Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ; (zdrobite) Ele trec cu harnici unde şi suspinã-n flori molatic, Când coboarã-n ropot dulce din tãpsanul prãvãlatic,(goană, pantă, abruptă) Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,(curgător, pietriș, gârle) În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
A. LIMBA ROMÂNĂ
1. Menționează doi termeni din familia lexicală a
substantivului pădure. Pornind de la rădăcini, se pot stabili familii de cuvinte ( lexicale) care constituie totalitatea cuvintelor rezultate prin adăugarea la baze de sufixe și de prefixe.
Pădurar, pădurice, păduriște, păduros, împăduri
2. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra omonimia cuvântului
unde. Unde- adverb de loc Unde=substantiv, apă
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: mândru,
când, luna. Mandru= adjectiv Când= adverb de timp Luna= substantiv 4. Alcătuiește un enunț în care substantivul luna să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival.
Era îndrăgostit de frumusețea lunii.
5. Explică rolul cratimei în structura suspină-n.
Rostirea într-o silabă a cuvintelor suspină și în contribuie la
metrica versului, alcătuind numărul de silabe necesar din punct de vedere prozodic.
B. ÎNȚELEGEREA TEXTULUI LITERAR
1. Transcrie o structură în care există un cuvânt /cuvinte cu sens figurat. ,, iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint’’ 2. Precizează măsura versurilor din textul de mai sus. Măsura este de 15 silabe
5. Menționează două trăsături prin care să justifici că textul
de mai sus aparține genului liric.
- descriere lirică în versuri a cadrului natural. Peisajul este
feeric, realizat prin imagini artistice, compuse printr-o largă paletă a figurilor de stil. Imaginile vizuale conțin o bogăție de epitete: izvoare zdrumicate,tăpșanul prăvălatic, - versurile lungi, măsura 15-16, ritm trohaic, rima împerecheată.