Pentru a intelege cele ce urmeaz, este necesar si ne reimprospatim memoria cu
cAteva notiuni fundamentale invatate anterior.
Am definit chimia organica astfel: Chimia organicd este chimia hidrocarburilor
siaderivatilor acestora.
Hidrocarburile, C,H,, (hidrurile carbonului) exist’ in numar extrem de mare
datoriti faptului ci atomii de carbon se pot lega intre ei intr-o varietate nesfargita de
forme.
Se cunose catene de atomi de carbon liniare, ramificate si ciclice, de exemplu:
H,
Cc
ZN
He CH,
H,C—CH,—CH,—CH—CH, H,C—CH,
O hidrocarbura cu catena liniara O hidrocarbura cu catena ciclica
(pentanul) (ciclopentanul)
ff
HxC—C—CH—CH—CH, H,C—CH=CH—CH,
CH, CH,
O hidrocarbura cu catena ramificatd O hidrocarbura nesaturata_
(izooctanul) (2-butena)
Un atom de carbon legat de un singur alt atom de carbon se numeste primar; cel
Iegat de doi atomi de carbon se numeste secundar, cel legat de trei atomi de carbon,
terfiar, iar cel legat de patru atomi de carbon, cuaternar.
i i
H,C—CH, c—C—C__-C—C—C —-
Cc
primar secundar tertiar cuaternar
o———_ Aetivitate independent
Precizati natura atomilor de carbon in compusii urmatori:
CHHC=N cH~cZP 3 C=C
acetonitril aldehida acetica * etend
H ‘7
HC=CH ¢ ciclohexan
Cy acetilena HC, CH
yuck Jen
CH
benzen
Raspuns: Aprimari
ecundari
C-tertiari
Formula moleculara arata tipul si numarul de atomi ce intra in compozitia
unei molecule. De exemplu: C,H,O.
Structura unei molecule aratd modul in care sunt legati intre ei atomii care
compuno molecula. Pentru formula C,H,O se pot scrie doua structuri.
Doi compusi cu aceeasi formula moleculara dar cu aranjament diferit al atomilor
din molecula se numesc izomeri.
CH—O—CH, CH—CH,—OH
Fig.1.1. Cei doi compusi difera prin modul de legare al atomilor
Activitate independentit
+ Cate formule structurale se pot serie pentru un compus clorurat cu formula
moleculara C,H,CI?
Izomerii se deosebese prin proprietitile fizice si chimice.
de catena
Izomerii de constitute de pozitie
(difera prin modul de de functiune
legare al atomilor)
+ Care dintre aceste tipuri de izomeri se intalnesc la hidrocarbura C,H,,?
Raspuns: izomeri de catena:
CH,—CH,—CH,—CH, CH,—CH—CH,
n-butan bn,
izobutan
————_,) Fig.1.2. Modelul n-butanului Fig.1.3. Modelul izobutanului
Activitate independenté
+ ince relatie se gasese izomerii:
A. CH= C—CH,; B. CH,=CH—CH,—CH,;
CH, CH,
C. CH,—CH=CH—CH,; D. :
Raspuns:
Aizomer de catendi cu B si C; E izomer de catend cu D.
Bizomerde pozitie cuC.
DsiEizomeri de funetiunecuA,BsiC. clin on,
geometrici HC=C Gy
Izomerii de configuratie<—7 ,
optici cis -2 - butena
(au aranjament spatial
diferit al atomilor sau
grupelor de atomi)
pf =3,7
Proprietitile chimice si fizice ale substantelor sunt
determinate de structura moleculelor lor. Majoritatea
compusilor organici contin legaturi covalente intre atomii
elementelor organogene (C,H, O,N, X, 8, P).
Legaturile covalente din compusii organici pot fi: =cC=O
saldehide, R—CHE oO
Ex.: CH,—CH= 0, etanal (aldehida acetica)
ZO
+ cetone, R-C—R,
Zo
Ex.: CH;—C—CH,, acetona
+ Compusi organici cu grupe functionale trivalente:
i}
= acizi carboxilici, Rion
Ex: CH ‘On, acid etanoic (acid acetic)
*Derivati functionali ai acizilor carboxilici:
—esteri, RCOOR'
.: CH,—COOC,H, acetat de etil
—cloruriacide, RCOCI
Ex.:C,H,COCI, clorura de benzoil
—anhidride acide, (RCO),O
Ex.: (CH,CO),O, anhidrida acetica
amide, RCONH,
Ex.: CH,—CONH,,acetamida
=nitrili, RCN
Ex.: CH,CN, acetonitril
o——_—_ * Compusi organici cu grupe functionale mixte
—aminoacizi R—CH—COOH CHy—CH—COOH
NH, NH,
acid a-amino propionic
—hidroxiacizi:
+ acizi alcooli R—FH_COOH CH,—CH—COOH
OH OH
acid lactic
OH
+ acizi fenoli COOH
acid salicilic
—zaharide: glucozi, fructoza, zaharoz, amidon, celuloz’
Activitate independenta
1. O hidrocarbura aciclicd cu formula moleculara C,H,, nu contine decat un
singur atom de carbon primar. Care este structura sa? Aceeasi intrebare cand sunt 2
atomi de carbon primar.
Raspuns:
12 3 4 8 8
CH,= CH—CH,—CH,—CH,—CH,—CH,
I-heptena
CH,—CH=CH—CH,—C
2-heptend
|, -CH,—CH,
2. O substanté organicd (A), cu masa moleculara 122 da la analiza urmatoarele
rezultate: 0,0225 g substant, dupa combustie, conduc la 0,073 g CO, $i 0,0232 g HO.
e precizeze structura compusului (A) stiind cd: reactioneazi cu brom in solutie de
|, in modul urmator: 0,244 g substantd reactioneaza cu 128 g solutie de brom in
CCI, eu concentratia de 0,5%; prin oxidare cu KMnO, in mediu acid formeazi o
dicetona (B) si un acid (C), care prin decarboxilare formeaza acid metil-propionic.
Raspuns:
AD Gi, HC——e—cH, B: We—C cc,
iy im
HC’ cH,
C: HOOCC—COOH =egr CH.—CH—COOH
CH, CH, cH,
———————_;) 3. O substantd (A), cu masa moleculara 80, da la analizd urmitoarele rezultate:
0,1212 g substanta conduc la 0,397 g CO, $i 0,1089g H,O; reactioneaz cu bromul in
solutie de CCI, astfel: 0,1120 g substanta decoloreaza 56 mL solutie de brom M/40.
Prin oxidare cu KMnO, in mediu acid, conduce la un amestec de acid oxalic gi acid
metil-malonie. S& se precizeze structura substantei.
Raspuns: CH
CH,
NOTIUNI DE TEHNOLOGIE CHIMICA
Tehnologia chimicd studiazi procesele chimice industriale si metodele de
fabricatic cele mai adecvate pentru transformarea materiilor prime din natura in
intermediari si bunuri de larg consum. In cadrul dezvoltarii generale a industriei
chimice, un rol deosebit de important revine industriei chimice organice, care aduce 0
contributie esentiala la progresul omenirii prin diversitatea si calitatile deosebite ale
produselor fabricate: fire si fibre sintetice, coloranti, medicamente, detergenti,
materiale plastice, clastomeriete.
