-
p r i n g u s t u l d e o s e b i t de fin c u i t e s t a t p e n t r u f a p t u l Că a u r ă ­
care nimerise locul, contrastul m a s cu cărţile neatinse, nevân-