5 feluri de intimidare și manipulare subtilă – cum recunoști un dominator (partea I )

7721

2 1

Salut.

Horia sunt și azi vreau să-ți vorbesc despre un anumit tip de limbaj nonverbal, destul de des întâlnit.

Și care este folosit în defavoarea ta.

Sau care măcar încearcă să te aducă într-o poziție de inferioritate.

Și asta, aproape zilnic..

Dacă ai lucrat măcar o zi, în viața ta, pentru o altă persoană..

Sau dacă ai fost măcar o săptămână la școală.

(sau la grădi..)

Atunci sigur ai avut de a face cu persoane care prin atitudinea lor, verbală și nonverbală, te-au
intimidat într-un oarecare fel.

Și nu o zic în sensul că te intimidai la modul că începeai să te bâlbâi și îți transpirau urechile..

.. ca atunci când vrei să ceri o zi liberă unei femei care ți-e șef și care are o atitudine generală de
Regina Zăpezii.
( pentru că Regele Zăpezii nu suna la fel de rece )

Când zic că te intimidai, mă refer la faptul că deveneai submisiv și docil, cu capul aplecat și total
pregătit să faci ceea ce-ți cere cel din fața ta.

Sau .. dacă nu luai direct poziția de ghiocel, simțeai ceva în interiorul tău care crește și se înfurie .. și
nu știi de ce.

Ai pățit vreodată asta?

Să fii în prezența unei persoane, din familie sau din mediul de lucru (sau grădiniță .. )
care să te intimideze într-un fel pe care nu-l înțelegi?

Și mai mult decât atât, face asta fără să încerce să te intimideze verbal, ci doar prin simplă lui
prezență în aceeași încăpere cu tine?

Un astfel de efect asupra oamenilor îl produc persoanele care, conștient sau inconștient, afișează
indicatori și transmit semnale specifice unui anume tip de limbaj nonverbal.

Și anume: limbajul nonverbal dominant.

Mai mult decât atât..

Pe o scară de la 1 la 10, cât de surprins ai fi dacă ți-aș spune că majoritatea dintre aceștia .. nu o fac în
mod intenționat?

Ci, doar din obișnuință.

Pentru că așa au obținut rezultate în trecut și au învățat să repete același scenariu la nesfârșit.

Pentru că funcționează.

E ca și cum ai avea de a face, constant, cu o gorilă.

Care .. obține cam tot ce vrea, doar prin felul în care se uită la tine.

Numai că un pic mai subtil, în comportament.

(echivalentul unei combinații reușite între un Pițurcă și Moroșanu’)

Și mai mult decât atât..

Cei care sunt recunoscuți ca având o atitudine dominantă cu cei din jur .. NU se comportă la fel cu
toată lumea.

Te asigur că și ei, în situațiile potrivite, sunt de partea cealaltă a baricadei și pică în exact aceleași
scenarii și manipulări nonverbale, pe care ei înșiși le folosesc.

Care e diferența?

Păi, e simplu:

Au sau .. n-au cu cine.

Adică, cei pe care ar vrea să-i controleze și să-i domine, chiar și inconștient, așa cum am spus, sunt
persoane care pică în plasa asta.

Sau ..

Sunt persoane care știu să se ferească și să nu reacționeze așa cum o fac majoritatea “tintelor” unor
astfel de manipulări.

Adică nu devin submisivi și observă foarte rapid ce încearcă celălalt să facă.

Și știu ce au de făcut în privința asta.

Despre asta este materialul pe care ți l-am pregătit astăzi.

Limbajul nonverbal dominant este în strânsă legătură cu cel agresiv, deși exprimă o încărcătură
emoțională nu la fel de puternică.

Dar despre atitudinea agresivă și cum să o recunoști rapid, o să-ți vorbesc într-un material viitor, ok?

Cum recunoaștem un dominator

1. Cum îți așterni, așa dormi – salutul dominant

Atunci când oamenii se întâlnesc și fac cunoștință pentru prima dată, prima lor interacțiune va stabili
cadrul în care se va desfășura relația lor pe viitor.

Un dominator întodeauna vrea să fie primul.

Vor să fie priviți ca fiind cei mai deștepți, mai rapizi și mai puternici.

Iar asta înseamnă că întotdeauna vor încerca să vorbească primii, sau să răspundă primii la o
întrebare.

(chiar dacă nu au înțeles prea clar despre ce e vorba și care e subiectul)

Așa se explică de ce, uneori, ești într-o conjunctură în care unii se trezesc vorbind, fără să aibă prea
mare coerență în ceea ce zic.

Dar ei zic mai departe.

(iar în capul lor sună extraodinar de bine)

Tot pe principiul că vor să fie primii, un dominator întotdeauna va întinde primul mâna către tine,
ceea ce va părea ca un gest de întâmpinare nevinovat.

Însă, dacă este un lucru pe care o persoană îl face tot timpul…

Cu toate persoanele cu care se întâlnește.

În orice conjunctură.
Ei bine, este o dovadă clară a unei atitudini dominante, care vrea să fie în control.

Din punct de vedere al salutului cu strângere de mână, așa cum se practică în societatea noastră (și
nu numai între bărbați), poți recunoaște o atitudine dominantă în felul următor:

 Mâna este întinsă cu palma în jos, fiind în mod simbolic, deasupra și, astfel, în control, în
momentul strângerii de mână;

 Forța cu care va strânge mâna va fi ușor mai mare decât a ta și va dura cu o fracțiune de
secundă mai mult, decât e confortabil..

.. doar pentru a arăta că el este în control;

 În momentul in care strangerea de mână, se încheie, în mod normal, dominatorul îți va

reține mâna într-a lui, pentru foarte scurt timp

Și nu pentru că flirtează și te
consideră simpatic ..

Motivul pentru care va face asta, este pentru a transmite că salutul s-a încheiat pentru că așa a decis
EL ..

Chiar dacă a fost la câteva milisecunde după tu ce ai încercat să-ți retragi mâna.

2. Mesajul e in ochii lui

Este posibil, ca în timp ce îți strânge mâna, dominatorul să te privească fix, fără să clipească,.

Sau .. din contră, să îți evite privirea.

De ce extremele astea transmit același lucru?

Pentru că o privire fixă, fără clipit, transmite că el nu se teme, adică este în control.

Iar în varianta în care îți strânge mâna, fără să se uite la tine sau să te privească ochi, eventual privind
în altă direcție, sau peste umărul său..

.. îți transmite un mesaj subtil, și anume că:

Ești sub el și nu meriți să fii privit.

Pentru că are lucruri mai interesante de văzut, înainte să te privească pe tine.

Evident, un dominator profesionist face toate acestea 99% din punct de vedere nonverbal.

Și va nega vehement, chiar se va amuza, dacă va fi confruntat sau întrebat despre intențiile lui reale.

Pentru că nu există dovezi reale, palpabile.

