ANUL V No. 3 4 MARTIE}1933 PAMANTUL STRAMOSESC FOAIE DE EDUCATIE LECIONARA, ORGANIZARE SI INFORMATIL ———————_———_ : ADRESA: Redactor Responsabil |—| 45 ces Ba L: |_| pamanrur STRAMosesc ION BANEA APARE LA 1 5i 15 —| Str. Florilor No, 26 TAS! | LL DESFIINTAREA ORGANIZATIEI LEGIONARE DIN MEHEDINTI GARDA DE FER este 0 organi- : Din ordinul sefului legiunil in- zatie intemeiata pe o- | treaga organizatie legionara de canna Serine ees oe | Meheding! este desfiintata pe data un nabonalism curat.is- | ge 28 I! 933 fara termen vorat sis pnemanguita iragoste de Neam gi Tara. Inconsecinté toate cuiburile existente in te cee | 2cest indey raman desfiinjaie Numele lor vor f giile creatoare ale Nea- gterse din condica centrali. mului. To}i abonalii la diversele foi legionare vor GARDA DE ee a fi stergi trimefindu-li-se banii inapoi : * nii vor s& nile darame _ Nici_o intrunire, consfatuire, sau conferin}a FER ingeounche ina- legionara nu mai poate avea loc in acest jude}. ACESTA. este raspunsul sefului_legiunii la raportul sefului org. farmacistul Torjescu, care-se plange ci din cauza prigoanei deslan- quité de c&tre Prefectul Donciu si maiorul de jandarmi l-au pardsit toti intelectuali, cd oamenii lui infricosafi cer s& se retragé, cd unii s’au retras si cd se retrag mereu. Garda de Fer nu-! facuta pentru muleri bocitoare, ci pentru viteji. si aibi o credin{&, si cine are o credinjé nu e martirajul, priveste moartea in faja. cu demnitate, nu plange. acest pamant al lasitati ata- din el viteji carl sda-lOrganizatia de Sibiu este greu tncercata anul acesta. S'a abatut prigoana asupra ei. De pe vremea Ungurilor Sibiul n’a mai vazut deslintuindu-se pe deasupra sufletelor roma- nesti o prigoan& mai sAlbatecd, mai disperata- Pierde politicianul tuturor partidelor, teren in fiecare zi in fata curentului legionar si in disperarea mortii deslantue uraganul de ura. Onoare Legionarilor din Sibiu In mijlocul acestei furtuni, Legionarii din sate si orag stau dreptica lumdnarea, neclintiti in credinta lor legionara, neclintui pe pozit ile cucente Nici o umbra de descurajare pe fata Jor as, 13, romaneasca, baiuta doua mii de ani de nevoi. Nici unul n’a dat inapoi. este in toi. Tofi legionarii vor ji atintifi si vor privi lupta eroica de la Sibiu, unde tot aparatul de stat este pus fn miscare gi in special Maioru! de jan- darmi Buzescu, care, se Jauda pe toate drumu- file cA va desfiinfa samAnja de legionar. Vom victoria si daca va ramane ia nepedepsiti, atunci cu fulgerile cerului. hot&rat s& fac’ uo r din tot tinutul lui d hot&rarea darzi si iei_a legionarilor ici de a avea un decat acelora cari pentru dansul, si PAMANTUL STRAMOSESC ORGANIZATIA LEGIONARA DIN JUD. SIBIU Se redeschid din now vechile temnite ungu. resti pentru sufletul chinuit al romanului. Primim: dar nw uitati ce vi spunem: Avem atta credint& tncat vom rabda toate chinurile strigand mereu: VREM DREPTA- TE‘PENTRU POPORUL ROMAN, VREM CINSTE,VREM MILA DE TARA’ VREM RASPLATA DREAPTA PENTRU MUNCA NOASTRA, VREM PANE PENTRU CO- PII NOSTRK $i vom invinge. Vom invinge. Citim in »Garda Sibiului« A venit acum randul Ia suferinti pentru legionarit din Sibiu. Patru frati de ai nostrii stau in inchisoare de aproape o luna de zile. Stau ca viteji. ‘oi camarazi legionari, din intreg judeful Sibiu, luptati Inainte fara fricd, caci isbinda este a noastra Chemam astzi la luptt si tn randurile Noastre, pe tofi iubitorii de adevar si de drep tate. Precum stiti deviza noastri este: Hristos Regele, st Natiunea. In ultimul moment. Inainte de a scoate de sub tipar acest numar aflam c& Tribunalul dia Sibiu a pus in liberta te, atét pe cei patru aresta{i, cit si pe legiona rol, sef al judejului, Ion Banea. care a fost ares tat si dus dela Iasi la Sibiu. Deplini increvatori in justifia romaneascd gi hotararile ei, salutém actul acesta al distingilor magistraji de acolo Lupta celor trei regiuni, Bucovina, Oltenia si Dundrea de jos, sunt in lupta’ pentru cumpararea camionetelor ale. va esi intdi din aceast& lupta legiona- ra? Care regiune isi va incununa frunte Diruintei ? din toate pirtile si sprijineasct Jupta, care va Insemna pentru Legiune itor Inainte.PAMANTUL STRAMOSESC 3 Garda de Fer la lasi « se simte cum legionarit eucerese for faptul cd miscarea creshe i dar stnatos. Paxal pe care il face este coreste vsle hine cucerit $i va raméne in stipinire legineara judetnl lagi de catre legionaral Alexandro Ventonic, sefni organizatiei poli Frati Crestini din Jud. lasi, CAMARAZI Pe tutreg cuprinsul tarii, ra ca o goarna de chemare — glasul Capita- nului nostru, Corneliu Zelea-Codreanu, care ne chiamé la lup Ne chiama si scapém neamul nostru crestin dela pustiire mosia incdpula pe mani strdine N s4 ne salvam Ne chiama si ne aparam Credinta si Biserica, dela primejdia bolsevica, - care devine tol mai inspaimantatoare. Ne chiama sa ficem cu tofi front in jurul lui — s@ cucerim ce avem de cucerit, S4 raspundem cu tolii CAPITANE SUNTEM GATA! Ordond si vom exeguta. Avem incredere in Tine. Aver incredere in suferintele facnte prin atatea inchisori — pentru neaniul acesta. Ti stim gandurile si-ti cunoastem credinta DU-NE LA BIRUINTA. Sa trdiesti Capitane, s4 traiasc’ Garda de Fer AL. VENTONIC Seful judetului Iasi Inscrierile se fac in fiecare 2i -- iar sadintele sap- tamanale se tin in fiecare Sambata seara la ora 7 in sala Céminutui Cultural dela Rapa Galbena. Soimul Carpatilor din Ungureni. 