Ministerul Administraţiei şi Internelor

Spitalul de Urgenţă “Prof. Dr. Dimitrie Gerota”

Secţia Neurologie

PDSS
(Panic Disorder Severity Scale – Scala de Severitate a Tulburării de Panică)

1. FRECVENŢA ATACULUI DE PANICĂ, INCLUZÂND EPISOADELE CU

SIMPTOMATOLOGIE LIMITATĂ (ESL).
În ultimele 2 săptămâni, câte atacuri de panică complete aţi avut, din cele cu 4 sau mai multe simptome?
Dar ESL, din cele cu mai puţin de 4 simptome? În medie, aţi avut mai mult de un ESL pe zi?
 0 = nu există panică sau ESL.
 1 = mai puţin decât media de un atac de panică complet pe săptămână şi nu mai mult de un ESL pe
zi.
 2 = moderat, 1-2 atacuri de panică complete pe săptămână şi/ sau multiple ESL pe zi.
 3 = sever, mai mult de 2 atacuri complete pe săptămână, dar nu mai mult de unul pe zi în medie.
 4 = extrem, atacurile de panică complete au loc mai mult de o dată pe zi.

2. DISCONFORT ÎN TIMPUL ATACURILOR DE PANICĂ, INCLUDE ESL.

În ultimele 2 săptămâni, când aţi avut atacuri de panică sau ESL, cât de mult disconfort v-au cauzat?
 0 = nu au existat atacuri de panică sau ESL sau nici un disconfort în timpul episoadelor.
 1 = oarecare disconfort dar capabil să îşi continue activitatea cu puţină sau fără interferenţă.
 2 = disconfort moderat, dar încă controlat, capabil să continue activitatea şi/ sau să menţină
concentrarea , dar face asta cu dificultate.
 3 = sever, disconfort şi interferenţă marcante, pierderea concentrării şi/ sau trebuie să stopeze
activitatea, dar poate rămâne în cameră sau situaţie.
 4 = disconfort extrem, sever şi invalidant, trebuie să stopeze activitatea , va părăsi camera şi
situaţia dacă e posibil, altfel rămâne, incapabil să se concentreze, cu disconfort extrem

3. SEVERITATEA ANXIETĂŢII ANTICIPATORII

În ultimele 2 săptămâni, în medie, cât v-aţi îngrijorat, v-aţi simţit înfricoşat în legătură cu momentul în
care următorul dumneavoastră atac de panică va apărea sau cu ce ar putea însemna atacurile de panică
asupra sanătăţii dvs. fizice sau mentale?
 0 = nici o grijă despre panică.
 1 = frică ocazională, grijă sau aprehensiune despre panică.
 2 = moderat, adesea îngrijorat, temător sau aprehensiv, dar are perioade fără anxietate.
 3 = sever, preocupat de frică, grijă sau aprehensiune în legatură cu panica, interferenţă substanţială.
 4 = extrem, o anxietate aproape constantă şi invalidantă, nu reuşeşte să îndeplinească sarcini
importante din cauza fricii, grijii sau aprehensiunii despre panică.

4. FRICA AGORAFOBICĂ/ EVITAREA

În ultimele 2 săptămâni au existat locuri unde v-aţi simţit înfricoşat sau pe care le-aţi evitat deoarece
credeaţi că, dacă aţi avea un atac de panică, ar fi dificil să obţineţi un ajutor sau să plecaţi uşor?
 0 = nimic, nici o frică sau evitare.
 1 = frică şi/ sau evitare ocazională, dar de obicei confruntă sau suportă situaţia. Există o mică
modificare sau nici o modificare a stilului de viaţă.
  2 = moderat, frică şi/ sau evitare notabilă, dar încă controlabilă, evită situaţiile temute, dar le poate
confrunta cu un companion. Există unele modificări în stilul de viaţă, dar per ansamblu
funcţionarea nu este invalidată.
 3 = sever, evitare extensivă, modificarea substanţială a stilului de viaţă este cerută pentru a
acomoda fobia, făcând să fie dificil de controlat activităţile uzuale.
 4 = extrem, frică şi/ sau evitare pervazivă, invalidantă. Modificare extensivă în stilul de viaţă, este
cerută astfel încât sarcinile importante nu sunt îndeplinite.

