Sunteți pe pagina 1din 6

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

SUBIECTUL 1
Indicați forma de guvernământ a statului român și identificați puterile statului în democrația
constituțională. Prezentați dreptul Guvernului de a reglementa la nivel de normă primară, potrivit
Constituției României, republicată.

Forma de guvernământ a statului român este republica.


Statul se organizează potrrivit principiului separației și echilibrului puterilor- legislativă, executivă și
judecătorească- în cadrul democrației constituționale.
Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în
domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Guvernul poate adopta ordonanțe de urgențe numai în situații extraordinare a căror reglementare nu
poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.

SUBIECTUL 2
Detaliați prevederile constituționale ce au ca obiect munca și protecția socială a muncii.
Identificați în Legea nr. 188/ 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, cel puțin 3 modalități prin care sistemul reglementat asigură și/ sau dezvoltă
aplicarea prevederilor constituționale detaliate.

Munca și protecția socială a muncii- Constituția României


Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a
locului de muncă este liberă.
Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea
salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul
săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea
profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.
Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații.
Dreptul la negocieiri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective
sunt garantate.
Legea 188/ 1999
Durata normală a timpului de lucru pentru funcționarii publici este, de regulă, de 8 ore pe zi și de 40
de ore pe săptămână. Pentru orele lucrate din dispoziția conducătorului autorității sau instituției publice peste
durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcționarii
publici de execuție au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază.
Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăși 360 într-un an.
Funcționarii publici au dreptul, în condițiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale și alte
concedii. În perioada concediilor de boală, a cocediilor de maternitate și a celor pentru creșterea și îngrijirea
copiilor, raporturilor de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa funcționarului public
în cauză. Autoritățile și instituțiile publice au obligația să asigure funcționarilor publici condiții normale de
muncă și igienă, de natură să le ocrotească sănătatea și integritatea fizică și psihică. Funcționarii publici
benficiază de asistență medicală, proteze și medicamente, în condițiile legii. Funcționarii publici beneficiază
de pensii, precum și de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii.
Funcționarii publici beneficiază în exercitarea atribuțiilor lor de protecția legii. Autoritatea sau
instituția publică este obligată să asigure protecția funcționarului public împotriva amenințărilor, violențelor,
faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcției publice sau în legătură cu aceasta. Pentru
garantarea acestui drept, autoritatea sau instituția publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit
legii. Măsurile speciale de protecție pentru funcționarii publici cu atribuții de control și inspecție, executare
silită a creanțelor bugetare, precum și pentru alte categorii de funcționari publici care desfășoară activități cu
grad ridicat de risc profesional se stabilesc prin acte normative, la propunerea ANFP sau de către autorități și
instituții publice, cu avizul ANFP.
SUBIECTUL 3
Identificați și detaliați 5 drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt prevăzute în
Constituția României, republicată. Pentru 2 din drepturile și libertățile fundamentale identificate și
detaliate, la alegere, indicați modalitatea în care acestea se regăsesc reflectate în Legea nr. 188/ 1999
privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Constituția româniei
1. Dreptul la viață, precum și dreptul la integritatea fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.
Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
Pedeapsa cu moartea este interzisă.
2. Dreptul la apărare este garantat. În cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat,
ales sau numit din oficiu.
3. Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de
asociere.
Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva
plurarismului politic, a părincipiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței
României sunt neconstituționale.
Nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului,
magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin legea
organică.
Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
4. Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale. Legea
stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor
esențiale pentru societate.
5. Dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea stabilește condițiile
exercitării acestui drept. Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabilii domiciliul sau reședința în
orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară.
Legea 188/ 1999
3. Dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici.
Funcționarii publici pot, în mod liber, să înființeze organizații sindicale, să adere la ele și să exercite
orice mandat în cadrul acestora.
În situația în care înalții funcționari publici sau funcționarii publici care au calitate de ordonatori de
credite sunt aleși în organele de conducere a organizațiilor sindicale, aceștia au obligația ca în termen de 15
zile de la alegerea în organele de conducere ale organizațiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două
funcții. În cazul în care funcționarul public optează pentru desfășurarea activității în funcția de conducere în
organizațiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a
mandatului în funcția de conducere în organizația sindicală.
Funcționarii publici alții decât cei prevăzuți la alineatul anterior pot deține simultan funcția publică și funcția
în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, cu obligația respectării regimului incompatibilității și al
conflictelor de interese care le este aplicabil.
Funcționarii publici se pot asocia în organizații profesionale sau în alte organizații având ca scop
protejarea intereselor profesionale.
Funcționarilor publici le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau organele de
conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizațiilor
cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau ale fundațiilor ori asociațiilor care
funcționează pe lângă partidele politice.
Înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partidele politice, organizații cărora le
este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori asociațiile care funcționează
pe lângă partidele politice.
Funcționarii publici au obligația ca, în exercitatea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze vreun
partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice.
4. Funcționarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii.
Funcționarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu și alte drepturi salariale pe durata
grevei.
Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public pentru participarea la grevă, în
condițiile legii. Cererea de suspendare a raportul de serviciu se face în scris cu 48 de ore înainte de
declanșarea grevei. Suspendarea raportului de serviciu se constată, respectiv se aprobă prin act administrativ
al persoanei care are competența numirii în funcția publică.
SUBIECTUL 4
Detaliați modalitatea în care Constituția României, republicată, dispune cu privire la egalitatea
în drepturi în ceea ce privește ocuparea de funcții și demnități publice, incluzând prevederile cu
privire la dreptul de a fi ales și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Identificați
în Legea nr. 188/ 1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare cel puțin 2 modalități prin
care legea dezvoltă aplicarea prevederilor constituționale.

