Universitatea București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Violența intrafamilială
-Consecințe-

Elevă: Materia:Comportament și

Anul: I mediu social

Seria: II Profesor: Sofrone Mihaela

Grupa: III

Bucureşti 2016
 Caz-Violența intrafamilială

Domnul Stoica Alin în vârstă de 42 de ani, este căsătorit cu doamna Stoica Georgiana
în vârstă de 39 de ani. Au o căsnicie de 19 ani și o fată de 17 ani, Stoica Luiza. Relația
familiala a început să se deterioreze atunci când tânăra, Luiza s-a înscris la liceu , a început să
chiulească și să aibă rezultate din ce în ce mai slabe la învătătură. Tânăra a fost amenințată în
nenumărate rânduri cu bataia de tatal său, lucru care s-a și întamplat dupa puțin timp. Domnul
Alin o închidea în casă pe tânără și o abuza fizic și psihic. Atunci când doamna Georgiana a
aflat că soțul ei o bate pe Luiza , a avut o discuție cu el în care acesta i-a promis că nu se va
mai întâmpla. Domnul Alin și-a abuzat în continuare fiica, dar soția nu a știut nimic pentru
că acesta o amenința pe Luiza, astfel tânăra era nevoită să tacă. După două luni doamna
Georgiana este dată afară de la locul de muncă. Acum, domnul Alin își bate fiica de fată cu
mama acesteia care încearcă să îi ia apărarea, dar acestea devin amândouă victimele violenței
intrafamiliale. Relația cu rudele a fost întreruptă, la fel cea cu vecinii, cele două fiind mereu
închise în casă. Domnul Alin a devenit consumator de alcool și a renunțat la locul de muncă.
Într-o zi Luiza a chiulit de la scoală și s-a dus la matușa ei, sora mamei, pentru a cere ajutor.
Doamna Violeta a apelat la organele de poliție, care au dus-o pe mamă într-un adăpost
destinat femeilor abuzate și pe fiica într-un centru de primire minori.

Având în vedere acest caz, voi prezenta în lucrare tema violenței domestice, mai exact
consecințele violenței intrafamiliale.

Violența este o formă de impunere utilizând forța și constrângerea de către o persoană, mai
multe personae sau clasă social.

Constituţia României garantează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice

fără privilegii sau discriminări (articolul 16), precum şi drepturile şi libertăţile tuturor
persoanelor. De asemenea, prevede că nici o persoană nu poate fi supusă torturii sau oricărui
alt fel de pedeapsă sau tratament degradant sau inuman. Articolul 23 declară drept inviolabile
libertatea individuală şi siguranţa persoanei, iar dreptul la apărare al persoanei este de
asemenea garantat (articolul 24). Consacrarea prin Constituţie a acestor drepturi înseamnă,
implicit, şi respectarea libertăţilor şi drepturilor femeii şi interzicerea supunerii acesteia la
orice act de violenţă sau tratament degradant de natură să atenteze la siguranţa sa fizică sau
psihică. În cazul încălcării unuia sau altuia dintre aceste drepturi sau libertăţi, femeia poate şi
trebuie să beneficieze de protecţia legii.1

1
http://www.americanbar.org/content/dam/aba/directories/roli/romania/ee_romania_domestic_violence_fin
al_report_0407_rom.authcheckdam.pdf accesat în data de 05.01.2016
 În opinia mea, violența în familie este reprezentată de agresiuni atât fizice cât si psihice
exercitate de catre un membru al familiei asupra celorlalți membri. Violența intrafamilială
cuprinde atât violența domestic( violență între parteneri, indiferent dacă sunt căsătoriți sau
nu), cât și violența asupra copiilor sau rudelor.

Conform dispozițiilor Art.2 alin.(1) din Legea nr.17/2003 pentru prevenirea și combaterea
violenței în familie, constrituie violentă intrafamiliala “ orice acțiune fizică sau verbală
săvârșită cu intenție de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași
familii, care provoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.”2

Violența intrafamilială cuprinde urmatoarele tipuri:

1. Violența emoțională: “ Este cea mai larg întalnită și se regasește ca și parte

componentă a tuturor formelor de violență domestică. Deși precede și acompaniază
celelalte forme de abuz, ea se poate manifesta și izolat prin cuvinte injurioase,
amenințări, intimidări.”3
2. Violența fizică: “ Constă în atingeri sau contacte fizice dureroase orientate către
victimă sau cei dragi victimei: copii, părinți, frați, surori; precum în intimidarea fizică.
Violența fizică începe cu gesturi și lovituri care țintesc victima și poate duce până la
crimă.”4
3. Violența sexuală: “ Începe cu comentarii degradante la adresa parterelui și continuă cu
atingeri neplăcute și diverse injurii provocate victimei în timpul sau în legătură cu
actul sexual.”5
4. Violența socială: “ Este o condiție care înrăutățește situația de victimă a femeii.
Violența socială este o barieră în calea valorizării resurselor femeii în afara familiei și
un cadru care favorizează agresionarea ei pe planul vieți private și intime.”6

