L nr. 107 publicat în M.Of. nr.

244 din data: 10/08/96

L107/1996

Modificată prin Legea 310 din 2004

LEGEA apelor

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

LEGEA apelor

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Adaugat
Modificat

Art. 1. — (1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată,

element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi
productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea
echilibrului ecologic.
(1^1) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care
trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.
(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în
valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general
(3) Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi
conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile
prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări
specifice.
(4) Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le
administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din
convenţiile internaţionale la care România este parte.
(5) Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei legi lucrările care se
construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se
produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de
curgere a acestora.
(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării
durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării
daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea
ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece
echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă
în acestea.
Art. 2. — Prevederile prezentei legi au ca scop:
a) conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi asigurarea unei
curgeri libere a apelor;
b) protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor
resurselor de apă, a malurilor şi albiilor sau cuvetelor acestora;
c) refacerea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;

1
d) conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice;
e) asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi a salubrităţii publice;
f) gospodărirea durabilă a apei şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestei resurse,
cu menţinerea şi cu ameliorarea calităţii şi regenerării naturale a apelor;

g) apărarea împotriva inundaţiilor şi oricăror alte fenomene hidrometeorologice

periculoase;
h) satisfacerea cerinţelor de apă ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a
transporturilor, aquaculturii, - turismului, agrementului şi sporturilor nautice, ca şi ale
oricăror alte activităţi umane.
i) integrarea aspectelor cantitative şi calitative atât pentru apele de suprafaţă, cât şi
pentru apele subterane care aparţin aceluiaşi sistem ecologic, hidrologic şi
hidrogeologic;
j) asigurarea protecţiei ecosistemelor acvatice situate în imediata vecinătate a
coastelor, în golfuri sau aflate în Marea Neagră;
k) promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecţiei pe termen lung a
resurselor disponibile de apă;
l) conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice
pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe
prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor
de substanţe prioritar periculoase;
m) reducerea progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare;
n) atingerea obiectivelor Convenţiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării în
ceea ce priveşte încetarea sau eliminarea etapizată a evacuărilor, emisiilor sau
pierderilor de substanţe prioritare pentru atingerea în mediul marin a concentraţiilor
acestor substanţe aproape de valorile fondului natural şi aproape de valoarea zero
pentru substanţele de sinteză;
o) prevenirea deteriorării ulterioare, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor
acvatice şi, în ceea ce priveşte cerinţele de apă, a ecosistemelor terestre şi a zonelor
umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice.
Art. 2^1. - (1) Obiectivele protecţiei apelor şi mediului acvatic sunt:
a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de ape de suprafaţă;
b) protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în
scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 11,
până la data de 22 decembrie 2015;
c) protecţia şi îmbunătăţirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic
modificate în scopul realizării unui potenţial ecologic bun sau a unei stări chimice
bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 11, până la data de 22
decembrie 2015;
d) reducerea progresivă a poluării datorate substanţelor prioritare şi încetarea sau
eliminarea treptată a evacuărilor şi a pierderilor de substanţe prioritar periculoase;
e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea
deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane;
f) protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de ape subterane şi
asigurarea unui echilibru între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu
scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile
anexei nr. 11, până la data de 22 decembrie 2015;
g) inversarea oricărei tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiei
oricărui poluant rezultate din impactul activităţii umane, pentru a reduce în mod
progresiv poluarea apei subterane.
(2) Condiţiile şi obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic, specifice zonelor
protejate cuprinse în anexa nr. 12, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22
decembrie 2015, cu excepţia cazului când este altfel prevăzut în legislaţia pe baza
căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.

2
(3) În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv
dintre cele prevăzute la alin. (1) şi (2), corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai
sever dintre aceste obiective.
Art. 2^2. - (1) În scopul realizării unei protecţii eficiente şi integrate a tuturor apelor şi
a mediului acvatic şi al realizării obiectivelor de protecţia apelor şi mediului acvatic
ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă şi desemnarea
corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile
prevăzute în anexa nr. 13.
(2) Un corp de apă de suprafaţă este desemnat ca fiind artificial sau puternic
modificat, atunci când:
a) schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă, necesare
pentru atingerea stării ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante
asupra mediului în general, navigaţiei, inclusiv amenajarea facilităţilor portuare sau
de agrement, activităţilor pentru scopul cărora este stocată apa, cum sunt
alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigaţiile, regularizarea curgerii apei,
apărarea împotriva inundaţiilor, drenajul terenurilor şi a altor activităţi egale ca
importanţă cu cele prevăzute pentru dezvoltarea durabilă;
b) caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă, impuse de folosinţele
beneficiare, nu pot să fie realizate în mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnică
sau costuri disproporţionate, prin alte mijloace care sunt în mod semnificativ opţiuni
mai bune din punct de vedere al protecţiei mediului.
(3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele
desemnării vor fi prezentate în schemele directoare de amenajare şi management
ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare.
Art. 2^3. - Termenele limită prevăzute la art. 21 pot fi extinse în scopul realizării
etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apă, numai în situaţia în care nu se
produc deteriorări ale stării corpurilor de apă afectate şi atunci când sunt îndeplinite
condiţiile următoare:
a) îmbunătăţirile necesare ale stării corpurilor de apă nu pot fi realizate în mod
rezonabil până la termenul limită stabilit la art. 21, din cel puţin unul dintre
următoarele motive:
- gradul îmbunătăţirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, în etape
care depăşesc termenul limită;
- finalizarea îmbunătăţirilor până la termenul limită este extrem de costisitoare;
- condiţiile naturale nu permit îmbunătăţirea stării corpului de apă până la termenul
limită;
b) extinderea termenului limită şi motivele acesteia sunt stabilite şi explicate în mod
specific în schema directoare;
c) extinderea termenului trebuie să se limiteze la cel mult două reactualizări
ulterioare ale schemei directoare, cu excepţia cazurilor în care condiţiile naturale sunt
de aşa natură încât obiectivele nu pot fi realizate în această perioadă;
d) în schema directoare este prezentat un rezumat al măsurilor necesare pentru a
aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită
extins, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor
operaţionale şi planificarea implementării acestora. Orice revizuire a aplicării acestor
măsuri şi un rezumat al măsurilor adiţionale se includ, de asemenea, în
reactualizările ulterioare ale schemei directoare.
Art. 2^4. - În situaţia în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte
afectate de activitatea umană sau condiţiile naturale sunt de asemenea natură încât
obiectivele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2) sunt nerealizabile sau implică costuri
disproporţionate, pot fi adoptate obiective mai puţin severe numai dacă sunt
îndeplinite condiţiile următoare:
a) necesităţile socioeconomice şi de protecţie a mediului determinate de astfel de
activităţi umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opţiune

3
semnificativ mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului şi care nu implică
cheltuieli disproporţionate;
b) pentru apele de suprafaţă se asigură cea mai bună stare ecologică şi chimică care
poate fi atinsă, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din
cauza naturii activităţii umane sau poluării;
c) pentru apele subterane se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune
a apelor subterane, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil
din cauza naturii activităţii umane sau poluării;
d) nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă;
e) obiectivele mai puţin severe stabilite, precum şi motivele deciziei de stabilire a
acestora sunt menţionate în mod specific în schema directoare, iar aceste obiective
sunt revizuite la fiecare 6 ani.
Art. 2^5. - Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră
încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor
circumstanţe cu cauze naturale de forţă majoră, care apar în mod excepţional sau
care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundaţiile extreme şi seceta prelungită, sau dacă
este rezultatul circumstanţelor datorate accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod
rezonabil şi numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru prevenirea deteriorării suplimentare
a stării corpurilor de apă şi pentru a nu se compromite realizarea obiectivelor de
protecţia apelor şi mediului acvatic din alte corpuri de apă;
b) stabilirea în schema directoare a condiţiilor în care pot fi declarate circumstanţele
excepţionale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea
indicatorilor adecvaţi;
c) includerea în programul de măsuri din schema directoare a măsurilor ce trebuie
luate în astfel de condiţii excepţionale şi care nu trebuie să compromită refacerea
calităţii corpului de apă o dată ce circumstanţele sunt încheiate;
d) efectele circumstanţelor care sunt excepţionale sau care nu pot fi în mod rezonabil
prevăzute sunt reanalizate anual în conformitate cu prevederile art. 23 lit. a) şi sunt
luate toate măsurile practice în scopul aducerii corpului de apă la starea sa
anterioară efectelor acelor circumstanţe cât mai curând rezonabil din punct de
vedere practic;
e) un rezumat al efectelor circumstanţelor şi al măsurilor luate sau ce urmează a fi
luate în conformitate cu prevederile lit. a) şi d) este cuprins în schema directoare la
următoarea reactualizare a acesteia.
Art. 2^6. - (1) În cadrul fiecărui district de bazin hidrografic se identifică toate
corpurile de apă folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care
furnizează în medie mai mult de 10 m3/zi sau care deservesc mai mult de 50 de
persoane, precum şi acele corpuri de apă care se intenţionează să se folosească în
viitor în acest scop.
(2) Corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care
furnizează în medie mai mult de 100 m3/zi, se monitorizează în conformitate cu
prevederile anexei nr. 13.
Art. 2^7. - (1) Obiectivele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2) nu se consideră
neîndeplinite atunci când:
a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau,
acolo unde este cazul, a unui potenţial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii
deteriorării stării corpului de apă de suprafaţă sau subterană este rezultatul unor noi
modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă sau al
modificării nivelului corpurilor de apă subterane;
b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a
corpurilor de apă este rezultatul unor noi activităţi umane, în scopul dezvoltării
durabile.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ

4
următoarele condiţii:
a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru reducerea impactului negativ asupra
stării corpurilor de apă;
b) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt stabilite şi explicate în mod specific
în schema directoare, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
c) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt de interes public deosebit şi/sau
beneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 21
alin. (1) şi (2) sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse
sănătăţii umane, menţinerii siguranţei vieţii umane sau dezvoltării durabile;
d) deservirea folosinţelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau
deteriorări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate
tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace care sunt o
opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului.
Art. 2^8. - În vederea protecţiei şi conservării resurselor de apă de suprafaţă,
evacuările în aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordări combinate
prin stabilirea şi implementarea controlului emisiilor bazat pe cele mai bune tehnici
disponibile sau a valorilor limită importante ale emisiilor ori, în cazul impactului difuz,
a controlului şi a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului stabilite în
reglementările specifice privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării,
epurarea apelor uzate urbane, protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi
din surse agricole, evaluarea riscului şi descărcarea de substanţe periculoase în apă,
până la data de 22 decembrie 2012.
Art. 3. —(1) Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor
minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa
de 10 km2, malurile şi cuvetele lacurilor, precum şi apele subterane, apele maritime
interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul valorificabil,
marea teritorială şi fundul apelor maritime.
(2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu
depăşesc suprafaţa de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, aparţin
deţinătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii
acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanţă cu condiţiile generale
de folosire a apei în bazinul respectiv.
(3) Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei,
aparţin proprietarului albiei apei.
(4) Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care
este utilizată conform art. 9 alin. (2).
(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele şi crescătoriile piscicole
aflate în afara cursurilor de apă.
Art. 4. — (1) Resursele de apă, de suprafaţă şi subterane sunt monopol natural de
interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de
forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea
publică centrală din domeniul apelor.
(2) Apele din domeniul public se dau în administrare Regiei Autonome „Apele
Române“ de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în condiţiile legii.