Proces tehnologic
Prin proces tehnologic se intelege procesul de transformare a materiilor prime in
produse intermediare sau finite, cu ajutorul operatiilor unitare si a proceselor chimice
fundamentale,
Operatiile unitare sunt procese fizice de prelucrare a materiei prime fara
schimbarea compozitici sau naturii sale chimice: asemenea procese sunt zdrobirea,
sortarea, distilarea, extractia, adsorbtia ete.
Procesele chimice fundamentale reprezinti totalitatea reactiilor cunoscute, cu
ajutorul carora materiile prime sunt transformate in produse cu 0 alta compozitie, cu o alta
structura chimicd si deci cu alte proprietati.
Astfel de procese sunt: halogenarea, nitrarea, sulfonarea, hidrogenarea, oxidarea etc.
Drumul urmat de materia prima de la intrarea ei si pana la iesirea din fabric sub
forma de produs finit, semifabricat sau deseu, constituie fluxul tehnologic.
Daca din fluxul tehnologic se exclud locurile in care nu au loc procese chimice sau
fizice, se obfine o schema a procesului tehnologic, numita schema tehnologica. Pentru a
indica succesiunea de operatii din procesul tehnologic, se foloseste o schema de operatii.
Conversie. Randament*
in foarte multe procese chimice transformarea materiei prime nu este integral,
sau pe lang produsul principal se mai formeaza si alte substante — produse secundare.
Acestea pot rezulta dintr-o singura reactie, din reactii paralele sau din reactii
consecutive. Pentru a caracteriza, din punct de vedere cantitatiy, transformarea materiei prime
in diferite alte produse se folosesc trei marimi adimensionale numite: conversie utili,
conversie totala si randament.
Conversia utila* (C,) se calculeaza pe baza relatiei:
C= n,/n-100
unde n, este cantitatea in moli de materie prima transformata in produs util si n este
cantitatea in moli de materie prima introdusa in reactie.
Conversia totala* (C) se calculeaza pe baza relatici:
C=n/n-100
unde n, este cantitatea totala in moli de materie prima transformata in diferite produse
sin este cantitatea in moli de materie prima introdusa in reactor.
Randamentul* unui produs chimic in produs util este egal cu raportul dintre
conversia util si conversia totala:
n= C,/C;100
PROBLEME REZ
‘AT
1. La fabricarea acetilenei prin descompunerea termicd a metanului in anumite
conditii din 100 moli de metan se formeazd 18 moli de acetilend si 126 moli de
hidrogen. Reactiile principale care au loc sunt:
(1) 2CH,= CH, +3H,
(2)CH, @ C+2H,
Sise calculeze conversia utild, conversia totald sirandamentul.
Rezolvare
Conform primei reactii rezulta c& cei 18 moli de C,H, provin din 36 moli de metan
din care se mai formeaza 18 x 3 = 54 moli de hidrogen Restul de 126-54 =72 moli de
hidrogen au rezultat conform reactici a doua din 36 moli de CH,. in total s-au
transformat 36+36=72 moli de metan.
= 36 199 = 36%: C= 22 - 100 = 72% y =Le- 190 = 28 =509
C.= Fog’ 100 = 36%: C= Fog ° 100 = 72%; n GE 100= Fy * 100 = 50%
2. La prepararea acetatului de etil se foloseste un amestec care initial confine un
mol de acid acetic si 0,5 moli de alcool etilic. Constanta de echilibru fiind 4, s se
calculeze conversiile in ester pentru alcooluletilic.
Rezolvare
CH,—COOH + C,H.—OH = CH,—COO0—C.H, + H,0
l—x 05x x x
K-45 a=n03-5 prin rezolvarea acestei ecuafii rezultd cé x = 0,422.
Conversia acidului acetic la echilibru este: C, + 100 = 42,2%
Conversia alcoolului etilic la echilibru este: C,
—————____ii
“re + 100 = 84,4% TEST DE EVA
1. Clorura de alil se obtine prin clorurarea propenei la 500°C. Dupa separarea
HCI (prin absorbtie in apa) se obtine un amestec care contine in procente de masa 70%
propena nereactionata, 25% clorura de alil si 5% dicloropropan. Considerand ca nu
rimane clor nereactionat, sa se calculeze raportul molar propend-clor la inceputul
reactiei:
A.5,5; B.5,02; C.2,5; D.2,27; E.0,55.
3puncte
2. Sa se calculeze procentul molar de propend nereactionaté in conditiile
problemei |
A.40; B.57; C.60; D.75; E.81,7.
2puncte
3. Sa se calculeze conversia utild, conversia total si randamentul in clorura de
alil in cazul problemei 1.
A. 16,04%; 18,04%; 88,9%.
B.32,08%; 39,08%; 82,05%.
C.50%; 75%; 66,6%.
D. 60%; 90%; 75%.
E.64,16%; 78,16%; 82,08%. 2punete
4. Un volum de 268,8 dm’ metan se supun clorurarii; in masa de reactie se gisesc
monoclorometan, diclorometan si metan nereactionat in raport molar de 3:2:1. Care
sunt conversia utild si total si randamentul.
A.50%; 70%; 71%.
B. 60%; 83%; 72%.
C.50%; 83,3%; 60%.
D. 16%; 33%; 99%.
E.50,1%; 83%; 60,05%.
5. Cantitatea de monoclorometan rezultatd in condifiile problemei 4 este:
A.303 g; B. 150g; C. 600 g; D. 250 g; E. 300.
Ipunct
6. Volumul de clor consumat in proces in problema 4 este:
A.150L; B. 156L; C. 188 L; D. 2151 313,6L.
Ipunet
Raspunsuri
A; 4. C;5. A;6. E.
O————_ Nofiuni fundamentale
+ Nomenclatur’ * Proprietati fizice >)
© Clasificare * Proprietiti chimice hip
© Izomerie. Structura *reactii de substitutie
* reactii de eliminare G0
CHCl
COMPUSI HALOGENATI
$
Nereamintim!
in reactia de clorurare a metanului, atomii de hidrogen sunt
substituifi cu atomi de clor, rezultand un amestec de derivati
clorurafi: CH,Cl, CH,Cl,, CHCL,, CCl,.
Arenele reactioneaza cu clorul sau bromul formand compusi
halogenati . —
Prin aditia halogenilor sau a acizilor halogenatilahidrocarburi_ Fig: 2-1. Derivati
nesaturate se obtin derivati halogenati. hralogenati ai CH,
Compusii organici care contin in molecula lor unul sau mai
mulfi atomi de halogen se numesc compusi halogenati.
Formula general a compusilorhalogenati este R—X unde X poate fiF, Cl, Br
siliarR radicalul de hidrocarbura.
Dupi natura radicalului de hidrocarbura de care se leaga halogenul, compusii
halogenati se clasifica in:
* compusi halogenati saturati
+ compusi halogenati nesaturati
+ compusi halogenati aromatici.
Dupé natura atomului de carbon de care se leaga halogenul, compusii halogenati
sunt: primari, secundari si tertiari.
Nomenclatura
Denumirea compusilor halogenati se face in dou moduri:
1. nomenclatura sistematicd IUPAC: la numele hidrocarburii de bazi se adauga
prefixul halo- (fluoro-, cloro-, bromo-, iodo-) ca substituent precizand si pozitia acestuia;
2. nume comune (uzuale): compusii halogenati sunt denumiti ca halogenuri (fluorurd,
clorura, bromur’, iodurd) precizind apoi numele radicalului de care se leagi halogenul.
