Euro, un drum lin sau cu peripeții – Polonia

Situația politică în Polonia

Despre starea statului de drept și a democrației în Polonia se vorbește mult atât la nivel
european, cât și la nivel internațional. Unii vorbesc despre sfârșitul democrației, iar alții au opinii
mai nuanțate.
Sfârșitul democrației liberale: Rezultatul ultimelor alegeri parlamentare din Polonia a
schimbat imaginea asupra acestei țări. În locul unei țări în curs de dezvoltare, mai ales după tranziția
democratică (1989), Polonia se caracterizează astăzi prin euroscepticism și o linie politică mai
degrabă suverană, decât democrată. În mai 2015, candidatul Partidului Conservator, Andrzej Duda,
a câștigat cu o majoritate covârșitoare alegerile prezidențiale. Al doilea cel mai mare partid de pe
scena politică poloneză a început să își recâștige puterea, după ce a constituit pentru 8 ani o opoziție
puternică și agresivă față de guvernul liberal. La sfârșitul lunii octombrie, Partidul Conservator a
început să domine definitiv scena politică din Polonia, cu aproape 40% din voturi la alegerile
parlamentare (dar cu o rată a absenteismului de 50%). A devenit primul partid politic din Polonia
care a câștigat majoritatea absolută a locurilor după 1989. Partidul, în afară de unele aspirații foarte
conservatoare (cum ar fi interdicția avortului, adoptarea unui program economic populist și de
stânga), va începe să adopte unele reforme radicale. Din păcate aceste reforme nu sunt întotdeauna
favorabile unei dezvoltări sustenabile.
Criza constituțională adusă de partidul venit la putere: Odată cu venirea noului președinte
la cârma țării și, ulterior, a partidului care l-a susținut în alegeri a început șubrezirea puterii
judecătorești. Primul demers a fost decizia președintelui Andrzei Duda de a nu numi judecătorii
votați de parlamentul liberal pentru Curtea Constituțională, dar a numit alți trei judecători. Al doilea
demers a fost acela de a adopta o lege ce afectează sever independența Curții Constituționale, în
ciuda faptului că această instituție este garanția statului de drept. Această lege le dă deputaților o
mai mare putere în a concedia judecătorii Curții, și, în același timp, aduce noi prerogative
Președintelui și Ministrului Justiției. În plus, deciziile Curții Constituționale vor trebui adoptate cu o
majoritate de 2/3 din voturi, în locul unei majorități de 50%+1. Această lege a fost considerată
neconstituțională de către Curtea Constituțională, însă decizia nu a fost publicată de
Guvern. Înrăutățirea crizei constituționale se referă la îndoielile asupra existenței separării puterilor
în stat și a statului de drept în Polonia.
Manipularea opiniei publice de către guvernul conservator: Noul guvern conservator nu
respectă independenșa mass-media, fapt demonstrat prin înlocuirea mai multor jurnaliști cu alții mai
favorabili guvernului. Presa populistă poloneză a adoptat un discurs pro-guvern, în special prin
neglijarea subiectelor de interes public, cum ar fi protestele inițiate de Comitetul Pentru Apărarea
Democrației – în cazul crizei constituționale- ce a reușit să aducă în stradă zeci de mii de cetățeni
polonezi de mai multe ori, în cele mai importante orașe, dar în presă se publicau imagini în care
apăreau foarte puțini oameni în comaprație cu numărul real. În general, mass-media nu reacționează
la criticile primite de guvernul conservator, dar se aduc în scena publică cazuri controversate, cum
ar fi acuzele aduse primului președinte al Poloniei, ales prin vot universal, după 1989, cum că acesta
ar fi cooperat cu serviciul secret comunist. Mulți specialiști cred că aceste acuzații sunt bazate pe
arhive ce nu au fost încă studiate de experți, dar sunt date publicității pentru a distorsiona opinia
publică și a duce atenția în altă parte decât în zona crizei politice actuale.
Degradarea imaginii Poloniei pe scena internațională: Imaginea Poloniei este afectată pe
plan internațional de măsurile luate de Partidul Conservator. Începând cu tranziția democratică de
după 1989, statul polonez a fost lider în dezvoltarea politică, socială și economică, aspirând și
ajungând membru important al comunității europene ( UE - 2004) și NATO (1999). Cu toate
1
acestea, în urma ultimelor alegeri parlamentare, guvernul polonez are o înclinație majoră în a adopta
o politică suverană și eurosceptică. Astfel, guvernul polonez conservator este pus în aceeași
categorie ca regimurile controversate ale lui Victor Orban în Ungaria și Robert Fico în
Slovacia. Polonia a devenit primul stat în care Comisia Europeană a lansat procedura de apărare a
statului de drept. În același timp, Consiliul European, a solicitat ministrului polonez al Afacerilor
Externe explicații, Witold Waszczykowski, și a trimis la Varșovia Comisia de la Veneția. Aceștia din
urmă, după revizuirea crizei constituționale poloneze, au luat decizia de a cere Guvernului să
respecte deciziile Curții Constituționale. Cu toate acestea, partidul de guvernământ neglijează
preocupările și opiniile diferitelor organisme internaționale. Indiferent dacă au auzit reacțiile
negative din partea Uniunii Europene, a Consiliului Europei sau a unei majorități a presei
occidentale, ei ignoră faptul că situația politică poloneză este un motiv de îngrijorare pe plan
internațional.

