Termeni specifici din Coran

Denumire Explicaţie
Alam al-mithal Lumea arhetipală a imaginaţiei, care călăuzeşte pe misticul musulman spre
Dumnezeu.
Lumea imaginilor pure, nealterate de imagini pământeşti

Aya, Ayat În Coran, termenul denumeşte manifestările lui Dumnezeu în lume.

[Semn, parabolă]

Banat al-Lah In Coran, expresia se referă la cele 3 zeiţe păgâne: al-Lat, al-Uzza şi Manat.
[Fiicele lui Dumnezeu]

Baqa Întoarcerea misticului sufist la sinele lui potenţat şi dilatat, după etapa
absorbirii lui în Dumnezeu.
[Supravieţuire]

Batin Sensul lăuntric al Coranului.

[Un batini este un musulman care se dedică înţelegerii mistice a credinţei]

Dhikr “Aminitirea” Profetului despre Dumnezeu redată în Coran.

În sufism, dhikr ia forma recitării numelui lui Dumnezeu, ca o mantră.

Falsafah Filozofie.
Încercarea de a interpreta islamul cu instrumentele raţionale ale filozofie.

‘Fana Absorbirea extatică în Dumnezeu a misticului sfânt.

Faylasuf Filozof. Termenul se referă la musulmanii şi evreii din Imperiul Islamic,

adepţi ai idealurilor raţionaliste şi ştiinţifice ale Falsafah.

Hadith
pl. ahadith Culegerile de maxime ale Profetului Mahomed.

Haji Pelerinajul musulmanilor la Mecca.

Hijra Fuga primilor musulmani de la Mecca la Medina în anul 622 e.n, care a
constituit începutul erei islamice.

Ijtihad Cugetare independentă.

Cunoaşterea secretă a lui Dumnezeu, despre care musulmanii şiiţi cred că nu

Ilm poate fi stăpânită de către imami.

Conform perspective şiite, imamul este un urmaş al lui Ali, ginerele lui
Imam Mahomed. In prezent este o persoană care conduce rugăciunile în moschee.
Termeni specifici din Coran

Ishraq Iluminare.

Abandonare de sine în faţa lui Dumnezeu.

Islam

Vremea necunoaşterii. Termen întrebuinţat de musulmani pentru a numi

Jahiliyyah epoca preislamică în Arabia.

Kabah Altarul din granit, în formă de cub, care îi era închinat lui Allah la Mecca.

Mana Forţe divine ascunse în lumea fizică.

Medresă
Şcoală de studii islamice.

Musulman
Persoană care se abandonează în voia Domnului.

Pir
Conducătorul spiritual al misticilor musulmani.

Profet Persoană care vorbeşte în numele lui Dumnezeu.

Shahada Crezul credinţei musulmane: “Mărturisesc că nu există niciun alt Dumnezeu

în afară de Allah şi că Mahomed este trimisul lui.”

Sharia
Legea Sfântă a Islamului, întemeiată pe Coran şi hadith.

Sufist, Sufism Misticii şi spiritualitatea mistică a Islamului.

Termenul provine de la îmbrăcămintea grosolană, din lână, care fusese
aleasă de Mahomed şi adepţii lui.

Sunna Practică. Alte obiceiuri aprobate de tradiţie pentru că imită comportamentul

şi faptele profetului Mahomed.

Sunnit (ahl al sunnah) Grup majoritar de musulmani a căror credinţă în Islam e întemeiată pe
Coran, hadith, sunna şi sharia, mai mult decât devotamentul faţă de imami,
propovăduit de şiiţi.

Şiit Gruparea lui Ali ibn Abi Talib, ginerele şi vărul profetului Mahomed.
Imamii, urmaşii lui Ali, sunt conducătorii comunităţii islamice.
Termeni specifici din Coran

Taqwa Conştiinţa lui Dumnezeu.

Tariqa Ordin al misticilor sufişti.

Unitatea divină a lui Dumnezeu, şi integrarea în lumea divină care i se cere

Tawhid
fiecărui musulman.

Tawil
Interpretare simbolică, mistică, a Coranului, propovăduită de secte
ezoterice, cum ar fi cea a ismailiţilor.

Comunitatea musulmană.
Ummah

Speculaţia teologică inutilă. Bănuială.

Zanna