4 Stefan cel mare, Mihaiu Viteazul, Constantin Brdncoveanu si Avram fancu, toate din Tecuci Kalindarw: Z Horia din Greviga. _ Prietenia. Teodoroiu — surori. be din Oradea si cuibal »Busitia-1 PAMANTUL STRAMOSESC Ree ENT SS Magurelele-Chigedreni. Patra — Tinerit din Maier Vircea cel Vare din Reliea. bul Volturilor din Zugravi sDanit& Asandis din Zarlenful Mare. Cuibul din Geamind. Todor Viadimirescn din Anghelesti, Fii Vrain cioaiei, Nepoli lui i ina dela Jiu (suror din Vidra, Mihain Viteazul, V faneu, Dragog Vola, Stefan cel Mare, ¢raiol muntilor | muntilor I, Din Andreiagul de jos, Mihaiu Viteans, Mardgesli, Horia, Tudor Via- dimirescu |, Tudor Viadimireseu i. Lt, Mircea Rrdileann din Namoloasa sat. Avram laney, Tu- dor Viadimireseu, si Horia din Jiann din Bizighesti, Campul libs Sores! N'au indicatie de localitate: cuibul »lsbanda« compus din 11 membri (1-11), si euibul tnfiin- fat de \si vor trimete adresa, a, Vanes Atii din Tit Viteji si fara roroc. Pentrn ei, gu guvern, n’a adus nimic non si hun. Tor na san imputina!, desi jelani toli. Azi pier, intre crestele cari iéau aparat de furia stra Si avi, tréese in tara lor ¢i finde mana bund nici pent pentru a norocirea | Toli vorbese. ai? Primim din Rasea de muni, cia parintole - Flores Muresanu:: = Mult Strmate Domnule Lodreann u Azam din Riigea de munte cereetat in toamna la busi, gb worbit cu mult enturrasm Oryani:ofio. de a vii cunoasre perso BDL Amos din Ludos. at (a mune si mea brega wala ta care sunt eiror dureri, politicia- intedeauna numas lor o aud timp nde ine vitejia lor, nic, an facut intr’'adevar ceva — desi cw un bogat bilany de am reugt sa i mai bine — deceplii — totusi devin stipin pe nidejdile tor de nedajde pe care ou bine venitul ronal ginduritor Dvoastrd, odus de Dl. Giure git, Qu incepul si se canalezese inspre vederile Garsii. De nceen vi rugim si ne trumetefs toate istructiunve necesare, in rederea organcitrit — pe adresa Preotului Horea Muresanu, Ragea de munte Jud. Cluj. Riya de munte 8 lanuarie 1938 'n programul Legiuneispre cinstea ei, la capi- tolut _ Problema datorsilor morale ale nafici — ga- sim in locul de feunte : Problema Mojitor. Neamul romanese nu mai poate suporta ruginea si desonorarea ca popu- latia Mojilor, care a dat din sdqul ei pe Horia si pe Avram lancu, care a insemnat cea mai darza rezisten\4 a Rominismului in decursul isto- riei, s4 piara de foame, despoiata de toate averile ei, de ctre o mana de sameari — la umbra stea- gului triculor a Roméniei Mari Si se alunge samsarii cu bieiul de foc al le- gii din munfii tui Avram lancu si sd se dea Moxilor in stapinue de vect lor si copilor lor toute padurile s tofi muntir, ca recompensé din partea intregului neam Roméinesc pentru faptele ve care le-au dus necontenit pentru apdrarea Roménism lui i tii i fara noroc ‘84 intreza- Berens fr tla trite me ealé a C4pitanului nostru fi al lor.PAMANTUL_STRAMOSESC 5 SCRISOARE DIN MARAMURES Publicdm in acest numir o scrisoare roi. | neased, ce vine dinfr’ua {inut al farei, grditoare a siraciei negre si a spaimantatoaroi stapanire judaice din Maramuresul lui Dragos Voda des- icdtorul si intemeetorul Principatu Este o marturisire puternica a sufletului unui neam vitrojijt—setos de dreptate si romanism si care totusi traeste cu intensilate in suferinja méntrei care ya veni. Mantuirea aceasta Maramuresenii o vad in victoria steagului legionar. Frali din Maramures, ori eat de apisatoare w robia Judaica, ori cat de sfidatoare e nepasarea celor cari se pretnd vondueatori ai destinelor noastre si ori cat de goi si de slabi sunt copii vostri, fiti tari ca stanca, aveti incredere in organizajia noastra, care numai ea singurd va va mantui. Cpitanul este cu ochii a voi, luptand pentra dreptatea noastra romaneasca. CAPITANE, Padarile si pamantul opdrat de noi in réz- | wreau sé ni-l chstige ,arendasii la procesul din 28 Februarie 1933, care se finela Curtea de Apel din Oradea. Ghiarele parazitismului sunt adane infipte in avutul existenfei noastre—in pédurile Borsei (aramures) Retntorsi la vetrele noastre, din rdzboiu, am ésit pAdurile In stapanirea jidanilor, far acum -ayem nefericirea de a ojunge acele zile in care te stdpGneascd, si banul lui Juda sd ne strd suntefl ne face sd vedem minunea D-ze- eased castidandu-ne drepturile, de jalea carora Parinfii nostri nu se pot odihni in morminte. Borsa ruinatd, Borsa ruptd, Borsa flamé dé, de dreptate si paine, Borsa goalé a Roma ménilor si bogaté si plind a parazifilor, vine a vd raga de un sprijin, stiindu-va , Roman“ care nu se clatind la vantul otrdvit al straini- lor, nici vd poate amorfi bdrbdtia, banul Ini Juda $i al cozilor de topor. Noi Roméni cei ,0 suta« aderenti ai D-Voa- stre din Borsa, fécem un apel calduros cate D-Voastrd, pentru a ne tntinde mand de oju- tor in apdrarea susamintiluiui proces. Cred cd ar fi bine ca, DVoastra sé vd obo- sifi a descinde tn mijlicul nostru sia ne da unele ldmuriri sia lua firul procesului, Noi la randul nostru, nu numai cei 0 suta ci toaté Borsa legim cu blestem si afurisenie pe fli fliilor nostri, a fi recunoscatorii si sus- tindtori aceluia ce ne-a sedpat, pdinea