Violența Violența Violența Restricționarea Amenințarea

sexuală emoțională fizică libertății
3,9 3,62 3,86 3,58 3,52

Amenintarea

Violența
Sexuală

Restricționarea
libertății Violența
emoțională
Violența
fizică

Sursa: Eurobarometru 51.0

Europeans and their views on domestic violence against women(1999)

2
Ina-Maria Ropotică,2007, Violența intrafamilială, ProUniversitaria, București,p.48
3
Rădulescu, M.Sorin,2001, „Sociologia violenței intrafamiliale, victime și agresori in familie”, Luminalex,
Bucuresti, p.344
4
Ibidem
5
Ibidem
6
Ibidem
 În anul 2012 este elaborată Legea nr.25/2012 privind modificarea şi completarea legii
nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.”Elementul de noutate este
reprezentat de introducerea ordinului de protecţie.Instanţa poate dispune şi suportarea de către
agresor a chiriei şi a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima,copii minori sau alţii
membrii de familie locuiesc sau urmează să locuiască datorită imposibilităţii de a rămâne în
locuinţa familială.De asemenea instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma
consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control,
efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării

O definiţie simplificată a fenomenului violenţei în familie se află în legislaţia din România .

Legea nr 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie defineşte în art.2
alin.1 şi 2 că”orice acţiune fizică sau verbal săvârşită cu intenţie de către un membru de
familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică,
sexuală sau un prejudiciu material. Subsumată conceptului de violenţă în familie este şi
împiedicarea femeii de a-şi exercită drepturile şi libertăţile fundamentale.”7

Repartiția cazurilor de violență în familie în funcție de sex și vârstă în ani 2005, 2006,
2007 TRIM. I, II, III.8

Anul 2005 Feminin Anul 2005 Masculin

Minori
19% Minori
50%

Adulți
50%
Adulti
81%

Anul 2006 Feminin Anul 2006 Masculin

Minori
72%
Adulți
47% Minori
53%
Adulți
28%

Anul 2007 Feminin Anul 2007 Masculin

Minori
23%
Adulți
41%
Minori
Adulți 59%
77%

7
Valentina Rujoiu şi Octavian Rujoiu, 2012, “Violenţa în familie între percepţie socială şi asumarea
individuală”, editura ASE, Bucureşti, p.21

8
www.anpf.ro accesat la data de 06.01.2016
 Consecințele violenței interfamiliale
Violența în familie are diferite consecințe negative, grave care afectează pe termen
lung, cât si termen scurt victim direct sau indirect.

În ceea ce priveşte starea de sănătate, victima poate suferi o serie de vătămări corporale,
cu grade diferite de gravitate, care pot necesita mai multe sau mai puţine îngrijiri medicale. În
funcţie de gravitatea acestora, ele pot avea urmări grave şi pe termen lung, mergând până la
infirmităţi, pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă sau moartea victimei. În ceea
ce priveşte sănătatea mintală, victimele pot suferi, datorită abuzurilor, o serie de tulburări
tranzitorii sau permanente în sfera emoţională, cum ar fi: depresii acute sau cronice, anxietate,
fobii, atacuri de panică, insomnii, coşmaruri sau sindrom post-traumatic. În funcţie de durata
şi natura abuzului, pot surveni tulburări de personalitate şi de comportament, tulburări
alimentare şi tentative suicidare; de asemenea, pot apărea comportamentele de dependenţă
(victimele se refugiază în consumul de alcool sau de substanţe tranchilizante).9

Consecințe psihologice ale violenței:

 Furie, resentimente si tendința de a “rezolva” conflictele prin violență

 Nivel scăzut al respectului de sine și al încrederii în abilitățile proprii de a se descurca
în diferite situații
 Frică față de străini și de situații care evocă trauma trăită
 Insomnie, coșmaruri și irascibilitate crescută
 Sentimente de trădare a încrederii, neajutorare și vinovăție
 Sentimentul de rușine față de ceilalți
 Dificultăți de concentrare
 Performanțe slabe în muncă/ rezultate școlare scăzute.10
Consecinţele violenţei asupra femeii:
- izolare de societate
- deprimare,nelinişte,neîncredere;
- consum abuziv de alcool,drogare,etc.;
- absenţa de la serviciu;
- productivitate scăzută;
- probleme de ordin emoţional şi psihic;
- lipsa de respect faţă de propria persoană;
- imposibilitatea de a se autoafirma;
- maladii(traume fizice şi psihice);
- moarte.
Asupra copiilor:
- retardare(întârziere în ceea ce priveşte dezvoltare intelectului);
- probleme de ordin emoţional,psihic;
Consecinţele violenţei intrafamiliale asupra societăţii:
- escaladarea criminalităţii;