5. SENZAŢII DE FRICĂ/ EVITARE LEGATE DE PANICĂ.

Uneori oamenii cu tulburare de panică experimentează senzaţii fizice care pot fi reminiscenţe ale panicii şi
îi fac să se simtă înspăimântaţi sau inconfortabil. În ultimele 2 săptămâni, aţi evitat să faceţi ceva deoarece
aţi gândit că ar putea cauza aceste senzaţii fizice inconfortabile?
 0 = nici o teamă sau evitare a situaţiilor care provoacă senzaţii fizice incomfortabile.
 1 = frică şi/ sau evitare ocazionale, dar de obicei va confrunta sau îndura cu puţin disconfort
situaţiile care provoacă senzaţii fizice. Este o mică modificare a stilului de viaţă.
 2 = moderat, evitare notabilă, dar încă controlabilă; există modificare definită, dar limitată a
stilului de viaţă, astfel că, per ansamblu, funcţionarea nu este afectată.
 3 = sever, evitare extensivă, cauzează modificare substanţială a stilului de viaţă sau interferenţă în
funcţionare.
 4 = extrem, evitare pervazivă şi invalidantă. Modificarea extensivă în stilul de viaţă este cerută
astfel încât sarcinile importante sau activităţile nu sunt îndeplinite.

6. INVALIDAREA/ INTERFERENŢA ÎN FUNCŢIONAREA ÎN MUNCĂ DATORITĂ

TULBURĂRII DE PANICĂ.
În ultimele 2 săptămâni, considerând toate simptomele, atacurile de panică, ESL, anxietatea anticipatorie
şi simptomele fobice, cât de mult tulburarea dvs. de panica interferează cu abilitatea dvs. de a vă face
slujba?
 0 = nici o invalidare datorată simptomelor tulburării de panică.
 1 = uşoară interferenţă, simte că slujba e dificil de făcut, dar performanţa este încă bună.
 2 = moderat, simptomele cauzează interferenţa regulată, definită dar încă controlabilă. Performanţa
la slujbă a suferit dar alţii spun că munca este încă adecvată.
 3 = sever, cauzează invalidare substanţială în performanţa ocupaţională, astfel încât alţii au
observat, poate fi absenteism sau incapacitate de a performa deloc în unele zile.
 4 = extrem, simptome incapacitante, incapabil de muncă.

7. INVALIDARE/ INTERFERENŢĂ ÎN FUNCŢIONAREA SOCIALĂ DATORITĂ TULBURĂRII

DE PANICĂ.
În ultimele 2 săptămâni, considerând toate simptomele tulburării de panică împreună, cât de mult au
interferat cu viaţa dvs. socială?
 0 = nici o interferenţă.
 1 = uşoară interferenţă, calitatea comportamentului social este afectată, dar funcţionarea socială
este încă adecvată.
 2 = moderat, interferenţa definită cu viaţa socială încă controlabilă. Este o marcată descreştere în
frecvenţa activităţilor sociale şi/ sau calitatea interacţiunilor interpersonale, dar este încă în stare să
se implice în cele mai uzuale activităţi sociale.
 3 = sever, cauzează afectare substanţială în performanţa socială. Se poate forţa să interacţioneze cu
alţii, dar nu simte nici o plăcere să funcţioneze în situaţii interpersonale.
 4 = extrem, simptome invalidante, rar interacţionează cu alţii, poate să fi încheiat o relaţie din
cauza tulburării de panică.

SCOR TOTAL NB 14 – SEVERITATE MODERATA

 scoring the PDSS
Here are guidelines for interpreting scores on the Panic Disorder Severity Scale:

border- slightly moderately

normal markedly ill
line ill ill
without
0-1 2-5 6-9 10-13 > or = 14
agoraphobia
with
0-2 3-7 8-10 11-15 > or = 16
agoraphobia
The scale was developed by Shear and colleagues (1997), tested for reliability & validity (2001), and now
has evidence-based guidelines for interpreting the scores (2009).