(3) Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe căile navigabile se

face de către Ministerul Transporturilor, prin unităţi de profil.
(4) Faza atmosferică a circuitului apei în natură poate fi modificată artificial numai de
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi de cei autorizaţi de acesta, în
condiţiile legii.
Art. 5. — (1) Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scop potabil vor fi protejate
pentru evitarea deteriorării calităţii acestora şi pentru a reduce nivelul de tratare în
procesul de producere a apei potabile. În jurul surselor şi instalaţiilor de alimentare
cu apă potabilă, al surselor de ape minerale şi al lacurilor terapeutice se instituie

5
zone de protecţie sanitară cu regim sever sau cu regim de restricţii, precum şi
perimetre de protecţie hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor şi
instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale şi lacurilor şi
nămolurilor terapeutice se extinde şi asupra zonelor de protecţie sanitară cu regim
sever.
(2) Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede şi ariilor
protejate, a zonelor de protecţie sanitară, precum şi regimul privind navigaţia pe
cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare şi pe marea
teritorială, ca şi lucrările, construcţiile sau instalaţiile aferente sunt supuse
prevederilor prezentei legi şi reglementărilor specifice.
(3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum şi exercitarea pescuitului în
cursurile de apă naturale sau amenajate sunt supuse prevederilor prezentei legi şi
reglementărilor specifice.
(4) Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului şi a Ministerului Sănătăţii.
(5) Supravegherea calităţii apei potabile şi a apei de îmbăiere se asigură de către
autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii, precum şi de autorităţile publice
locale, conform prevederilor în vigoare.
Art. 5^1. - (1) La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor
protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scop
potabil şi zonele protejate cuprinse în anexa nr. 12.
(2) Registrul zonelor protejate va fi realizat şi reactualizat prin grija Administraţiei
Naţionale «Apele Române».
Art. 6. —(1) Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi integrată a apelor se
organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice
indivizibile de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea
apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafaţă şi subterane, atât sub
aspect cantitativ, cât şi calitativ, în scopul dezvoltării durabile.
(2) Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidarităţii umane şi interesului
comun, prin colaborare şi cooperare strânsă, la toate nivelurile administraţiei publice,
a utilizatorilor de apă, a reprezentanţilor colectivităţilor locale şi a populaţiei, pentru
realizarea maximului de profit social.
(3) România face parte din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea.
Pentru porţiunea din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este
cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele de coastă ale Mării Negre, se va
elabora planul de management al acestui bazin hidrografic internaţional, pe baza
schemelor directoare de management şi amenajare a apelor.
(4) Autoritatea competentă pentru elaborarea porţiunii de plan menţionate la alin. (3)
este autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
(5) Administrarea bazinelor hidrografice naţionale, menţionate în prezenta lege ca
bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către direcţiile de ape
ale Administraţiei Naţionale «Apele Române».
(6) La nivel naţional, sunt stabilite următoarele districte de bazin: Someş-Tisa,
Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi
Dobrogea-Litoral. Schema districtelor de bazin cu limitele acestora este prezentată
în anexa nr. 14.
Art. 6^1. - (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se
înfiinţează Administraţia Naţională «Apele Române», instituţie publică de interes
naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite
în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» care
funcţiona cu statut de regie autonomă.
(2) Administraţia Naţională «Apele Române» are în subordine direcţii de ape,
organizate la nivelul bazinelor hidrografice ca instituţii publice cu personalitate

6
juridică.
Art. 7. — (1) Elaborarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospodăririi
apelor, asigurarea coordonării şi controlului aplicării reglementărilor interne şi
internaţionale în acest domeniu se realizează de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului.
(2) Gestionarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, exploatarea lucrărilor de
gospodărire a apelor, precum şi aplicarea strategiei şi a politicii naţionale, cu
respectarea reglementărilor naţionale în domeniu, se realizează de Administraţia
Naţională «Apele Române» prin direcţiile de ape din subordinea acesteia.
(3) Pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor funcţionează: Consiliul
interministerial al apelor, Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice,
Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, Centrul român
de reconstrucţie a râurilor şi Comitetul naţional pentru Programul Hidrologic
Internaţional, organisme cu caracter consultativ.
(4) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Consiliului interministerial al
apelor şi Comisiei centrale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului, iar cele ale Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor
şi lucrărilor hidrotehnice, Centrului român de reconstrucţie a râurilor şi Comitetului
naţional pentru Programul hidrologic internaţional, prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente
ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul
apelor.
Art. 8. — Termenii tehnici folosiţi în prezenta lege au semnificaţia stabilită în anexa
nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

CAPITOLUL II
Regimul de folosire a apelor şi a albiilor

Secţiunea 1
Regimul de folosire a apelor

Art. 9. — (1) Dreptul de folosinţă a apelor de suprafaţă sau subterane, inclusiv a

celor arteziene, se stabileşte prin autorizaţia de gospodărire a apelor şi se exercită
potrivit prevederilor legale. Acest drept include şi evacuarea, în resursele de apă, de
ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de
zăcământ, după utilizare.
(2) Apele de suprafaţă sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor
sanitare şi de protecţie a calităţii apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat şi
alte trebuinţe gospodăreşti, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalaţii sau se
folosesc instalaţii de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv
satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii.
(3) Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere
apele marine şi apele interioare din afara zonelor de restricţie.
(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii
hidrogeologice.
Art. 10. — (1) Satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei are prioritate faţă de
folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, faţă de alte folosinţe,
alimentarea cu apă pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apă după
incendii, precum şi debitele necesare menţinerii echilibrului ecologic al habitatului
acvatic.
(2) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie, în folosul altor activităţi, este

7
interzisă.
(3) Apa potabilă distribuită organizat în centre populate poate fi utilizată şi în alte
scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrală a cerinţelor populaţiei,
animalelor şi ale unor activităţi care necesită apă de această calitate. Alimentarea cu
apă potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desfiinţată numai atunci când apar
cerinţe noi în alimentarea cu apă a populaţiei.
(4) Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt destinate în primul rând pentru
alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi
sănătăţii populaţiei. Aceste ape pot fi utilizate şi în alte scopuri, numai în baza
autorizaţiei de gospodărire a apelor.
(5) La planificarea şi la realizarea unor activităţi, cum sunt mineritul de suprafaţă,
derivaţiile de debite etc., ce pot influenţa rezerva de ape subterane sau pot modifica
reţeaua hidrografică de suprafaţă, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a
alimentărilor cu apă şi de protecţie împotriva inundaţiilor.
(6) Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de
realimentare artificială a corpurilor de apă subterană, cu apă provenind din orice
sursă de apă de suprafaţă sau subterană, numai în cazul în care nu este
compromisă atingerea obiectivelor prevăzute la art. 21, atât pentru sursă, cât şi
pentru corpul de apă subterană realimentat artificial.
(7) Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situaţia în care
cerinţele de apă ale bazinului în care se transferă sunt insuficiente atât pentru
populaţie, cât şi pentru menţinerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic şi nu
afectează situaţia bazinului din care se transferă.
Art. 11. — (1) În lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă
potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea peştilor
şi fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.
(2) În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de
furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influenţată calitatea apelor din
aval şi în conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 12. - (1) Utilizatorii de apă sunt obligaţi să economisească apa prin folosire
judicioasă. De asemenea, au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor
proprii şi, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.
(2) În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune
tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantităţi reduse de apă, precum şi
un consum mic de apă prin recircularea şi/sau refolosirea apei.
Art. 13. - Autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi Administraţia Naţională
«Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie
a folosirii apei, pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente,
secetei, inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei.

Art. 14. — (1) Dacă, din cauza secetei sau a altor calamităţi naturale, debitele de
apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se aplică restricţii
temporare de folosire a resurselor de apă.
(2) Restricţiile se stabilesc prin planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade
deficitare, elaborate de direcţiile de ape, după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu
avizul Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi cu aprobarea comitetului de
bazin. Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, denumite în
continuare planuri de restricţii, se aduc la cunoştinţă publicului.
(3) Metodologia de elaborare şi de aprobare a planurilor de restricţii şi procedura de
informare a publicului se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I. Această metodologie trebuie să ţină seama de priorităţile prevăzute la art. 10 şi de
importanţa socială şi economică a utilizatorilor autorizaţi.
(4) Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de

8
apă. Măsurile de restricţii se asimilează cu situaţia de forţă majoră.
(5) Pe durata aplicării planurilor de restricţii, prevederile autorizaţiei de gospodărire a
apelor se subordonează acestora.
Art. 15. — (1) Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.
(2) Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcţiunile apei se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
(3) Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecţia sanitară şi
monitorizarea calităţii apei potabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.
(31) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere şi referitoare la
supravegherea, inspecţia sanitară şi controlul zonelor naturale utilizate pentru
îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale din domeniul sănătăţii.
(4) Limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului şi a Ministerului Sănătăţii.
(5) Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor
reprezintă limitele maxime admise, iar depăşirea acestora este interzisă.
Art. 16. — (1) Pentru protecţia resurselor de apă, se interzic:
a) punerea în funcţiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente,
darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe, introducerea la obiectivele
economice existente de tehnologii de producţie modificate, care măresc gradul de
încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de
canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să
asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin
autorizaţia de gospodărire a apelor;
b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de
extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi
concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare; c)
aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele
lacurilor sau ale bălţilor, în Marea Neagră şi în zonele umede, precum şi depozitarea
pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel;
d) evacuarea de ape uzate în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în
bălţi, heleşteie sau în iazuri, cu excepţia iazurilor de decantare;
e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape
fecaloid menajere sau cu conţinut periculos;
f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora a vehiculelor, a altor
utilaje şi agregate mecanice, precum şi a ambalajelor sau obiectelor care conţin
substanţe periculoase;
g) spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate în
acest scop;
h) aruncarea sau evacuarea în instalaţii sanitare ori în reţelele de canalizare a
deşeurilor periculoase şi/sau substanţelor periculoase;
i) spălarea în cursurile de apă sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje
a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanţelor chimice de orice fel.
(2) În zonele de protecţie instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea şi
folosirea de îngrăşăminte, pesticide sau alte substanţe periculoase.
Art. 17. — În scopul folosirii raţionale şi protejării calităţii resurselor de apă, utilizatorii
de apă au următoarele obligaţii:
a) să adopte tehnologii de producţie cu cerinţe de apă reduse şi cât mai puţin
poluante, să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată, să elimine
risipa şi să diminueze pierderile de apă, să reducă poluanţii evacuaţi o dată cu apele
uzate şi să recupereze substanţele utile - conţinute în apele uzate şi în nămoluri;

9
a1) să reducă progresiv evacuările, emisiile şi pierderile de substanţe prioritare şi să
înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile şi pierderile substanţelor prioritar
periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de
substanţe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorităţii publice centrale din domeniul apelor;
a2) să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure
cerinţele calitative şi cantitative ale folosinţelor de apă;
b) să asigure realizarea, întreţinerea şi exploatarea staţiilor şi instalaţiilor de
prelucrare a calităţii apelor la capacitatea autorizată, să urmărească eficienţa
acestora prin analize de laborator şi să intervină operativ pentru încadrarea
indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite
prevăzute prin autorizaţia de gospodărire a apelor;
c) să respecte cu stricteţe disciplina şi normele tehnologice în activităţile de producţie
care folosesc apa şi evacuează ape uzate, precum şi în staţiile şi instalaţiile de
prelucrare a calităţii apelor;
d) să urmărească, prin foraje de observaţii şi control, starea calităţii apelor subterane
din zona de influenţă a staţiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de
substanţe periculoase, produse petroliere şi a reziduurilor de orice fel.
Art. 18. — Utilizatorii de apă, amplasaţi pe teritoriul localităţilor sau pe platformele
industriale, pot evacua apele uzate în reţelele de canalizare publică sau în cele ale
platformelor industriale numai cu acceptul şi cu respectarea condiţiilor stabilite de
deţinătorul acestor reţele şi numai dacă staţiile de epurare finală ale localităţilor sau
platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar şi capacităţi
disponibile. În toate cazurile este obligatorie pre- epurarea locală a apelor uzate
provenite de la aceşti utilizatori.
Art. 19. — (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia asigurării
gospodăririi eficiente a apei distribuite în localităţi, precum şi colectarea apelor
meteorice, canalizarea şi epurarea apelor uzate.
(2) Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor şi comunelor cu distribuţie
stradală, fără branşamente la locuinţe, este condiţionată de asigurarea scurgerii apei
prin rigole stradale şi programul de realizare etapizată a canalizării şi epurării acestor
ape.
(3) Persoanele fizice şi juridice care exploatează staţiile şi instalaţiile de epurare au
obligaţia să realizeze urmărirea continuă, prin analize de laborator, a modului de
funcţionare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor şi să pună
aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de inspecţie şi control.
Art. 20. — (1) Apele de mină sau de zăcământ pot fi evacuate în cursuri de apă,
numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele
admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafaţă.
(2) Apele uzate industriale, apele de mină sau de zăcământ, pentru care nu există
tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai în straturi de
foarte mare adâncime, în formaţiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau
alte substanţe sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt
permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii şi măsuri speciale şi a
avizului de gospodărire a apelor.
(3) Apa subterană pompată din mine, cariere sau asociată cu construcţia sau
întreţinerea construcţiilor poate fi reinjectată în subteran cu condiţia eliminării oricăror
posibilităţi de poluare a apei subterane.
(4) Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta în formaţiuni geologice
care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinţe.
(5) În cazul în care există o cerinţă majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz
natural sau gaz petrol lichefiat sau atunci când este necesară prevenirea unui pericol
prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apei subterane se poate injecta gazul
natural sau gazul petrol lichefiat şi în alte formaţiuni geologice decât cele menţionate

10
la alin. (4).
(6) Injectarea de substanţe pentru caracterizarea, protecţia sau remedierea corpurilor
de apă este limitată la cantităţile strict necesare pentru scopuri ştiinţifice.
Art. 21. — (1) Topirea teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile în cursuri de apă,
canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălţi este interzisă. Operaţiunile de
topire pot fi efectuate în locuri special amenajate şi în baza autorizaţiei de
gospodărire a apelor.
(2) Tăbăcirea pieilor este permisă numai în condiţiile prevăzute în autorizaţia de
gospodărire a apelor.
Art. 22. — (1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligaţia de a realiza
instalaţii specializate pentru colectarea, preluarea şi epurarea corespunzătoare a
apelor uzate provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau din scăpări accidentale.
(2) Evacuarea în apele de suprafaţă sau maritime a apelor uzate neepurate,
provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau de foraj marin, precum şi a produselor
petroliere de la reţeaua aferentă de transport, este interzisă.
Art. 23. — (1) Administraţia Naţională«Apele Române», prin direcţiile de ape,
organizează şi desfăşoară activitatea de prevenire a poluărilor accidentale şi de
înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcţie de condiţiile
specifice bazinelor hidrografice respective şi de natura substanţelor poluante ce pot fi
evacuate accidental.
(2) Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa
sunt obligate să întocmească planuri proprii de prevenire şi de combatere a poluărilor
accidentale, posibil a se produce ca urmare a activităţii lor, şi să le pună în aplicare în
caz de necesitate.
(3) Elaborarea planurilor de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale se
face potrivit metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului.
(4) Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa,
care au produs o poluare accidentală, sunt obligate să ia măsuri imediate pentru
înlăturarea cauzelor, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora şi să informeze
imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.
(5) Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să ia în considerare orice informaţie
provenită de la persoane fizice sau juridice, altele decât utilizatorii sau cei care au
produs poluarea accidentală, să identifice poluantul şi cauzele poluării.
(6) Poluarea intenţionată se pedepseşte.
(7) În caz de poluare accidentală, unităţile de gospodărire a apelor vor avertiza
imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice ale localităţilor din aval pentru a
lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor.
(8) Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţialii poluatori, precum şi unităţile de
gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor
navigabile şi ceilalţi utilizatori de apă au obligaţia dotării cu mijloace specifice de
intervenţie în cazuri de poluări accidentale.
(9) Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentală a
apei sunt obligaţi să le utilizeze, indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare.
Art. 24. — (1) Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate
de o poluare accidentală produsă în amonte sau de distrugerea unei construcţii de
retenţie a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau
juridică ce se face vinovată, potrivit legii.
(2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către
Regia Autonomă „Apele Române“, pentru înlăturarea efectelor poluării accidentale,
se suportă de cel care a produs poluarea.
(3) Cel care a produs poluarea suportă şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea
evoluţiei undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum şi de constatare
a efectelor poluării.