de toate zilele din ghiarele parazitilor. In nddejdea unei solufiuni favorabile primiti vd rugdm, Cépitane, asigurarea peofundulu nostru, devotament ce va pastrdm. nemangéiati mai mari nadejdi jin Dvoasta In oumele Borsenilor Mihali Nicoara Cailiue P.S, Dac ne veli invrednic: cu prezenta in mijlocul nostru va rugam si ne comunicati ziua asteptim »toala Borsa~ CRUGEA Tn numéarul trecut al ,Pam4ntului Stramo- sese“ am emintit prin cateva cuvinte lupia care s'a dus pentru Crucea dela Mormantul Eroulut necunoscut. Romani din intreaga tara s& nu _uite c& aceasta cruce inca nu umbreste mormaniul Eroului Neamului. Armistifiul care a survenit nadajduim ca se va inlétura definitiv, prin aceia ca in postul cel Mare al Invierii, care marcheaza 19 veacuri dela Invierea Mantuitorului, Crucea invinga- toare si crestind va fi asezaté Ia acest mor- mant sfant pentru -noi-PAMANTUL STRAM SCRISOARE CATRE MARAMURESENI lubite Dice, frate Nioarad si tofi ce att fray Romani Borgen. Maramure- seni Va scriv aceasta scrisoare cu nadejdea cl va ajunge pind la voi, dupa mulle altele ce am trimis fri a avea stire ci va vor fj gasit. Din partea voastra am primit 0 scrisoa re recomandata, dati din tacobeni, la o luna dup’ ce afi trimis‘o. Am infeles din ea neca- zurile si grijile ce va frimant& si am Infeles mai mult eu, care, cit am trait In mijlocul vostru am fost impreund fn necazuri, in lipsuri si in dureri luptind contra cetelor de venetici asezati pe propriul vostru pamant si contra stugilor politice infratite cu acestia, pentru a forma o mai mare ceati himesit3, smulgindu~ va si ultima bucatic’ de la gura copiilor vo- stri flamanzi. Lupta a fost dreaptd si sfanta dar am cizut zdrobiti, puterea dusmanul ui {i- ind mult mai mare: In tuna Martie, cind un numar dintre voi stiiteau In temnif’ pentru gusturile unui San” dor, ce toat viata va inselat sofiile si fetele "Apindu-va si averile, eram luptind in mijlocul Vostru, pedeoparte purtand grija celor inchisi iar pe de alti parte contra uneltirilor si lipi- torilor ce voiau s& va ia ultima voastra sufla- re de viata, vrand impartirea averilor si padu- rilor Composesorale, Plinuisem noi aaduce |a a sfarsit lucrul dar in noaptea de 25 spre 26 Martie am fost ridicat prin viclenie dus si arestat in saat lacrami inochi si am suferit aceasta groaznic& ducerea sub escorti. ca p& b peste 1000 kilome™ mei. Rusine condu- ca un caine, tra voastr’. conducator organe’e poli comunei si in speciay ale potiticianilor, F mam mabnit In 4 frati, preoti si-au ‘at priceperea, ca s& a si jalea ce domneste In intelegere t lucru este socotit ju pentru dansii. Sd nu ui Dumnezeu nu va in- peste voi cu dusmanii vos ca 0 tridare. Foa uite ca pedeapsa trzia, Eu dupa citiva ratacire in Parohiji. raticire zadarnicd, tn care gindul si dorul se fmplineau tot cdtre voi, m’am retras langa fralii Legionari ai Garzii de Fer si lingd Capitanul nostru Corneliu Zelea Codreanu, luptand reuDd pentru Vic Legiunei. Aici vorbim mult des; muresul find finutul Romanese cel mai in- streinat si de aici suntem cu sufletul alaturi de suferinta vo Vrand sa inchin ‘A scrisoare a mea imi ingddui a va da cateva sfaturi, pe care de le ve-{i urma va intariti in gef@l vietii pe a- celea meleaguri Aveti_ credinf’ in Dumnezeu si rugati-va mereu Lui, cum faceau strimosii vostri. Pastrati legatura pacii si a iubirii intre voi nu va uraji, nu va certati, caci cearta dintre voi,este bucuria dusmanulut suferin{a voastra este mai mare, si nu _disperaji ci incredintati-va in Oumnezeul stramogilor vostri, lubifi-va pAméntul {ari voastre si att cat va mai rimas, nu va lisa{i amagili sil pier- deti Sfatuiti-vi impreund si uniti-va pentru a putea lupta contra ticdlosilor. Luptati numai pentru intelegere intre voi caci atit de mare e- ste numarul si puterea veneticilor, incat sin- uri nu veti putea birui. £ Din alt& me vine mantuirea voastr3, Pand atunei si noi de aici veghem. Avem credinti nestrimutata ca. »Garda de Fer“ trebues& invin- ga. Citre ea si fie giindul vosiru, dela ea va ve- ni mantuirea voastré Pana atunci nu uitati cele ce v'am spus, (nu va fi Inca mult si poate va veti vedea iarasi stipani pe pamantul vos- tru, In fara voastra, si stapani pe munca voa- stra.) V'a scris al vostru preot care a fost chemat prea Induiosat si apoi alungat din Maramures Ton Dumitrescu cautarea uneiPAMANTUL_STRAMOSESC PAGINA _INVATATO CARE ESTE CERINTA VREMII!. SRS TEES mare — mer de cei ce ne-au co’ Cu 0 deosebita ingrijorare privesc de de- parte framéntarea zadarnicd a societatii de azi, | conduc — cate din ce in ce ne gr: de a iesi din nenorocita jie, creiata de ajungand in starea de ast4zi, cand leac cei ce ne-au guvernat si ne guverneaza dela mai poate veni dela acei ce au luat p: rsboi Incoace. imbolndvirea {arei. Odat& cu aceasta, gandul imi sboard la Toate refetele care se vor da intru salvare trecutul de glorie si restriste al acestui neam, | acestei nafii de catre medicii politico- care se Invartea in jurul unor adevarati con- | crafi; vor fi cu totul sterle si i ducétori, constienti de rolul pe care il aveau sipatrunsi pind la oase de sentimentul nati- | atiei decat prin pris | i | sine te la a partid: onal, care astazi se gaseste in letargie. joritatea lor s’au nascut in partid, au cre: in Toti cei ce