————_—_@_
‘CH,Br
3
CHI Tabelul 2.1
Denumirea aa “soa -
CH, CH.—CI clorometan clorura de metil
CH.—CH, CH.—CH,—Cl cloroetan clorura de etil
CH—CH—cH, — |CH—CH—CH Cl] I-cloropropan clorura de propil
. 2-cloropropan clorurd de izopropil
cloroetena clorura de vinil
1-cloropropena
ICH,=C—CH, 2-cloropropend
cl
CH, =CH—CH,—CI | 3-cloropropena clorurd de alil
ICH, =CH—CH=CcH, |CH,=CH—C=CH, |2-cloro-1,3-butadien’] cloropropen
I
cl
1
clorobenzen_
H, CHC!
J clorometilbenzen_ clorura de benzil
Derivatii_polihalogenati_ se
denumese cu ajutorul prefixelor CH,Br
di-, tri-, corespunzator numarului 3
atomilor de halogen. CH,Br
Derivatii policlorurati ai Fig. 2.2. Modelul structural al
metanului (fig. 2.3) sunt solventi $i mofecuei de 1.2-dibromoctan
se denumesc astfel:
S CH,Cl, diclorometan (clorura de metilen);
CHCL, triclorometan (cloroform);
CCI, tetraclorometan (tetraclorurd de carbon).
Fig. 2.3, Modele Atomii de halogen se denumesc in ordine alfabetica:
structurale compacte de: CH,—CH—CH, CH,—CH—CH,
a ~diclorometan; | | | toy
~ triclorometan; Br Cl Bro TI 6c
¢~tetraclorometan 1-bromo-2-cloropropan 1-bromo-3-cloro-2-iodopropan
©———_ Izomerie
Derivafii halogenati prezinta izomerie de pozitie determinata de locul ocupat de
atomul de halogen in catena si izomerie determinat’ de structura radicalului organic
(decatena, geometric’).
Problema rezolvata
Scrieti formulele structurale ale izomerilor care corespund formulei moleculare
C.H,,Cl. Precizati: I. care dintre acestia este derivat halogenat primar, secundar,
terfiar; IL. care sunt izomerii de pozitie.
Rezolvare
La. primari: CH}—CH,—CH,—CH,—CH,—Cl
1-cloropentan
CH—CH—CH,—CH—CI
CH,
1-cloro-3-metilbutan (clorura de izopentil)
pm
CH,—F—CH,—Cl
CH,
1-cloro-2,2-dimetilpropan (clorurd de neopentil)
b. secundari: CH,—CH—CH,—CH,—CH,
cl
2-cloropentan
CH,—CH,—CH—CH;—CH,
cl
3-cloropentan
CH. iF He H—CI
CH, CH,
2-cloro-3-metilbutan
cl
|
e.tonfiari: CH —C—CH.—CH,
CH,
2-cloro-2-metilbutan
IL. izomeri de pozitie:
1-cloropentan; 2-cloropentan; 3-cloropentan;
I-cloro-3-metilbutan; 1-cloro-2,2-dimetilpropan; 2-cloro-3-metilbutan i
2-cloro-2-metilbutan.
————_i Structura
Legatura C—X se formeaza prin intrepatrunderea unui orbital p al atomului de
halogen cu un orbital de legatura al unui atom de carbon (sp’ in compusi saturati sau
sp’ in cei nesaturati si aromatici).
Datorita volumului mic al orbitalilor hibrizi ai carbonului gradul de
intrepatrundere cu orbitalul p al halogenului se micsoreazi pe masur ce volumul
acestuia se mareste,
fn consecinta distantele C—X se marese, iar energiile de legatura scad pe masura
cresterii numarului de ordine al halogenului
Legaturile C—X sunt polare; atomul de halogen, electronegativ are polaritate
negativ, iar atomul de carbon pozitiva, R°— X°
|
Titi legituricarbon-halogencreytedela —C—1_ la —O—F
Fluorurile organice au legatura carbon-fluor cea mai scurta, deci cea mai tare; ele
sunt combinatii putin reactive.
Stiati ci.
... numérul atomilor de halogen care pot substitui hidrogenul in molecula unei
hidrocarburi poate fi mai mic sau egal cu numérul atomilor de hidrogen confinuti in
sistem: prin urmare numarul compusilor halogenati care se pot obtine este foarte mare
in comparatie cu cel al hidrocarburilor?
De exemplu, numai de la metan, CH,, cea mai simpla hidrocarbura existent, se
cunose 62 compusi halogenati.
Va amintiti din lectiile anterioare c& derivatii halogenati se obtin prin:
a. reactii de substitutie (clorurare, bromurare) cu aplicatii la alcani, alchene in
pozitie alilica si hidrocarburi aromatice la nucleu sau in pozitie benzilica;
b. aditia halogenilor clor si brom la alchene, diene, alchine si hidrocarburi
aromatice;
c. aditia hidracizilor (HCl, HBr, HI) la alchene, alchine, diene.
&——__ © Stabilifi o forma concisi de reprezentare pentru metodele de sinteza ale
derivatilor halogenati, sub forma unui tabel ca cel de mai jos, lund alte exemple.
Tabelul 2.2
+ react de CH,—CH,—CH, + Cl, >
substitutie CH=CH,
a
T-cloropropan
+ CH—CH—CH,
|
2-cloropropan
lumina
CH,—CH,—CH,—CH, + Cl, >
> CLC CHC,
a
I-clorobutan
+CH—CH—CH,—cH,
|
2-clorobutan
+ reacfii de CH=CH—CH, + Br CH—CH—CH,
aditie bebe solvent CCl,
CH= CH + 2Br, >CHBr—CHBr,
CH=CH + 2HBr-CH,—CHBr,
=Ce derivati clorurati puteti obfine de la propend printr-o singurd etapa?
Rezolvare
CH, =CH—CH, + Cl, > ib CH,
cl ocd
1,2-dicloropropan
500°C
CH, =CH—CH, + Cl, ——=* CH,= CH—CH,—Cl + HCl “
clorur’ de alil
CH, =CH—CH, + HBr > CH—CH—CH,
Br
2-bromopropan
CH, =CH—CH, + HBr -P8iZiy CH,.Br—CH,—CH,
-bromopropan
—————_—_is)
Modele structurale
ale C,H, si H,Br, = Care este hidrocarbura cu formula molecular’ C,H,, care la clorurare
fotochimica formeaza un singur derivat monoclorurat?
Rezolvare
” i"
cH—¢—CH + cl, > CHy CH [—Cl
CH, CH,
neopentan, clorura de neopentil
Proprietatifizice
Derivafii monohalogenati sunt incolori, cei polihalogenati si in. special
poliiodurati sunt slab colorafi, Sunt insolubili in apa, solubili in solventi organici si
buni solventi pentru o serie de substante organice.
Experimentati!
Introduceti in 2 eprubete cate 2 mL de tetraclorura de carbon, CC\,. in prima
adaugati 2 mL apa si agitati. Ce observati?
ina doua adaugati 2 mL ulei vegetal si agitati. Ce observati?
