UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA”,

IAŞI FACULTATEA DE BIOLOGIE

SPECIALIZAREA ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI

Palatul Culturii Iasi

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: ABSOLVENT:

Lector. univ. dr. Vasile Sîrbu Lupușor Dumitrița

IAŞI
2018
 Scurt introductiv despre Iasi

Municipiul Iași (istoric Iassi, Іашіі, Iașii) este reședința județului Iași și principalul centru
urban din nord-estul României. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre
cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-
1918. Iași este centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Aici funcționează
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase instituții academice din
România, precum și alte patru universități publice și șapte particulare. Orașul Iași a fost
menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei
Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu
presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin
cu câteva decenii, de această dată.
În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava.
În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei
Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.
Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, acesta cunoaște o dezvoltare accelerată pe
toate planurile, urban, comercial și cultural.
Printre multe obiective turistice attractive din Iasi,se numara si Palatul Culturii situat in
centrul orasului.

2
 Descriere
Palatul Culturii din Iași este o clădire
emblematică, construită, în perioada 1906 - 1925, în
perimetrul fostei curți domnești medievale
moldovenești, pe locul fostului palat domnesc.
Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor
istorice.Edificiul a servit inițial drept Palat
Administrativ și de Justiție. În anul 1955, destinația
clădirii a fost schimbată într-una culturală, devenind
gazda unor instituții culturale din Iași.stăzi, Palatul
Culturii este sediul Complexului Muzeal Național
„Moldova”, ce cuprinde Muzeul de Istorie a
Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei
(1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul Științei și
Tehnicii „Ștefan Procopiu” (1955), precum și
Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului
Cultural (1975). Până la începerea lucrărilor de
renovare, în aripa de nord-est a palatului se afla sediul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi”
(1920).Stilul palatului este neogotic, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior.
Aripile cu ieșindurile semicirculare au fost retrase și împodobite la fronton cu statui de arcași ce
stau de strajă, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în
palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri și firide dominate de o acvilă cu aripile
desfăcute. Elemente de interes turistic sunt: „Sala gotică”, unde se poate admira mozaicul ce
reprezintă un „bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale și lei). „Sala Voievozilor” se află la
etaj și conține, în medalioane, portretele domnilor Moldovei și ale regilor României. Tot la etajul
I se află „Sala Henri Coandă”. La faima Palatului Culturii a contribuit si ceasul cu trei cadrane
din turnul cladirii. Avand diametrul de 3,25 m, acestea erau decorate cu mici vitralii,
reprezentand cele 12 zodii. Cate doi plaiesi, in costume nationale, zugraviti pe zidul turnului,
stau de straja, incadrand ceasornicul, dupa modelul ostenilor pictati la castelul Peles. Atat
vitraliile, cat si crenelurile, in forma de cruce ale turnului, erau luminate electric in cursul noptii.
Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o replica moderna a mecanismelor
similare din Evul Mediu Occidental. Cele 8 clopote din turnul palatului reproduc, la fiecare ora
exacta, "Hora Unirii"[4], amintind acum nu doar "Unirea cea mica" din 1859, ci si "Unirea cea
mare" din 1918. Melodia este inregistrata pe un tambur cu 69 stifturi.

3
 Istorie

De-a lungul timpului, în zona respectivă a orașului s-a dezvoltat ansamblul curții domnești
(atestată documentar începând cu 1434). În 1804 - 1806, prințul Alexandru Moruzi a construit un
impunător palat domnesc, în stil neoclasic (arhitect Johan Freywald). Afectat de incendii, palatul
avea să fie refăcut de prințul Mihail Sturdza, în 1841 - 1843 (arhitect Nicolae Singurov). După
Unirea de la 1859 și mutarea capitalei la București (1862), clădirea devine palat administrativ.
Mai multe incendii de la sfârșitul secolului al XIX-lea au afectat clădirea, luându-se la începutul
secolului al XX-lea decizia demantelării (1906) și reconstruirii vechiului palat.[1][2]

Lucrările au început în 1907, păstrându-se din vechiul palat principalele temelii și o parte din
zidurile etajului.[3] Noul edificiu a fost realizat în stilul neogotic, după planurile arhitectului Ion
D. Berindey, ajutat de arhitecții Filip Xenopol și Grigore Cerchez. Întreruptă în timpul Primului
Război Mondial, construcția palatului s-a prelungit pe durata a două decenii. Edificiul, finalizat
pe 11 octombrie 1925, a fost inaugurat în anul 1926 de către regele Ferdinand al României

4
 Complexul Muzeal National “Moldova”

Situat la parterul Palatului Culturii, in aripa vestica, MUZEUL DE ISTORIE A

MOLDOVEI este continuatorul Muzeului de Antichitati, infiintat de Orest Tafrali, in 1916 si,
prin cele patru sectii ale sale - preistorie si istorie veche, istorie medievala, istorie moderna si
istorie contemporana - prezinta principalele aspecte ale dezvoltarii comunitatilor umane care au
trait in spatiul est-carpatic, din paleolitic pana la cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Tot la parterul Palatului, dar in aripa estica, este MUZEUL STIINTEI SI TEHNICII
"STEFAN PROCOPIU", denumit astfel drept omagiu adus marelui savant iesean. Muzeul, al
carui prim nucleu s-a constituit inca din 1955, include acum sectiile: energetica, inregistrarea si
redarea sunetului, telecomunicatii, mineralogie - cristalografie. Progresele rapide ale tehnologiei
informationale au determinat formarea unei colectii de computere, constituind o noua sectie.

La etaj, sunt galeriile de arta europeana si romaneasca ale MUZEULUI DE ARTA.

Acesta este continuatorul celei mai vechi pinacoteci din tara, existenta pe langa prima
universitate moderna romaneasca din 1860, cu un inventar incluzand donatii ale lui Gheorghe
Asachi, Scarlat Varnav, Costache Dasiade, Alecu Donici, Vasile Alexandrescu Urechia,
substantial imbogatit de colectia lui Costache Negri, devenita proprietate a muzeului, gratie unui
gest similar, din 1874.

MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI, marturie a civilizatiei traditionale, a fost

infiintat in 1943 si expune obiecte a caror vechime depaseste in multe cazuri 100 de ani. In
spatiul de vizitare, situat in aripa vestica a Palatului Culturii, la etajele I si al II-lea, sunt
prezentate: ocupatii traditionale principale - agricultura, viticultura si cresterea animalelor si
ocupatii traditionale secundare - pescuitul, vanatoarea, albinaritul; instalatii taranesti, olaritul,
prelucrarea lemnului, interioare traditionale, colectii de masti, tesaturi si costume populare.

5
 In fata Palatului Culturii se afla statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare, realizata la Paris,
de catre Emmanuel Fremiet, conform schitelor lui Gheorghe Asachi. In 1883, la dezvelirea
statuii, Mihai Eminescu a scris celebra "Doina" ("De la Nistru pan' la Tisa/Tot romanul plansu-
mi-s-a [...]"). Cu aceeasi ocazie, Regele Carol I a daruit doua tunuri "Krupp", care flancheaza si
astazi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Razboiul de Independenta, cucerite de
Regimentul de dorobanti din Copou (una din cele sapte coline ale Iasului).

6
 Bibliografie

Surse web:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii_din_Ia%C8%99i
2. http://www.turism-iasi.ro/index.php?id=52
3. http://palatulculturii.ro/palatul-culturii-iasi