s’au oe la franele de con- partid,au respirat atmosfera partidului, autrait si ducere ale acestei {ari, s’au declarat cu totul s’au luptat o viata intreaga prin partid si pentru incapabili de a ne aduce la niste zile mai placute si mult dorite de bietul popor, ajuns Ta sapa de lems. Lucru care ma indeamna a fice cA generatia conducatoare de azi, este noi stim ci: «O generatie fara generatie moarta*. Ea se poate ‘un indiferentism dus la ex- probleme nationale. Ee stinge pe propriul ei partid. $i atunci cum li se vor pu s4 priveasca lucrurile asa cum e pului ? Cum s4 nu coniunde part si propasirea partidului cu propasirea Toate cate se fac de ei, nu pot fi decat interesul tagmei din care fac parte. puruy adevar! Si acum ne intrebam? mai poate veni vin decarea deplorabilei situafii dela partidele ce mu vom deschide ochii putin | ne-au guvernat si ne guverneazd? Desiv: dar o problem’ ce trebue si | cA nu! Va fi raspunsul omului conslient !Oa- - Bs i dau votul mi 1 s. a oricare alta pr re mai pot s@ eu unui Om sau ioe ena, Pro- partid care este autor sau complice al mize- | rabilei situatii de azi? Cu ce Indrazneala as acea | mai indemna pe un prieten al meu sa aplice S4 ne salvim nea- | stampila pe autorii dezastrului, care ne-au i I existenfei unei natii | glodat in datorii de 142 miliarde lei, i strict al legilor, ci in | ude de 50 mliarde. toate facute de ia razboi incoace ? Crima contra stiintei_si in fata lui Dumnezeu a-si savarsidacd voi face acest lu- cru si ca mine tof. aceste, atat de critice © indeplina inbunata- Singura speran{4 nu o putem astepta decat Partidele politice ce | deja tanara generalie de legionari, in frunte tun om cu vointé si | cu vajnicul nationalist d. ©. Z. Codreanu, ce 0 purificare morala | care va pune ordine si respect in ad- ministratie si banul public. care va trage la raspundere pe tof) cei ce au frustat statul, care va confisca toate averile celor ce le au facut din frauda, care va da prioritate elemen- tului romanesc in aparatu! de conducere al Statului gi care va ncuraja munca cinstita ori ‘ordinea, lucruri ce dau posibilitate de pro- gres, Indbusind anarhia comunista si maso- Aceasta este cerinfa vremei ce trebue sa Gh, Antohi - Beresti Inv.8 PAMANTUL STRAMOSESC CQMANDAMENTUL FRATUILOR_DE_CRUCE SI_CETATUILOR DIN INTREAGA TARA ORDIN CIRGULAR No. 2 CVTRE TOATE FRATILE DE CRUCE $1 CBPATUILE LEGIONARE DIV iNTREAGA TARA 4) Publicam numele tuturor Fratiilor de cruce si cetatuilor care au ras- puns la Ordinul circular No, 1 si rugam pe camarazii de la Tecuci si dela Cahul sa ne réspundd dacd mai exisla sau nu. De asemenea Camaradul Colimitra din Silistra sa ne réspunda daca are Frajie, ce nume are si raportul sa fie scurt si recis. Bee Cetajuile din Mizil, Puiesti si din Com. Latinu si I D.C. Sed. P. Neamt, si Braila sé ne comunice ce nume si-au ales, in afara de cele existente. Cetatuile si Fratiile carora le-am schimbat numele dela centru vor ramane cu numele date. ‘ 2) Toti fratii din toate Fratiile vor trata urmatorul subiect: Cum trebuie sa fie un frate de cruce, pentru ei, pentru societate si pentru Patrie. Aceste lucrari vor fi selectionate pe Fratii care vor trimete la centru pe cea mai buni, iar primele 3 ciasificate vor tate in Pamantul Stramosesc si publicate in editura Fratiilor de cruce. Lucrarile se vor trimite comandamen- tului 3 sptamani dupa primirea ordinului. 3) Frafiile vor mai trata urmatoarele subiecte la ele acasd: a) Rolul spiritului in educatia fratelui de cruce, b) Natura si fratele de cruce. ¢) Dece tratele de cruce crede in Uumnezeu si este cavaler al crucii. d) Deosebirea intre fratele de cruce si cercetas. e) fubirea de Patric. De ce fratele de cruce iubeste disciplina si are spiritul de sacrificu? este lucrari vor fi tratate de catre cei mai bine pregatili dintre frati la fe, sub supravegherea conducatorului fratie. Ele vor forma biblioteca ma- rile Legiunii din Cetajui vor trata urmatorul subiect, pe care ui il vor trimete la comandament tot in termen de 3 meiei legionare in Romania noua. i vor fi citate in Pamantul Stramosesc si publicate in edi- ta, Cetdfuile vor trata la ele acasi urmitoarele subiecte ile femeei legionare. ca mama. ope disciplina. gi toate Cetafuile se vor ingriji ca fiecare mem- ul excursil 0 suma mica pusa deoparte atuni cand va fi nevoie de pamentul si fie gata, hanii si aibi un cort al ei. latuie va inainta la fiecarePAMANTUL STRAMOSESC 9 45 ale lunei un raport scurt de numaru!l membrilor cu care a crescut, de sca- gat nu se admite, si de activitatea pe care au avut-o in cursul lunei. Priroul raport lunar va fi inaintat la 15 Martie ‘ ‘ ne aceiasi adres : i VI 40) Pentru raspuns totdeauna se adauga mé 9) Raportele se vor trimete tot p F, D. C) Str. Arionoaei 12 Bucures Traiasca Legiun Cu incredere in viitor, Fratie. ©. Mail Stelescu (pentru sau o carte postala. MIHAIL STELESCU Comandant legionar Seful F. D. C. si Cetdtuilor din tara. FRATILE DE GRUCGE S$ Ce este o Fratie de cruce Fritia de cruce este 0 asoci romine crestine, pa je a tiner mei @ Ja 2 de ani, formata din elevii de curs superior, Fratiile pot fi for- mate si din sludenti provenii din Fratii de e- levi. $i aceste Fratii academice avind rom! de a perfectiona educatia din Fraliile de elevi. Fritiile de cruce au scopul : a) De a infra{i pind la moarte in jurul crn- cii pe cei cari simt in sufletele lor scanteia ‘sfantia iubirei pentru {arana romaneasca. b) De a creia buni ostasi Romaniei de maine. 