Au densitatea mai mare decat a apei. In seria derivatilor halogenati, densitatea
creste de la derivafii clorurati la cei iodurafi.
Halogenurile de alchil au gust duleeag si actiune narcoticd dar in acelasi timp si o
toxicitate care se manifesta prin aceea cd dupa narcoza sau actiuni prelungite produc
leziuni degenerative in fica, rinichi, miocard sin sistemul nervos central.
® Studiati tabelul de mai jos si ardtati cum variaza punctele de fierbere ale
derivatilor halogenati.
Tabelul 2.3
Punctele de fierbere ale unor compusi halogenati
cH
CH,—CH,—X
CH,—(CH,),—
(CH,),-CH-X
Rezolvare
Punctele de fierbere crese odata cu cresterea masei moleculare.
Pentru compusii halogenati izomeri, punctul de fierbere scade prin ramificarea
catenei. Proprietati chimice
Doeumentare
Proprietatile chimice ale derivatilor halogenati sunt influentate de natura
halogenului si a radicalului de hidrocarbura. Datorita volumului mic al orbitalilor
hibrizi ai carbonului, gradul de intrepatrundere cu orbitalii p ai halogenului se
micsoreaz pe masura ce volumul acestora se mareste, distantele interatomice C—X
se miresc iar energia de legatura scade pe masura cresterii numarului de ordine al
halogenului, ceea ce determina o crestere a reactivitatii de la derivatul clorurat la cel
iodurat.
> 3s
Fig.2.5. Modelul moleculei Fig.2.6. Modelul moleculei
de cloroetan de iodoetan
Dupa cum se comporta in reactiile de substitutie se constata ca pentru acelasi
halogen, derivafii halogenati pot fi cu reactivitate:
1. normala ( derivati halogenat la care halogenul este legat de un atom de carbon
cuhibridizare sp’);
CH,—CH,—Cl CH—CH,—CH—CH,
cl cl
cloroetan 1,4-diclorobutan
2. reactivitate marit& (derivati halogenati la care halogenul este separat printr-un
atom de carbon de un carbon hibridizat sp’);
CH,=CH—CH,—Cl_—_C,H,CH,Cl
cloruradealil clorurd de benzil
3. reactivitate micsorata cand halogenul este legat de
unatom de carbon hibridizat sp’.
CH,=CH—CL Br
clorurd de vinil
Fig.2.7. Modelul moleculei
bromobenzen de bromobenzen
= incadrati urmatorii compusi in clasa corespunzatoare reactivitatii lor
a. clorura de terfbutil; b. 2-cloro-2-butend;
clorociclohexan; d. |-cloro-1-feniletan.
Reactiile de substitutie sunt reactiile caracteristice compusilor halogenati, prin
care se inlocuiesc atomi de halogen cualte specii chimice, provenite din reactant.
——_;) 1, Reactia de hidrolizi* a compusilor halogenati are loc in solutie apoasi de
NaOH. Ecuatia reactiei generale este:
R—x+H,0 MH, R OH+HX (X=CLBr))
Deexemplu: Nao
CH CH—CH—cH,+H,0 Ss CH, —ct—CHl CH, +H
cl ou
2-clorobutan 2-butanol
CH.=cH—cH—cl+HoH “244 cH.= CH—CH—OH+HCI
clorura de ail aleoolalilic
cH—cl CH.—OH
Q +H,o NOH, O +HCl
clorura de benzil alcool benzilic
rat
+ Prin hidroliza derivatilor monohalogenati se formeaz alcooli.
+ Prin hidroliza derivatilor dihalogenati geminali se formeaza aldehide si cetone.
0
cH—cxcl, + 4,0 “8 cH—cZ y HCl
clorura de benziliden benzaldehida
cl
ry | NaOH,
CH —C—CH, +H.0 “8s CH. —e—CH, +281
a 0
2,2-dicloropropan propanond (acetona)
+ Prin hidroliza derivatilor trihalogenati geminali se formeaza acizi carboxilici.
Zo
CHCI, + H,O + H—C—OH + 3HC1
(cloroform) {acid formic)
triclorometan acid metanoic
Problemé rezolvata
Un compus halogenat cu formula C,H1,Cl,are urmatoarele proprietiti:
—decoloreazi solutia de Br,in CCl,;
—hidrolizeaza usor in solutii diluate bazice formand un diol;
~se oxideaza cu K,Cr,0,/H cu formare de acid cloroacetic.
Stabilifi structura acestui compus halogenat si specificafi daca prezinta izomerie
geometrica. Rezolvare
_ 2%4+2-6-2
we _Lalcheni >C=C<
cals 2 S cicloalean
Compusul este nesaturat (decoloreaza solutia de brom)
Compusul confine atomii de clor in pozitie alilica.
qu —cH= CH_EH, +2H,0 MOH, (H—CH=CH—CH,
cl cl OH OH
1,4-dicloro-2-butena 1,4-dihidroxi-2-butena
K,Cr,0/H
GC CHT 2H COOH
cl cl cl
acid cloroacetic
Compusul prezinta izomerie geometric:
H Cl-H.C H
Sc=cc ICN Caer
cane 7° Sena Hoe
izomer cis izomer trans
2. Eliminare de hidracid
Derivatii monohalogenati, prin eliminare de hidracid (HX) in mediu bazic (KOH
sialeool etilic), formeaza alchene.
2CH.—CH—CH, cH, KOE CHO} CH—CH=CH—CH, + CH,=CH—CH,—CH,
Br
Daci din reactia de eliminare rezulta doua alchene, se formeaza in proportie mai
mare alchena cu dubla legatura mai substituita (regula lui Zaifev),
2-butend produs major 1-butend produs minoritar
Activitate independent
+ Transformati 2-cloro-2-metilbutanul in izopentan.
Rezolvare
cl
|
CH—CH,—C—CH, a CH—CH=F—CH, HN, CH—CH—CH,
cH, TNC CH, CH, CH,
+ Transformati 2-bromopropanul in I -bromopropan.
Rezolvare
ROH jeroxizi
Br Br
CH—CH—cH,524, CH, = CH—CH, jena GH CH—CH, IMPORTANTA DERIVATILOR HALOGENATI
CH,Cl (gaz) este utilizat ca agent frigorific si ca agent de alchilare.
CH,Cl,, CHCI,, CCI, sunt solventi pentru grasimi, S, P,,I,, Br,.
CHCL, este utilizat ca agent de extractie, are actiune narcoticd, de aceea a fost
primul anestezic folosit in chirurgie. Datorita faptului ca este toxic si cancerigen s-a
renunfat la el.
CCL, se utilizeaza ca anestezic in medicina veterinara si_ca lichid de umplere a
extinctoarelor la stingerea incendiilor.
Freonul, CF,Cl,,este un gaz in conditii normale; este utilizat ca agent frigorific si
intuburi de spray.
in ultima vreme se utilizeaz mai putin deo
ce se considera ca distruge stratul
znd descompunerea ozonului in oxigen (gaura de ozon).
R—CIY R=+CI
Cl+0-+ 0,+.C10
de ozon, cata!
Depletia ozonului in atmosfera planetei si in special deasupra celor doi poli, este
un fenomen observat relativ recent (1985); ea are repercursiuni deosebit de grave
asupra viefuitoarelor de pe planeta. Ozonul din atmosfera refine o proportie insemnata
aradiatiilor UV solare, care daca ar atinge suprafata pamantului, ar produce fenomene
nedorite.