11
 Secţiunea a 2–a
Regimul de folosire a albiilor

Art. 25. — (1) Pe malurile apelor aparţinând domeniului public, dacă nu sunt impuse
restricţii, orice persoană fizică are dreptul de acces liber, pe propria răspundere,
pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor şi
riveranilor.
(2) În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor,
accesul este permis în condiţiile stabilite de deţinătorii acestor zone şi cu respectarea
prevederilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, eliberată acestora.
(3) Circulaţia pe cursurile de apă, lacuri naturale sau pe mare, cu bărci de agrement
fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor şi
reglementărilor legale.
(4) Dreptul de folosinţă a albiilor minore, a plajei şi a ţărmului mării, în alte scopuri
decât cele prevăzute în alin. (1), se dobândeşte numai după obţinerea autorizaţiei de
gospodărire a apelor.
Art. 26. — (1) Deţinătorii terenurilor din aval sunt obligaţi să primească apele ce se
scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.
(2) Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apă, care pot constitui
obstacol în curgerea naturală a apelor, vor fi astfel concepute, realizate şi exploatate
încât să nu influenţeze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a
stabilităţii acestor lucrări, a albiilor minore şi a malurilor, cât şi pentru prevenirea unor
efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de
cerinţe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deţinătorii lor, în condiţiile
şi la termenele stabilite de Regia Autonomă „Apele Române“. În caz contrar,
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, prin unităţile sale teritoriale, este
abilitat să aplice sancţiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Regiei Autonome
„Apele Române“.
(3) Obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în
orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.
(4) Deţinătorii de lucrări pe cursul de apă sau care au legătură cu apele, care au
suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerinţelor prevăzute la alin. (2), au
dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate.
Art. 27. — Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone
de protecţie, inclusiv navigaţia, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale
sau recoltarea stufului, precum şi exploatarea fondului piscicol şi pescuitul sportiv se
vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor şi albiilor
cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcţiilor,
lucrărilor sau instalaţiilor existente în albii şi să influenţeze cât mai puţin folosirea
apelor de către alţi utilizatori. În nici o situaţie nu este permisă deteriorarea calităţii
apei.

Secţiunea a 3–a
Regimul de servituţi şi de expropriere

Art. 28. — (1) Riveranii sunt obligaţi să acorde drept de servitute, avându-se în
vedere zone anume stabilite de comun acord cu Regia Autonomă „Apele Române“,
fără a percepe taxe, pentru:
a) trecerea sau circulaţia personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor,
în scopul îndeplinirii acestora;
b) amplasarea, în albie şi pe maluri, de borne, repere, aparate de măsură şi control
sau alte aparate ori instalaţii necesare executării de studii privind regimul apelor,
precum şi accesul pentru întreţinerea instalaţiilor destinate acestor activităţi;

12
c) transportul şi depozitarea temporară a materialelor şi utilajelor pentru intervenţii
operative privind apărarea împotriva inundaţiilor;
d) transportul şi depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum şi circulaţia
acestora şi a personalului, în cazul executării de lucrări de întreţinere şi de reparaţii.
(2) În cazul în care, prin exercitarea acţiunilor prevăzute la alin. (1), se produc
pagube, deţinătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii.
Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocaţii bugetare, pentru
situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi din fondurile proprii ale persoanelor
juridice care au produs pagubele, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d).
Art. 29. — (1) Pentru realizarea unor lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice şi
a altor lucrări hidrotehnice de utilitate publică, cum ar fi: baraje şi lacuri de acumulare
cu anexele acestora, centrale hidroelectrice, derivaţii de debite între cursuri de apă,
lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, sisteme de alimentări cu apă şi canalizări,
inclusiv instalaţiile de epurare cu anexele acestora, regularizări de râuri, staţii şi
platforme hidrometeorologice, sisteme de îmbunătăţiri funciare, corectarea torenţilor,
pot fi expropriate, pentru utilitate publică cu justă despăgubire, sau ocupate temporar,
contra plată, terenuri şi clădiri, în condiţiile legii.
(2) Sunt scutite de servituţi permanente: clădirile, curţile, grădinile aferente
locuinţelor, monumentele publice, bisericile şi cimitirele, precum şi parcurile declarate
monumente ale naturii.
(3) Dreptul de servitute, o dată stabilit, constituie o obligaţie opozabilă tuturor.
(4) În cazul în care, la lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut
servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puţin 3 ani sau, dacă menţinerea ei
nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.
(5) Despăgubirea la crearea servituţii temporare sau permanente constă din:
a) valoarea de circulaţie a produselor, plantaţiilor, construcţiilor sau bunurilor mobile
de orice fel, avariate sau distruse;
b) valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servituţii pe zona
respectivă de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea
destinaţiei temporare sau permanente a zonei respective de teren.
Art. 30. — (1) Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuştilor de pe terenurile situate în
albiile majore ale cursurilor de apă şi pe ţărmul mării, fără avizul de gospodărire a
apelor şi avizul organelor silvice de specialitate, este interzisă.
(2) Avizul de gospodărire a apelor prevăzut la alin. (1) este necesar şi pentru lucrările
construite pe ape sau care au legătură cu apele, realizate în albia majoră.
(3) În zona maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile se pot efectua, în condiţiile
legii, cu avizul organelor silvice de specialitate şi al Regiei Autonome „Apele
Române“, defrişările necesare asigurării vizibilităţii semnalelor de balizaj şi a
mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor şi apelor, în punctele pe
care le va stabili Ministerul Transporturilor.
Art. 31. — (1) Pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale
lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse
eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de
pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii
speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive,
interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioadă scurtă de regenerare.
(2) Pădurile de protecţie a apelor, cele de protecţie a solurilor, situate pe stâncării,
grohotişuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35° şi alte
asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecţie.
(3) În perimetrele menţionate la alin. (1) şi (2) se vor executa lucrări de combatere a
eroziunii solului, de stingere a torenţilor şi se vor aplica reguli speciale de întreţinere
a lucrărilor executate.
(4) Pădurile din zonele de munte şi de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu
contribuie la formarea inundaţi- ilor şi la producerea eroziunii solului.

13
Art. 32. — (1) Folosirea, transportul şi manipularea de deşeuri şi substanţe
periculoase în zonele din jurul apelor şi în alte locuri din care acestea ar putea
ajunge în apele de suprafaţă, subterane sau marine se pot face numai în astfel de
condiţii încât să nu producă poluarea apelor.
(2) Depozitarea deşeurilor şi substanţelor periculoase în zone din apropierea apelor
se face în conformitate cu avizul de gospodărie a apelor.
(3) Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deşeurilor radioactive este
interzisă.
(4) Transportul pe apele interioare, pe Dunărea fluvială şi maritimă şi pe marea
teritorială al substanţelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate
face numai în condiţiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Transporturilor. Aceste
dispoziţii se aplică şi transportului în tranzit al acestora.
Art. 33. — (1) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului poate concesiona
sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de
suprafaţă sau subterane, cu excepţia apelor geotermale, a materialelor din acestea şi
din maluri, precum şi pentru valorificarea vegetaţiei din albiile minore şi de pe maluri,
folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apă pentru piscicultură, pescuit,
agrement ori sporturi nautice, ca şi pentru alte activităţi, cu respectarea prevederilor
legale.
(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de
apă, lacurilor, bălţilor şi din ţărmul mării prin exploatări organizate se obţine în baza
autorizaţiei de gospodărire a apelor. Pentru autorizarea acestor activităţi pe apele
naţionale navigabile este obligatorie obţinerea avizului Ministerului Transporturilor.
(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condiţiilor
de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii malurilor şi fără afectarea
construcţiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a
apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la
o distanţă mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare,
fără avizul deţinătorului construcţiei hidrotehnice.
(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local, în
limita cantităţii maxime de 5.000 m3 pe an, se acordă administraţiei publice locale
prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Această autorizaţie se eliberează anual, la
cererea consiliilor locale.
(5) Abrogat
(6) Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile, pentru menţinerea adâncimii
de navigaţie, se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a
materialului rezultat din lucrările de dragare şi condiţiile care trebuie îndeplinite se
stabilesc anual de către Administraţia Naţională «Apele Române» şi Administraţia
Fluvială a Dunării de Jos - R.A.
(7) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie instituite potrivit
prezentei legi este interzisă.
(8) Închirierea sau concesionarea plajei mării se face cu avizul Ministerului
Turismului.
Art. 34. — (1) În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare,
consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligaţia de întreţinere, reparare
sau refacere a unor astfel de lucrări, ca şi de întreţinere a albiilor în zona amenajată,
a cuvetelor şi a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare
lucrările respective.
(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreţinerea şi
amenajarea unui dig de protecţie, plătesc deţinătorului digului o cotă-parte din
cheltuielile acestuia cu amenajarea şi întreţinerea digului, corespunzător avantajului.
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului va stabili metodologia de

14
determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreţinere şi amenajare a digurilor
de protecţie.
(3) Întreţinerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei
folosinţe hidroenergetice revine deţinătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de
influenţă a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m.
(4) Întreţinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine riveranilor şi
Administraţiei Naţionale «Apele Române».
(5) Prevederile alin. (3) se aplică şi lucrărilor de barare executate înainte de data
intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreţinere a albiei minore în
aval de lucrarea de barare se stabileşte prin proiectul tehnic elaborat pentru
reconfirmarea autorizaţiei de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizaţiilor
necesare, potrivit legii.
(6) Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot realiza cu asistenţa tehnică a
Administraţiei Naţionale «Apele Române» la solicitarea deţinătorilor.

CAPITOLUL III
Gospodărirea apelor

Secţiunea 1
Cunoaşterea resurselor de apă

Art. 35. — (1) Gospodărirea apelor se desfăşoară şi se bazează pe cunoaşterea

ştiinţifică, complexă, cantitativă şi calitativă a resurselor de apă ale ţării, realizată
printr-o activitate unitară şi permanentă de supraveghere, observaţii şi măsurători
asupra fenomenelor hidrometeorologice şi resurselor de apă, inclusiv de prognozare
a evoluţiei naturale a acestora, ca şi a evoluţiei lor sub efectele antropice, precum şi
prin cercetări multidisciplinare.
(1^1) În vederea evaluării coerente şi cuprinzătoare a stării corpurilor de apă şi a
zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri şi a eficienţei acestora, până la
data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.
(1^2) Pentru apele de suprafaţă, programele de monitoring vor cuprinde:
a) volumul şi nivelul sau valoarea debitului până la limita relevantă pentru starea
ecologică şi chimică, precum şi potenţialul ecologic;
b) starea ecologică şi chimică, precum şi potenţialul ecologic.
(1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea
stării chimice şi cantitative.
(1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile
specifice stabilite la înfiinţarea acestora.
(1^5) Programele de monitoring vor fi în concordanţă cu prevederile anexei nr. 11.
(2) Informaţiile hidrometeorologice, hidrogeologice şi cele de gospodărire a apelor se
obţin prin unităţi ale Regiei Autonome „Apele Române“, de la alte unităţi specializate
autorizate şi direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul naţional
de date de gospodărire a apelor.
(3) Modul de organizare, păstrare şi gestionare a Fondului naţional de date de
gospodărire a apelor, se stabileşte unitar de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului. Întocmirea şi ţinerea la zi a acestui fond de date se asigură de
Regia Autonomă „Apele Române“.
(4) Unităţile specializate autorizate, ca şi utilizatorii de apă care produc informaţii ce
pot constitui Fondul naţional de date de gospodărire a apelor sunt obligaţi să le
păstreze timp de 5 ani şi să le transmită lunar la Regia Autonomă „Apele Române“,
baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