0 cere vremea de avi, o cer mai ales luptele sa vind, la care tinerimea legionara ebuin aib’ o minte agera, ‘Olelit; 0 cere ne- piilor romanismu- fice ale dusm: utoeducatie pen- post de con- eit de mare, lealism, cinstit minia noua, eaei oameni “nu arivisti SSS ui pot exista i acelas oras iuni de fele care insé vor purta denumirea de cuiburi. Elementele bune din a- ceste cuiburi pot fi trecute? n cetat Deci Ce“ latuia este gruparea elementelor celormaiselecte din punct de vedere al formatiei legionare din scolite sau Facultatile unui oras. Cuiburi de surori ale Legiunii pot exista si la fara, formate din tinere romance crestine san chiar gi din doamne. Scopul Ceta{uiei este : a) Autoeducatie intre membrele Cetatuei pe toate tardmurile. b) S4 sprijine prin toate mijloacele de care dispun Legiunea. c) Sa creieze si si propage opere destinate i ridice moralul femeii. d) Sa desvolte si si mentina vie activi i tradiliucea crestina stramoseascd, consliinta- si solidaritatea nationala intre toate femeile ro- mance. #) Sa dea Romaniei noui 0 femeie noua, tas calit si hotarat tot atat cat si barbatul. Sora legionara trebue s4 fie un ostas viteaz si totusi o noua ideala. Caminul ei trebuie sa fie un altar, sufletwl ei o raza curata de soare. Sufletul, mintea si mainile ei in slujba Leg - uni sant. MIHAIL STELESCU Comandant Legionar I CETATUILE LEGIUNIL inja ta Legiune. a spiritului legionar. ciunea sefilor mei.10 PAMANTUL_STRAMOSESC haa ae FRATILE CARE AU RASPUNS LA ORDINUL CIRCULAR NO. 4 SUNT: Dunarea Galati. Victoria Foesani Mihal Viteazul Foesani Jancu Jianu Bucuresti Dambovita Bucuresti St Trei_Krarhi Bucuresti Soimi Carpatilor Bucuresti Soimi Moldovei C. Lung Bucovina Petru Rares Falticeni N. Balcescu C. Lung Muscel Plaesii lui Codreanu = Tg. Neamt Vitejii de,la Jiu Craiova Avantul tinerimii Cernauti Vulturii mari Constan{a Tudor Viadimirescu Tg, Jiu Gheorghe Lazar Sibiu Alexandru Armasu — Braila » « P. Neamt » » Braila « Silistra CETATULE CARE AU RASPUNS ORDINUELL CIRCULAR NO. 4 Teodoroiu — Bucuresti CUM PRIVESC LOCLITORIE COMUNED MCORESTI (TECLCIL) ORGANZATIA NOANTRA Micile noastre unitji legionare, dorind a do- vedi tuturor partidelor politice, ca la baza prin- cipiitor noastre de organizare sti credinta si pastrarea obiceiurilor stramojesti, au organizat in ajunul anului now un plugusor, Adunati in casa unuia dintre noi, toli membrii cuiburilor din Com. sti, agteptau cu ini- mile strinse de sosirea amurgului, pentrn a vedea ce impresie va produce satenilot nostri, prima noastra manifestatie. In sfargit, soarele palid de miez de iarna, ascunzindu-se in dosul muntilor, nerabdarea baetilor nostri de a pleca fu satisfacuta. Incolonati informatie de mars, plini de bu- curie, la suuetul comenzilor scurte de drepti, de aliniere si mai ales la comanda cu cantec inainte mars, glasurile tuturor legionarilor nico- resteni, rasunind ca unul singur, a facut si rasune dealurile noastre, scofand din toate ca- sele gospodari femei si copii, cari cu zimbetul pe buze, cu sufletele deschise cu faclii aprinse si portile deschise ne rugau si »le facem cinsteas visitindu-i si cari ascultand cu sfintenie plugul ul cdruia, in urma unui oftat adine si cu ochi: plini delacrmi, din cart puteai citi suferinfele purtate din mogi stramosi, ne rugau si le mai cintim cantece legionare, cantece in cari ei vad suferintele lor, 91 prin cari nadajduesc ca vor putea alunga in curand toate greutafile, toate impilarile strainilor ce au pus stapanire pe tot ce am avut mai scump. Asa au stiut Nicorestenii si primeasca prima manifestafie a Garzii de Fier. : Cu bucurie ne-au primit gospodarii nostri, cu Ducurie au ascultat cantecile noastre si cu suf- etele deschise ne rugau sd nu-i lasim prada strainilor, ect numai la Garda de Fier au auzit comanda: una! douz! numai la Garda de Fier este militirie, numai militaria va apara fara, numai Garda de Vier va fisalvarea lor. VASILE RAU Legionar Licenfiat in Litere cA trim pe pamant condamnaf ‘Pacea e un armistifiu. I. Gavanescul aaPAMANTUL STRAMOE SC nt SURORILE LEGIUNEI Aga dar nu m’am ingelat cand am aruneat en incredere chemarea mea pentru batilia harniciei surorilor legionare. Cci au ints darul lor Leginni, surori prietene din tot locul, Mine cu parul incarun {it si copilite care abia acum pasesc in viata studente, profesoare, fucratoare 51 fete de lava Toate, s’au inlovarasit cu clan fara seama spre gloria lor —in aceasta superba incorda Srumoasa si entuziasté ca ori ce batalie logionara, Care va fi lucrat cu mai mult drag si mai multa “redinja darul ei? Poti sti? Poti cunoast> din grija cu care fiecare a heasei mai frumos lucrul ¢ $i lotusi, privind rodnica lor batalie, surprini in fiecare nerusor un tremur de inuna, un dor de izbanda, Te bucura si iti cre;te nade) Pe cararea ce duce spre ispititoarea lumina din care — lomina birnin{ei, 1m sintem singuri Ne intordriseste un Neam int ¢ rea unui singur gand. Triumful spi Sa seol dintatitea frmmoase —uespus de fru. _ moase — gesturi, pe care in decursul acestei (alii, leam primit, unul destul de clocvent. i Muscel, printre