Iar uneori, nici el nu va știi de ce face ceea ce face.

Pentru că multe dintre comportamentele lui nu sunt intenționate.

Ci pur și simplu .. naturale.

Pentru că el a învățat rapid că atitudinea asta funcționează și îi aduce lui rezultate, în relația cu
oamenii.

Și .. nu are motive să schimbe ceva ce funcționează perfect, corect ?

*** SCURT MOMENT PUBLICITAR

Vino la workshop-ul din 5 martie, din Bucuresti.

Si afli trucurile ascunse ale oamenilor carismatici si influenti.

Practic, vei invata cum sa fii cea mai memorabila persoana.

Din orice incapere.

Si nimeni nu-ti va mai uita numele.

Ever.

Pentru ultimele locuri libere, bonusuri incluse in pret si garantia oferita… da click aici.

Sau apasa pe imaginea frumoasa de mai jos.

3. Se dă mare

La propriu.

În posturi de dominare, corpul oricarei persoane va adopta, în general, posturi deschise și expansive.

Ai folosit vreodată expresia: “Ce te dai mare?”

Sau .. “ce te umfli in pene?”

O persoană care afișează indicatori de limbaj nonverbal dominant, va încerca să își facă propriul corp
să pară mai mare decât este în realitate.

Explicația?

În lumea animală, multe lupte sunt “rezolvate” prin simpla comparație a staturii și mărimii.

Iar prin asta se evită lupte sângeroase și .. inutile.

N-ai să vezi niciodată un chihuaua că se dă rotund la un rotweiller.

Sau .. dacă ai să vezi că ăsta mic latră tare și respiră greu..

.. ori e fumat bine, ori n-are oglinzi acasă și nu știe cum arată.

Ceea ce, uneori, se întâmplă și în cazul oamenilor, ce-i drept.

(motiv pentru care, după 3 beri și un shot, e plină lumea de atâția viteji .. mici)

Oamenii, în cursul evoluției de la moluscă la gorilă modernă, care papă doar in mall .. au moștenit
această atitudine.

Și folosesc aceiași indicatori de limbaj nonverbal pentru a se arăta superiori.

Sau .. pentru a transmite că sunt o amenințare suficient de mare, încât să fie evitați.

O persoană mare .. pur și simplu arată mai amenințător.

Și este, în mod natural, mai dominantă și intimidantă decât o persoană mică.

Logic, nu?

Cei care deja sunt înzestrați de la natură cu înălțime și proporții mari, pot obține efectul acesta al
dominanței foarte ușor, fără efort.

S-au făcut chiar niște studii interesante (click pe acest link) în care s-a observat cum salariile
oamenilor cresc o dată cu media înălțimii lor, pe anumite categorii.

Adică, cu cât ești mai înalt, cu atât ești mai bine plătit și mai de succes.

Asta ca să-ți dai seamă cât de adânc înrădăcinată în mintea noastră, este importanța înălțimii și
mărimii corpului.

Cum își face corpul mai mare .. un om mic?

Mâinile în șolduri, vor face coatele să meargă un pic în lateral, lărgind astfel spațiul ocupat de corp.

Același efect îl are și o poziție erectă, cu spatele drept, cu bărbia ușor ridicată și pieptul umflat.

Tot pentru lărgirea spațiului pe care-l ocupă corpul, picioarele e posibil să fie ușor depărtate.

Mai ales în cazul bărbaților, așa cum am discutat în articolul despre cea mai sinceră parte a corpului
uman.

Deseori, își va încrucișa mâinile peste piept.

Insă, cu pumnii băgați sub bicepsul fiecărui braț (specific bărbaților).

Va proceda astfel, într-o tentativă de a-și împinge pieptul în față, dându-le astfel o înfățișare a
staturii, mai impunătoare decât e de fapt.

Și bărbații și femeile își vor ține mâinile în șold, cu coatele ieșite în afară, în timp ce stau în picioare,
cu pieptul împins în afară și bărbia ridicată.
Vei vedea multe mămici adoptând poziția asta, din dreapta, atunci când își “disciplinează” copiii.

(..sau soții)

Ia gândește-te un pic ultima dată când te-a certat / cicălit iubita sau soția ta..

Ce atitudine nonverbală a avut?

Dacă-mi spui ca stătea cu capul plecat, o privire de jos în sus și cu mâinile la spate .. nu te cred. :))

Un foarte bun exemplu de folosire a unui limbaj nonverbal dominant, este cel a unui polițist, care
interoghează un suspect, într-o încăpere a secției.

Gândește un pic la o scenă dintr-un film, în care un suspect este dus în camera de interogare.

Știu, știu .. mega-clișeu, dar ai un pic răbdare.

Îți vei aminti în mod cert, cum polițistul sau detectivul /agentul super mega special FBI, de obicei stă
în picioare.

În timp ce suspectul este așezat pe scaun, dându-i astfel interogatorului avantajul unei înălțimi
dominante față de celălalt.

Faptul că faza asta se tot repetă, în toate filmele cu polițiști super-șmecheri, nu e întâmplător.
4. Invadează spațiul personal

Adaugă la poziția de mai sus și mâna celui care stă în picioare, care vine și se așează pe spătarul
scaunului celui ce este așezat.

Și vei avea imaginea completă a unui om dominat total, nonverbal.

Ia închide un pic ochii, (după ce citești propoziția asta) și ..

Imaginează-ți cum stai așezat, lângă o persoană care se apleacă din picioare, spre tine, în timp ce-și
pune mâna pe spătarul scaunului pe care stai tu.

Gata!

Poți să închizi ochii.

….

Ai deschis ochii? Cum te simți?

Cel puțin vulnerabil.

Și nesigur .. așa-i?

Orice persoană care stă în picioare, lângă altcineva care stă așezat, va fi percepută ca persoană
dominantă și care controlează contextul respectiv.

Așa că evită să stai prea mult așezat, imediat lângă o altă persoană care stă în picioare.
Acum, asta nu înseamnă că trebuie să te ridici că un lift, de fiecare dată când observi că cineva stă în
picioare lângă tine, dacă durează foarte puțin, ca interval de timp.

Reține numai că în momentul în care te ridici și vorbești de la aceeași înălțime, cu o persoană aflată în
picioare, care inițial a vrut să discute cu tine în poziție așezat ..

.. vei transmite ca, din punctul tău de vedere, vă aflați și discutați de pe același nivel.

Atât la propriu, cât și la figurat.

Invadarea spațiului personal, al tău sau al oricărei persoane, va avea ca efect o stare de disconfort a
celui care primește gestul.

Mai ales, dacă se face de către cineva care stă în picioare, față de o persoană care este așezat.

Și asta pentru că cel care stă în picioare, vorbește, la propriu .. de sus.