15
(5) Fondul naţional de date de gospodărire a apelor include şi evidenţa apelor ce
aparţin domeniului public din Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului
naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor şi a Cadastrului apelor se
stabileşte de către autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul apelor, iar
ţinerea la zi a acestuia se asigură de Administraţia Naţională «Apele Române».
(6) Autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice au acces la informaţiile ce
constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri
stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către
acestea a informaţiilor conţinute în Fondul naţional de date de gospodărire a apelor
în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în condiţiile legii.
(7) Deţinătorii de informaţii ce constituie Fondul naţional de date de gospodărire a
apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informaţii, în cazul în care acestea
afectează:
a) siguranţa naţională;
b) desfăşurarea unor acţiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;
c) confidenţialitatea industrială şi comercială. Prin aceasta se înţelege situaţiile în
care se dezvăluie şi se folosesc secrete de comerţ, într-o manieră contrară practicilor
comerciale loiale.
Art. 36. — (1) Unităţile şi instalaţiile autonome care furnizează informaţii hidrologice,
hidrogeologice şi meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum şi informaţii
privind caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apă formează reţeaua
naţională de observaţii pentru gospodărirea apelor.
(2) Pentru asigurarea continuităţii şi omogenităţii şirurilor de informaţii, unităţile şi
instalaţiile autonome ale reţelei naţionale de observaţii nu pot fi dezafectate decât în
situaţii deosebite, de interes naţional. Dezafectarea se face cu aprobarea Ministerului
Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi cu obligarea solicitantului de a asigura
proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune a unităţii sau a instalaţiilor în noul
amplasament, anterior începerii operaţiunilor de dezafectare.
(3) Lista specificaţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi
monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
Art. 37. — (1) În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi
măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie
zone de protecţie a căror lăţime este de 30 m. În aceste zone de protecţie este
interzisă executarea oricăror construcţii sau instalaţii supraterane.
(2) Amplasarea pe o distanţă de până la 500 m în jurul şi în afara zonei de protecţie
prevăzute la alin. (1) de construcţii mai înalte decât o şesime din distanţa dintre
construcţie şi limita zonei de protecţie, de reţele de înaltă tensiune sau de
telecomunicaţii, de obiective care emit în atmosferă fum sau pulberi, de sisteme de
irigaţii prin aspersiune, ca şi plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza
avizului de amplasament eliberat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului.
(3) Zonele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate, în planurile de urbanism şi
amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.
(4) În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi măsurătorilor
hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea nisipurilor şi a
pietrişurilor în zonele aval şi amonte ale staţiilor hidrometrice, pe o distanţă de 5 ori
lăţimea cursului de apă, măsurată la debite medii.
Art. 38. — Pentru asigurarea folosirii raţionale a apelor subterane, a lacurilor şi
nămolurilor terapeutice, precum şi a agregatelor minerale din albii, cercetarea şi
evaluarea se vor face conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

16
 Secţiunea a 2-a
Protecţia albiilor minore, a malurilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor

Art. 39. — Delimitarea albiilor minore se realizează de Regia Autonomă „Apele

Române“ împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii terenurilor
riverane.
Art. 40. — (1) În scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor
hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de
protecţie pentru:
a) albia minoră a cursurilor de apă;
b) suprafaţa lacurilor naturale sau a bălţilor acoperite de apă şi de vegetaţie acvatică,
precum şi ţărmul mării;
c) suprafaţa lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei coronamentului barajului;
d) suprafeţele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore,
de canale şi derivaţii de debite la capacitatea maximă de transport a acestora,
precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape;
e) lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
f) construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a
calităţii apelor.
(2) Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte
integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecţie se realizează de Regia
Autonomă „Apele Române“ împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu
deţinătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menţionate la
lit. d), e) şi f) se extinde şi asupra zonelor de protecţie a acestora.
(3) Aplicarea, în funcţie de specificul local, a regimului restricţional de folosire a
terenurilor din zonele de protecţie, din zona dig-mal şi din acumulări nepermanente
se asigură de Regia Autonomă „Apele Române“, cu consultarea deţinătorilor cu orice
titlu ai acestor terenuri şi, după caz, a unităţilor de navigaţie civilă şi în concordanţă
cu metodologia elaborată de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
Art. 41. — (1) Măsurile şi amenajările pentru protecţia albiilor minore ale cursurilor
de apă, a plajei şi ţărmului Mării Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care
au legătură cu apele se stabilesc prin prescripţii de reglementare şi norme tehnice ce
se elaborează de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
(2) Debitele de servitute şi cele salubre, obligatorii în albii, în raport cu specificul
sectoarelor de râu respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice,
ţinând seama de solicitarea resurselor de apă şi cu asigurarea respectării condiţiilor
impuse pentru protecţia ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape,
de către Regia Autonomă „Apele Române“.
Art. 42. — (1) În situaţia în care un curs de apă îşi formează o albie nouă, părăsind
în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, prin
derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil, în termen de un an, aprobarea
Regiei Autonome „Apele Române“ pentru readucerea apei în vechea albie, pe
cheltuiala acestora. Litigiile se soluţionează de instanţele judecătoreşti.
(2) Dacă, în termen de un an de la sfârşitul anului în care apa a părăsit albia, nu se
formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor,
iar albia nouă se consideră albie naturală şi se înregistrează în Cadastrul apelor, fiind
preluată în administrare de Regia Autonomă „Apele Române“.
(3) Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la
propunerea Regiei Autonome „Apele Române“, cu consultarea riveranilor, cu avizul
comitetului de bazin şi cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.

17
 Secţiunea a 3-a
Amenajarea bazinelor hidrografice

Art. 43. — (1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea

durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor
acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede se elaborează scheme
directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, până cel târziu la data de 22
decembrie 2009.
(1^1) Schemele directoare fixează într-o manieră generală şi armonioasă obiectivele
de calitate şi cantitate a apelor, urmărind să se asigure:
a) o stare bună a apelor de suprafaţă sau, pentru corpurile de apă artificiale sau
puternic modificate, un bun potenţial ecologic şi o stare chimică bună a apelor de
suprafaţă;
b) o stare chimică bună şi un echilibru între cantitatea prelevată şi reîncărcarea
apelor pentru toate resursele de apă subterană;
c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a
reduce tratamentul necesar pentru producţia de apă destinată consumului uman.
(1^2) Obiective mai puţin stricte decât cele stabilite la alin. (11) pot fi fixate prin
schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul
lor raportat la beneficiile aşteptate este disproporţionat. Aceste obiective mai puţin
stricte sunt menţionate şi motivate în schema directoare, în conformitate cu
prevederile art. 24.
(1^3) Respectarea obiectivelor menţionate la alin. (11) trebuie să fie asigurată până
cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menţionate la alin. (11) nu
pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai
lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu
prevederile art. 23.
(1^4) Schemele-cadru de gospodărirea apelor existente la data publicării prezentei
legi constituie baza schemelor directoare şi îşi vor păstra valabilitatea până cel târziu
la data de 22 decembrie 2009. În vederea elaborării schemelor directoare se vor
efectua o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice şi a impactului activităţilor
umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi analiza economică a
utilizării apei, până la data de 22 decembrie 2004.
(1^5) După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile
prezentei legi, acestea vor fi actualizate la fiecare 6 ani. Dacă sunt necesare,
analizele caracteristicilor bazinelor hidrografice, impacturilor activităţilor asupra stării
apei şi analiza economică a utilizatorilor de apă sunt actualizate cu cel puţin 3 ani
înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.
(1^6) Comitetul de bazin implică în elaborarea şi actualizarea schemei directoare
reprezentanţii autorităţilor publice centrale, consiliilor judeţene şi consiliilor locale
care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor.
(1^7) Prin intermediul adresei de Internet proprii, Comitetul de bazin va pune la
dispoziţia publicului pe parcursul unei perioade de cel puţin 6 luni:
a) un calendar şi un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel
puţin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobare a schemei directoare
actualizate;
b) o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel
puţin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare
actualizate;
c) proiectul schemei directoare cu cel puţin un an înainte de data prevăzută pentru
aprobarea schemei directoare actualizate.
(1^8) În corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de
măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea

18
protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale
apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor, în raport cu cerinţele dezvoltării
durabile a societăţii şi în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând
dezvoltarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor.
(1^9) Programele de măsuri se stabilesc cel târziu până la data de 22 decembrie
2009 şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de
măsuri se revizuiesc şi, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data
de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani.
(2) Schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute la alin. (18) se
elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională «Apele Române», se
avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autorităţii publice centrale din
domeniul apelor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conţinutul minim al
schemelor directoare şi al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.
(3) Toate activităţile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice,
protecţia mediului şi amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor
directoare.
Art. 44. —- Informaţiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare şi a
programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerinţelor de apă, de
valorificare a potenţialului apelor şi de apărare împotriva inundaţiilor pe ansamblul
teritoriului naţional, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziţia autorităţii publice
centrale din domeniul apelor şi Administraţiei Naţionale «Apele Române» de către
autorităţile publice centrale şi locale, de principalii utilizatori de apă, precum şi de
organizaţiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice.
Aceste informaţii vor fi puse şi la dispoziţia comitetelor de bazin.
Art. 45. — (1) Pentru bazine hidrografice mici sau părţi de bazine hidrografice se
întocmesc scheme locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, denumite în
continuare scheme locale, care se încadrează în schemele directoare. Schemele
locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare şi de protejare cantitativă
şi calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede,
precum şi obiectivele generale privind utilizarea durabilă şi protecţia tuturor
categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.
(2) Schema locală inventariază diferiţii utilizatori care folosesc resursele de apă
existente, stabilind starea resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice. Aceasta ţine
seama de strategiile şi de programele statului, ale colectivităţilor locale, ale
instituţiilor publice, ale altor persoane fizice şi persoane juridice, cu incidenţă asupra
calităţii, repartiţiei şi folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabileşte priorităţile
pentru atingerea obiectivelor menţionate la alin. (1), ţinând seama de protecţia
mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de
evoluţia previzibilă a localităţilor rurale şi urbane şi de echilibrul ce trebuie asigurat
între diferiţii utilizatori de apă.
(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice şi financiare necesare
pentru realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să
fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare.
Art. 46. — (1) Programele şi deciziile administrative care au legătură cu apele
trebuie să fie în concordanţă cu prevederile schemelor directoare aprobate.
(2) La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va
ţine seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.
Art. 47. — (1) La nivelul fiecărei filiale bazinale a Regiei Autonome „Apele Române“
se organizează un comitet de bazin.
(2) Comitetul de bazin este format din 15 membri, după cum urmează:
a) 2 reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei
mediului, dintre care unul este numit din cadrul agenţiilor de protecţia mediului din
bazinul hidrografic respectiv;
b) un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii, numit de

19
aceasta din cadrul direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul hidrografic
respectiv;
c) doi primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii
localităţilor din bazinul hidrografic respectiv;
d) un reprezentant ales de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul
hidrografic respectiv;
e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală
pentru administraţia publică;
f) un preşedinte de consiliu judeţean, ales de preşedinţii consiliilor judeţene din
bazinul hidrografic respectiv;
g) trei reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;
h) doi reprezentanţi ai Regiei Autonome „Apele Române“;
i) un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(3) Reprezentanţii administraţiei publice locale aleşi în comitetul de bazin vor
funcţiona în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcţiei pe care o
reprezintă.
(4) Prefectul, preşedintele consiliului judeţean şi primarii aleşi vor proveni din unităţi
administrativ teritoriale diferite.
(5) Reprezentanţii utilizatorilor de apă se propun şi se aleg de comitetul de bazin, în
funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de
apă.
(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbaţi de cei care i-au numit sau ales.
(7) Comitetul de bazin colaborează cu Regia Autonomă „Apele Române“ la aplicarea
strategiei şi politicii naţionale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:
a) să avizeze schemele directoare, precum şi programele de măsuri pentru atingerea
obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor
de gospodărirea apelor;
b) să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a
efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile bazinului hidrografic respectiv;
c) să aprobe schemele locale, stabilind priorităţile tehnice şi financiare, şi să le
integreze în schemele directoare;
d) Abrogat
e) să propună revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi,
în caz de necesitate, să elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii
bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decât cele la nivel naţional;
f) să stabilească norme speciale pentru evacuări de ape uzate, dacă este necesar,
pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;
g) să aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinul
hidrografic respectiv;
h) să recomande priorităţile privind finanţarea şi conformarea, în scopul realizării
programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a
apelor;
i) să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare
primirii comentariilor publicului, să organizeze audieri publice asupra tuturor
aspectelor propuse pentru aprobare şi să asigure accesul publicului la documentele
sale.
j) să avizeze lista ariilor protejate şi să stabilească măsurile de reconstrucţie
ecologică a zonelor propuse în acest scop.
(8) Comitetele de bazin:
a) pot lua în considerare şi pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea
şi folosirea apei, ce pot apărea în bazinul hidrografic respectiv;
b) pot constitui şi împuternici subcomitete a căror funcţie va fi de informare şi de
consultanţă;
c) pot solicita executarea de audituri, dacă consideră necesar;

20
d) pot propune acordarea de bonificaţii, în baza prevederilor art. 82 alin. (1);
e) pot recomanda autorităţilor locale, în funcţie de prioritatea şi urgenţa realizării
lucrărilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.
(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane,
asigurat de direcţiile de ape ale Administraţiei Naţionale «Apele Române»,
subordonat acestuia.
(10) Pentru executarea mandatului său, comitetul de bazin are acces la informaţiile
şi resursele oricărei instituţii publice, potrivit legii.
(11) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin se propune de
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.