alte Iucrusoare, am pri- ‘mit sium servefel lucral de fetija Susatit -elasa TV-ra_primara. tal sisi impodo- infiora » auzind nu ave eu l-am scris, din i, a ownparat tot ce-j “pe vare a lucrat in Seerile prelunyi de nara, Vrabie, Eugenia Petrovici, Vera Tresc Farcas. Maria Nifescu, Eugenia Cazacinev. Cuibul »Victortax d-rele Ada Anton, Geta Ra- dulaseu, Anisoara Rotaru, Tatiana Sciuea, Maria Vicol, Rima Captorenco, ‘Ecaterina Condurartu. Butuariy Maria, Odina Nika, Ciobodaru Popa, Putna Cetajuia Maria Zaharia din Padurenu Calinesti prin d-ra Lenuta Tonageu, Dorohoi Uareta N. Gro: Pomarla Maria C. Mibaianu, Margareta Bute navu, Emilia Le, Ivesti-Tecuci Maricica Stanculea, Miliea Dinu lesen, Marieta Corpai, Dumitra Diacon, Sevasta Popovici, Caliopia Caranas, Maria Vrabic, Vasilicg Hobocea, Elena Lupu, Elena Duceacopvschi, Ste- fanica lonescu, losephina Glovatsk. Burcesti-Tecuci Eugenia Hilohi Fanica Coman déuti. Colibaba Filomela, Aglaia Colina. Ba Vacareanu, Veronia Rotar, Maria Morosian Cojocariue Ana, Postalache Minstina. Bucuresti Nicoleta Nicolesen Cetiuia central Braila. (uiburile »Despina Doamna , »Elena Doumnis si -Eroina dela Padureni« si anume: Nicoleta D,, € a, Beschea Sana, Donose Aurelia, Sorina Bucur, Chir Constantinescu, Didina Ceprazi. Crucea de jos — Putna, — Cuilul »Razoare« Hlena V. Valeu, Miliea 0. Getica Serban. Crucea de jos—Putna Anica si Victorija Frun- za, Adcla Antoni, Paula Bobb, Elena Bobb: toa- te din cetiquid »Despina Doamnas. Adjud. Viorica Y. State, Natalia C. Vasiliu, Maria Cristacbe {uslin, Maria Coman. Bucuresti, F, Bagdad. Prundul Bargaului Auk Schiopu i Tatina Scinea, Rima Captharencu. Elena Morovanu, Joana Nasdud Hortenzia Pop. Mihailesen, ; Barlad. Ceta aterina Teodorius : Mari owa Pargart rina Jamandi, tanta fa, mandi si Rodica louescu. Galati, Swana Toma Margareta Marcu, D-rele, Maria M., Biruin{a, El. Miorita, alia fascista, Savulesen Domoila, Ancta Popovici, loanoviei gripiaa Dorlu, Maria Dragomir, Aura Mocanuy esc, Anny Popovici, Elena Preda, Pa aria Radomir, Ogireacd Monarhista. mnifa Ruxandra« Keaterina Teod. a Doamnas Teodora Nicolau, Ni-12 PAMANTUL Prahova. — Organizalia cetatuilor femenine — prin Maria Dr. Vrany diu cetifuia »Oltea Doa- mnas Ploesti Puesti-Tutova. Cuibul »Eroina dela jius. Ma- ria Setnescu, Victoria S. Anghel, Maria Kogalni- ceanu, Sterina Titu, Marioara Nastase, Maria Po- pa, Aneta Micu, Maria Micu, Ortansa Olaru, loa na Ciornavalic, Sterina Micu, Ana terina Alexandrescu, Maria Mihai, 4 Mioara Bleaju, Elena Murdrasu. Tecuci. Cuibul -Ecaterina Teodoroiu. Berevoesti-Muscel. Verula I. Mihalcea Maria D. Drogomirescu.. Domnesti-Muscel Susala Gh. Elena cl. 1V pr, Florea Gh. Clime. Aninoasa-Muscel Maria Th. Popeseu. Sibiu. Elena lancu Studenta. Maria dr. Vrany — Ploesti. Comunicati nunele donatorilor. Lucrurile s’au primit. NEPASARE Ne-a trimis muschetarul Zamfirescu I. Nicolae din Bacuresti, un articol pe care nu-l putem pu. blica dar din care mentinem cateva observatii juste. PROGRAM POLI STRAMOSESC | _ =Provineiile noastre, pe zi ce itrece se instra- inead de sufletul romfnesc. Spunea un fost a- postol al Neamolui : Maramuresul se ineaca treptat in massa strain iar Roménii sunt pe punctul de a fi desnatio- nalizafi. Ce sa le facem? Nu avem mijloac Prin snu avem mijloace ala pe mani si noaptea putea dormi fara nici o remuscare, stia cA mindriia noastra mba si datinele strabune isi tréese ulumelecli Da intr’adevar. lata ce caracterizear’ pe po liticianii: nostri. Se stinge un finut rominesc? Ce putem face ? Nu avem mujloace si isi scuzd ei nepisarea. —~ Ba sint mijloace. Sint destule. Dar lipseste taria lepadarii de atatea si atatea comode lasi- capituliri in fata finantelor strame desantatei democr: te mana care nu tremura, cand prinde bisturiul, Ba nu. Nici asta nu lipseste. Noi am vazut-o in ea. a credem TI ie Adversarii nostri de toate categoriile gasit, in sfarsit punctul vulne- suntem atacali si izatie de tineri, $i seriozitate. credinta din care si am putea sa fara a ne lasa jJavrelor nepu- ) insa demascarea cari_turmen- cu fel de fel € si fagdduel- Tata de pilda, programul partidului | dela putere. Dela un capat la celalt nu se vorbeste decat despre »situatia jalnicd a faranimei«. Cu acest program guverneazi de 4 ani. Ei bine! Desfi- dem pe oricine ar vroi sd ne fac do- vada ci macar un singur punct din acest program a fost aplicat in favoa- voarea patutei noastre tardnesti. Din gpntra, toate masurile [uate au fost protivnice intereselor acestei clase pro- ducatoare. Nu citaém decat faimoasa »lege pen- tru circutafia bunurilor rurale-, care poarté semnatura ministrului {aranist i pe dinafara, politica evidenta: pro- gramele partidelor sunt un mijloc, pe cit de ingenios pe atat de imoral, pentru a ea scopului final, puterea. 