(o altă expresie pe care o folosim, nu întâmplător, când cineva ne tratează cu superioritate)

De asemenea, plimbatul înainte-înapoi prin încăpere, este deseori folosit, tot inconștient.

Iar ceea ce se transmite, de fapt, este marcarea teritoriului.

Pe care celălalt nu are voie să-l încalce.

Pentru că este “inferior”.

(e o alternativă subtilă a gestului, prin care un leu .. marchează un copac, dacă înțelegi ce vreau să

spun )

5. Ocuparea de teritoriu

Este în strânsă legătură cu punctul anterior.

Invadând și ocupând teritorii pe care le dețin și le folosesc, în mod normal, alte persoane, se
semnalează și se transmite, cât se poate de clar, intenția de control și dominare.

Acum știi de ce te deranjează așa de tare, când altcineva îți ocupă locul pe care stai tu de obicei,
atunci când mergi la masă sau în mașină.

Spațiile pe care oamenii le folosesc frecvent, în mod obișnuit, ajung să fie considerate în mod
inconștient, ca prelungiri ale propriului corp.

Acesta e și motivul pentru care apare acea senzație de disconfort atunci când trebuie să renunțăm la
locul nostru obișnuit, la scaunul nostru preferat.

( sau .. la jucăria noastră preferată, oricare ar fi ea )

Și tot pentru pe principiul prelungirii unui membru al corpului, vezi atât de multe mașini de teren, cu
geamuri fumurii.

Și poleite cu praf de stele auriu..

(întotdeuna se va încerca prelungirea a ceva .. ce e prea scurt, sau prea inutil)

Prea subtil sau .. deloc?

Cam asta a fost pentru azi.

Am vrut să-ți dau doar câteva atitudini de intimidare și manipulare prin dominare și iar m-am întins.

Și o să fiu certat ca scriu prea mult.

Sunt multe motive în spatele unui astfel de comportament, însă nu e acum momentul să le
dezbatem.

Însă, dacă ți se pare interesant subiectul, pot să revin cu partea a 2 a acestui material.

Și astfel să completăm tabloul unui comportament dominant prin care unii oameni manipulează în
interacțiunile de zi cu zi.

Dacă se strâng 50 de comentarii, postez și partea a 2, în care vom dezbate în detaliu, alți câțiva
indicatori subtili pe care să-i observi ușor.

În plus ..

Vreau să-ți dau și .. care sunt comportamentele și dovezile de superioritate pe care un dominator ți
le va servi pe tavă, ca să-ți arate că te desconsideră .

Detalii de care nu am avut loc azi.

Așa că lasă-mi un comentariu și spune-mi dacă ai întâlnit oameni care te-au deranjat până acum și
abia azi ai aflat de ce.

Nu e nevoie să dai nume.

Și mai mult, dacă cumva te-ai recunoscut pe tine însuți, într-una din descrierile de mai sus..

Ei bine, comentariul tău este cu atât mai valoros, pentru că este aur curat pentru mine și pentru
restul comunitătii noastre.

Pentru ca e perfect normal ca toți, să afișăm atitudini dominante, uneori și în anumite situații.
Eu, personal, recunosc că scriind acest material, m-am surprins descriindu-mă pe mine însumi, în
anumite contexte.

Însă .. așa cum am zis, motivele și cauzele unei atitudini dominatoare sunt multiple și diverse și le
vom dezbate în materialele următoare.

Așa că .. 50 de comentarii și postez și partea a 2 care va include mici dovezi de superioritate prin care
ți se arată ca ești desconsiderat.

Te bagi?

Pe data viitoare,

Horia

P.S 1 – mai sunt câteva locuri la workshop-ul din 5 martie, din Bucuresti.

Pentru și mai multe informații și tehnici concrete, practice și usor de utilizat în interacțiunea cu
oamenii din jurul tău, vino la workshop!

În 5 martie ne vedem în Bucuresti.

Pentru costul promoțional, locurile care mai sunt libere, bonusurile incluse, și garantia oferita dă
click aici sau pe imaginea de mai sus.

PS 2 — dacă in rândurile de mai sus ai recunoscut o persoană din anturajul tău .. nu-i da numele.

Dă un share .. pentru ca așa te asiguri că ajunge la el mesajul.

- See more at: http://limbajulnonverbal.ro/5-feluri-de-intimidare-si-manipulare-subtila-cum-

recunosti-un-dominator-partea-i/#sthash.3CvJUTX8.dpuf
6 atitudini prin care ți se spune, pe față, că .. ești inferior – cum recunoști un dominator (partea 2)

6735

0 9

Salut.

Horia Radu sunt și .. am revenit.

Cu partea a 2-a materialului despre manipulare, intimidare și feluri prin care poți să recunoști un
dominator.

Ultima dată ți-am scris despre cum poți să recunoști semnele și atitudinile oamenilor care .. vor să te
intimideze.

Și să te domine.

Și cum exact fac ei asta, prin moduri subtile, dar eficiente.

Dacă nu ai citit încă prima parte a materialului “cum recunoști un dominator”, poți să apeşi
aici, înainte să treci mai departe.

Pentru partea a 2 -a .. citește mai departe.

Se pare că ..

Am lovit un punct sensibil în articolul anterior și pot să spun că sunt surprins.

Adică .. mă așteptăm să fie oameni care recunosc acești indicatori de comportament.

Însă, nu mă așteptam la așa de multe reacții și exemple personale.

Am încurajat sinceritatea și autenticitatea în comentarii.

Am făcut asta admițând, în primul rând că și eu folosesc și mă recunosc, uneori, folosind atitudinea
dominatoare și de intimidare.

Dar vor ați răspuns într-un stil absolut magnific, la care nu mă așteptam.

Și m-ați copleșit cu comentarii faine, exemple personale și mail-uri, la care încă nu am reușit să
răspund, în totalitate.

Pentru asta, mă-nclin..

(repede, până nu mă vede Andi Moisescu)

Ce o să citești în articolul de azi?

Sunt câteva idei și completări pe care nu am apucat să ți le scriu ultima dată, pentru că și-așa am fost
certat că scriu prea mult.

Așa că am ales să continui cu ele.

Afli și de ce există și care e rolul unui comportament de dominator.

Apoi, vom vorbi despre cum exact îți transmite o persoană, că te desconsideră.

Chiar și dacă o face inconștient.

Pentru că da, se poate.

Atitudinea și limbajul nostru nonverbal, va transmite destul de clar, ceea ce credem, gândim sau
dorim de la cei din jurul nostru.
Apoi îți dau câteva variante, la care, probabil nu te-ai gândit, cu care să vii în întâmpinare atunci când
recunoști un dominator.

Care te vrea.

(să te domine, nu altceva)

Sună bine? Citește mai departe.

Ia-ți un ceai sau un 50 de ceva, din licoarea preferată.

Și așează-te confortabil.

Începem cu ..