‘eamintim printre altele: denaturarea acizilor nucleici datorit’ acestor radiatii,
reactiile de polimerizare ale biocompusilor care contin legaturi >C=C< ete.
Gaura din stratul de ozon
Ozonul, un gaz din atmosfera, ne protejeazi de radiafiile diunitoare ale Soarelui.
Dar CFC distrug ozonul.
‘octombrie 1990 octombrie 1994
Fig.2.8. Gaura din stratul de ozon
—o Astizi stim s4 masuram cantitatea de ozon din
atmosferd. Aceste imagini redau diminuarea concentratiei
de ozon (mai mic’ - albastru-inchis) deasupra Polului Sud
in perioada octombrie 1990- octombrie 1994. Aceasta este
.gaura din stratulde ozon*.
CFC au o durata de viata de mai multe secole. Chiar
dac& producerea acestor substante ar fi opriti, ele ar
continua si actioneze asupra stratului de ozon timp de
foarte multi ani.
Clorura de etil, CH,—CH,—CI se utilizeaza pentru
fabricarea tetraetilplumbului, ca agent de etilare, in
medicind ca narcotic, cu denumirea de kelen.
Clorura de vinil, CH,= oH , este utilizatd pentru
cl
obfinerea maselor plastice de tip PVC,
nCH,=CH> par)
cl cl In
folosite la confectionarea conductelor, inlocuind plumbul.
Tetrafluoroetena, CF,-CF,, prin polimerizare
formeaza teflonul —-CF,—CF,4; un material foarte
rezistent la actiunea agentilor chimi
Hexaclorociclohexanul, C,H,Cl, si DDT-ul,
Ch H- cl
cdl, Fig. 2.9. Fragment din modelul
unei catene
au fost folosite ca insecticide, astézi sunt interzise g. policloruri de vinil
deoarece se acumuleaza in organismele vii.
Concluzii
+ Formula general: RX
+ Structura: legaturi polare
de pozitie
[geometric
+ Derivatii halogenati sunt substante insolubile in apa, dar solubile in grasimi,
benzen,termenii lichizi fiind ei insisi foarte buni solventi.
+ Reactivitatea acestor compusi este diferitd in functie de natura halogenului si
Jdenaturaradicalului.
+ Reactii specifice: —de substitutie ahalogenului — functii organice
—deeliminare > compusi nesaturati
+ Derivatii halogenati sunt utilizati ca solventi, intermediari in sinteza organica
sicaantidaunatori.
+Izomerie | decatena PROBLEME REZOLVA’
1. Se dau compusii: I-bromo-I-butend (1), 2-bromo-1-butena (2); 3-bromo-
I-butena (3); 4-bromo- I-butena (4); 1-bromo-2-butena (5); 2-bromo-2-butena (6).
Indicati compusii care prezinta izomerie geometrica.
R:1,5,6.
2. Serietitofi derivatii obtinutila monoclorurarea fotochimic& a 2-metilbutanului.
Rezolvare
ACH —CH—CH—CH, + Cl, ayer? CH—CH—CH, +
CH, ach,
1-cloro-2-metilbutan
q
+ CH,—P—CH.—CH,+ CH,—CH—PH—CH, + CH,—CH—CH,—CH,—Cl
, , Cl cH,
2-cloro-2-metilbutan 2-cloro-3-metilbutan —_1-cloro-3-metilbutan
3. Scrieti ecuafile reactiilor chimice corespunzatoare transformatilor:
I-bromopropan < 2-cloropropan—“+ 2-iodopropan
Rezolvare
a) CH. — GHC Ae CH= CH—CH, Sete GH—CH—cH,
cl Br
b) CH CH CHASES CH= CH—cH, > CH—CH—CH,
a I
4, Pentru obtinerea CH,CI din metan gi clor se supun clorurarii 168 L metan,
clorul consumandu-se integral. Din reactie rezulti un amestee de CH,Cl, CH,Cl,,
CHCL,, CCI, si CH, nereactionat, in rapoarte molare de: 5:3:2:1,5:1. Determinati:
a. conversia utilé*; b. volumul de clor consumat.
nr, moli materie prima transformata in produs util
aCe
Not*:C,= nr moli materie prima folosita in reactie x 100
Rezolvare
168 > 5 oli CH, intrati .
a) y7q~ 7,5 moli CH, intrati in reactie
Masa de reactie contine:
54342415 +1=12,5 moli
12,5 moli5 moli CH,CI-93 moli CH,Cl,>2 moli CHC1,>1,5 moli CCl,>1 mol CH,
7,5 CH, + Cl, > CH,CI+ HCI
3 38 3
CH, + 2Cl, > CH,Cl, + 2HCI
1836018 36
CH, + 3Cl, > CHCl, + 3HCI
12° 3612 36
CH, + 4Cl, > CCl, + 4HCl
09° 360936
CH, > CH,
06 06
nr. moli CH, transformat in CH,Cl
ee 100
3.___ hr moli CH, intrat
C,= 4: + 100=40%
75
b) Numarul de moli de clor consumat = 3 + 3,6 x3 = 13,8
No, = 13,8» 22,4 = 309,12 L
5. La substituirea atomului de hidrogen dintr-un alcan cu un atom de clor, viteza
relativa de clorurare depinde de felul carbonului (primar, secundar, tertiar) in raport
13,25 :4,4. Calculati compozitia procentuala a amestecului de derivati obtinuti prin
halogenarea n-butanului
Rezolvare
Proportia in care se formeaza derivatii halogenati ai unei hidrocarburi se poate
prevedea pe baza unei reguli empirice potrivit careia, vitezele de substitutie ale
atomului de hidrogen cresc in ordinea: primar R—CH,—CH,OH+KCl
D:H,C—Cl+KCN ——* H,C—CH,—CN+KCI
E:C,H—Br+Mg 2h» C.H—MgBr 3puncte
8. in reactia clorobenzenului cu clorura de benzil catalizata de AICI, se formeazai:
A. difenilmetan; B. orto si para-clorometildifenilmetan; C. orto si para-
clorobenzofenona ; D. orto si para-clorodifenilmetan; E. reactia nuare loc.
3puncte
9. Se clorureaza metanul cu obtinerea unui amestec gazos CH,Cl : CH,Cl, : Cl,=
=1:2:5 (rapoarte molare). Numarul de moli de clor necesar pentru obtinerea a 5 moli
de clorometan este de:
A. 10; B. 50; C. 80; D. 100; E. 150. 3puncte
10. Cati dibromociclopentani (fara a considera stereoizomerii) pot exista?
A.2;B.3:C.4:D.5;E. 5. 3puncte
Total: 30 puncte ALCOOLI
Nomenclatura, clasificare, izomerie
Nereamintim!
Lahidroliza bazici a derivatilormonohalogenafi, rezulti alcool.
Vinul a fost cunoscut si folosit de oameni din cele mai vechi
timpuri. Frescele din piramide dovedesc faptul cd vechii egipteni
obtineau vin din struguri cu sute de ani inainte de Cristos.