Situația economică a Poloniei

Când vine vorba de economia Poloniei, este destul să aruncăm o privire și să vedem o țară în
plină expansiune. Pentru expansiunea afacerilor în Europa, multe multinaționale se îndreaptă spre
Polonia, fiind cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est și a șasea piață în Uniunea
Europeană, dar și un jucător important în spațiul Schengen. Nu numai că economia polonează a
evitat recesiunea în timpul declinului mondial din 2008-20011, devenind una dintre cele mai fiabile
din Europa Centrală și de Est.
Mulți economiști preconizează că economia Poloniei va intra în lista G-20 a celor mai mari
economii din lume până în 2022. De după eliberarea de sub comunism și până în prezent, Polonia
și-a dublat valoarea PIB-ului. În timpul marii recesiuni, în perioada 2008-2011, țara s-a bucurat de o
creștere cumulată de apropae 16%, ulterior, în 2014 având o creștere de aproximativ 1,4% și în
2015 de 2%. Faptul că Polonia a aderat la Uniunea Europeană i-a mărit șansele unei transformări
rapide și durabile, în special fondurilor de coeziune ale UE, cea mai mare parte fiind acordată
Poloniei. Pentru perioada 2014-2020, țara va putea accesa 82,3 miliarde de euro, mai mult cu 20%
față de perioada anterioară, când a primit 67,3 miliarde euro.
Conform unui rapor al Comisiei Europene privind fondurile acordate, cea mai mare parte a
lor vor merge spre investiții în infrastructură și mediu, educație și dezvoltare digitală și tehnică.
Modernizarea infrastructurii rutiere va face legătura dintre regiuni și capitală mai facilă și va
stimula economia deja prosperă. Pe lângă infrastructura rutieră, se va investi și în infrastructura
feroviară de mare viteză între marile orașe, precum și în modernizarea centralelor ce produc energie
electrică pe bază de cărbune. Aceste investiții vor spori productivitatea și vor sprijini investițiile în
economia poloneză, ce va genera la rândul ei o cerere de materiale și echipamente industriale, dar
nu numai.
Un alt sector crucial pentru investițiile în economia polonează este cel al energiei nucleare.
La începutul lunii ianuarie 2014, guvernul polonez a anunțat că Grupul Energetic Polonez va
achiziționa o locație pentru a instala prima instalație nucleară din țară, urmând să înceapă
construcția primului reactor al centralei în anul 2018. Acest proiect are o valoare de aproximativ 19
miliarde de euro, care are sprijinul mai multor țări. Este un pas important făcut de Polonia înspre
reducerea gazelor cu efect de seră și al energiei regenerabile.
În Polonia, autoritățile încearcă și reușec scăderea datoriei publice raportată la PIB, astfel
datoria publică a scăzut cu 2% față de anul 2016. „Estimările iniţiale sugerează că declinul datoriei
publice în raport cu PIB a fost mai pronunţat în 2017 decât se estimase anterior, de peste 2% anual“,
se arată într-o declaraţie a ministerului polonez al finanţelor. În cadrul strategiei de management al