Statutul și poziția fiecărui individ dintr-un grup

Comportamentul de intimidare / dominator este folosit foarte frecvent, de către majoritatea dintre
noi.

Chiar și de către cei care îl acuză, la prima vedere.

Pentru că e în genele noastre și pentru că, de multe ori, o facem instinctiv.

Statutul fiecărei persoane, din orice grup, este evidențiat de limbajul lui nonverbal.

Este vorba de statutul și poziția pe care el însuși și-o dorește și cu care se simte confortabil.

Sau..

De statutul / poziția care i-a fost atribuită, în acel grup.

Pe care el doar o acceptă.

Pentru că restul sunt .. luate și adoptate de ceilalți, din acel grup social.

De obicei, este relativ ușor să recunoști un dominator dintr-un anturaj, observând limbajul trupului
persoanelor din acel anturaj.

De ce?

Pentru că oamenii își vor „potrivi” atitudinea și limbajul nonverbal dintr-un cerc social, ca să arate că
recunosc și acceptă / sunt de acord cu poziția pe care o au, în acel grup.

Adică recunosc și acceptă poziția celui care este dominant.

De statut ierarhic superior.

Sau boss.

(dacă ești fan .. Nichita Stanescu)

Și mai mult decât atât, cei care NU sunt în poziția celui dominator, vor adopta și vor afișa indicatorii
unui limbaj nonverbal specific unui „subordonat”.

Și toate astea se întâmplă, în mod reflex, inconștient.

Adică e posibil ca, la un moment dat, dacă îți exersezi puterea de observație, să te trezești că, într-un
context anume, ești privit și tratat ca un subordonat.

Iar tu ești de acord cu asta, dacă te iei după limbajul tău nonverbal din acel moment.

Și .. asta nu este o problemă.

Pentru că sunt momente potrivite și chiar recomandate, de a accepta o astfel de „poziție”.

Binenteles, în funcție de context și prioritățile tale, din acel moment.

Ce vreau să subliniez prin aceste materiale, este faptul că atunci când oamenii folosesc și transmit
indicatori de limbaj nonverbal dominant ..

.. de fapt, în acele momente, folosesc o formă indirectă, de .. agresiune.

Cu toate că nici o armă nu este folosită sau afișată, la propriu.

Care este rolul comportamentului de dominare?

De a dezarma și de a descuraja „adversarii”, înainte ca aceștia să obțină vreun avantaj.

Și da, este un comportament ostil, deși subtil.

Pentru că ceea ce dominatorul transmite și vrea ca restul celor prezenți să știe, este că el reprezintă
o amenințare serioasă.

Și nu ar trebui să fie provocat.

Un limbaj nonverbal dominant este adoptat, de obicei, de către oamenii care vor să arate și să
transmită că sunt la putere.

În control.

Al unei situații sau al unui context.

Așa cum am spus și în partea I a acestui material , absolut toți afișăm acești indicatori, în anumite
contexte și împrejurări.

Și chiar este bine și indicat să facem asta.

Însă, îți dau detalii în alt articol, dacă vrei, sau pe mail, dacă ești abonat la newsletter.

Problema .. apare când rămâi blocat în aceeași atitudine

(de șerif interstelar nef..ericit)

Și adopți același comportament, indiferent de situație și indiferent de ce oameni ai în jur.

Da, unii își vor planifica riguros această atitudine, ca să poată să afișeze indicatorii potriviți, la timpul
potrivit.

Ca în cazul politicienilor, de exemplu.

(oameni absolut deosebiți și admirabili, de altfel..)

Ceea ce vreau să completez prin această continuare a materialului precedent, este că ..

Poți folosi și adopta un astfel de limbaj nonverbal dominant, atunci când vrei să transmiți și să susții
ideea că ești în control.

Sau ..

Să folosești informațiile din aceste 2 materiale, ca să observi când cineva folosește aceste tehnici, de
multe ori inconștient, ca să controleze și să intimideze.

Pe tine.

O persoană care vrea să pară dominantă, în special în contexte sociale, va afișa, atât direct cât și
indirect, o serie de semnale de putere.

Dintre acestea, unele vor fi planificate foarte riguros, iar altele vor fi .. improvizate, pe loc, în funcție
de situație.

Și .. da, vor fi o combinație, de declarații verbale și gesturi nonverbale.

Cum sunt cele care urmează:

1. Simțul de proprietate

A avea în proprietate ceva

la care alții aspiră, este un simbol de statut social.

Datorită moștenirii noastre genetice, toți oamenii sunt foarte teritoriali.

Cu foarte mici excepții.

Asta înseamnă că noi, toți, afișăm foarte mulți indicatori nonverbali, care țin de “teritoriu”.

Indicatori care, observați și interpretați corespunzător, pot fi folosiți ca să prezică un anumit

comportament al nostru.

Și aici putem să enumerăm simboluri care țin de teritoriu, cum ar fi:

 un birou mare și spațios,

sau

 afișări ale bogăției și puterii, cum ar fi un ceas scump sau o mașină sport;

(sau o cruce de aur de 3 kg atârnând la un gât gros cu ceafă lată, în cazul știi tu cui..)

Numai simplul fapt de a avea proprietatea unor lucruri este un simbol subtil.

Insă, în ceea ce privește limbajul nonverbal, tocmai afișarea ostentativă a opulenței și bogăției este
ceea ce exprimă sentimentul de dominare.

Și .. da!

Se poate ca această impresie de dominare să existe doar în mintea celui care încearcă asta.

( .. mai ales dacă nu poate să despartă în silabe numele mașinii pe care o conduce )

Iar cel căruia îi sunt adresate aceste semnale, să nu fie prea afectat.

Și nici impresionat.

Câteva din semnalele clasice a unui dominator de profesie:

Vor purta haine scumpe, bijuterii și / sau machiaj mult și ostentativ.

(și mult roz , dacă se crede o printesă rebelă și neinteleasă ..mai ales daca e bărbat)

Și aproape orice alt accesoriu, pe care-l poate arăta ca să transmită ideea de bogat, puternic și cu
relații.

Își vor arăta posesiile, în mod indirect.

Vor apărea conducând o mașină scumpă, un telefon mobil scump, sau ..

Dacă sunt în compania altora, vor plăti o notă de plată mare.

Dar cu o atitudine mi se rup-istă.

(de parcă tac-su’ vinde apă în deșert, iar el are pompă în curte)

Dacă deja ai început să faci conexiuni cu o anumită ramură a regnului Homo Retardus, care cântă pe
nas, despre bani și dușmani ..
Ei bine, este doar o variantă.

(orice asemănare și legătură pe care o faci, ca rezultat al aluziilor mele subtile .. este o dovadă a unui
IQ peste medie și te felicit )

2. Se dă șef

Sau boss, de boss.

(în funcție de prima emoție care te cuprinde când auzi cuvântul „salam”)

Adică dă ordine și face cereri.