Alcoolii sunt compusi organici care contin in molecula grupa
functionala hidroxil (OH) legata de un atom de carbon saturat.
we &
cH fon, Gi—oH
1 i
propa bi cH—on
2-propanol 1,2-etandiol (glicol)
Fig. 2.10, Modele compacte de alcooli Fig. 2.11. Model compact de diol
COMPUSI HIDROXILICI
> alcooli: R—CH,—OH
Compusi hidroxilici pores ‘HOH
+ fenoli (Oy-0#
Generalitati
Compusii organici care confin grupa functional hidroxil (OH) se impart in:
+ Aleooli R—OH, in care grupa functionala hidroxil se leaga de un atom de
carbon saturat, hibridizat sp’.
Exemplu:CH,—OH, OH, CH=CH—CH,,
OH
alcool alilic alcool benzilic
ciclohexanol
+ Enoli, in care grupa hidroxil (—OH), se leagd de un atom de carbon nesaturat,
hidrolizat sp’. ou
Exemplu: CH,=CH
OH
alcool vinilic
cicloenol
&—___—_ Fig. 2.12. Model deschis Fig. 2.13. Model deschis Fig. 2.14. Model deschis
si compact al metanolului sicompact al etanolului si compact al 1-propanolului
+ Fenoli, Ar—OH, in care grupa funetionala hidroxil (—OH) este grefata pe un
nucleu aromatic.
fenol 1s CO
Nofiuni fundamentale
+ formula generala
. nomenclatura siclasificare;
i fizice;
* proprietati chimice;
+ reprezentanti.
Pentru a stabili regulile de denumire ale alcoolilor, raspundeti sarcinilor de lucru
din urmatoarea activitate independenta.
Activitate independenta
a) Analizati numele alcoolilor din tabelul 2.4. Precizati concluziile ce se desprind
in legatura cu denumirea acestora.
b) Indicati natura atomilor de carbon de care este legat grupa —OH. Gasiti o
analogie cu derivatii halogenati? La ce concluzie se poate ajunge?
c) Puteti clasifica alcoolii si in functie de numarul grupelor—OH?
d) Identificati printre formulele date, alcooli cu grupa —OH in pozitie alilica sau
benzilica.
Rezolvare
a) Alcoolii se denumese prin adaugarea sufixului -o/ la numele hidrocarburii de baza.
b) Analiznd natura atomilor de carbon de care se leaga grupa —OH, alcoolii se
pot clasifica, la fel ca si compusii halogenati, in:
~alcooli primari: R—CH,—OH;
—alcooli secundari: R-GH-R
OH
R
|
—alcooli tertiari RoR
OH
——___{§{_) c) in functie de numarul grupelor —OH, alcoolii sunt:
—monohidroxilici;
—polihidroxilici (polioli, vezi tabelul 2.5).
4) Alcoolii pot fi clasificati si in functie de natura radicalului hidrocarbonat
(tabel 2.4):
—saturati;
—nesaturati;
—aromatici.
Tabelul 2.4
Denumirea alcoolilor monohidroxilici
CH, metan CH-OH metanol | aleool metilic
CH,-CH, etan CH,-CH,-OH etanol alcool etilic
H,C-CH,-CH, propan CH,-CH,-CH-OH 1-propanol | alcool propilic
CH-CH-OH 2-propanol | alcool izopropilic
CH,
Alcooli_ | CH.-CH,-CH,-CH, n-butan] CH.-CH,-CH.-CH,-OH] I-butanol | alcool butilie
saturati CH,-CH,-CH-OH 2-butanol | alcool sec-butilic
CH,
CH-CH-CH, CH-CH-CH-OH 2emetil- | alcool izobutilie
I I -propanol
cH, cH,
izobutan on 2-metile | aleool terf-butilie
| 2-propanol
CHT
cH,
Alcool 2 1
nesaturat] CH,=CH-CH, propend CH,=CH-CH,-OH__| 1-propenol__|aleoo! alilie
Alcool
aromatic CH, ‘H,OH fenilmetanol | alcool benzilic
toluen
Tabelul 2.5
Denumirea poliolilor
CH-CH, 1,2-etandiol
OH_OH glicol
CH-CH-CH, 1,2-propandiol
OH OH CH,-CH-CH, 1,2,3-propantriol
frog L3propandiol | buy uy Gy slicerina
YH OH
———_ Izomerie
Alcooli monohidroxilici cu cel putin trei atomi de carbon in molecula prezinta
izomeri de pozifie. Pentru formula moleculara C,H,O sunt posibili doi alcooli izomeri.
CH,—CH,—CH,-OH CH—CH—CH,
on
I-propanol (alcool propilic) _2-propanol (alcool izopropilic)
Pe langa izomeria de catend, de pozitie a grupei —OH, alcoolii sunt izomeri de
functiune cu eterii CH,—CH, —OH si CH, -O—CH,.
etandiol dimetileter
Activitate independenta
Serieti si denumiti compusii izomeri cu formula molecular C,H,,0.
Rezolvare
a) alcooli:
1) CH,—CH,—CH,—CH,—OH; 2) CH—CH—CH,—OH
1-butanol ba
‘2-metil- I -propanol
OH
3) CH.—CH—CH,—CH,; 4) CH—T—CH,
OH CH,
sec-butanol terf-butanol
5) CH—CH,—O—CH—CH,; 6) CH —O—CH—CH,—CH,;
b) eteri:
metil-propileter
dietil eter
7) CH,—O—C HCH
CH,
izopropil-metileter
1 si2alcooli_primari;
3 alcool secundar;
4 — alcool tertiar;
5, 6, 7 eteri
——_§|_|§_ 2 Obtinerea alcoolilor
oH,
Stiati ca
..-mentolul se giiseste in ulejul de menti?
mentolul se gaiseste in ulejul de menta’ on
H,C—CH—CH,
Vitamina A este un alcool nesaturat cu structura: mentol
H,C\__LCH,
CH= CH—¢= CH—CH—=CH—O= CH—CH.OH
—CH, CH, CH,
etanolul se obtine prin fermentarea fructelor
dulei ce contin glucoza?
C,H,,0, > 2C,H,—OH + 2CO,
glucoza
Fig. 2.15. Instalafie de distilare
(obfinerea etanolului)
Nereamintim!
Obtinerea aleoolilor prin:
1, Hidroliza derivatilor halogenati in solutie bazica:
R—X+HOH 420H, ROH +HX
Aplicati aceasti metoda pentru obtinerea alcoolilor alilici si benzilici..
Rezolvare
* CH= CH—CH,—Cl + HOH BESBE > CH,= CH—CH,—OH
clorura de alil alcool alilic
: + +HC
3-clorociclohexena ciclohexen 3-ol
+ (C.H),CCI + H,0 #©+ (C.H),C—OH + HCl
trifenilclorometan trifenilmetanol
2. Hidratarea alchenelor, in prezenta acidului sulfuric. De exemplu:
OH
CH= ¢—cH, + HOH ESS, CH—C—CH,
CH, cH,
izobutend 2-metil-2-propanol (alcool terf-butilic)
O—__ 3. Reducerea compusilor carbonilici.
RCE +H, “is R-CH,—OH
aldehidi alcool primar
R—c—R+H, “> R-CHR
OH
alcool secundar
Alcoolii monohidroxilici inferiori sunt lichide incolore cu gust arziitor, in timp ce
polialcoolii au gust dulce.