Shear, M. K., T. A. Brown, et al. (1997). "Multicenter Collaborative Panic Disorder Severity Scale." Am J Psychiatry 154(11): 1571-1575.
OBJECTIVE: To address the lack of a simple and standardized instrument to assess overall panic disorder severity, the authors developed a
scale for the measurement of panic disorder severity. METHOD: Ten independent evaluators used the seven-item Panic Disorder Severity
Scale to assess 186 patients with principal DSM-III-R diagnoses of panic disorder (with no or mild agoraphobia) who were participating in
the Multicenter Collaborative Treatment Study of Panic Disorder. In addition, 89 of these patients were reevaluated with the same scale after
short-term treatment. A subset of 24 patients underwent two independent assessments to establish interrater reliability. Internal consistency,
convergent and discriminant validity, and sensitivity to change were also determined. RESULTS: The Panic Disorder Severity Scale was
associated with excellent interrater reliability, moderate internal consistency, and favorable levels of validity and sensitivity to change.
Individual items showed good convergent and discriminant validity. Analysis suggested a two-factor model fit the data best.
CONCLUSIONS: The Panic Disorder Severity Scale is a simple, efficient way for clinicians to rate severity in patients with established
diagnoses of panic disorder. However, further research with more diverse groups of panic disorder patients and with a broader range of
convergent and discriminant validity measures is needed. (Am J Psychiatry 1997; 154:1571-1575)

Shear, M. K., P. Rucci, et al. (2001). "Reliability and validity of the Panic Disorder Severity Scale: replication and extension." J Psychiatr Res
35(5): 293-6.
The Panic Disorder Severity Scale (PDSS) is a recently developed seven-item instrument to rate overall severity of Panic Disorder. The scale
has previously shown good psychometric properties in a sample of Panic Disorder patients with no more than mild agoraphobia. The purpose
of this paper is to confirm reliability and validity, to provide an estimate of a cut-score discriminating the presence or absence of current
DSM-IV Panic Disorder, and to determine the factor structure of the instrument. Procedures: 104 psychiatric outpatients, including 54 with
current Panic Disorder, underwent structured diagnostic assessment and the PDSS interview. The PDSS was repeated within 3-17 days.
Results: we confirmed reliability and validity of the instrument and found a one-factor solution fit the data. A cut-off score of eight identifies
patients with current panic with a sensitivity of 83.3%, and a specificity of 64%. Conclusion: the PDSS is a simple, reliable instrument for use
in Panic Disorder studies. A cut-score of eight may be useful as a tool to screen patients in settings such as primary care, for diagnosis-level
symptoms.

Furukawa, T. A., M. Katherine Shear, et al. (2009). "Evidence-based guidelines for interpretation of the Panic Disorder Severity Scale."
Depress Anxiety 26(10): 922-9.
BACKGROUND: The Panic Disorder Severity Scale (PDSS) is promising to be a standard global rating scale for panic disorder. In order for
a clinical scale to be useful, we need a guideline for interpreting its scores and their changes, and for defining clinical change points such as
response and remission. METHODS: We used individual patient data from two large randomized controlled trials of panic disorder (total
n=568). Study participants were administered the PDSS and the Clinical Global Impression (CGI)--Severity and --Improvement. We applied
equipercentile linking technique to draw correspondences between PDSS and CGI-Severity, numeric changes in PDSS and CGI-
Improvement, and percent changes in PDSS and CGI-Improvement. RESULTS: The interpretation of the PDSS total score differed according
to the presence or absence of agoraphobia. When the patients were not agoraphobic, score ranges 0-1 corresponded with "Normal," 2-5 with
"Borderline," 6-9 with "Slightly ill," 10-13 with "Moderately ill," and 14 and above with "Markedly ill." When the patients were agoraphobic,
score ranges 3-7 meant "Borderline ill," 8-10 "Slightly ill," 11-15 "Moderately ill," and 16 and above "Markedly ill." The relationship
between PDSS change and CGI-Improvement was more linear when measured as percentile change than as numeric changes, and was
indistinguishable for those with or without agoraphobia. The decrease by 75-100% was considered "Very much improved," that by 40-74%
"Much improved," and that by 10-39% "Minimally improved." CONCLUSION: We propose that "remission" of panic disorder be defined by
PDSS scores of five or less and its "response" by 40% or greater reduction.