2
datoriei publice pe anii 2018-2021, Polonia vizează reducerea raportului datorie publică/PIB de la
51,9% la sfârşitul anului 2016 la 46,2% la sfârşitul anului 2021.
Acestea sunt doar câteva din motivele pentru care investitorii iau în considerare această țară
când trebuie să facă investiții.
Scorul pentru libertatea economică a țării este de 68,5 , ceea ce face ca economia poloneză
să fie pe locul 45 din cele mai libere economii din 2018. Scorul său general a crescut cu 0,2 puncte,
cu o îmbunătățire a nivelului de sănătate fiscală și a libertății forței de muncă, dar se înregistrează o
scădere a integrității guvernului. Polonia se situează pe locul 21 din cele 44 de țări din regiunea
Europei, iar scorul său global este sub media regională, dar depășește media mondială.

Ran
Country Overall Change Rank Country Overall Change
k

1 Switzerland 81.7 0.2 23 Bulgaria 68.3 0.4

2 Ireland 80.4 3.7 24 Cyprus 67.8 -0.1

3 Estonia 78.8 -0.3 25 Belgium 67.5 -0.3

United
4 78 1.6 26 Hungary 66.7 0.9
Kingdom

5 Iceland 77 2.6 27 Kosovo 66.6 -1.3

6 Denmark 76.6 1.5 28 Turkey 65.4 0.2

7 Luxembourg 76.4 0.5 29 Slovakia 65.3 -0.4

8 Sweden 76.3 1.4 30 Spain 65.1 1.5

9 Georgia 76.2 0.2 31 Slovenia 64.8 5.6

10 Netherlands 76.2 0.4 32 Albania 64.5 0.1

11 Lithuania 75.3 -0.5 33 Montenegro 64.3 2.3

12 Norway 74.3 0.3 34 France 63.9 0.6

Czech
13 74.2 0.9 35 Portugal 63.4 0.8
Republic

14 Germany 74.2 0.4 36 Italy 62.5 0.0

15 Finland 74.1 0.1 37 Serbia 62.5 3.6

Bosnia and
16 Latvia 73.6 -1.2 38 Herzegovin 61.4 1.2
a

17 Austria 71.8 -0.5 39 Croatia 61 1.6

18 Macedonia 71.3 0.6 40 Moldova 58.4 0.4

19 Romania 69.4 -0.3 41 Russia 58.2 1.1

3
 20 Armenia 68.7 -1.6 42 Belarus 58.1 -0.5

21 Poland 68.5 0.2 43 Greece 57.3 2.3

22 Malta 68.5 0.8 44 Ukraine 51.9 3.8

Tabel 1 – Clasamentul țărilor din Europa –scor general format din următoarele componente: drepturi de proprietate; sistemul
judiciar; integritate guvernamentală; sănătate fiscală; libertatea anteprenorială; libertate monetară; libertatea comerțului; etc.

