Banii

Originea, evolutia si functiile banilor

Schimbul de bunuri si servicii in societatile timpurii se desfasura pe baza unei intelegeri mutuale, de
obicei, intre vecini. In decursul timpului, el se concentra in locuri special amenajate, denumite piete. Chiar si
azi utilizam notiunea de “ economie de piata” pentru a ne referi la o societate in care indivizii ( grupurile)
sunt specializati in activitati productive si isi indeplinesc cea mai mare parte a dorintelor ( nevoilor) prin
schimb volunar acceptat de partile contractante. Deci, specializarea trebuie insotita de schimb.
Trocul sau cum mai era denumit in societatile timpurii “ barterul” este specific economiilor de piata
primitive. Barterul era insa un proces costisitor in termenii timpului cheltuit pentru descoperirea unui schimb
satisfacator, deoarece acesta presupunea o dubla coincidenta a dorintelor.
In diferite epoci, din diferite motive, diferitele popoare si civilizatii au acceptat diferiti mijlocitori ai
schimbului, acestea fiind primele forme de bani cunoscute de societatea omeneasca. De exemplu: argila si
ceramica, carapacea de broasca testoasa, dintii de delfin, vite, porci, tutun, lana, sare etc. In cele din urma a
fost preferat aurul, datorita calitatilor lui ( inalterabil, omogenitate fizica naturala, divizibilitate fara pierdere
de valoare, usor prelucrabil, avand o valoare mare intr-un volum mic, fiind relativ usor si ieftin de
transportat). La inceput, aurul a circulat in calitate de bani sub forma de bucati brute, apoi de lingouri si bare
de greutati egale. Principalul neajuns al acestei situatii consta in necesitatea cantaririi si verificarii puritatii
aurului la fiecare act de vanzare-cumparare. Acest neajuns a fost inlaturat prin marcarea lingourilor si
barelor, mai intai de catre negustori, apoi de capetenii feudale, orase si state. Astfel au aparut monedele de
aur.
Pe teritoriul Romaniei, primele monede autohtone au fost drahmele din argint, batute in orasul pontic
Histria in sec. V- IV i.e.n. Omenirea a folosit monede metalice cu valoare intrinseca, mai intai din aur si din
argint, apoi din diferite aliaje, timp de peste 26 de secole.
Monedele de aur din epoca moderna erau perfect rotunde, echilibrate, bine reliefate, cu inscriptii
clare, zimtate pe margini, emise unor legi monetare precise. Acestea au inceput sa fie batute in Europa
aproximativ din sec. al XVIII- lea. In primul deceniu al secolului al XX-lea, toate statele europene aveau
moneda de aur proprie. Statul stabilea prin lege numele, greutatea, titlul si capacitatea monedei de a circula si
stinge obligatii. In functie de titlu si greutate se stabileau raporturi de schimb intre diferitele monede de aur.
Deoarece pentru cumparatorii de valoare mica ar fi fost necesare monede foarte mici de aur, care nu
se puteau confectiona, alturi de monedele de aur au circulat si monede divizionare din argint, arama si alte
metale. Aparitia monedelor divizionare din alte metale decat aurul nu inseamna decat separarea functiei
banilor de valoarea lor, fapt demonstrat practic ca in calitate de bani pot functiona si alte lucruri lipsite de
valore, dar care sunt insemne ale valorii, astfel ca incepand cu sec al X-lea in China, respectiv sec XVI-
XVII in Europa, apar si alte mijloace de schimb, respectiv bancnotele sau banii de credit.
Bancnotele au fost semne ale valorii care certificau ca posesorul lor este creditorul bancii emitente
pentru suma de bani specificata pe bancnota. Aceste au circulat ca monede-hartie, fiind convertibile , la
cerere, in moneda metalica cu valoare deplina. Monedele au inlocuit la inceput cambiile ( emise de
particulari) depuse la bancile comerciale pentru scontare.
Faptul ca banii nu pot fi creati, la dorinta, de catre persoane private sau agenti economici si ca exista
in cantitati limitate ii incadreaza in categoria bunurilor economice rare.
In zilele noastre, banii se prezinta sub urmatoarele forme:
 Hartia- moneda de diferite cupiuri ( valori nominale)
 Moneda divizionara metalica ( pentru operatiuni de mica dimensiune);
 Banii de depozit sau de cont, adica disponibilitatile
aflate in conturile bancare ale diferitelor persoane sau agenti economici. Aceste disponibilitati apar prin
depunerea de catre anumite persoane sau firme a unor bunuri, devize, numerar la banci sau alte institutii
financiare. Depozitele respective pot fi:
1. la vedere, in situatia in care proprietarul depozitului il poate retrage ( partial sau
total) in orice moment;
2. la tremen, in situatia in care retragerea depozitului este conditionata de
scurgerea unei perioade determinate de timp.
In schimbul acestor depozite, banca poate elibera creditorilor cecuri, cartele speciale, cartele
magnetice, etc. care servesc ca mijlocirea schimbului sau la stingerea unor obligatii. De asemenea,
pe baza depozitelor existente, banca face decontarile prin virament ( transfer dintr-un cont in altul)
intre agentii economici (conditionate si de prezentarea unor documente doveditoare ale realizarii
operatiunii ce atrage decontarea), si deschide credite pentru diferiti agenti economici.
Banii sunt orice bun cu destinatia speciala de a servi ca instrument de schimb si etalon
de masurare, evluare penrtu toate celelalte bunuri.