Pe care alții le îndeplinesc.

Și de cele mai multe ori, o face numai ca să arate că .. poate.

Nu pentru că ar avea cu adevărat nevoie de acel serviciu sau gest, din partea “subordonaţilor”.

Dintre care e posibil să fii și tu, din punctul lui de vedere.

Chiar dacă nu lucrezi pentru el.

Ci doar ca să sublinieze că dacă el vrea și cere .. alții percutează și îi îndeplinesc dorința.

O variantă un pic diluată a acestei atitudini, este modul în care face o comandă, atunci când este într-
un restaurant sau bar.

Vei observa rapid superioritatea și aroganța cu care vorbește cu un chelner.

Și poți să fii sigur, că fix în același mod privește pe toți cei care sunt acolo, în acel context.

Chiar dacă nu ți-o spune în mod direct.

Dacă asiști la un astfel de comportament vreodată..

Ce să zic ..?

Cineva încearcă să te impresioneze.

Dovezi de superioritate

Aham..

Oricât de surprinzător ar putea să fie pentru tine, cei care sunt obișnuiți să se poarte în stil
dominantor ..

Se consideră superiori.

Ție și tuturor celor cu care intră în contact, chiar dacă gândesc asta numai la nivel subconștient.

Deseori, cu puțină atenție, vei observa din partea oamenilor care vor să domine, anumite atitudini și
gesturi.

Care se repetă.

Pentru că ei au învățat că funcționează și îi ajută pe ei să obțină ceea ce își doresc.

Chiar și dacă, uneori, tot ceea ce urmăresc este .. simpla intimidare a celui din fața lor.

(fiecare cu complexul lui, corect?)

Timpul este important

În aceeași manieră ca ocuparea spațiului, făcându-și corpul fizic să pară mai mare, tot așa, o persoană
dominantă va încerca să controleze timpul.

Cum?

Făcându-i pe ceilalți, să țină pasul.

Nu orice pas, ci .. pasul stabilit de el.

Și va face asta, folosind chiar limbajul nonverbal dominant, cu care este atât de obișnuit, că doar
vorbim de un dominator profesionist.

Mai exact, cum face să pună presiunea timpului, pe cei din jur:

3. Întrerupe

Exact așa cum am zis și mai sus, însă poate să ajungă până la gesturi și mai subtile.

Cum ar fi să ajungă târziu la o întâlnire, sau ..

Să plece mai devreme, înainte de terminarea “oficială” a întâlnirii.

Tot așa, te poate întrerupe în timp ce vorbești, cu precizarea:

“Spune repede, că mă grabesc !” ..

Implicând astfel că .. timpul lor este mai important, decât al tău.

Aceeași atitudine poate să o folosească și ca să-i încetinească pe ceilalți.

Adică, pentru a ieși din pasul stabilit de alții.

Şi foarte posibil, ca să schimbe atenția și focusul conversației, pe un alt subiect.

Ales de el, binenteles.

Pe de altă parte, fix asta poți să faci tu, tocmai ca să întrerupi tiparul pe care a pornit o persoana
care vrea să domine un context, în care te afli.

În momentul în care tu întrerupi și schimbi focusul pe un alt subiect, ales de tine, nu numai că îl
bulversezi pe respectivul.

Dar îi și transmiți, nonverbal, că nu el e în măsură să seteze acel context.

Încep să se lege revelațiile?

4. Îi grăbeşte pe ceilalţi

Adică îi forțează să crească viteza cu care merg și să mențină un pas mai rapid, pe care el îl stabilește.

Sunt oamenii ăia care când îi abordezi, brusc încep să meargă mai repede, ca să te facă pe tine să
alergi după ei.
(de parcă, fix în secunda când apari tu, îi .. trece)

Știu, destul de enervant.

Fii atent la tine, atunci când ești abordat de alți oameni.

Și evită să adopți atitudinea asta, mai ales dacă ești într-un context social de serviciu.

S-ar putea să ai nevoie de un favor, la un moment dat.

Iar ceilalți .. să grăbească pasul.

5. Vorbeste repede

Și are pretenția ca și ceilalți să țină pasul sau să facă la fel.

Persoanele dominante vor căuta să ocupe cât mai mult timp, în viața altor persoane.

De exemplu, în cursul unei conversații, e posibil să vorbească mai mult timp despre ei înșiși și să nu
acorde timpul și atenția necesară și altora să vorbească.

Și vor face asta prin întreruperi sau prin părăsirea discuției, pur și simplu, așa cum am spus și mai sus.

Dacă ți-au venit 2-3 nume în minte .. citește mai departe.

6. Invazia spaţiului intim

Un ac t de dominanță clară, pe care l-am dezbătut și în

prima parte, este să arăți lipsă de respect pentru proprietatea altora, invadându-le “teritoriul”.

Cum ar fi de exemplu apropierea exagerată de corpul unei persoane și intrarea în spațiul personal al
acesteia.

Cum face asta un dominator și mai subtil?

Atinge sau ține în mână ceva ce aparține altora.

Totul combinat cu o atitudine relaxată, de parcă aşa e normal şi nu e nimic în neregulă.

Mesajul pe care vrea să ți-l transmită e următorul:

“Dacă dețin ceea ce ai tu, te dețin pe tine.

Ești al meu”

Ce va face în sensul ăsta?

Îți va pune mâna pe telefonul mobil, îți va rearanja ușor lucrurile de pe birou, sau îți va lua stiloul
preferat.

Ca să-l admire, nu de altceva.

Gândul lui când face asta:

“Pot să iau ceea ce tu îți dorești, iar tu nu poți să faci nimic în privința asta.”

O completare a unui astfel de gest ar fi așezarea sau sprijinirea (poponețului lui suav..), de biroul sau
spațiul de lucru al unei persoane.
Este unul din cel mai des întâlnite gesturi ale unui șef sau manager de echipă, atunci când
interacționează cu subordonații.

Și simt nevoia de a transmite permanent cine e la comandă, de parcă oamenii și-au uitat gradele.

Așa ca invadează spațiul celorlalți colegi / angajați, în mod constant.

Ești șef / manager sau lider de .. ceva și îți dorești o relația faină și constructivă cu restul echipei?

Nu face, sau nu MAI face nici un gest de mai sus.

Deloc.

Niciodată.

Alte acţiuni care transmit superioritate, includ:

 a sta pe scaunul altei persoane;

 sprijinirea de maşinile altora;

 punerea picioarelor pe mobila lor.

Sau .. în cel mai extrem caz, atitudinea de prietenie exagerată cu partenerul de cuplu al acestuia.

Nu cunoști multe persoane care ar face gestul ăsta, foarte des și cu o atitudine generală, de
nonșalanță ..

.. care să fie iubiți și apreciați de cei din jur, așa-i?

Și mai ales, când ești și tu de față, indiferent că ești bărbat sau femeie.