Figură 1- Scorul general al Poloniei în raport cu media europeană, media mondială și liderul clasamentului

Polonia, în anul 2016 are o populație de aproximativ 37,94 milioane de locuitori, o valoare a
PIB de 471.364 miliarde USD și aproximativ 15048,98 PIB/ locuitor (35632,22 PIB/Loc.), cu o
speranță de viață la naștere în anul 2015 de 78,2 ani.1

Condiții pentru aderarea la zona euro: criterii de convergență

Criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este pregătit să adopte moneda
euro și că aderarea sa la zona euro nu va cauza riscuri economice pentru statul membru respectiv
sau pentru zona euro în ansamblu. Criteriile sunt stabilite la articolul 140 alineatul din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene.
Condițiile economice pentru aderarea la zona euro contribuie la asigurarea faptului că o țară
este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro. Există 4 criterii economice de
convergență:
1. Stabilitatea prețurilor: rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste
rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
2. Finanțe publice solide și sustenabile: deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din
PIB. Datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.
3. Stabilitatea cursului de schimb: candidatul trebuie să participe la mecanismul cursului de
schimb (ERM II) timp de cel puțin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II și

1 https://tradingeconomics.com/country-list/gdp-per-capita
4
fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași
perioadă.
4. Ratele dobânzilor pe termen lung: rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai
mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune
rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.
Cerințe pentru adaptarea legislației naționale: candidații pentru aderarea la zona euro
trebuie totodată să se asigure că legislația și normele lor naționale prevăd independența băncilor lor
centrale naționale și că statutele acestora respectă dispozițiile tratatelor și sunt compatibile cu
statutul Băncii Centrale Europene (BCE) și cu cel al Sistemului European al Băncilor Centrale
(SEBC).
În cazul Poloniei, putem vorbi de următoarele condiții de aderare la zona euro.În luna
aprilie 2016, rata medie anuală a inflației înregistrată de Polonia a fost de -0,5%, nivel net inferior
valorii de referință de 0,7% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor. În ultimii zece
ani, acest indicator a fluctuat într-un interval relativ larg, cuprins între -0,7% și 4,3%, iar media
perioadei
s-a situat la un nivel moderat, respectiv 2,3%. Privind în perspectivă, există preocupări cu privire la
sustenabilitatea convergenței inflației în Polonia pe termen mai îndelungat. Este probabil ca
procesul de recuperare a decalajelor să conducă la diferențe de inflație pozitive în raport cu zona
euro. Pentru a evita acumularea unor presiuni excesive asupra prețurilor și manifestarea unor
dezechilibre
macroeconomice, procesul de recuperare a decalajelor trebuie sprijinit de politici adecvate.
În Polonia, deficitul bugetar și datoria publică s-au încadrat în nivelurile prevăzute de
criteriile de la Maastricht în anul 2015. Polonia face obiectul componentei preventive a Pactului de
stabilitate și creștere începând cu anul 2015. Consiliul ECOFIN a hotărât în iunie 2015 abrogarea
procedurii de deficit excesiv în cazul Poloniei, deși deficitul se afla peste valoarea de referință, pe
motivul că ponderea datoriei publice în PIB s-a situat sub 60%, iar depășirea valorii de referință a
fost mică și se poate explica prin costurile nete ale reformelor pensiilor din trecut. Previziunile
economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2016 indică riscul unei devieri
semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu. În
plus, pe termen mediu și lung, Polonia se confruntă cu riscuri de intensitate medie la adresa
sustenabilității fiscale. Prin urmare, este esențială continuarea progresului în vederea îndeplinirii
obiectivului pe termen mediu
conform cerințelor componentei preventive, pentru a asigura finanțe publice solide pe termen mediu
și lung.
În perioada de referință de doi ani cuprinsă între 19 mai 2014 și 18 mai 2016, zlotul polonez
nu a participat la MCS II, ci a fost tranzacționat în condițiile unui regim de curs de schimb flexibil.
Cursul de schimb al zlotului polonez în raport cu euro a manifestat, în medie, un grad relativ înalt
de volatilitate în perioada de referință. La data de 18 mai 2016, cursul de schimb a fost de 4,3885
zloți pentru un euro, respectiv cu 5,0% mai depreciat față de nivelul mediu din luna mai 2014.
Soldul cumulat al contului curent și de capital al Poloniei a cunoscut o ameliorare în ultimul
deceniu, dar valoarea pasivelor externe nete se menține la niveluri înalte.
În perioada de referință mai 2015-aprilie 2016, ratele dobânzilor pe termen lung din Polonia
s-au situat, în medie, la 2,9%, valoare inferioară celei de referință de 4,0%, corespunzătoare
criteriului de convergență privind ratele dobânzilor. În Polonia, ratele dobânzilor pe termen lung s-
au plasat pe un trend descrescător începând cu anul 2009, ratele medii pe 12 luni scăzând de la
aproximativ 6% la un nivel de sub 3%. Crearea unui mediu favorabil convergenței sustenabile în
Polonia necesită politici economice orientate spre stabilitate, măsuri de politică necesare pentru
5
menținerea stabilității financiare și reforme structurale specifice. Referitor la dezechilibrele
macroeconomice, Comisia Europeană nu a selectat Polonia pentru a face obiectul unei analize
aprofundate în Raportul privind
mecanismul de alertă pentru 2016. Este esențial ca sectorul bancar să-și mențină poziția financiară
puternică înregistrată în prezent pentru a-și aduce o contribuție solidă la creșterea economică.
Aceasta ar trebui sprijinită de reforme structurale bine direcționate pentru stimularea concurenței pe
piețele de bunuri și servicii și pentru accelerarea inovației, privatizării și modernizării
infrastructurii.
Legislația poloneză nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale,
confidențialitatea, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în
Eurosistem. Polonia este stat membru al UE care face obiectul unei derogări și, în consecință,
trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute în articolul 131 din Tratat.