Secţiunea a 4-a
Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape

sau care au legătură cu apele

Art. 48. — (1) Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu
apele sunt:
a) lucrări, construcţii şi instalaţii care asigură gospodărirea complexă a apelor,
inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum
sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivaţii de debite;
b) lucrări de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentări cu apă
potabilă, industrială şi pentru irigaţii, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice,
folosinţe hidromecanice, amenajări pentru navigaţie, plutărit şi flotaj, poduri
plutitoare, amenajări balneare, turistice
sau entruagrement, alte lucrări de acest fel;
c) lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează
calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare a apelor uzate, staţii şi instalaţii de
prelucrare a calităţii apelor, injecţii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
d) construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi
consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei,
combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi,
desecări şi asanări, alte lucrări de apărare;
e) traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice
etc.;
f) amenajări şi instalaţii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile
cursurilor de apă, lacurilor şi ale ţărmului mării: balastiere, cariere etc.;
g) depozite de deşeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apă: halde de
steril, zguri şi cenuşi, şlamuri, nămoluri şi altele asemenea;
h) plantări şi defrişări de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante
în zonele de protecţie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul
forestier;
i) lucrări, construcţii şi instalaţii care se execută pe malul mării, pe fundul apelor
maritime interioare şi al mării teritoriale, pe platoul continental sau lucrări pentru
apărarea ţărmului;
j) lucrări de prospecţiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime,
instalaţii hidrometrice, borne topohidrografice şi alte lucrări de studii de teren în
legătură cu apele;
k) lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată
a calităţii apei.
l) lucrări de închidere a minelor şi carierelor şi de reconstrucţie ecologică a zonelor
afectate;

21
m) injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice care, din
motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ
de la schelele de extracţie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane
traversate;
n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal şi de
detaliu.
(2) Documentaţiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) trebuie să ofere
securitatea necesară, să răspundă normativelor şi prescripţiilor tehnice, având în
vedere interesele protecţiei mediului şi amplasamentelor.
Art. 49. — (1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în
zonele de protecţie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale,
inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Regia
Autonomă „Apele Române“ poate aviza astfel de amplasări. Avizul de amplasament
se emite numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipată a lucrărilor şi
măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii
apelor.
(3) Avizul de amplasament menţionat la alin. (2), obţinut în baza metodologiei
elaborate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, nu exclude obligaţia
obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare, potrivit legii.
(4) Construcţiile şi obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore
sau în zonele de protecţie, vor fi identificate de către direcţiile de ape, solicitându-se
beneficiarilor demolarea acestora. În situaţia în care demolarea nu este posibilă,
beneficiarii vor fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în
caz de inundaţii.
Art. 50. — (1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi promovate şi executate numai în
baza avizului de gospodărire a apelor şi, respectiv, notificării emise de Administraţia
Naţională «Apele Române». Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se
face numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor şi, după caz, a notificării
emise de Administraţia Naţională «Apele Române».
(11) Pentru execuţia lucrărilor noi şi a intervenţiilor constructive care modifică
parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenţii permanente sau
nepermanente de apă, a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri
industriale depuse prin hidromecanizare şi a lucrărilor hidrotehnice speciale,
emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiţionată de existenţa acordului de
funcţionare în siguranţă emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în
conformitate cu prevederile legale.
(2) În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naţionale navigabile, este
necesar şi acordul Ministerului Transporturilor.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activităţile prevăzute la art. 9 alin. (2),
precum şi cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.
(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48, se
percep taxe şi tarife care se stabilesc în condiţiile legii.
(5) Abrogat
Art. 51. — (1) Avizul de gospodărire a apelor şi avizul de amplasament sunt avize
conforme.
(11) Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (11) este
necesară obţinerea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă, care certifică
îndeplinirea exigenţelor de performanţă în perioada de exploatare şi este obligatorie
pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţia mediului.
(2) Avizul, autorizaţia de gospodărire a apelor şi notificarea nu exclud obligativitatea
obţinerii acordului şi autorizaţiei de mediu, potrivit legii.
Art. 52. - Elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de
gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau

22
hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor
respective asupra resurselor de apă şi asupra zonelor riverane. Aceste studii şi
documentaţii pot fi întocmite de instituţii publice sau private, abilitate de autoritatea
publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din statele
Uniunii Europene. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că
solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerinţelor legale.
Art. 53. — (1) Avizul de gospodărire a apelor îşi pierde valabilitatea după 2 ani de la
emitere, dacă execuţia lucrărilor respective nu a început în acest interval. Posesorul
unui aviz de gospodărire a apelor are obligaţia să anunţe emitentului, în scris, data
de începere a execuţiei, cu 10 zile înainte de aceasta.
(2) Avizul de gospodărire a apelor este necesar şi în caz de dezvoltare, modernizare
sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente ale
utilizatorilor de apă, dacă se modifică prevederile avizului obţinut anterior, precum şi
dacă această modificare a intervenit până la promovarea lucrărilor respective.
(3) Documentaţiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au
legătură cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita
restrângerea sau încetarea unor activităţi existente. Persoanele fizice şi persoanele
juridice afectate pot fi despăgubite în condiţiile legii, dacă fac dovada că utilizează
eficient apa sau că nu poluează resursele de apă.
(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalaţii care
să asigure debitul necesar în aval, precum şi, după caz, cu construcţiile pentru
migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor.
(5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute şi alte
lucrări necesare, necuprinse în documentaţia tehnică, astfel încât lucrările,
construcţiile sau instalaţiile propuse să nu producă pagube utilizatorilor de apă
existenţi sau riveranilor din amonte şi din aval.
Art. 54. — (1) Investitorul are obligaţia să notifice Regiei Autonome „Apele
Române“, cu cel puţin 20 de zile înainte, începerea execuţiei pentru
următoarele categorii de activităţi şi lucrări:
a) lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice
sau a unor instalaţii existente, dacă prin realizarea acestora nu se modifică
parametrii cantitativi şi calitativi finali ai folosinţei de apă, înscrişi în autorizaţia de
gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcţionat înainte de
începerea execuţiei unor astfel de lucrări;
b) Abrogat
c) instalaţiile cu caracter provizoriu, pe durata de execuţie a unor investiţii, dacă
debitul prelevat nu depăşeşte 10 litri pe secundă, iar apele evacuate rezultate după
folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă;
d) protecţia sanitară a surselor de alimentare cu apă potabilă, a apelor minerale, a
lacurilor şi nămolurilor terapeutice;
e) traversări ale cursurilor de apă de către drumuri de exploatare, comunale sau
judeţene, în bazine hidrografice mai mici de 10 km2;
f) lucrări de cultură şi refacere a pădurilor şi de combatere a eroziunii solului, pe
suprafeţe totale mai mici de 20 km2, inclusiv lucrări de regularizare a scurgerii pe
versanţi şi corectări de torenţi, pe lungimi mai mici de 10 km;
g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 litri/secundă, iar
apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă;
h) reparaţii de drumuri şi poduri.
(2) Pentru lucrările înscrise la alin. (1), începerea execuţiei se face în baza notificării,
fără a fi necesar avizul de gospodărire a apelor.
(3) Punerea în funcţiune a lucrărilor şi instalaţiilor prevăzute la alin. (1), ca şi a
categoriilor de lucrări privind linii electrice, apărări şi consolidări de maluri şi albii,
rectificări şi reprofilări de albii, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi
şi combaterea eroziunii solului se face în baza notificării către Regia Autonomă

23
„Apele Române“, cu 20 de zile înainte de aceasta, autorizaţia de gospodărire a
apelor nefiind necesară.
Art. 55. — (1) Autorizaţia de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării
tehnice în teren, în prezenţa beneficiarului cel mai târziu o dată cu recepţia
investiţiilor, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor
pentru punerea în exploatare a lucrărilor şi exactitatea datelor cuprinse în cererea de
autorizare şi în documentaţia anexată la aceasta.
(2) Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natură a nu permite, potrivit
prezentei legi, darea în funcţiune a investiţiei, emitentul autorizaţiei de gospodărire a
apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor
necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor poate
refuza, motivat, eliberarea ei.
(3) Autorizaţia de gospodărire a apelor se poate acorda şi pe durată limitată, dacă
lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcţiune a
investiţiei, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.
(4) Modul de exploatare şi întreţinere a lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor se
înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizaţia de
gospodărire a apelor.
(5) Prin autorizaţia de gospodărire a apelor, cât şi prin actele complementare
acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere,
modalităţile de control tehnic şi mijloacele de intervenţie în caz de incidente, avarii
sau accidente şi altele asemenea.
(6) Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potenţialul ecologic bun
în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor
autorizaţiilor de gospodărire a apelor.
Art. 56. — (1) Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de
către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
a) în interesul salubrităţii publice şi, în special, dacă modificarea sau retragerea este
necesară pentru a înlătura o prejudiciere importantă a binelui comunităţii;
b) pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundaţiilor sau, în caz de
pericol, pentru securitatea publică;
c) în caz de pericol pentru mediul acvatic şi, mai ales, dacă mediile acvatice sunt
supuse unor condiţii critice necompatibile cu protejarea acestora;
d) în cazuri de forţă majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apă sau
unor calamităţi naturale intervenite asupra instalaţiilor utilizatorilor;
e) în situaţia în care lucrările sau instalaţiile sunt abandonate sau nu sunt întreţinute
corespunzător, caz în care deţinătorul acestora este obligat ca, din dispoziţia Regiei
Autonome „Apele Române“, să le demoleze.
f) în situaţia nerealizării din vina beneficiarului a prevederilor programului de
etapizare, anexă la actul de reglementare.
(2) Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situaţii în
care apar cerinţe noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform
prevederilor art. 10 alin. (1), acordându-se despăgubiri potrivit legii.
(3) Refuzul eliberării, precum şi orice modificare sau retragere a unei autorizaţii de
gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de
autorizaţie, după caz, de către cel care a decis măsura respectivă.
Art. 57. — Retragerea autorizaţiei de gospodărire a apelor atrage după sine
obligativitatea încetării activităţii, ca şi pierderea drepturilor obţinute în baza prezentei
legi.
Art. 58. — (1) Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără
despăgubiri, în următoarele cazuri:
a) dacă nu s-au respectat condiţiile impuse iniţial;
b) dacă lucrările, construcţiile şi instalaţiile autorizate nu prezintă siguranţă în
exploatare atât cu privire la rezistenţa structurilor, cât şi la eficienţa tehnologiilor

24
adoptate;
c) pentru abateri repetate sau grave de la condiţiile de folosire sau de evacuare a
apei, prevăzute în autorizaţie, precum şi în cazul în care utilizatorul nu realizează
condiţiile de siguranţă în exploatare, ca şi alte măsuri stabilite de Ministerul Apelor,
Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi de Regia Autonomă „Apele Române“;
d) în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care ameninţă sănătatea
populaţiei sau produce pagube ecologice.
(2) În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului poate dispune şi oprirea activităţii poluatorului sau a instalaţiei
care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.
(3) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului poate institui un regim de
supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru
asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. Pe toată durata
acestui regim, utilizarea şi epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului
anume desemnat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Toate
cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere
specială se suportă de titularul autorizaţiei de gospodărire a apelor.
Art. 59. — (1) Lucrările şi instalaţiile supuse autorizării sau notificării, potrivit
prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafaţă
sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu
mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de apă prelevate sau evacuate şi de
determinare a calităţii apelor evacuate conform prevederilor autorizaţiei de
gospodărire a apelor.
(2) Deţinătorii lucrărilor şi instalaţiilor supuse autorizării sau notificării prevăzute la
alin. (1) sunt obligaţi să asigure montarea şi funcţionarea mijloacelor de măsurare, să
păstreze pe timp de 5 ani datele obţinute din măsurători şi să le transmită lunar
Regiei Autonome „Apele Române“.
(3) Regia Autonomă „Apele Române“ pune la dispoziţia persoanelor fizice şi
persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispoziţiilor art. 35
alin. (6) şi (7).
Art. 60. — Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor, precum şi refuzul de
emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr.
29/1990.
Art. 61. — Abrogat
Art. 62. — (1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosinţă complexă
pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi irigaţii, producerea
de energie electrică, apărarea împotriva inundaţiilor, piscicultură şi agrement.
(2) În proiectele de baraje şi de îndiguiri se vor prevedea, în mod obligatoriu, apărări
şi consolidări de maluri, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de combatere a
eroziunii solului.
(3) Barajele şi lacurile de acumulare se vor proiecta şi se vor executa de unităţi de
specialitate, cu respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa
barajelor.
(4) Barajele mici de interes local pot fi executate şi de alte unităţi, însă numai cu
asistenţă tehnică şi sub controlul permanent al unităţii de specialitate care a elaborat
proiectul.
Art. 63. — (1) Deţinătorii de baraje şi lacuri de acumulare, precum şi de prize pentru
alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligaţia să întocmească regulamente de
exploatare şi să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac
parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.
(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de
autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază şi concretizează condiţiile
generale de exploatare coordonată, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor
de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.