Acțiunea de “invazie” poartă mesajul:

“Ce este al tău .. este și al meu.

Și pot să iau orice îți aparține, dacă vreau eu.

Iar tu nu pot să mă oprești!”.

(da, atât de multe cuvinte, în doar câteva gesturi)

 Această atitudine ar putea să fie urmată și
de o ușoară atingere.

Cum ar fi o bătaie scurtă pe spate, care vine să sublinieze “dreptul de proprietate” sau posesie,
asupra acelei persoane.

BONUS – Se pare că există cercetări și studii care arată că, atunci când un bărbat atinge o femeie, s-
ar putea să nu fie un gest de afecțiune.

Ci .. o expresie a unui drept de proprietate și dominare, pe care îl transmite, inconștient.

Mai ales dacă sunt și alți pretendenți şi fani ai zânei, în jur.

(nu prea mi-am făcut prieteni bărbați, prin ultimul paragraf, așa-i?)

Te-ai suprins făcând gesturile de mai sus, vreodată?

Nu o mai face!

Altfel ai toate șansele să fii cea mai puțin plăcută persoană din anturajul tău, indiferent de cât de
iubit crezi că ești.

Sau e posibil să ajungi să fii iubit, într-adevăr.

De toți.

În gând.

Dacă înțelegi ce vreau să spun.

(tu și cine ți-a dat viață, draga de ea .. )

*** SCURT MOMENT PUBLICITAR

Esti inconjurat de oameni dificili si incapatanati?

Nu reusesti sa te faci ascultat si oamenii uita cum te cheama?

Vino la workshop-ul din 5 martie, din Bucuresti.

Si afli trucurile ascunse ale oamenilor carismatici si influenti.

Practic, vei invata cum sa fii cea mai memorabila persoana.

Din orice incapere.

Si nimeni nu-ti va mai uita numele.

Ever.

Pentru ultimele locuri libere, bonusuri incluse in pret si garantia oferita… da click aici.

Sau apasa pe imaginea frumoasa de mai jos.

Cum răspundem unui limbaj nonverbal dominant

În primul rând, depinde de situație.

Pentru că, așa cum am spus și mai sus, sunt momente când este perfect normal și recomandat, să
accepți o atitudine dominatoare a unei persoane.

Dacă este și în interesul tău.

Și e doar de moment.

Pentru că nu te doare capul, dacă lași impresia pe care celălalt și-o dorește, “ca să treci podul..”.

Însă, pentru situațiile în care nu este constructiv să te lași dominat, uite ce ai putea să faci:
Răspunde de pe acelaşi nivel

Asta înseamnă să intri în jocul propus de dominator, prin copierea și manifestarea exactă a acelor
indicatori, pe care el îi folosește.

Fă în așa fel încât să vorbești concentrat pe subiect, scurt și concis, ca să le păstrezi atenția la
subiectul discuției.

Privește-i în ochi și fă contact vizual constant.

Și nu te feri dacă ei mențin acel contact vizual mai mult, decât ți-ar fi confortabil, în mod normal.

Nu vorbi înafara subiectului discuției și nu bate câmpii cu explicații suplimentare inutile.

Adoptă o atitudine și un limbaj nonverbal de încredere în tine , vorbește ferm și cu

încredere, relaxat și calm.

Dacă dominatorul încearcă să te întrerupă în timp ce vorbești..

Ei bine, continuă să vorbesti și nu te opri.

În timp ce sugerezi că mai ai ceva de pus, cu un gest al mâinii, cu palma deschisă spre el, sau ușor în
jos.

Toate astea cu o atitudine fermă, dar nu agresivă.

Pentru că altfel transmit provocare și sfidare.

Iar dacă e ceva ceea îi place unui dominator profesionist, atunci aceasta este confruntarea.

Și nu e neapărat cea mai bună variantă, mereu.

Pentru ca e bine să-i lași pe oameni să creadă ce vor.

(mai ales dacă sunt o combinație de ceafă lată, tricou roz și .. ceapă)

Și ..

Oricât de contraintuitiv ar părea:

Tratează-i cu respect

Personalităților dominante le place că ceilalți să le audă, să le asculte și să le aprecieze opiniile.

Arată-le că îi asculți.

Și că le apreciezi punctele de vedere, chiar dacă nu ești în totalitate de acord cu ele.

Poți transmite respect și empatie, fără să fii în acord sau dezacord cu ei.

Apoi, așa cum am vorbit în articolul despre cum sa îmblânzeşti oamenii dificili, gândește-
te ce motivează atitudinea unui dominator.

Ce se află în spatele comportamentului de bizon?

Nu cumva vrea să se simtă important și apreciat?

Nu cumva poți să faci asta, încurajând, acceptând și complimentând sincer, o calitate pe care
dominatorul o are?
Și sigur are măcar una, doar că e umbrită de atitudinea de semi-zeu.

În mod surprinzător, dacă arăți empatie și compasiune unui dominator, vei scădea, în mod
semnificativ, dorința lui de a avea supuși și de a se da zmeu.

Sau nu.

E posibil să nu funcționeze, pentru că așa cum tot repet, totul ține de context și circumstanțele unui
cerc social.

Iar asta depinde de tine să evaluezi.

Eu îți dau variante și posibilități, iar tu trebuie să le pui în practică și să testezi.

Bulversat?

Ce ? Doar eu să fac toată munca?

*****

Țelul ultim al limbajului nonverbal dominant este de a demonstra puterea și controlul asupra unei
alte persoane.

Dar nu neapărat într-un mod agresiv, deși este o formă subtilă de agresivitate.

Ci mai mult într-un mod autoritar.

Ironic, însă câteodată, în situații foarte precise, este chiar recomandat să adopți un astfel de limbaj
nonverbal.

Pentru că te poate sprijini în rezolvarea unor situații delicate.

Sunt curios .. ce părere ai tu.

În ce situații consideri că un limbaj nonverbal dominant este o trăsătură negativă, pasiv-agresivă din
partea altor persoane care vor să te intimideze..?

Și când consideri că o astfel de atitudine ar putea fi de folos?

Dacă ai manifestă-o TU.

Mă gândesc să continui materialul de faţă, cu răspunsul la întrebările de mai sus.

Şi nu sunt sigur dacă ar fi de interes și de folos și pentru tine.

Sau e suficient ce ți-am prezentat până acum?

Hai să strângem, din nou, 50 de comentarii.

Și să vedem în ce direcție ducem dezbaterea despre dominare/manipulare/intimidare.

Și poate revin cu un material care să conțină cele mai relevante răspunsuri și sugestii productive, de
aplicat în contextul dominator / dominat.

Mă ajuți?

Aștept răspunsul tău, mai jos.

Pe curând,

Horia Radu

P.S 1 – mai sunt câteva locuri la workshop-ul din 5 martie, din Bucuresti.