Functiile banilor
 In desfasurarea vietii economice, banii indeplinesc urmatoarele functii: de evaluare, mijloc de
schimb, mijloc de plata, mijloc de stocare a valorii si bani universali.

1. Functia de evaluare, denumita de altfel si functia de masura a valorii, consta in aceea ca

toate marfurile sau activitatile isi gasesc valoarea masurata si exprimata in bani. Pentru aceasta, se
alege un etalon in fiecare tara, etalon ce cuprinde o cantitate din marfa bani, cu denumiri diferite ( $,
euro, leu etc). Pentru indeplinirea acestei functii nu este necesara prezenta efectiva a banilor, aceasta
fiind o operatie abstracta.
Exprimarea in bani a valorii marfurilor se numeste pret In prezent, renuntarea la etalonul aur
conduce la stabilirea valorii banilor astfel:
- pe piata interna, in functie de puterea de cumparare ( cantitatea de bunuri si
servicii care poate fi procurata cu ajutorul lor);
- pe piata externa, de raportul cu alte valute, in functie de cererea si oferta
valutei de referinta.

2. Functia de mijloc de schimb, este considerata in prezent cea mai importanta functie a
banilor; prin aceasta functie ei intermediaza schimbul de bunuri economice si il separa in doua acte,
asigurand fluiditatea operatiilor intre vanzator si cumparator. Pentru exercitarea acestei functii
prezenta banilor este obligatorie.
3. Ca mijloc de plata, banii servesc pentru achitarea unor datorii, pentru plata impozitelor, a
taxelor si altor obligatii. Aceasta functie a determinat aparitia banilor de credit. Semnul ei distinctiv
consta in faptul ca marfa sau serviciul incep sa fie consumate inainte de achitarea pretului ( se
lucreaza o jumatate de luna si apoi se plateste chenzina, se cumpara un bun de folosinta indelungata
si apoi se achita ratele, se contracteaza un imprumut si ulterior se plateste diurna).
4. Functia de mijloc de stocare a valorii si de rezerva baneasc a se mai numeste si functia de
economisire. Tezaurizarea clasica devenita inutila, ascundea banii in depozite sterile. Astfel,
cantitatea mare de metale pretioase iesea din circulatie, pierzandu-si functia principala de mijlocitor
al schimbului. In prezent, aurul fiind demonetizat, hartia sau moneda nu mai are sens sa fie
tezaurizata, neavand valoare in sine. Ea poate fi economisita prin depunere la banci, care o pun in
circulatie, existand oricand posibilitatea transformarii in bunuri sau servicii. Intensitatea manifestarii
acestei functii de economisire depinde de mentinerea puterii de cumparare a banilor si de increderea
celor care ii detin ca acestia isi mentin valoarea in viitor.
5. Functia de bani universali se refera la circulatia banilor in afara tarii pentru plati,
transferuri internationale, schimburi de marfuri. Initial, aceasta functie a fost indeplinita numai de
metale pretioase, deoarece garantiile oferite de fiecare stat nu puteau depasi garantiile nationale. Ca
urmare a intensificarii schimburilor internationale, in prezent si banii de hartie indeplinesc aceasta
functie, in masura in care sunt recunoscuti de Comunitatea Internationala ($, euro, yen, franc).

Banii sunt una dintre cele mai sofisticate si ingenioase inventii ale societatii umane. Ei sunt
simbolul avutiei, al puterii economice. Insa banii nu trebuie fetisizati pentru ca nevoile umane nu se
satisfac in mod direct cu banii, ci cu bunurile si serviciile procurate cu ajutorul lor. Aristotel
afirmaca “a fi bogat in bani si sarac in hrana este o aberatie”.

Bibliografie:

 Doina Catana- “ Fundamente teoretice”- vol I, 1993

 Maria Ana Georgescu- “Economie. Introducere in microeconomie”, 2002.