25
 (3) Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în
limitele prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, funcţie de dinamica
cerinţelor de apă sau de alte condiţii.
4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent
de deţinător, se asigură de Administraţia Naţională «Apele Române» în conformitate
cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare
bazinale se elaborează de Administraţia Naţională «Apele Române» în baza
normelor metodologice stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor,
se avizează de comitetele de bazin şi se aprobă de autoritatea publică centrală din
domeniul apelor.
(5) În situaţii critice secete prelungite, ape mari sau altele asemenea exploatarea
unui lac de acumulare se subordonează necesităţilor perioadei respective, potrivit
regimului stabilit de Regia Autonomă „Apele Române“.
4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent
de deţinător, se asigură de Administraţia Naţională «Apele Române» în conformitate
cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare
bazinale se elaborează de Administraţia Naţională «Apele Române» în baza
normelor metodologice stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor,
se avizează de comitetele de bazin şi se aprobă de autoritatea publică centrală din
domeniul apelor.
Art. 64. - (1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări
hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele şi lacurile de acumulare
conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare şi, corelat cu
producerea de energie, să asigure debitele necesare folosinţelor industriei,
agriculturii, populaţiei şi a debitului necesar protecţiei ecosistemului acvatic.
(2) Deţinătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii
hidrotehnice au obligaţia să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp
a acestora, să-şi organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor
proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor şi să deţină
autorizaţia de funcţionare în siguranţă, conform prevederilor legale.
Art. 65. - Competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare
bazinale şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de
autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Art. 66. — Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de
cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele
barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau
din dispoziţia Regiei Autonome „Apele Române“.

Secţiunea a 5-a

Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi

accidentelor la construcţii hidrotehnice

Art. 67. — (1) Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice

periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice reprezintă o activitate de
protecţie civilă a populaţiei, de interes naţional.
(2) În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice se înţelege:
a) măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii;
b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor
periculoase cu urmări grave;
c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

26
(3) Activităţile prevăzute la alin. (2) constituie o obligaţie pentru toate persoanele
fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor şi a altor categorii
defavorizate.
(4) Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice revine
Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
Art. 68. — (1) Deţinătorii cu orice titlu de construcţii hidrotehnice ale căror avarieri
sau distrugeri pot pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sau pot aduce prejudicii
mediului sunt obligaţi să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control
necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de
avertizare-alarmare în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere.
(2) Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a barajelor, a
lacurilor de acumulare şi a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în
siguranţă a acestora, se realizează de către Comisia naţională pentru siguranţa
barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, ai
agenţilor economici interesaţi şi ai instituţiilor publice interesate.
(3) Structura, atribuţiile specifice, competenţele şi dotarea Comisiei naţionale pentru
siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de
organizare şi funcţionare, care se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 69. - (1) Organizarea şi conducerea la nivel naţional a acţiunilor de prevenire şi
apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor
la construcţiile hidrotehnice se realizează, potrivit legii, de către Comisia centrală de
apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor
la construcţiile hidrotehnice, denumită în continuare Comisia centrală, constituită din
reprezentanţi ai ministerelor, agenţilor economici interesaţi şi instituţiilor publice
interesate.
(2) Comisia centrală prevăzută la alin. (1) conlucrează permanent şi se
subordonează, în caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de apărare împotriva
dezastrelor, instituită potrivit legii.
Art. 70. — Structura, atribuţiile specifice, competenţele şi dotarea Comisiei centrale
se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare care se elaborează de către
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, avizat de Comisia guvernamentală
de apărare împotriva dezastrelor şi aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 71. — (1) Acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice se organizează
de comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de apărare împotriva
dezastrelor, care funcţionează pe lângă prefecturi, şi de comisiile comunale,
orăşeneşti şi municipale de apărare împotriva dezastrelor, conduse de primari.
(2) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de apărare împotriva
dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului. Secretariatul permanent pentru
secţiunea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase
şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice a acestor comisii se asigură de către
Administraţia Naţională «Apele Române».
(3) Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale de apărare împotriva dezastrelor,
se subordonează comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de apărare
împotriva dezastrelor şi au în componenţă un reprezentant al Regiei Autonome
„Apele Române“.
(4) La obiectivele care pot fi afectate de inundaţii, de fenomene meteorologice
periculoase sau de efectele accidentelor la construcţii hidrotehnice, indiferent
de forma de proprietate, se organizează comandamente de apărare conduse de
conducătorul acestora. Aceste comandamente sunt subordonate direct
comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale de apărare împotriva dezastrelor.
Art. 72. — (1) Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă

27
obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele
meteorologice periculoasesau de accidentele la construcţiile hidrotehnice, au
obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de
apărare existente.
(2) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau
a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel
de lucrări au obligaţia să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp
posibil.
Art. 73. — (1) Cheltuielile pentru acţiunile operative, de interes public, de apărare
împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la
construcţii hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi
mijloace de apărare, se prevăd şi se finanţează, după caz, din bugetul de stat, din
bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice.
(2) În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui judeţ sau al unei
localităţi, în care au avut loc inundaţii, fenomene meteorologice periculoase sau
efecte negative ca urmare a unor accidente la construcţii hidrotehnice, sunt
insuficiente pentru combaterea şi înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie
asigurare din Fondul de intervenţie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la
propunerea prefectului şi cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului.
Art. 74. — (1) Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi Normativul-
cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi
gheţurilor se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,
cu consultarea Comisiei centrale şi a comitetelor de bazin, se avizează de Comisia
guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(2) Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza
planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase
sau accidentelor la construcţii hidrotehnice, care se elaborează pe bazine
hidrografice, judeţe şi localităţi, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel
de fenomene sau accidente.
(3) Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în
considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de
construcţii şi cu consultarea persoanelor fizice şi persoanelor juridice interesate.
(4) Coordonarea operativă a activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice revine Regiei
Autonome „Apele Române“.
(5) Prefectul judeţului în care se află sediul direcţiei de ape a Administraţiei Naţionale
«Apele Române» are atribuţii de coordonare a activităţii de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile
hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.
Art. 75. — (1) Pentru a evita producerea unor calamităţi în perioadele de ape mari
sau de accidente la baraje, funcţionarea acumulărilor nepermanente la parametrii
pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comisia centrală poate aproba
inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum
şi a incintelor îndiguite, realizate lateral unui curs de apă.
(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare,
ca şi ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligaţi să permită inundarea temporară,
în mod dirijat, a acestora.
(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii
acestora vor fi despăgubiţi din fondul de asigurare, în condiţiile legii. Valorile
despăgubirilor se propun de prefecţi, se avizează de Comisia centrală şi se aprobă
prin hotărâre a Guvernului.

28
Art. 76. — (1) În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor
lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:
a) extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări
de apărare, ca şi din zonele de protecţie a acestora;
b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;
c) păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care
sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;
d) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă
din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte
lucrări de artă.
(2) Cu acordul Regiei Autonome „Apele Române“ sunt permise:
a) depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona
altor lucrări de apărare;
b) circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri
special amenajate pentru astfel de acţiuni;
c) traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu
conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau
instalaţii care pot slăbi rezistenţa lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare.
(3) Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea
Regiei Autonome „Apele Române“.

Secţiunea a 6-a
Participarea publicului

Art. 77. — (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecţia apelor de
suprafaţă şi subterane, precum şi pentru asigurarea alimentării cu apă, Ministerul
Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului poate lua măsuri ce afectează interesele
utilizatorilor de apă, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora,
cu excepţia unor situaţii speciale, cum ar fi secete, inundaţii sau altele asemenea.
(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală
din domeniul apelor şi, după caz, Administraţia Naţională «Apele Române» sau
direcţiile de apă bazinale vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile
propuse. Aceeaşi informare se transmite şi utilizatorilor de apă, riveranilor, precum şi
oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.
(3) Măsurile propuse, ca şi orice documentaţie de fundamentare a acestora se vor
ţine la dispoziţia publicului de către unităţile prevăzute la alin. (2).
(4) Comentariile, observaţiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor
transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data
publicării acesteia.
(5) În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul
informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la
publicarea informării.
(51) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a
populaţiei, la informarea şi consultarea publicului va colabora autoritatea publică
centrală din domeniul sănătăţii şi autorităţile sale teritoriale.
(6) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului sau, după caz, Regia Autonomă
„Apele Române“ va analiza toate observaţiile şi propunerile făcute, înainte de a lua o
hotărâre. Textul hotărârii şi al motivaţiei acesteia vor fi puse la dispoziţia publicului.
(7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la
activitatea de consultare va fi stabilită de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului.

CAPITOLUL IV
Controlul activităţii de gospodărire a apelor

29
Art. 78. — (1) Activitatea de gospodărire a apelor şi respectarea prevederilor
prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.
(2) În cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează
Inspecţia de stat a apelor, cu atribuţii de inspecţie şi de control al aplicării
prevederilor prezentei legi.
(3) În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control, personalul de gospodărire a apelor,
precum şi împuterniciţii Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, după
declinarea identităţii şi calităţii, au dreptul:
a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca şi în orice alt loc, unitate sau
instalaţie, indiferent de deţinătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări
privind respectarea reglementărilor şi aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;
b) de a controla lucrările, construcţiile, instalaţiile sau activităţile care au legătură cu
apele şi de a verifica dacă acestea sunt realizate şi exploatate în conformitate cu
prevederile legale specifice şi cu respectarea avizelor sau a autorizaţiilor de
gospodărire a apelor, după caz;
c) de a verifica instalaţiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă şi de a
examina, în condiţiile legii, orice date sau documente necesare controlului;
d) de a constata faptele care constituie contravenţii sau infracţiuni în domeniul
gospodăririi apelor şi de a încheia documentele, potrivit legii.
(4) Împuterniciţii Ministerului Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului cu efectuarea
acţiunilor de control în unităţi cu caracter special vor primi aprobarea şi de la
ministerele care coordonează unităţile respective.
(5) Pe căile navigabile şi în porturi, atribuţiile de cercetare, constatare, control şi
sancţionare privind respectarea reglementărilor în domeniul protecţiei apelor revin
personalului împuternicit de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,
împreună cu Ministerul Transporturilor.
Art. 79. — Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să
asigure sprijinul salariaţilor Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi
Regiei Autonome „Apele Române“ şi împuterniciţilor acestora, precum şi să asigure,
în perioadele de ape mari şi inundaţii, efectuarea continuă a observaţiilor,
măsurătorilor şi transmiterii informaţiilor.

CAPITOLUL V
Mecanismul economic în domeniul apelor

Art. 80. — (1) Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate
formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt
încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o
preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea
de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.
(11) În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării
costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu şi de resursă, pe baza
analizei economice al cărei conţinut este prevăzut în anexa nr. 4 şi cu respectarea
principiului poluatorul plăteşte.
(12) Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în
domeniul apei care să stimuleze folosinţele şi să utilizeze în mod eficient resursele
de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (11),
o contribuţie adecvată a diferitelor folosinţe majore, în special industria, agricultura şi
alimentarea cu apă pentru populaţie, la recuperarea costurilor serviciilor de apă.
Contribuţia astfel stabilită va ţine seama de efectele de mediu, economice şi sociale,
precum şi de condiţiile geografice şi climatice specifice.
(13) Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (11) şi (12) vor fi
incluse în schema directoare. Prevederile alin. (11) şi (12) nu vor influenţa în nici un

30
fel finanţarea măsurilor preventive şi de remediere pentru realizarea obiectivelor
prezentei legi.
(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a
resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte
a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării
Administraţiei Naţionale «Apele Române».
(3) Abrogat
(4) Abrogat
Art. 81. — (1) Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice
activităţii de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Sistemul
de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a
resurselor de apă se stabileşte prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», aprobată
cu modificări prin Legea nr. 404/2003, în termen de 90 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi. Cuantumul contribuţiilor, plăţilor, bonificaţiilor, tarifelor şi
penalităţilor specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează
periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale în
domeniul apelor.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică la apa tranzitată pentru navigaţie pe căile
navigabile artificiale, precum şi persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9
alin. (2).
(3) Administraţia Naţională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al
resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu
orice titlu al amenajării, cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor
şi a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de
gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază
de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de
gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le
poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.
(31) Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt:
a) contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi utilizatori;
b) contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;
c) contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de
acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române»;
d) contribuţia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile
cursurilor de apă ce intră sub incidenţa prezentei legi.
(4) Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligaţia să plătească
lunar cuantumul contribuţiei specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se
vor aplica penalităţi de întârziere conform prevederilor Codului de procedură fiscală,
aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003.
(5) Pentru apa tratată şi livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau
prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări
hidrotehnice sau care prestează servicii de apă.
Art. 82. — (1) Bonificaţiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează,
constant, o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii
apelor, evacuând, o dată cu apele uzate epurate, substanţe impurificatoare cu
concentraţii şi în cantităţi mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a
apelor.
(2) Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la
prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a
concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de
apă.
(3) Regia Autonomă „Apele Române“ este singura în drept să constate cazurile în

31
care se acordă bonificaţii sau se aplică penalităţi. Bonificaţiile se acordă cu
aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
(4) Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate
reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor
se aplică de către unităţile de gospodărie comunală.
Art. 83. — Abrogat
Art. 84. — Abrogat
Art. 85. — Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de
gospodărire a apelor se asigură, total sau parţial, după caz, din:
a) bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii;
b) fondurile utilizatorilor de apă;
c) fonduri obţinute prin credite sau prin emiterea de obligaţiuni, garantate de Guvern
sau de autorităţile administraţiei publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau
pentru asociaţii de persoane care vor să execute astfel de lucrări;
d) alte surse.
Art. 85^1. - Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenţiilor şi acordurilor
internaţionale din domeniul apelor, precum şi pentru implementarea directivelor
Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de
statul român prin acordurile şi convenţiile internaţionale, se asigură din surse proprii
şi, în completare, de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor
alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul
apelor.
Art. 85^2. - De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor
alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul
apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:
a) conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din
domeniul public al statului;
b) întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al
statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare
împotriva inundaţiilor;
c) refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din
domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente
deosebite;
d) activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităţile de hidrologie
operativă şi prognoză hidrologică.
Art. 853. - De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:
a) întreţinerea, repararea, punerea în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor
din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi
activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
b) refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din
domeniul public de interes local, afectate de calamităţi naturale sau de alte
evenimente deosebite."