Pentru și mai multe informații și tehnici concrete, practice și usor de utilizat în interacțiunea cu
oamenii din jurul tău, vino la workshop!

În 5 martie ne vedem în Bucuresti.

Pentru costul promoțional, locurile care mai sunt libere, bonusurile incluse, și garantia oferita dă
click aici sau pe imaginea de mai sus.

PS2 – – exact la fel ca ultima dată .. nu da nume.

Atrage atenția asupra comportamentului manipulativ al boși-lor din lumea întreagă..

Şi dă un share.

P.S 2 – Dacă tocmai ai zâmbit și nu-ți vine să crezi că am făcut un plural ..

.. din neologismul “boss” .

Mai dă un share.

Și lasă un comentariu.

Nu de alta, dar mai am câteva.

Și e păcat să pierzi ce urmează.

- See more at: http://limbajulnonverbal.ro/6-atitudini-prin-care-ti-se-spune-ca-esti-inferior-cum-

recunosti-un-dominator-partea-2/#sthash.i0UE7veW.EK2Grj4J.dpuf

Sarinul: istoria letală a agentului

chimic folosit în Siria
miercuri, 18 Sep 2013, 15:08 • EXTERNE
140 afişări
ONU a confirmat că autoritățile siriene au folosit luna trecută în
Damasc gaz sarin - o otravă letală, fără gust, miros sau culoare și,
totodată, una dintre cele mai criminale arme ale războiului modern,
scrie The Guardian.

Gazul sarin este descoperirea accidentală pe care oamenii de știință au ajuns să o

regrete. Inventatorii lucrau la insecticide fabricate din compuși organofosfatici la
celebra companie de produse chimice IG Farben din Germania nazistă. În 1938,
aceștia au descoperit accidental substanța 146, o formulă care provoca perturbări
majore ale sistemului nervos. Deși denumirea sa chimică era metil fluorofosfat
izopropilic, compania a redenumit substanța "sarin", în onoarea chimiștilor
(Schrader, Ambros, Ritter și Van der Linde) care au descoperit-o. Substanța a
căpătat însă renumele sumbru de a fi de mult mai multe ori mai mai letală decât
cianura.

Potrivit The Guardian, deși substanța 146 nu este greu de produs, ea este greu de
realizat fără ca preparatorul său să nu moară. Există peste 12 rețete de preparare a
sarinului, însă toate necesită cunoștințe tehnice, echipament de laborator și o
preocupare serioasă pentru procedurile de siguranță.

Anul trecut, Statele Unite și alte țări și-au intensificat eforturile de a bloca
vânzarea către Siria a unor produse chimice care ar putea fi utilizate pentru a
produce sarin. Însă Damascul strânsese deja stocuri substanțiale ale precursorilor
necesari pentru producea substanței. În această lună, presa a aflat că Marea
Britanie a aprobat licențe de export către Siria pentru vânzarea a peste patru tone
de fluorură de sodiu în perioada 2004—2010, deși ministrul pentru afaceri, Vince
Cable, a subliniat că nu există dovezi că acestea au fost utilizate în programul
militar sirian. Exporturile s-au situat în topul vânzărilor aprobate anul trecut
pentru sodiu și fluorura de potasiu sub licențe ulterior retrase pe motiv că
substanțele ar putea fi utilizate la fabricarea de arme.

Deși menționat ca gaz toxic, sarinul este un lichid la temperaturi de sub 150 de
grade Celsius. Pentru a-i maximiza potențialul ca armă, substanța este, de obicei,
dispersată dintr-o butelie sau dintr-o rachetă, într-un nor de picături, suficient de
fine pentru a fi inhalate. În mod inevitabil, unele dintre aceste picături se evaporă,
transformându-se în gaz, la fel cum apa vărsată se transformă în vapori. Substanța
intră în organism prin piele și ochi. Sarinul nu are miros sau gust și este incolor,
astfel încât oamenii ajung să afle că s-a folosit sarin atunci când au apărut deja
primele victime.

Sarinul afectează profund corpul uman, interferându-se în funcționarea

sistemului nervos. Sarinul blochează o enzimă numită acetilcolinesterază, cu
consecințe devastatoare. Există efecte ușoare: ochi iritați, vedere încețoșată,
contractarea pupilelor, salivare și vomă. Apoi urmează efectele letale. Respirația
se îngreunează și devine neregulată. Victima nu-și mai poate controla mușchii și
are convulsii. Plămânii secretă fluide, iar când victima încearcă să respire, din
gură îi iese o spumă rozalie amestecată cu sânge. O doză letală poate avea
dimensiunea unei picături și poate ucide o persoană în 10 minute. Dacă oamenii
nu mor în primele 20 de minute atacului cu gaz sarin, ei au șanse să
supraviețuiască.

În mâinile unei armate sau ale unei națiuni, sarinul și alți agenți chimici
reprezintă mijloace de a ucide rapid până la câteva mii de persoane. În 1998,
atacul lui Saddam Hussein asupra orașului Halabja, din nordul Irakului, a durat
două zile și a ucis 5.000 de persoane. Atacul asupra populației kurde—recunoscut
drept un act de genocid de către Tribunalul Penal Suprem Irakian în 2010—a fost
cel mai mare atac cu arme chimice asupra civililor din istorie.

În 1993, 162 de țări au semnat Convenția privind interzicerea armelor chimice,

care a scos în afara legii producerea și stocarea acestor arme. Treptat, națiunile au
început să distrugă stocurile, în sine o sarcină complexă și periculoasă. Inginerii
au propus modalități simple, dar eficiente de a le distruge. Una dintre acestea
presupune atașarea de explozivi pe rachetele sau canistrele umplute cu agenți
chimici și detonarea într-o cameră blindată, în timp ce o alta constă din arderea
munițiilor într-un cuptor blindat. De asemenea, rezervele de produse chimice din
butoaie pot fi incinerate sau "neutralizate" prin amestecarea acestora cu alte
substanțe chimice. În Irak, în anii '90 , agenții chimici au fost amestecați cu
benzină și arși într-un cuptor construit din cărămizi într-o groapă din
deșert.AGERPRES / (AS—autor: Ana Bîgu, editor: Mariana Ionescu)

Care este cea mai puternică

otravă?
Trimite pe email
08.26.2014 | ● Vizualizări: 6330
1 Comentarii

+ZOOM

Galerie foto (1)

Oamenii au fost interesaţi dintotdeauna de descoperirea unor substanţe, organice sau anorganice cu grad
maxim de mortalitate şi toxicitate. Diferite de veninul sau secreţiile toxice ale broaştelor veninoase sud-
americane, şerpilor, scorpionilor, păianjenilor sau caracatiţelor, cele mai puternice otrăvuri din lume
continuă şi astăzi să-i fascineze nu doar pe cercetători, dar şi pe oamenii obişnuiţi.