Comparafi valorile punctelor de fierbere prezentate in tabelul de mai jos. Cum
explicati diferentele ce aparintre alcooli sitioli, RSH?
Tabelul 2.6
H—OH 100 61
64,7 5,8
78,3 37
Rezolvare
Diferenfele dintre punctele de fierbere se explicd prin capacitatea sistemelor de
tipul ROH de a forma legaturi de hidrogen, capacitate ce scade treptat pe masura
cresterii masei moleculare aradicalului hidrocarbonat din sistem.
jn By6_n Bbw
Pentru alcoolii izomeri, punctul de fierbere descreste in ordinea:
primar > secundar > terfiar
Deexemplu: |-propanolul are pf =+97°C
2-propanolul are pf =+ 82°C.
Punctul de fierbere creste odata cu cresterea numarului de grupe —OH.
Deexemplu: 1,2-ctandiolul are pf =+ 195°C
1,2,3-propantriolul are pf =+290°C.
in stare de vapori legaturile de hidrogen se desfac.
Alcoolii inferiori: metilic, etilic si propilic se amesteca cu apa in orice proportie,
in timp ce solubilitatea in apa a termenilor superiori ai seriei scade din ce in ce mai
mult. Propunetio explicatie a acestei comportari.
Rezolvare
Solubilitatea specifica a sistemelor chimice formate din doua parti distincte:
ASB
sistem nepolar sistem polar
+ prezinti afinitate pentru *prezinta afinitate pentru
solventi cu molecule nepolare solventi cu molecule polare
———__—_{_y Observatie
Substanfele chimice se dizolva in solventi asemanatori lor ca structura.
Prezenta grupei hidroxil face ca alcoolii sa fie compusi polari, solubili in apa.
Alcoolii inferiori sunt solventi pentru molecule polare, iar cei superiori pentru
moleculele nepolare
Experimentati!
Solubilitatea alcoolilor in apa
1. Umpleti o eprubeta cu apa pand la jumatate. Adéugati etanol pana ce eprubeta
se umple complet. Astupati gura acesteia cu degetul mare si rasturnati-o. Ce observati?
Etanolul se dizolva in apa; dizolvarea are loc cu contractie de volum, iar
eprubeta se prinde cao ventuza de deget.
2. Repetati experimentul, utilizdnd glicerind in locul etanolului.
Observatie
Dizolvarea alcoolilor in apa are loc cu
contractie de volum gi este un proces exoterm.
Aceste fenomene se pot explica prin formarea
legaturilor de hidrogen intre moleculele de alcooli si
api. Glicerina avand trei grupe —OH, formeazai ca
legaturi de hidrogen mai numeroase, iar punctul su N—-@
de fierbere este mult mai ridicat comparativ cu cel al R
alcoolilor monohidroxilici. Fig. 2.16, Formarea legaturilor
de hidrogen intre moleculele
de apa si moleculele de alcool
Proprietati chimice
1.* Caracterul acid al alcoolilor. Reactia cu metalele
Experimentati!
In doud cristalizoare, unul cu apa si celalalt cu etanol, punefi fenolftaleina
(2-3 picaturi).
‘Adaugati cate o bucdticd de Na uscata in prealabil pe hartie de filtru. Sodiul se
pastreaza in petrol.
Observatii
a, Sodiul reactioneaza violent cu apa cu degajare de hidrogen. Solutia apoas’
capata o culoare rogu-carmin.
b. Sodiul reactioneaza energic cu etanolul, cu degajare de hidrogen.
Scrieti ecuatiile celor dou reactii chimice ale sodiului.
Rezolvare
Datorita polarititii legaturii oxigen — hidrogen, O—H, alcoolii se comport’ ca
acizi slabi. in reactie cu metalele active (Li, Na, K) se formeaza alcoxizi.
HO + Na—» NaOH + tH,
CH—CH,—OH +Na—» CH—CH,—O"Na’ + 4H,
etanol etoxid de sodiu
&—_—_—_ Etoxidul de sodiu este un compus ionic ca si NaOH si are, de asemenea, caracter bazic.
Dupa modul in care se desfasoara cele doud reactii, rezultd c& alcoolii sunt acizi
mai slabi decat apa,
R—OH < H,0
creste aciditatea
Aciditatea alcoolilor scade odat& cu cresterea numarului atomilor de carbon din
catena hidrocarbonata,
CH.—FH—CH, < CH, —CH.—CH, < CH) —CH,—OH < CH.OH secundar> terti
sunt compusi ionici, care hidrolizeaza in apa sirefac alcoolul init
C,H,ONa +HOH > C,H,OH + Na HO™
Reactia aleoxizilor cu apa este posibili deoarece anionul RO” este o baz mai tare
decit HO-(RO™> HOY,
RO +HOH-»R—OH+HO™
Reactia alcoolilor cuNa se foloseste in sinteze organice ca sistem reducdtor.
2. Deshidratarea alcoolilor
Prin eliminare de apa (intramolecular), in prezenta acidului sulfuric, alcoolii se
transforma in alchene,
cH—cH,oH F804, H,c= CH, + H,0
etanol etena
2CH.—F HCH —CH, TSO, CH —CH=CH—CH, + CH,=CH—CH,—CH,
on 2-butend I-butend
2-butanol produs major produs minor
3. Reactia de oxidare
Oxidarea alcoolilor cuK,Cr,0,/"
Stiati cé...?
... reactia dintre etanol si K,Cr,O,,/ H’ este utilizata in testul alcoolemiei?
Observatie
Prin incalzirea unui amestec de etanol cu dicromat
de potasiu si acid sulfuric se observa 0 modificare a
culorii de la portocaliu (culoarea ionului de Cr,OF ) la
verde (culoarea ionului Cr”)
CH—CH—OH S25 cH—CH=0+H0
2" etanal (aldehida aceticd
cu miros de mere verzi)
K,Cr0,
cH—cH=o0 £22, cH.—coon Fig. 2.17, Prineipiul
HSO, C00 fancfionaiii alcooltestului
acid acetic 4
————_§{__s Extindere
Alcoolii secundari formeaza cetone.
K.Cr0,
CH—CH—CH, ia CH cH, +H,0
OH oO
2-propanol acetona (propanona)
Alcoolii tertiari sunt rezistenti la oxidare. K,Cr,O, si H,SO, nu oxideaza alcoolii
terfiari.
2. Oxidare cu KMnO, siH,SO,
cH—CH,—on 94 cH,—coon + 1,0
etanol acid etanoic (acid acetic)
Alcoolii secundari si tertiari formeaz mai multi acizi prin ruperea catenei.
Efectuati experimentele din fisa de lucru si notati observatiile.
Tabelul 2.7
Na__fenolftaleina
Bed Na
Reactia cu CH,OH=N*+C,1,0Na + 1/2 H,
sodiul (Na)
h sodiul este etanol Se degaja .
caustic
¥ [i
cu—cu—onlycH—cu=o + H,0
Se simte miros de ..
[Culoarea .
JOxidarea cu
a dicromatului
dicromat de K.Cr,0,+1,80, {de potasiu devine
lpotasiu (K,Cr,0,)
ctanol
+0),
lOxidarea cu |CH,—CH,—OH —>CH,—COOH + H,0
lbermanganat de Solufia violet de permanganat de potasiu
lpotasiu (KMn0,) se . .