CAPITOLUL VI
Sancţiuni
Art. 86. — Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară,
materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Art. 87. — Constituie contravenţii în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
1) executarea sau punerea în funcţiune de lucrări construite pe ape sau care au
legătură cu apele, precum şi modificarea sau extinderea acestora, fără respectarea
avizului sau a autorizaţiei de gospodărire a apelor;

32
2) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu
apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor;
3) folosirea resurselor de apă de suprafaţă sau subterane în diferite scopuri, fără
respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu excepţia satisfacerii
necesităţilor gospodăriei proprii;
4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum şi descărcarea de reziduuri şi
orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a
autorizaţiei de gospodărire a apelor;
5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă,
canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizaţie de
gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;
6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara
perimetrelor marcate, peste limita cantităţii maxime de 5.000 m3 pe an;
7) nerespectarea de către agenţii economici a obligaţiei de a solicita autorizaţia de
gospodărire a apelor, la termenele stabilite;
8) nerespectarea, de către producătorii de informaţii ce pot constitui Fondul naţional
de date de gospodărirea apelor, a obligaţiilor de a păstra aceste date şi de a le
furniza conform prevederilor prezentei legi;
9) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv
de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau
autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie
împotriva inundaţiilor;
10) neîntreţinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de
către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă a apei sau de către deţinătorii
de lucrări;
11) nerespectarea de către persoanele fizice şi persoanele juridice a regimului impus
în zonele de protecţie;
12) nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligaţiilor legale care le revin privind
gospodărirea raţională a apei, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii sau a celor
din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare epurare;
13) neasigurarea întreţinerii şi exploatării staţiilor şi instalaţiilor de prelucrare a
calităţii apelor la capacitatea autorizată, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a
eficienţei acestora şi de intervenţie operativă în caz de neîncadrare în normele de
calitate şi în limitele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor;
14) evacuarea apelor de mină sau de zăcământ în cursurile de apă fără asigurarea
epurării corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise
pentru evacuare în receptorii naturali de suprafaţă;
15) folosirea, transportul, mânuirea şi depozitarea de reziduuri sau de substanţe
chimice, fără asigurarea condiţiilor de evitare a poluării, directă sau indirectă, a
apelor de suprafaţă sau subterane;
16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentări cu apă
potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a peştilor;
17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizaţia
de gospodărire a apelor şi în afara locurilor anume destinate şi amenajate în aceste
scopuri;
18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor,
bălţilor şi pe faleza mării, pe baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a
materialelor de orice fel;
19) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora, a vehiculelor şi
autovehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice;
20) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora, a animalelor
domestice, dezinfectate cu substanţe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea
detergenţilor şi a ambalajelor ce au conţinut pesticide sau alte substanţe periculoase;
21) vărsarea sau aruncarea în instalaţii sanitare sau în reţele de canalizare a

33
reziduurilor petroliere sau a substanţelor periculoase;
22) deversarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor sau ale
obiectivelor industriale, cu nerespectarea condiţiilor stabilite de deţinătorii acestora,
ca şi lipsa preepurării locale a acestor ape;
23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a
apelor cu conţinut toxic;
24) nerespectarea, de către persoanele fizice şi juridice, a reglementărilor legale în
vigoare, în cazurile de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave sau
instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;
25) inexistenţa, la utilizatorii de apă, a planurilor proprii de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;
26) neanunţarea unităţilor de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei
poluări accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;
27) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apă care a produs poluarea
accidentală, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acesteia;
28) nerespectarea, de către persoane fizice şi persoane juridice, a restricţiilor în
folosirea apelor şi a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de secetă, ape mari sau
calamităţi;
29) inexistenţa planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, la nivel de
obiectiv, precum şi nerespectarea acestora şi a planurilor locale de apărare;
30) obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în
orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari;
31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor
perene şi puieţilor din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de
acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de
protecţie a acestora;
32) plantarea de stâlpi pe baraje şi diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu
nerespectarea prevederilor acestuia;
33) păşunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apă;
34) distrugerea sau deteriorarea unităţilor şi instalaţiilor reţelei naţionale de
observaţii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau
topografice, a forajelor hidrogeologice, a staţiilor de determinare automată a calităţii
apelor şi a altora asemenea;
35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale
râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în
zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu
nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de
activităţi;
36) efectuarea de săpături pe maluri şi în albiile cursurilor de apă sau ale
canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări
hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea
acestuia;
37) circulaţia cu vehicule, trecerea cu animale sau staţionarea acestora pe
baraje, diguri sau canale, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop
sau pentru intervenţii operative;
38) întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a
apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere
a acţiunii distructive a apelor;
39) inexistenţa la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalaţiilor care să asigure
în aval debitele salubre şi debitele de servitute, precum şi migrarea ihtiofaunei;
40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare şi
prizelor de apă, precum şi neasigurarea debitelor salubre şi a debitelor de servitute;
41) inexistenţa sau nefuncţionarea puţurilor de observaţie şi control pentru urmărirea

34
poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;
42) inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de măsură şi control al debitelor de apă
captate sau evacuate;
43) inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a
lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;
44) întreţinerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsură şi
control al debitelor de apă captate sau evacuate, precum şi a aparaturii de urmărire a
comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;
45) refuzul persoanelor fizice şi juridice de a prezenta avizele şi autorizaţiile de
gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea
controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanţi de specialitate;
46) refuzul de a permite, personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor şi
celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile şi incintele utilizatorilor de apă
sau ale deţinătorilor de lucrări, precum şi în orice alt loc unde este necesar a efectua
constatări, a monta şi a întreţine aparatura de măsură şi control, a preleva probe de
apă sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;
47) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior,
precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
şi ale Regiei Autonome „Apele Române“;
48) autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condiţiile pentru
prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea
nejustificată a autorizaţiei de gospodărire a apelor;
49) neprimirea sub orice formă, de către deţinătorii terenurilor din aval, a apelor ce se
scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;
50) executarea de construcţii sau instalaţii supraterane în zonele de protecţie a
platformelor meteorologice;
51) neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, de combatere a
secetei sau a altor calamităţi naturale;
52) inexistenţa instalaţiilor de stocare, epurare şi a racordurilor de descărcare în
instalaţii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalaţii
plutitoare, sub orice pavilion;
53) branşarea locuinţelor la reţeaua de alimentare cu apă centralizată, fără existenţa
sau realizarea reţelelor de canalizare a staţiei de epurare.
Art. 88. — Contravenţiile prevăzute la art. 87, săvârşite de persoane fizice şi
persoane juridice, se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 200.000.000 lei la 300.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu
amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele
prevăzute la pct. 5), 6), 9),11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) şi 52);
b) cu amendă de la 100.000.000 lei la 120.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu
amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele
prevăzute la pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu
amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute
la pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) şi 53).
Art. 89. — Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice străine se
plătesc în lei, la cursul de schimb valutar în momentul efectuării plăţii.
Art. 90. — Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 88 se
fac de către:
a) inspectorii din autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi Administraţia
Naţională «Apele Române»;
b) directorul general al Administraţiei Naţionale «Apele Române», directorii direcţiilor
de ape, precum şi salariaţii împuterniciţi de aceştia;
c) alte persoane împuternicite de conducerea autorităţii publice centrale din domeniul
apelor;

35
d) comisarii Gărzii de Mediu.
Art. 91. — Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 92. — (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafaţă şi
subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate,
deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe, bacterii sau
microbi în cantitate sau concentraţie care poate schimba caracteristicile apei, punând
în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, viaţa animalelor,
mediul înconjurător, producţia agricolă sau industrială ori fondul piscicol, constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte:
a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic şi
produce daune utilizatorilor de apă din aval;
b) descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct
în apele naturale;
c) poluarea prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale a unor substanţe sau
deşeuri periculoase direct sau de pe nave ori platforme plutitoare;
d) depozitarea în albia majoră a râurilor, a combustibilului nuclear sau a deşeurilor
rezultate din folosirea acestuia;
e) punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările
de agregate minerale din albia majoră sau terase.
(3) Depozitarea sau folosirea de îngrăşăminte chimice, pesticide sau alte substanţe
toxice periculoase în zonele de protecţie a apelor constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei
la 500.000.000 lei.
(4) Săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu
închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000
lei, iar a faptelor prevăzute la alin. (3), cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu
amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei.
(5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vătămarea corporală
gravă a unei persoane, au pus în pericol sănătatea ori integritatea corporală a unui
număr mare de persoane sau au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa
este închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(6) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai
multor persoane, otrăvirea în masă a populaţiei, provocarea de epidemii sau o
pagubă importantă economiei naţionale, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de
ani şi interzicerea unor drepturi.
(7) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepseşte."
Art. 93. — (1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcţii ori
instalaţii pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul de gospodărire a apelor
sau fără notificarea unei astfel de lucrări, precum şi darea în exploatare de unităţi,
fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare, a staţiilor şi
instalaţiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizaţiei de gospodărire a apelor,
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu
amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte:
a) utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizaţia de gospodărire a
apelor sau fără notificarea activităţii;
b) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele,
desfăşurarea activităţii de topire a teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile, de
tăbăcire a pieilor şi de extragere a agregatelor minerale, fără autorizaţia de
gospodărire a apelor;
c) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie sanitară a surselor de

36
apă, în zonele de protecţie a albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice,
construcţiilor şi instalaţiilor hidrometrice sau a instalaţiilor de măsurare automată a
calităţii apelor;
d) utilizarea albiilor minore, fără autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi a
plajei şi ţărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea;
e) continuarea activităţii după pierderea drepturilor obţinute în baza legii.
(3) Săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 200.000.000 lei la 400.000.000
lei.
Art. 94. — (1) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie în folosul altor
activităţi sau depăşirea cantităţii de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a
produs o perturbare în activitatea unei unităţi de ocrotire socială sau a cauzat
neajunsuri în alimentarea cu apă a populaţiei, constituie infracţiune şi se pedepseşte
cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la
300.000.000 lei.
(2) Săvârşirea din culpă a faptei prevăzute la alin. (1) se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.
Art. 95. - (1) Distrugerea, deteriorarea sau manevrarea de către persoanele
neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcţii
ori instalaţii hidrotehnice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează efectuarea de săpături, gropi sau
şanţuri în baraje, diguri ori în zonele de protecţie a acestor lucrări, precum şi
extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul
de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia.
(3) Săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000
lei.
(4) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte. (1) Utilizarea
resurselor de apă în diferite scopuri fără autorizaţia de gospodărire a apelor, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art. 9 alin. (2), sau fără notificarea activităţii, după caz,
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Săvârşirea din culpă a faptei se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an
sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
Art. 96. — se abroga
Art. 97. —
Art. 98. —
Art. 99. —
Art. 100. —
Art. 101. —
Art. 102. —
Art. 103. —
Art. 104. —
Art. 105. —
Art. 106. — Infracţiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele
abilitate, precum şi de către personalul prevăzut la art. 90, care înaintează actul de
constatare la organul local de cercetare penală.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 107. — (1) Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele,
neautorizate, utilizatorii de apă sau deţinătorii lucrărilor respective vor întocmi

37
documentele necesare şi vor solicita autorizaţia de gospodărire a apelor în termen de
un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru echiparea instalaţiilor existente, în conformitate cu prevederile art. 59 alin.
(1), utilizatorii de apă vor elabora programe etapizate în funcţie de impactul cantitativ
şi calitativ asupra resurselor de apă. Nerespectarea termenelor prevăzute
programele etapizate conduce la aplicarea în sistem pauşal a mecanismului
economic în domeniul apelor, la capacitatea totală a instalaţiilor de prelevare sau
evacuare.
(3) Utilizatorii de apă care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotaţi cu
staţii sau instalaţii de epurare ori ale căror instalaţii existente necesită completări,
extinderi, retehnologizări sau optimizări funcţionale sunt obligaţi să realizeze şi să
pună în funcţiune staţii şi instalaţii de epurare la capacitate şi cu eficienţa
corespunzătoare, pe baza unui program etapizat, întocmit în raport cu mărimea
impactului evacuării asupra resurselor de apă sau pentru îndeplinirea condiţiilor de
protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice.
(4) Programele etapizate prevăzute la alin. (2) şi (3) se întocmesc de către utilizatorii
de apă, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se avizează
de Regia Autonomă „Apele Române“ şi se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului.
(5) Programele etapizate au putere juridică.
(6) Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) şi (4) poate determina luarea măsurilor
de încetare a activităţii utilizatorilor de apă.
Art. 108. — (1) Autorizaţiile de gospodărire a apelor, eliberate înainte de intrarea în
vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea numai dacă sunt reconfirmate de
către Regia Autonomă „Apele Române“, în baza verificării îndeplinirii tuturor
condiţiilor necesare pentru autorizare.
(2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii de
autorizaţii de gospodărire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, în baza unei
documentaţii tehnice întocmite conform prevederilor art. 52.
(3) În cazul în care autorizaţia de gospodărire a apelor nu poate fi reconfirmată din
motive justificate, titularul acesteia va întocmi un program etapizat, care va fi aprobat
şi urmărit de Regia Autonomă „Apele Române“. Neaducerea la îndeplinire a
prevederilor programului aprobat determină încetarea activităţii utilizatorilor de apă.
Art. 109. — Salariaţii Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi ai Regiei
Autonome „Apele Române“ au dreptul să poarte uniformă, al cărei model va fi
aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 110. — Autoritatea publică centrală pentru apă este în drept să emită norme,
normative şi ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. În termen de un an de
la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elabora şi promova, prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru apă:
a) procedura şi competenţele de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a
apelor;
b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire
a apelor;
c) procedura de suspendare temporară a autorizaţiilor de gospodărire a apelor;
d) procedura de notificare;
e) procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;
f) normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice supuse avizării şi autorizării;
g) competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare şi a
programelor de exploatare a lacurilor de acumulare;
h) normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală;
i) regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor
de alimentare cu apă;
j) metodologia privind elaborarea planurilor de restricţii şi de folosire a apei în