3 stem ca un asemenea pro-PAMANTUL STRAMOSESC. n’am putea avea gi noi unul, ci pen- trucd nu-i sim{im necesitatea. ‘Avem totugi un program. Dar acesta apartine {4rii si nu vedern motivele ce ne-ar determina sa-l trambif4m inainte de a fi pusi in situafia de al tea aplica. Mai intai c4 fara n’ar Fblosi cu nimic; iar noud nu near pu- 13 1 tea fi de nici un ajutor, in drumu drept pe care am pornit pentru tre- zirea $1 cucerirea constimf{elor roma- nesti. Sa-l afisim iards, asa, numai pentru a inchide gura javrelor, nu face, Mai ales cnd te poi astepta la cine gtie ce excrocherie din partea lor! I. N. CARANICA ——————— ROMANI, Carda de Fer a pornit 0 mare o- fensiva de orgauizare a tuturor for- felor romanesti. ‘ z Scopul acestei mari ofensive este : s4 determine in intreaga fara un cu- rent puternic nationalist legionar, pentru ca la viitoarele alegeri fiecare jade} sé aibé in parlament un re- prezentant legionar. Garda de Per este singura organi- zafie insuflefita de duhul barbatiei, care poate s4 ridice cu hotdrire sal- batecd spada la ori ce ceas din zi s1 Roapte, pentru a sf4rama pofta setoa- 84 de sange a bestiilor judeo-maso- _Astazi cand propaganda bolsevici- se face in aceasta enorme de bani si cu ast4zi cand in cen- descopar cele mai ymuniste de spio- ia, Biserica si formate pentru orice fel de sacri ficiu. Din mintile agere ale acestor carac- tere, din credinja si braful lor ofelit nu poate s& ias’ decat o Romanie Legionara. Aceasta este Romania cea noua. Toi raménii cari vor sé ia parte la aceasta mare batdlie pentru infaptuirea Romaniei Leguonare, sunt chemati sa se inscrie in comitelul de 1000 platind cdle 25 lei lunar. Acesti bani constituesc suportul material al ofensivei noastre, putand astfel satisface cererile zecilor de mii de oameni, c&rora trebuie sé le tri- mitem zilnic: ziare, brosuri, mani- feste si ori ce fel de publicatiuni in legdtura cu migcarea. JUDETUL NEAMT-COMUNA ZANESTI La alegerile comunale din Zanesti s'du_prezentat cinci liste. Lista Garzii de Fer cu No. 2 a avut in fruntea ei pe inimosul luptitor Costache Apetr:. Au intrunit pentru primar urma- toru! numar de voturi, primele liste. Guvernul, Garda, Liberali Independenti 165, 148 129 119 Tar pentru consilieri, in aceiasi ordi- ne au avut. W& 152 152 419 Repartizandu-se mandatele de co: silieri, Garda de Fer a primit_ 7 locuri, tot 7 si locul de primar. de legionari din Zanesti a torie. ere inainte!is PAMANTUL STRAMOSESC. Nae ee a EEIIIIEIINNRIISnESEEISInnIEIEEEREIEEEIEaieee oeeeeneeeeee SAU MAI INFIINTAT URMATOARELE CUIBURI TudorViadimir, Const. Brancoveanu Stefan cel Mare, Vasile Lupu, Avram lancu, Stud, Tarnava Mare, Avram lancu, Dallufi, Regele Decebal, Vasile Gh. Pop, Constanja, Mircea cel Batran$Soimii Dobrogei, Constanta 1, Con stanta 2, Mihai Vitéazul, Horia, Rizbunatorij Dreptatii, Crisan, Avram lancu, Gh, Cosbuc Tudor Viadimirescu, General “Praporgesc Stefan cel Mare, Dr. Vasile Lucaciu, Viad Te- pes, General Dragalina, Avram lancu, Viad ‘Te- pes, Tudor Viadimirescu, Tudose Popescu, Buila Gavrila, Avram fancu, Cochinesti, Jiblea, Falfani, N. Balcescu, Dedulesti, Motarcsfi Cuca, Dragutesti, Cremenari, Caineni, Radu Negru, Curtea de Arges | Curea de Argesul, Curtea de Arges Ill, Gale 5, Deagurile, Uraga- nu, Launele, Pitesti, Cavana,Parvu Rogu, Seri boeni, Crucisoara Cocul Popesti, Raddchinesti Scdueni, Olanu, Strajerii, Imparatul Tria Tea Postii, Speranta, Jianu, Miliai Vit | tei Basarab. Haiducii, Petru Rares, Avram ta- feu Macovei, Voevodul Mihai, Mihai Viteazul, Strajerii, Imparatul Traian, Valea Pc ‘Sperania, Jianu, Mihai Viteazul, Matei Ba- fi, Ciureii, Madona, Clai, Marza* zu, Mar usteni; No. 2 Locu- A Locusteni, No- No. Ill Brobest | No. 1 Piscul Sado- ‘No. 1 Lacuni, No Pufuri, Segarcea rea, 1V, Bola- Dranicu Ill: Bar. Ginglorall, Ne- D1, Piscu de Camp Maria Orodela i, itari Il, Ceratul, Bratovesti, Malu-Mare tar Copciac 11, Tatar Copciac 12, Tatar Co- peiac 13, Crihana 1, Crjhana 2’ Crihana 3, Crihana 4, Crihana 5, Crihana 6, Crihana 7) Manta 1, Manta 2, Manta 3, Manta 4, Manta 5, Manta 6, Manta 7, Manta 8, Manta-9, Viad Tepes, Rosu, Taraclia 1, TAraclia 2, Ta- taclia din vale 1, Taraclia din Vale 2, Taraclia din Vale 3, Valter Mardcineanu Covurlui, Gh Dima, Lascar Catargiu, Viad Tepes, Domnul Tudor, Svastica, General Dragalina, Ecaterina Teodoroiu Avram Iancu, Alexandru Viahuta- Tudor Vianimirescu, Mihai Viteazu, Vled Te. pes, Constantin Brancoveanu, Negru Voda Stefan cel mare, Vlad Tepes, Mircea cel Batran tin Brancoveanu, Génesti 1, Ganest 2. Avram lancu, Viad Tepes. Punctu Morfii le Ferdinand, Avram lancu, Vasile Contar Mihail Eminescu, Vasile Alexandri, Ferdinand, Decebal, Mari Svastica, Dan Cpitan de Arhanghelul Mihail, Cet&tuia Biruinta, Despina Doamna, Cetatuia Elena Doamna, Tudor Viadimirescu, Padina 1. Pa- dina 2, Padina 3, Padina 4, Padina 5, Padina 6, Padina 7, Padina 8, Padina 9, Padina 10, Viafa 1 Carol 2, Stefan cel Mare’ Vlad Tepes, Avram lancu, Tudose Popescu, Dragos Voda Bogdan Voda. Const. Brancoveanu. Tudor Vladimirescu Straja, Asaltul, Alarma Biruinta, Vitejiia, Vlad Tepes, Mihai Viteazu, Botosanita, Satu Mare 1, Satu Mare 2, Satu Mrre 3, Satu Mare 4, Salu Mare 5, Satu Mare, 6, Horodnicul de sus 1, Horodnicul de sus 2. Horodnicul de sus 3, Gropeni, Calafindesti, 1 Calafindesii 2, Gra- nicesti 1, Granicesti 2, Granicesti 3, Grani- cesti, 4, Granicesti 5, Granicesti 6, Vicovul de jos 1, Vicovul de jos 2, Vicovulde jos 3, Vi covul de jos 4, Vicovulde jos 5, Burla 1, Bu- ta 2, Burla 3, Burla 4, Burla 5, Burla 6, Bu- 7, Constantin Brincoveanu $tetan cel Ma~ 3 Voda, Bogdan Voda, Mihai Vitea- i Vechi 1, Fratautii Vechi 2, Vi 2, Cernauti, Hotin, Storojne(- Campu Lung, Vasile Conta, re Straja CetAtii Neamtului