Jin mediu acid /KMnO, + H,SO,
+30,
Arderea J etanol |C.H,OH —» 20, +3H,0
4 etanolul este| |Alcoolul arde cu o flacdra
inflamabil | “SO eseeesseeesssssee Modelati reactia de ardere a alcoolului etilic.
2 eo eM
C.H.OH + 30, +> 200, + 3H,0 + — Energie
etanol oxigen dioxid de carbon apa degajare la caldura
intrebuintari
Etanolul obtinut prin fermentatia fructelor dulci este utilizat la prepararea
bauturilor alcoolice. Consumat in cantitati mici, sub forma bauturilor alcoolice, este
un excitant al sistemului nervos. Consumat in cantitati mari este toxic si conduce la
afectiuni hepatice, renale, neurologice si cardiovasculare.
Este folosit la obtinerea spirtului medicinal, tincturilor gia parfumurilor.
Alcoolul etilic tehnic este utilizat ca solvent in industria de lacuri si vopsele.
Concluzii
Alcoolii sunt compusi organici care contin grupa—OH.
Alcoolii inferiori se amesteca in orice proportie cu apa.
Consumul excesiv de alcool dauneaz grav sdnatatii, deoarece produsii sai de
metabolizare au actiune toxicd asupra organismului.
PROBLEME REZOLVAT
1. Indicati o metoda posibila de preparare a 2-cloropentanului din I-pentanol.
Rezolvare
CH,CCH,),—CH,0n ESS CH= CH-CCH,)—CH, ES
HC, CH.—CH-CH,),—CH,
|
a
2. Preparati ciclohexen 3-o/ din ciclohexanol.
Rezolvare
s solutie
me 30,/150"¢ Br, —NaOH_,
‘bromurare OH
alilick HBr 3.* Compusul A, C.H,,O, degaji un gaz prin reaetia cu sodiu metalic.
Tratarea lui A cu acid sulfuric concentrat fierbinte duce la formarea compusului
B, CH,,. B prin ozonoliza formeaza compusul C, C.H,O, si compusul D, C,H,0.
in reactia cu reactivul Lucas (solutie de HCI + ZnCl,), A di o reactie pozitiva dupa
=10 minute.
Determinafi structura compusului A.
Rezolvare
=12 _ 6. Rezulti ci Acste un compus saturat.
Aeste un alcool deoarece reactioneaza cu Na si se deshidrateaza la alchena.
Din reactia Lucas rezulta ca este un alcool secundar.
CH,—CH_CH_CH,
CH, OH
Reactii:
CH.—CH—CH—CH + Na-> CH—CH—GH—ONs + oH,
CH, OH CH, CH,
H,SO,
CH, FH CH CH, — CHO CH—CH,
CH, OH CH,
rt
cH—o= CH—CH, 2 CH Kk Sion, none CH, +CH—CHO
CH, CH, O =o
CH,
4.* Vitamina A este un alcool nesaturat, CH,O. Aditioneazi hidrogen in
prezen{a unui catalizator formand un aleool nesaturat, C,,H,O. La ozonoliza
vitaminei A rezultd urmitorii produsi.
i ot i
|
CHC CH,—CH,—CH,—¢—C4 CHO OCH—C—CH,
1 mol cH, 2 moli
OHC—CH,OH OHC—CHO,
1 mol 1 mol
&—_—__ Propunefio structura posibila pentru vitamina A.
1.1. Compusul A poate fi:
CH.—CH—CH,—CH—CH, , CH.—CH,—CH—CH.—CH, sau
OH OH
CH —CH—CH—CH,
CH, OH
Compusul B poate fi:
CH,—CH= CH—CH,—CH, sau CH,—C= CH—CH,
CH,
Compusul C este: CH—CH=O
Compusul D poate fi:
CH,
|
CH,—CH,—CH=O san (=O
CH,
Reactii:
C.H,,OH + Na——> C,H, O'Na’ = + H,
cu,on 18°, cH, +1,0
CH, +O, ——+(ozonida) 22+ ¢,H,0 + C,H,
HC. CH, CH. Cc
cu=cu—t=cn—cn=cn—t= CH—CH,—OH
CH,
—————__—__|_:) TEST DE EVALUARE
1. Pentru a obtine 13,2 g acetaldehida prin oxidarea etanolului cu un randament
de 60% este necesar un volum de K,C1r,0, 0,3 Mde:
As1,SL;B.115C.0,751;D. 0,515. 0,25. I punet
2. 39 kg amestec echimolecular de metanol si etanol se oxideaz cu amestec de
permanganat de potasiu si acid sulfuric concentrat. Ce volum de solutie de
permanganat de potasiu0,4 M s-a consumat pentrua oxida metanolul din amestec?
A.1,SL;B.1,5m';C.1L;D.1m';E.2L. I punet
3. Volumul de solutie de K,Cr,0, 0,33 M care se consumi la oxidarea a 35,2 ¢
amestec echimolecular de alcooli tertiari si secundari cu formula moleculari C.H,,O
este egal cu:
A.200cm';B.0,25L;C. 300 mL; D.0,4L; E. 500mL, I punct
4, Diferenta dintre volumul de solutie de KMn0,(H,SO,) 0, 2M si volumul de
solutie de K,Cr,O, (H,SO,) 0,33 M care oxideaza cate | g de monoalcool primar saturat
este 50 mL. Aleoolul este:
‘A. metanol; B. etanol; C. propanol; D. butanol; E. pentanol
1 punct
5.Din 150 kg ghucoza puri s-au obfinut prin fermentatie alcoolicd 320 kg solutie
de alcool de concentratie 15%. Randamentul reactiei de fermentatic este:
A. 62,61%; B. 75,66%; C. 85,12%; D. 93,9%; E. 95%. I punct
6.690 g dintr-un triol (a), avand raportul de masi C/H/O=9/2/12se incilzeste
in prezenta H,SO, concentrat dand produsul b. Doua treimi din cantitatea de b rezultata
reactioneaza cu hidrogen in prezenta nichelului dnd x grame de compusc. x este:
‘A. 300g: B. 2908: C. 145 g:D. 30g: E.21,7g. I punet
ordinea crescatoare a temperaturilor de fierbere a urmatorilor alcooli:
ina; B. 1-butanol; C. 1,2-propandiol; D. 2-propanol,; E. etandiol.
a)A
S-ar putea să vă placă și
- Portofoliul Profesorului de CHIMIE 2019-2020Document1 paginăPortofoliul Profesorului de CHIMIE 2019-2020Sarbu AnamariaÎncă nu există evaluări
- Chestionar MediuDocument3 paginiChestionar MediuSarbu AnamariaÎncă nu există evaluări
- APSCF Studiu Complet PDFDocument56 paginiAPSCF Studiu Complet PDFMB321Încă nu există evaluări
- Lucrari Simpozion 2017Document925 paginiLucrari Simpozion 2017Sarbu Anamaria100% (1)
- Barem Clasa IIDocument1 paginăBarem Clasa IISarbu AnamariaÎncă nu există evaluări
- Imbunatatirea Predarii Si Invatarii, GhidDocument38 paginiImbunatatirea Predarii Si Invatarii, GhidSarbu AnamariaÎncă nu există evaluări