Constituția României
Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele
care au cetățenie română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și
bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități. În condițiile aderării României la Uniunea Europeană,
cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile
administrației publice locale.
Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul
anterior, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice. Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua
alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele
administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35
de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte a României.
În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și de a
fi aleși în Parlamentul European.
Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restâns numai prin lege și numai dacă se
impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a
drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei
calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă
numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a
libertății.
Legea nr. 188/ 1999
1. Funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în condițiile legii.
Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică
numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu. Prin excepție funcționarii publici de
conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică din cadrul autorităților sau instituțiilor publice din
administrația publică centrală în care își desfășoară activitatea, precum și din cadrul autorităților sau
instituțiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta. Înalții funcționari publici și funcționarii publici de
conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a
raporturilor de serviciu.
2. Funcționarilor publici le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau organele de
conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizațiilor
cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau ale fundațiilor ori asociațiilor care
funcționează pe lângă partidele politice.
Înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partidele politice, organizații cărora le
este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori asociațiile care funcționează
pe lângă partidele politice.
Funcționarii publici au obligația ca, în exercitatea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze vreun
partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice.

SUBIECTUL 5
Detaliați dreptul la grevă potrivit Constituției României și prezentați condițiile de exercitare a
acestuia de către funcționarii publici, conform prevederilor Legii nr. 188/ 1999 privind Statutul
funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Constituția României
Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale. Legea
stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor
esențiale pentru societate.
Legea nr. 188/ 1999
Funcționarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii. Funcționarii publici care
se află în grevă nu beneficiază de salariu și alte drepturi salariale pe durata grevei.
Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public pentru participarea la grevă, în
condițiile legii. Cererea de suspendare a raportul de serviciu se face în scris cu 48 de ore înainte de
declanșarea grevei. Suspendarea raportului de serviciu se constată, respectiv se aprobă prin act administrativ
al persoanei care are competența numirii în funcția publică.
Reluarea activității se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența legală de
numire în funcția publică. Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritățile și instituțiile publice au
obligația să rezerve postul aferent funcției publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinată, în
condițiile legii. Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu
pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză.

SUBIECTUL 6
Tratați corelativ textul constituțional referitor la libertatea de exprimare și norma generală de
conduită profesională a funcționarilor publici privind libertatea opiniilor prevăzută de Legea nr. 7/
2004 republicată.

Constituția României
Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel,
prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt
inviolabile.
Cenzura de orice fel este interzisă.
Libertatea presei implică și libertatea de a inființa publicații.
Nici o publicație nu poate fi suprimată.
Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici
dreptul la propria imagine.
Sunt interzise de lege dăfăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională,
rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică,
precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoșință publică revine editorului
sau realizatorului, autorului, organiozatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare,
al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
Legea nr. 7/ 2004
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea
funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea.
În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa
influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie
să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

SUBIECTUL 7
Detaliați restrângerea exercițiului unor drepturi potrivit Constituției României, republicată.
Indicați regulile aplicabile în legătură cu desfășurarea de activități politice sau asociate activităților
politice de către funcționarii publici, așa cum sunt acestea stabilite potrivit Constituției României,
republicată, Legii nr. 188/ 1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 7/
2004, republicată.

Constituția României
Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care au cetățenie română și domiciliul în țară, dacă
nu le este interzisă asocierea în partide politice.
Nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului,
magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin legea
organică.
Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restâns numai prin lege și numai dacă se
impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a
drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei
calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă
numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a
libertății.
Legea nr. 188/ 1999
Funcţionarilor publici le este interzis să ocupe funcţii de conducere în structurile sau organele de
conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor
cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care
funcţionează pe lângă partidele politice.
Înalţilor funcţionari publici le este interzis să facă parte din partide politice, organizaţii cărora le este
aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau din fundaţiile ori asociaţiile care funcţionează pe
lângă partidele politice.
Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau
manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau
vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.
Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al
incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.
Legea nr. 7/ 2004
În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori
sponsorizări partidelor politice;
d) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau
denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

SUBIECTUL 8
Detaliați dreptul de asociere a funcționarilor publici din perspectiva Constituției României,
republicată, și din perspectiva Legii nr. 188/ 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată,
cu modificările și completările ulterioare.

Dreptul de asociere- Constituția României


Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere.
Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva
plurarismului politic, a părincipiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței
României sunt neconstituționale.
Nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului,
magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin legea
organică.
Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
Legea nr. 188/ 1999
Dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici.
Funcționarii publici pot, în mod liber, să înființeze organizații sindicale, să adere la ele și să exercite
orice mandat în cadrul acestora.
În situația în care înalții funcționari publici sau funcționarii publici care au calitate de ordonatori de
credite sunt aleși în organele de conducere a organizațiilor sindicale, aceștia au obligația ca în termen de 15
zile de la alegerea în organele de conducere ale organizațiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două
funcții. În cazul în care funcționarul public optează pentru desfășurarea activității în funcția de conducere în
organizațiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a
mandatului în funcția de conducere în organizația sindicală.
Funcționarii publici alții decât cei prevăzuți la alineatul anterior pot deține simultan funcția publică și funcția
în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, cu obligația respectării regimului incompatibilității și al
conflictelor de interese care le este aplicabil.
Funcționarii publici se pot asocia în organizații profesionale sau în alte organizații având ca scop
protejarea intereselor profesionale.
Funcționarilor publici le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau organele de
conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizațiilor
cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau ale fundațiilor ori asociațiilor care
funcționează pe lângă partidele politice.
Înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partidele politice, organizații cărora le
este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori asociațiile care funcționează
pe lângă partidele politice.
Funcționarii publici au obligația ca, în exercitatea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze vreun
partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice.