Sunteți pe pagina 1din 2

Dinu Olarasu - n-ai nevoie de foarte multe Daniel Iancu – Mii de smaralde

n-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit Mii de smaralde


e de-ajuns o mana de prieteni in asfintit Intre mana mea si-a ta
n-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit Arunca gene de lumina, lumina
e de-ajuns un cantec de-ajuns si putin infinit Pana departe
Pe cea mai frumoasa stea
chiar daca lumea-i un pic anormala Din a noptilor gradina
chiar daca anii sunt grei Aduna-ntr-un buchet lumina, lumina
sau cine stie ce razboinica yala Sunt ochii tai petalele
nu mai suporta chei Arunc-o pe sevalet cu mana, cu mana
.................................................. Si deseneaza soarele
atata ispita stralucitoare Pune-l in rama
atatea planuri, atata chin Si aseaza-l undeva in salon
iar ai uitat ca lume-ai facuta Va fi in casa prima stea, prima stea
din foarte putin Nu-ti fie teama
Alexandru Andries – Cea mai frumoasa zi Nu-l va stinge nici un nor
Un fel de-a mai lungi, cea mai frumoasa zi Caldura lui va fi si-a ta
Ar fi dac-am mai putea minti. Si sune muzica divina, divina
Ai da ceasul inapoi, ai fierbe doua oua moi Sunt portative ochii tai, ochii tai
Mi-ai spune ca-n casa, suntem doar noi Ploua peste noi lumina, lumina
Prin nenumarate cai
Tacerea te-ar ajuta, sa scapi de-ntrebarea mea Adrian Berinde - De-o umbra
Din toate-ntrebarile, cea mai grea Cand vine seara te opresti
Cand seara s-ar face gri, nu te-ai mai putea stapani Din drumul tau te-ntorci si stai
Din baie la telefon, ai vorbi. Nu mai stii unde locuiesti
Cu glasul intunecat, cu aerul imbufnat Ca ai plecat in luna mai
Orice numai sa ma vezi, plecat. Privirea ta-i la asfintit
Si-atunci te-ntrebi mai stii, cea mai frumoasa zi? Aicea nimeni nu mai e grabit
A fost la-nceput cand nu ma puteai minti. Si stai de doua mii de ani
Mircea Vintila – Bricheta lui Fanel Pe strada ta sa te intorci
Mario, noaptea e sinistra, eu stau la tine în cavou Ai da oricat sa stii ce varsta ai
Şi mă gandesc mereu la faptul, cât am putut să fiu de bou Si n-ai sa recunosti Fereastra-n care desenai
Dar te-am iubit cum într-o viată ţi se întâmpla doar o dată Doi orbi furiosiSi-un popa fara grai
Cu o dorinţa furtunoasă şi cu un dor exasperant
Si nu stii dac-ai sa revii
Ţi-am făcut rost de cinci flacoane străine de ampicilină Pamantul e mai lung in lat
Mi-am educat cu propria mână temperamenta mea Vrei sa renasti printre cei vii
sangvina Sa te prefaci ca ai uitat
Dar te-am iubit, dar la iubirea-mi tu ai raspuns cu o proza Ca viata ta-i ca o secunda
seaca Ce sta-ntr-o punga muribunda si n-ai
Drept urmare şi dezastrul era normal să se petreacă Si n-ai rabdare sa mai stai
Ti-e capul spanzurat in nori
O Doamne, de-as uita de noaptea cea cu pachetul de Camel Si-n loc de cer te tii de-o umbra De-o umbra
Când tu aprinsu-ţi-ai ţigarea cu chiar bricheta lui Fănel Ti-e teama c-ai s-o vezi
Te-am întrebat atunci "Mario, de unde dracu' ai bricheta? " Ferestra-n care desenai
Iar tu ai râs si-ai dat degrabă răspunsul "De la Antoaneta" Doi orbi furiosi Si-un popa fara grai

Dar eu ştiui cam chiar de atuncea ca e bricheta lui Fănel Acum sunt trist, noaptea-i sinistră, eu stau la tine
Ca ea este acum la tine pentru ca tu ai fost la el în cavou
Te prind, cu lama mea Gillette, pe carnea ta caniculara Gândesc înmărmurit la faptul, cat am putut sa fiu
Am tot urcat încet, până la vena jugulara de bou
Şi brusc, din trupul tău cel suplu, suflarea vieţii curge lină Tu şi Fănel, voi împreuna, unde-o pachetul de
Scoţând mai tare-n evidenta temperamenta mea sangvina Camel
Dar te-am iubit, dar la iubirea-mi tu ai răspuns cu o proza Si-ţi mai aprind o lumânare de la bricheta lui
seaca Fănel
Drept urmare şi dezastrul era normal să se petreacă
Pheonix – In umbra marelui urs Mar verde - Primavara
Stau singur şi mă-ntreb Te astept si-n mana am 3 garoafe
De ce-am plecat de-acasă Te astept si-n cap am 3 idei
Să fie blestemul Te astept si-n par am 3 agrafe
De veacuri ce ne-apasă Te astept si-n ochi am 3 scantei

Căci n-am greşit cu nimic 3 garoafe sunt pentru tine


Dar cât am pătimit! 3 idei pentru diseara
Hulit am fost fără rost 3 agrafe ca da bine
De cei ce i-am iubit! 3 scantei ca-i primavera

Apus peste apus Unde in sufletul meu


Ce iute trece timpul Unde in sufletul meu
Şi zorile s-au dus Te astept sa vii cum n-ai mai fost
Ce rece bate vântul! Unde in sufletul meu

Am aşteptat înfrigurat Nu am bani de 3 garoafe


Să mă întorc 'napoi Nu am har de 3 idei
M-aţi judecat, condamnat, Nu am par de 3 agrafe
Dar cine sunteţi voi? Dar in ochi am 3 scantei

Căci timpul vostru s-a scurs O scanteie pentru tine


În umbra marelui URS Alta e pentru diseara
Dar ghearele v-au rămas O a treia ca da bine
În orice-mbrăţişare Toate trei ca-i primavera
Astăzi doare sărutul pe obraz!
Unde in sufletul meu
Dar daţi-mi viaţa 'napoi Unde in sufletul meu
Ce-am risipit pentru voi Te astept sa vii cum n-ai mai fost
Uitâd de dor şi nevoi ani de pribegie Unde in sufletul meu
Înc-o mie mult n-a mai rămas. ADA MILEA – FEMURUL

Căzut-au frunzele Sunt studen la medicina, viata mea e foarte plina


Le-a risipit furtuna si senina
Unde-s speranţele? Cand cadavrele disec
N-a mai rămas nici una in formol simt ca ma inec
Materialele-s fara ele nu-n veti bine
Un gand subit, nerostit Am nevoie de-un femur
Mă-ncremeneşte-n loc merg in cimitir sa-l fur
Ce-am aşteptat, ce-am visat
Nimic nu s-a schimbat! Intre cruci in noaptea grea da da da
eu dezgrop pe cineva da da da
Daţi-mi viaţa n-apoi Mortu nu-i vechi ingropat si trebuie descarnat
Ce-am risipit pentru voi Cu toporu tai picioru harst pfuu
Uitâd de dor şi nevoi Cu un cutit dau carnea jos, de pe os
Prieteni de beţie I-au femuru-l bag in geanta si ingrop mortul
Dintr-o mie, câţi au mai rămas? indata

Merg acasa fericit am izbandit


I-au femuru nu ma satur de privit
Sunt studentul cel mai bun cel mai iubit
Pentru asta am muncit (3X)