Substanţele toxice amintite sunt în general produse de organisme vii care se folosesc astfel de ele pentru a-
şi ucide prada sau a se apăra de prădători. Alte substanţe toxice naturale care apar în mediul ambiant pot fi
cele emise de vulcani, precum hidrogenul sulfurat, substanţă extrem de mortală pentru majoritatea
organismelor vii.

La rândul lor, oamenii au inventat otrăvuri diverse folosite fie ca insecticide sau pesticide (precum celebrul
DDT) sau arme chimice (precum gazele de luptă sarin şi VX).

În mod surprinzător cea mai toxică substanţă din natură este toxina botulinică. O cantitate de toxină
botulinică care cântăreşte doar un gram poate ucide peste 14.000 de oameni, chiar dacă toţi aceştia o înghit
diluată în mii de litri de apă, iar acelaşi gram de toxină botulinică diluată într-o substanţă injectabilă este
suficientă pentru a injecta şi a ucide astfel circa 8,3 milioane oameni!

Toxina botulinică a fost descoperită de către fizicianul Justinus Kerner, care a descris-o drept „cărnat
otrăvitor”, deoarece bacteria care produce această toxină apare şi se se dezvoltă deseori pe produsele de
măcelărie alterate. Tot Justinus Kerner a fost cel care s-a gândit în premieră la posibilitatea folosirii
terapeutice a toxinei botulinice, botezată astfel de la termenul latin pentru cârnat - „botulus”.

Pe scurt, toxina botulinică este deopotrivă o proteină şi o neurotoxină produsă de bacteriaClostridium

botulinum. Toxina botulinică provoacă botulismul, o boală mortală la om şi la animale. Există trei forme
ale toxinei botulinice de tip A (Botox, Dysport şi Xeomin) şi o singură formă de tip B (MyoBloc). Aceasta
din urmă nu este atât de mortală ca cele de tip A, şi este disponibilă la vânzare pentru diverse tratamente
cosmetice şi medicale.
Toxina botulinică distruge rapid legăturile dintre nervi şi muşchi, fapt care duce la paralizie şi stop
respirator. Cantităţi infime de toxină botulinică sunt folosite totuşi la tratarea spasmelor musculare, precum
şi la umflarea excesivă şi paralizarea musculaturii care provoacă riduri. Cele din urmă sunt folosite în
tratamentul cosmetic cu Botox.
Museionul, celebrul muzeu din Alexandria

Museionul sau Muzeul din Alexandria a fost unul dintre cele mai importante centre
intelectuale ale lumii elenistice. Instituţiile cuprinse de acesta, inclusiv faimoasa bibliotecă
din Museion, sunt o emanaţie a dorinţei constante de a conserva legăturile cu tradiţia şi
cultura Greciei Antice. Toate informaţiile care ne parvin despre Museion şi a sa bibliotecă,
asemanată deseori cu Academia lui Platon, se regăsesc în operele autorilor din Antichitate.
Specialiştii consideră că Museionul a fost construit în timpul stăpânirii grecilor în Egipt, mai
specific, de către Ptolemeu I Soter. Istoria Muzeului din Alexandria începe cu funcţia sa
religioasă, de loc dedicat adorării celor nouă muze, patroanele artelor. Între timp, muzeul a căpătat
o funcţie predominant culturală, atât datorită acestor edificii pe care le cuprindea, cât şi datorită
personalităţilor culturale care au vizitat Museionul sau chiar au ocupat diverse funcţii în cadrul
său.
Dintre acestea, de amintit sunt Zenodot, pupil al lui Homer şi primul bibliotecar din Museion,
Callimah, poet şi erudit elenist, director al Bibliotecii din Alexandria, Eratostene, fondatorul
geografiei matematice, Erasistrate, fondatorul Şcolii Medicale din Alexandria, Euclid, părintele
geometriei şi mulţi alţii.
Titlul de muzeu dat instituţiei nu are similitudini cu sensul capatat de acest cuvant in timpul
Renasterii, de instituție care se ocupă cu păstrarea, cercetarea, valoarificarea și expunerea
obiectelor care prezintă interes istoric, științific şi artistic. Deşi loc pentru cultivarea şi potenţarea
culturală, Museionul inventaria locuri destinate promenadei, grădini, o sală de şedinţe, altare,
biblioteca şi anexe precum o grădină botanică, un observator şi un institut dedicat anatomiei.
Funcţionarea Muzeului era asigurată de cei aproximativ 1.000 de cercetători şi de personal. Toţi
aceştia erau remuneraţi pentru serviciile lor, erau scutiţi de taxele publice şi primeau cazare.
Museionul era administrat de un preot, numit de faraon.
Biblioteca din Alexandria
Faima bibliotecii din Museion a sporit odată cu numărul de cărtţi pe care le cuprindea. Structura ei
era eteroclită, aceasta însumând cărţi din toate domeniile, de la manuscrise ce tratau subiecte
ştiinţifice sau artistice, la teme banale, prozaice.
Un istoric de secol al XII-lea afirmă că biblioteca acomoda în jur de 500.000 de volume, în timp
ce predecesorii acestuia considerau numărul de 700.000 de volume. Sălile de lectură erau şi ele
numeroase, fiind divizate de pereţi pe care se aflau rafturile cu manuscrise. Sălile erau circulare şi
cuprindeau bănci de aceeaşi formă. Domeniile de cercetare erau diverse, biblioteca reprezentând o
formă incipientă a universităţilor din ziua de astăzi.

biblioteca.jpg

Distrugerea bibliotecii
Sfârşitul acestui edificiu se leagă de Primul Triumvirat, mai degrabă de războiul civil dintre
Cezar şi Pompei. Primul ajunge în Egipt în căutarea lui Pompei, care fusese ucis de Ptolemeu
şi ai căror urmaşi concurau cu Clopatra pentru tronul Egiptului. Armata egipteană a depăşit-o
numeric pe cea romană, iar aceasta din urmă i-a incendiat flota pentru a preveni sosirea aliaţilor
Egiptului. Însă focul s-a extins până în oraş, iar biblioteca din Museion a ars. Această poveste
nu este unanim acceptată, însă în toate sursele antice se vorbeşte fie despre arderea bibliotecii
în sine, fie despre arderea integrală a cărţilor.
Chiar dacă distrugerea bibliotecii este învăluită în mister, cert e ca Museionul a fost un
important centru polivalent, care oferea cărturarilor din întreg imperiul şansa de a studia diverse
domenii culturale. Termenul de muzeu atribuit acestei instituţii a stat la baza sensului
contemporan al cuvântului, stabilit în epoca Renaşterii, epocă a revirimentului valorilor antice.
Mai mult, structura şi organizarea Museionului au fost utilizate în Europa în alcătuirea
universităţilor, structură şi organizare care s-au propagat până în zilele noastre.

Bibliografie
http://www.touregypt.net/featurestories/mouseion.htm, 15.01.2016