Ceta- “Tepes, Bogdan P, Hajdeu, Pa-PAMANTUL STRAMOSESC i5 SORRSMSR ores ee a tru Cose. Simoria, Horia, Closca, Crisan, Eca, ina, Vii i in - terlna Teodorolu, Avram lancis Hatmanul Pet | Hitove rene aneest Viena Vie liura, Vlad Tepes, lancu Jianu, Radu Mirono- tea, Valea Calugéreasc4, Sf ps irul, Virtu- Vici, Mihai Viteazu’ Razesii Dorneni, Dragos | meana Soimul, 1, Soimal I Teme, Cot Vodt, Mihai Viteazu, Arcasii Zimbrului. Sluji- | T, Viadimireseu, Horia, Closes, ees tor Drepiafi, Preda Buzescu, Celatea Neam- | lancu. Vlad Tepes. Avram laces See ui’ Viad Tepes, Plaesii Moldovei, Potica Giu sarab, Galesul, Stroesti, i mats i : y , sti, Balcesti |, Balcesti maldului’ Soimii, Centrul, Viad, Tepes Farcasa | Balcesti Ill, Balcesti iV, Balcest y, Baler " tt Cetafue, Barcana Codrul, Farcasa Zeletin Bra- Balcesti Vil, Balcesti Vill, Mazarara, Mingnieis eGu0K_é_6—3030—eu.u.§.— S— ss PROBLEMA EGALITATIL HAIDUCESG En nu lupt si nici un Jegionar D-lui Corneliu Codreanu nu Jupte pentru ca a doua z torie sa fim EG ALI cu lasi fricosii, hofii, traficantii de intluen{a’ Mituitorii, trantorii, san barfitonino - tri de astazi. De-a homari ca'n vremuri prin paduri, Cu ochti atintiti spre muntir suri, | S'a desteptat in mine, dorul iara, | Camind din frunza 'n fiecare sara. ‘ PROBLEMA VICTORIEI Hai murgule sa ne pornim prin tard, Netemdatori ca doi voinici panduri, Unii au venit in organizalie de do | ©2401 haidluci cu prazile’n coburi, ua Juni si se intreaba: cind vom in- Prin luncile pustui cu frunza vara. vinge ? : Cand vom umple paharul — cu jert- Acelas dor s'a desteptat in mine, fa pe care Dummezeu ne-o core (ca Sa raldcesc pe camp urile pline cumparare a pacatelor noastre) pen- Cu flori de sénzdiana si cicoare. s ne facd invingatori. Vitejia noastrd, a fiecdruia din- Sa wit amarul vielii care doare, birui primejdia in zeci de SG chiui $i sd striy moldoveneste §icu pasiune, atuncia | 4nland ca’n vremea veche harduceste. , A. G. DELAFANTANELE © jertti si n’a = A viteaz inva, Legionarului Manolache din jud. Tutova din acel finut unde pentru a doua oara Legiunea a invins, it rispundem : Legiunea te cunoaste; prin graiul tau indi- gnatde fara de legile masonice, tu simbolul unita- fei noasire de neam, tn esti persecutat pe pa- mantul tau pentru ca ai’ un crez. Camarade, soldatul necunoscut, noi marturi- sim c4’l cunoastem bine, e camaradul tau dela Oitaz si Massti, e fratele nostru incremenit cu arma in mani la Siret, e vomanul dela monte ucis de baionetele bulgare la Turtucaia. Noi ca si tine si cu toata suflarea romineasca, v admitem ca soldatul, eroul roman si n’aiba vilejie? Am 4 ot ce nu are la na re| be timpul marilor putea alege LegionarulPAMANTUL SRAMOSESC. INFORMATII In legaturé cu Comitetul de 1000 lonescu 25 lei, M. Simionescu 25 lei, Gh. Serbinescu 250 lei. ARAD — Avocat V. Rosu 100 lei, GALATI — Dumitrescu Marin 25 lei, Bu- joreanu Gh, 25 lei, Gicd A. Raducanu - Ros- cani 100 lei. BUCURE — Trandafir loan 25 lei, Ar- hip T. 25 lei, Gh. Georgescu 25 lei, M. Pro- danciuc 25 lei, V. Stinescu 25 lei, M. Poenaru 25 lei, St Predescu 25 lei. CRAIOVA — Livezeanu Bart 150 lei. TUTOVA — Dena Vict. S. Anghel 300 lei, TIMISOARA — Mircea Dumitru 100 lei Nec. lonescu 25 lei, Cuib ,T. Popescu“ 25 Tei. IALOMITA — Preot M. Totolici 200 lei. SIBIU — N. lancu 100 lei. P. MT — Gh. Gh. Savin 50 lei. R. SARAT — Neculai Iuga Inv. 50 lei, CLUJ O. M, — lorgu 25 lei. — Toti membrii cari se inscriu in acest Comitet primesc in mod gratuit revista noas- tr timp de un an. — Carnetele membrilor Comitetului de 1000 se elibereaza dupa plata a 6 rate de cate 25 Lei, si nu dupa plata 4 rate cum din e- roare s'a publicat in No. 2 al Revistei. — Tofi membri cari au achitat ratele din ‘urma precum si acei noi inscrisi cari au plitit 6 rate, vor primi carnetul si crucea ver- de imediat ce ne sosesc dela Bucuresti. Achitati punctual toate ratele. — Aduceti cate un membru nou in comi- fetul de 1000. i Dra Clemansa Scla:u 100 lei, ee saa a & 100 lei. = in mumirul viitor al revistei vom publi- | Gea ee ! ee eeeeetnodi tnecditn Comite, cri | = Saccun fin Seo ao eee au inteles s ia parte la marea batalie ce o dam in toat& ara. Tot afunci vom publica pe “{ofi acei cari gi-au achitat complect toate ra- MUSCEL — I. T. Popescu 100 lei, D-ra Felicia Stroian 50 lei, Virgil Stanicioiu 50 lei PITEST/ P. D. Sianiloiu 200 lei. TARNAVA MICA — Dr. Avram Ciocan 100 lei. In anul 1932 sa trimis prietenilor nostri si selilor de organizatii, diferife brosuri si ziarul Paméntul stramogesc al c&ror cost inca nici pana astazi nu nis'a trimes, De asemenea in 1933. sau trimes aceliagi brosuri, Calindare si Pamantul Stramosesc ae care iarasi n’am primit dela multi cos- tule Cum Tipografia are nevoe pentru plata lu- cratorilor side hartie, rugam pe cei au trimes s4 ne comunice data si adresa unde au expe- diat bani ie Pentru viilbr rugim cari ce comanda ce se | 100 iei,D-na | face, manifeste, carti pentru membri sau _bro- oLuzi Far- | suri de cAntece, sine expedieze costul hartiei de tipar_si transportul Ja adresa Casierului Central Di. I. Butnaru str. Savescu No. 8, specificandu-se pe cuponul Mandatului pentru ce motiv trimete banii. 8 — lasi AL INSCRIS iY: Casier Central I. Butnaru ela Gdminul Cultural dix ‘i si cdntece legionare 6 lei