9
http://www.americanbar.org/content/dam/aba/directories/roli/romania/ee_romania_domestic_violence_fin
al_report_0407_rom.authcheckdam.pdf accesat in data de 05.01.2016
10
Asociația A.F.I-ProFamilia, „Ghid de bune practici în lucrul cu victimele violenței în familie”,2008, Mesagerul,
Bucuresti, p.27
 - cheltuieli inutile in diverse domenii(păstrarea ordinii publice,jurisdicţie,medicină şi
avocatură);
- cheltuieli excesive pentru penitenciare;
- irosirea timpului de lucru,sporirea cheltuielilor pentru asigurări;
- încetăţenirea ideii retrograde despre aşa-zisa superioritate a bărbatului;
- perpetuarea violenţei din generaţie în generaţie;
- deprecierea valorilor general-umane
-familii destrămate,divorţuri numeroase. O altă consecinţă a violenţei în familie este
dezvoltarea Sindromului STOCKHOLM .Acest tip de sindrom îl dezvoltă femeiile victime ale
violnţei domestice care au fost ameninţate cu moartea şi terorizate prin forţă fiyică şi
brutalitate.11

Consecinţe asupra sănătăţii fizice sunt:

 Comportament autodistructiv
 Consum de alcool sau de droguri
 Tulburări gastro-intestinale
 Astm
 Migrene şi dureri de cap
 Vătămări corporale
 Dizabilităţi
 Moarte

Consecinţe asupra stării psihice:

 Depresie
 Anxietate, teamă
 Respect scăzut de sine
 Disfuncţii sexuale
 Tulburări de nutriţie şi somn
 Tulburări obsesiv-compulsive
 Tulburări de stres postraumatic
 Suicid12

11
Asociația A.F.I-ProFamilia, „Ghid de bune practici în lucrul cu victimele violenței în familie”,2008, Mesagerul,
Bucuresti, p.27
12
http://medlive.hotnews.ro/violenta-domestica-va-fi-introdusa-in-programa-de-sanatate-si-asistenta-sociala-
consecinte-medicale-ale-violentei-in-familie.html accesat la data de 06.01.16

Consecinţe asupra sănătăţii
fizice
Traumatisme abdominale şi
toracice
Echimoze, excoriaţii, zgârieturi,
sfâşieri, ulcerţii Leziuni
oculare, faciale Sindromul
durerii cronice Invaliditate
Fracturi Tulburări gastro-
intestinale, sindrom de colon
iritabil Alterări ale stării
generale şi multiple alte
simptome generale Fibromialgii
Cefalee, migrene etc
13
http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/viewFile/28/98 accesat în data
de 07.01.2016
Consecinţe asupra
sexualităţii şi procreţiei
Tulburari ginecologice
Sterilitate Inflamaţii pelvine
acute/ cronice Endometrite
Complicaţii ale naşterii
Maladii sexuale Maladii
transmisibile sexual:
-HIV/SIDA
-Avorturi spontane/
provocate
-Sarcini nedorite
-Naşteri premature
-Prematuritate/distrofie
-Amenoree şi anomalii ale
ciclului menstrual
la risc Inactivitate fizică
13
Consecinţe
psihologice şi
comportamentale
Anxietate, depresie,
frică, angoasă
Sentimene de ruşine şi
culpabilitate Fobii,
accese de panică
Tulburări ale somnului
Tulburări ale nutriţiei
Stima personală slabă
Sindrom de stress
posttraumatic
Automutilare
Toxicomanie,
alcoolism, tabagism
Gânduri sinucigaşe
Comportament sexual
Tulburări psihosomatic
 Bibliografie

1. http://www.americanbar.org/content/dam/aba/directories/roli/romania/ee_romania_domestic_
violence_final_report_0407_rom.authcheckdam.pdf accesat la data de 05.01.2016
2. Ina-Maria Ropotică,2007, Violența intrafamilială, ProUniversitaria, București.
3. Rădulescu, M.Sorin,2001, „Sociologia violenței intrafamiliale, victime și agresori in familie”,
Luminalex, Bucuresti.
4. Valentina Rujoiu şi Octavian Rujoiu, 2012, “Violenţa în familie între percepţie socială şi
asumarea individuală”, editura ASE, Bucureşti.
5. www.anpf.ro accesat la data de 06.01.2016

6. Asociația A.F.I-ProFamilia, „Ghid de bune practici în lucrul cu victimele violenței în

familie”,2008, Mesagerul, Bucuresti.
7. http://medlive.hotnews.ro/violenta-domestica-va-fi-introdusa-in-programa-de-sanatate-si-
asistenta-sociala-consecinte-medicale-ale-violentei-in-familie.html accesat la data de 06.01.16
8. http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/viewFile/28/98 accesat în data
de 07.01.2016