38
perioade deficitare;
k) metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor
accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare;
l) normele metodologice privind avizul de amplasament;
m) procedura privind mecanismul de acces la informaţia de gospodărire a apelor;
n) procedura privind participarea utilizatorilor de apă, a riveranilor şi a publicului în
activitatea de consultare;
o) metodologia şi instrucţiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare.
Art. 111. — Regimul apelor minerale şi geotermale va fi reglementat prin lege
specială.
Art. 111^1. - Administraţia Naţională «Apele Române» se va reorganiza ca instituţie
publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 111^2. - Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale «Apele
Române»se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
Art. 111^3. - Administraţia Naţională «Apele Române», ca instituţie publică, preia
toate drepturile şi este ţinută de toate obligaţiile fostului agent economic Administraţia
Naţională «Apele Române».
Art. 112. — Abrogat
Art. II. - În tot cuprinsul Legii apelor nr. 107/1996, sintagmele: Ministerul Apelor,
Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regia Autonomă "Apele Române", Ministerul
Transporturilor, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii se vor înlocui cu
sintagmele: autoritatea publică centrală din domeniul apelor, Administraţia Naţională
"Apele Române", autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, autoritatea
publică centrală din domeniul turismului, respectiv autoritatea publică centrală din
domeniul sănătăţii.
Art. III. - Anexele nr. 1^1-1^4*) şi 1-6*) fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. IV. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. V. - Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu
cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României,
Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
__________
*) Anexele sunt reproduse în facsimil.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor

art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER DORNEANU NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 28 iunie 2004.

Nr. 310.
ANEXA Nr. 11
Condiţii pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi
mediului acvatic pentru toate corpurile de apă de suprafaţă şi
subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

39
1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere
1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă
artificiale sau puternic modificate

1.2. Definiţii normative pentru clasificările stării ecologice

1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor
1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor
1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor
tranzitorii
1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor
costiere
1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de
apă puternic modificate sau artificiale
1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru
caracterizarea stării chimice
1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice a apelor de suprafaţă
1.3.1 Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional
1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare
1.3.4. Frecvenţa monitoringului
1.3.5. Cerinţe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate
1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate
1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice
1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a
potenţialului ecologic
1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice

2. STAREA APELOR SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane
2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative
2.1.2. Definirea stării cantitative
2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane
2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane
2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring
2.2.3. Frecvenţa monitoringului
2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane
2.3. Starea chimică a apelor subterane
2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane
2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane
2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane
2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane
2.4.2. Monitoringul de supraveghere
2.4.3. Monitoringul operaţional
2.4.4. Identificarea tendinţei poluanţilor
2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane
2.5. Prezentarea stării apelor subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

40
1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
1.1.1.1. Elemente biologice
Compoziţia şi abundenţa florei acvatice
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Regimul hidrologic
cantitatea şi dinamica curgerii apei
legătura cu corpurile de apă subterană
Continuitatea râurilor
Condiţii morfologice
adâncimea râurilor şi variaţia lăţimii
structura şi substratul patului râului
structura zonei riverane
1.1.1.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care sprijină elementele biologice
1.1.1.4. Generalităţi
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Condiţiile nutrienţilor
1.1.1.5. Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de
apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în
corpurile de apă
1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
1.1.2.1. Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Regimul hidrologic
cantitatea şi dinamica curgerii apei
timpul de retenţie
legătura cu corpurile de apă subterană
Condiţii morfologice
variaţia adâncimii lacurilor
cantitatea, structura şi substratul patului lacului
structura ţărmului lacului
1.1.2.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.2.4. Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Condiţiile nutrienţilor
1.1.2.5. Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de
apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în
corpurile de apă

41
1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
1.1.3.1. Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Condiţii morfologice
variaţia adâncimii
cantitatea, structura şi substratul patului
structura zonei de influenţă a mareei
Regimul mareei
debitul de apă dulce
expunerea la valuri
1.1.3.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.3.4. Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Condiţiile nutrienţilor
1.1.3.5. Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de
apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în
corpurile de apă
1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere
1.1.4.1. Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Condiţii morfologice
variaţia adâncimii
cantitatea, structura şi substratul patului de coastă
structura zonei de influenţă a mareei
Regimul mareei
direcţia curenţilor dominanţi
expunerea la valuri
1.1.4.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.4.4. Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Condiţiile nutrienţilor
1.1.4.5. Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de
apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în
corpurile de apă
1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de
suprafaţă artificiale şi puternic modificate
Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafaţă artificiale sau

42
puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de
suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) şi care corespund cel mai bine
corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale supuse clasificării
din punct de vedere al stării ecologice.

1.2. Definiţii normative ale clasificărilor stării ecologice

Tabelul 1.2. Definiţii generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii şi ape costiere
Textul următor include o definiţie generală a calităţii ecologice. În scopul clasificării,
valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de
apă de suprafaţă sunt cele prevăzute în tabelele din secţiunile 1.2.1-1.2.4.

Stare foarte bună Stare bună Stare bună

General Nu există sau sunt foarte mici
alterări antropogene ale valorilor
elementelor fizico-chimice şi
hidromorfologice de calitate,
pentru tipul de corp de apă de
suprafaţă, faţă de acelea
asociate în mod normal cu acel
tip în condiţii nemodificate.
Valorile elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corp de
apă de suprafaţă sunt acelea
asociate în mod normal cu acel
tip, în condiţii nemodificate şi nu
arată, sau există doar foarte mici
dovezi de perturbare.
Valorile elementelor bio- Valorile elementelor biolo-
logice de calitate pentru gice de calitate pentru tipul
tipul de corp de apă de de corp de apă de supra-
suprafaţă prezintă nivele faţă deviază moderat faţă
scăzute de schimbare de acelea asociate, în mod
datorită activităţilor normal, cu tipul de corp.
umane, dar deviază uşor Valorile prezintă semen
faţă de acele valori moderate de perturbare ca
asociate, în mod normal, urmare a activităţilor
cu tipul de corp de apă umane şi sunt esenţial
de suprafaţă, în condiţii perturbate faţă de valorile
nemodificate. din condiţiile de stare
bună.

Condiţiile sunt specifice tipului şi

comunităţilor.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o
calitate slabă sau proastă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care comunităţile biologice
importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de
corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate
slabă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care sunt absente părţi mari din
comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp
de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate
proastă.
1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a râurilor
Elemente biologice de calitate
ANEXA Nr. 11
Condiţii pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului
acvatic pentru toate corpurile de apă de suprafaţă şi subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

43
1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă
artificiale sau puternic modificate

1.2. Definiţii normative pentru clasificările stării ecologice

1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor
1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor
1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor
tranzitorii
1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor
costiere
1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de
apă puternic modificate sau artificiale
1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru
caracterizarea stării chimice
1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice a apelor de suprafaţă
1.3.1 Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional
1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare
1.3.4. Frecvenţa monitoringului
1.3.5. Cerinţe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate
1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate
1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice
1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a
potenţialului ecologic
1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice

2. STAREA APELOR SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane
2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative
2.1.2. Definirea stării cantitative
2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane
2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane
2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring
2.2.3. Frecvenţa monitoringului
2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane
2.3. Starea chimică a apelor subterane
2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane
2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane
2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane
2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane
2.4.2. Monitoringul de supraveghere
2.4.3. Monitoringul operaţional
2.4.4. Identificarea tendinţei poluanţilor
2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane
2.5. Prezentarea stării apelor subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
1.1.1.1. Elemente biologice
Compoziţia şi abundenţa florei acvatice
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

44
Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Regimul hidrologic
cantitatea şi dinamica curgerii apei
legătura cu corpurile de apă subterană
Continuitatea râurilor
Condiţii morfologice
adâncimea râurilor şi variaţia lăţimii
structura şi substratul patului râului
structura zonei riverane
1.1.1.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care sprijină elementele biologice
1.1.1.4. Generalităţi
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Condiţiile nutrienţilor
1.1.1.5. Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de
apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în
corpurile de apă
1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
1.1.2.1. Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Regimul hidrologic
cantitatea şi dinamica curgerii apei
timpul de retenţie
legătura cu corpurile de apă subterană
Condiţii morfologice
variaţia adâncimii lacurilor
cantitatea, structura şi substratul patului lacului
structura ţărmului lacului
1.1.2.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.2.4. Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Condiţiile nutrienţilor
1.1.2.5. Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de
apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în
corpurile de apă
1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
1.1.3.1. Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică

45
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Condiţii morfologice
variaţia adâncimii
cantitatea, structura şi substratul patului
structura zonei de influenţă a mareei
Regimul mareei
debitul de apă dulce
expunerea la valuri
1.1.3.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.3.4. Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Condiţiile nutrienţilor
1.1.3.5. Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de
apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în
corpurile de apă
1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere
1.1.4.1. Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Condiţii morfologice
variaţia adâncimii
cantitatea, structura şi substratul patului de coastă
structura zonei de influenţă a mareei
Regimul mareei
direcţia curenţilor dominanţi
expunerea la valuri
1.1.4.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.4.4. Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Condiţiile nutrienţilor
1.1.4.5. Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de
apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în
corpurile de apă
1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de
suprafaţă artificiale şi puternic modificate
Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafaţă artificiale sau
puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de
suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) şi care corespund cel mai bine
corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale supuse clasificării
din punct de vedere al stării ecologice.

46
1.2. Definiţii normative ale clasificărilor stării ecologice
Tabelul 1.2. Definiţii generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii şi ape costiere
Textul următor include o definiţie generală a calităţii ecologice. În scopul clasificării,
valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de
apă de suprafaţă sunt cele prevăzute în tabelele din secţiunile 1.2.1-1.2.4.

Stare foarte bună Stare bună Stare bună

General Nu există sau sunt foarte mici
alterări antropogene ale valorilor
elementelor fizico-chimice şi
hidromorfologice de calitate,
pentru tipul de corp de apă de
suprafaţă, faţă de acelea
asociate în mod normal cu acel
tip în condiţii nemodificate.
Valorile elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corp de
apă de suprafaţă sunt acelea
asociate în mod normal cu acel
tip, în condiţii nemodificate şi nu
arată, sau există doar foarte mici
dovezi de perturbare.
Valorile elementelor bio- Valorile elementelor biolo-
logice de calitate pentru gice de calitate pentru tipul
tipul de corp de apă de de corp de apă de supra-
suprafaţă prezintă nivele faţă deviază moderat faţă
scăzute de schimbare de acelea asociate, în mod
datorită activităţilor normal, cu tipul de corp.
umane, dar deviază uşor Valorile prezintă semen
faţă de acele valori moderate de perturbare ca
asociate, în mod normal, urmare a activităţilor
cu tipul de corp de apă umane şi sunt esenţial
de suprafaţă, în condiţii perturbate faţă de valorile
nemodificate. din condiţiile de stare
bună.

Condiţiile sunt specifice tipului şi

comunităţilor.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o
calitate slabă sau proastă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care comunităţile biologice
importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de
corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate
slabă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care sunt absente părţi mari din
comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp
de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate
proastă.
1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a râurilor
Elemente biologice de calitate

47
 L107/1996 - Modificată prin Legea 310 din 2004 - LEGEA APELOR

ANEXA Nr. 2 - ZONE DE PROTECTIE

Lăţimea zonelor de protecţie în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare,
în lunguL cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări
hidrotehnice

a) Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă

Lăţimea cursului de apă (m) sub 10 10-50 peste 51
Lăţimea zonei de protecţie (m) 5 15 20
Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5
Cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este
mai mica de 50 m

b) Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale

- indiferent de suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita in
conformitate cu atr.5

c) Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare

- intre Nivelul Normal de Retentie si Cota Coronamentului

d) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor

- 4 m spre interiorul incintei

e) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite

-3m

f) Baraje şi lucrări-anexe la baraje

Lăţimea zonei de protecţie (m)
-Baraj de pământ, anrocamente, beton - 20 m in jurul acestora
sau alte materiale
-Instalaţii de determinare automată a - 2 m in jurul acestora
calităţii apei, construcţii şi instalaţii
-Borne de microtriangulaţie, foraje de - 1 m in jurul acestora
drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de
măsurarea debitelor
Notă:

Zonele de protecţie se măsoară astfel:

a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
d) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie.

48
Zona de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabileşte de
autoritatea publica centrală în domeniul sănătăţii.

49