Criterii convergență reală:

Decalajul economic față de țările din Uniunea Europeană s-a redus, însă raportul dintre
venitul național brut și PIB s-a deteriorat

În ultimii 17 ani, în Polonia, convergența în termenii PIB pe locuitor (PPS) a cumulat

aproximativ 23 pp (de la 46% din media UE în anul 2000 la 69,2% din media UE în anul 2016).
Dar raportul dintre venitul național brut, care reprezintă valoarea adaugată obţinută de
polonezi în ţară şi străinătate, și PIB, care exprimă valoarea adăugată brută obţinută în ţară de
polonezi şi străini, a scăzut cu 2,6pp, de la 99,7% în anul 2000, la 97,1% în anul 2016.
Convergența reală s-a reflectat parțial în câștiguri de putere de cumpărare a acestora în
raport cu media UE. Puterea de cumpărare a salariaților a sporit cu 12 pp (de la 39% în anul 2000 la
51% în anul 2016). Remunerarea forței de muncă a crescut de la 22% din media UE în anul 2000 la
28% din media UE în anul 2016 (+6pp), iar o nivelul prețurilor a inevoluat de la 55% din media UE
în anul 2000 la 54% din media UE în anul 2016 (-1 pp).

6
 Companiile din Polonia înregistrează un raport între datorii și capitalurile proprii apropiat de
media europeană.

Din tabelul de mai sus putem
valoare de 98% față de capitalurile
dezvoltate state din Europa.
Numărul de IMM la suta de
apropiată de media europeană (4,5),
IMM la suta de locuitori.
observa că nivelul mediu al datoriilor firmelor polozeze au o
proprii, ceea ce o situează în apropierea mediei celor mai
locuitori este un criteriu de convergență reală. Polonia este
dar situându-se sub ea, având valoarea de aproximativ 4,13

7
 Bibliografie:
http://www.bbc.com/news/world-europe-17753718
http://www.duelamical.eu/en/articles/197/the-political-situation-in-poland
http://www.worldbank.org/en/country/poland/overview
http://www.zf.ro/business-international/polonia-incearca-sa-si-reduca-datoria-publica-de-la-51-la-
46-din-pib-17069300
https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201606.ro.pdf?2c4cc232f10de64f1976b9ffda2abc74
https://www.focus-economics.com/countries/poland
https://www.heritage.org/index/country/poland
https://tradingeconomics.com/country-list/gdp-per-capita