Ministerul Educaţiei Naţionale

ŞCOALA POSLICEALĂ SANITARĂ ”QUEEN ELIZABETH”FILIAŞI

FILIAŞI, DOLJ

PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
PERITONITĂ ACUTĂ
Nivel de învăţământ: 5, postliceal
Calificare profesională:
Asistent Medical Generalist

Îndrumător de proiect:

DR. PÎRVU ALINA NICOLETA

Absolvent:

CRUCERU.I.MARIA GEORGETA

FILIAŞI

2017

1
 Ministerul Educaţiei Naţionale

ŞCOALA POSLICEALĂ SANITARĂ ”QUEEN ELIZABETH”FILIAŞI

FILIAŞI, DOLJ

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
PERITONITĂ ACUTĂ

Îndrumător de proiect:

DR. PÎRVU ALINA-NICOLETA

Absolvent:

CRUCERU.I.MARIA GEORGETA

FILIAŞI

2017

2
 TEMA PROIECTULUI

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
PERITONITĂ ACUTĂ

CUPRINS

3
INTRODUCERE…………………………….......................……pag.5

Capitolul I - PARTEA GENERALĂ.........................................pag 7

1.1 DEFINIŢIE…………………………………..........…............pag.8

1.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE………...........................pag.11

1.3 FIZIOPATOLOGIE……….………………………...............pag.13

1.4 TABLOU CLINIC………………………..………..............pag.14

1.5 INVESTIGAŢII PARACLINICE…………………..….......pag.18

1.6 DIAGNOSTIC POZITIV………………..…..……...............pag.20

1.7 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL..……………….......……...pag.21

1.8 TRATAMENT........................................................................pag.22

1.9 COMPLICAŢII.......................................................................pag.25

1.10 EVOLUTIE. PROGNOSTIC ...............................................pag.25

Capitolul II - PARTEA SPECIALĂ............................................pag.26

2. 1 Cazuri clinice

2.1.1 Cazul clinic nr.1..............................................................pag.27

2.1.2 Cazul clinic nr.2...............................................................pag.41

2.1.3 Cazul clinic nr.3................................................................pag.57

CONCLUZII.....................................................................................pag.71

BIBLIOGRAFIE...............................................................................pag.73

ARGUMENT

4
 Peritonita reprezintă o reacţie inflamatorie a peritoneului, care poate fi difuză sau
localizată, de origine infecţioasã sau neinfecţioasã. Majoritatea peritonitelor sunt de
origine infecţioasă, cei mai frecvenţi agenţi patogeni fiind Escherichia coli,enterococi,
Klebsiela, Enterobacter, Proteus, Bacteroides.
Cavitatea peritoneală se întinde de la diafragm (cranial) până la pelvis (caudal), şi de la
peretele abdominal (anterior) până la viscerele retroperitoneale (aortă, venă cavă,
uretere, rinichi). Peritoneul este format din două straturi, unul intern (peritoneul
visceral) şi u n u l extern ( peritoneul parietal) . Cele m a i m u l t e peritonite ( peste
9 0 % ) a p a r datorită distrugerii tractului gastro-intestinal (peritonite secundare),
atunci cand în lichidul peritoneal se identifică multipli germeni cu origine
enterala.
Pentru diagnosticul de peritonită sunt foarte importante istoricul bolii şi
examenul fizic. Astfel, dacă pacientul prezintă un istoric de spitalizari recente, boli
cronice, intervenţii chirurgicale recente, febră, frison, durere de intensitate crescută la
nivel abdominal se ridică suspiciunea de peritonită.Greaţa şi varsăturile sunt de
asemenea simptome importante iar palparea abdomenului arată aparare şi contractură
musculară, în peritonita acută. În momentul în care s-a stabilit diagnosticul de
peritonită acută, tratamentul trebuie sa fie prompt pentru a evita o evolutie nefavorabilă
spre sepsis şi apoi exitus (deces).
Tratamentul de electie este chirurgical, şi constă în eliminarea sursei de contaminare,
reducerea contaminării, tratarea infecţiei reziduale şi prevenirea recurenţei infecţiilor.
Apariţia unei peritonite presupune interacţiunea a trei factori: inundarea bacteriană a
cavitaţii peritoneale,virulenţa crescută a acestor agenţi patogeni şi slăbirea mijloacelor
de apărare locală şi generală. În peritonitele primare contaminarea se face pe cale
hematogenă în cursul unei bacteriemii (prezenţa bacteriilor în sânge), acestea fiind de
obicei contaminarea cu un singur germene şi apar în special la copii şi la
imunodeprimaţi. Peritonitele secundare apar datorită leziunii unui viscer abdominal sau
al tractului digestive.
În această lucrare, doresc să scot în evidenţa rolul deosebit de important ce le
revine cadrelor medicale în supravegherea bolnavilor cu peritonită acută, iar ca asistent
medical să aprofundez cunoştinţele privind cauzele şi mecanismele de producere a
peritonitei acute şi gravitatea acestei boli cu implicaţii majore asupra celor trei
dimensiuni :fizice,psihice şi sociale ; precum şi masurile de urgenţa care trebuie luate
şi tratamentul ce trebuie aplicat bolnavilor ce prezintă peritonită acută.

5
6
 PARTEA GENERALĂ

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
PERITONITĂ ACUTĂ

PERITONITA ACUTĂ

DEFINIŢIE
7
 Peritonita reprezintă inflamaţia acută ( rar cronică) a seroasei peritoneale ca
urmare a acţiunii agenţilor microbieni sau chimici pătrunsi de la exterior, pe cale
endogenă, hematogenă sau limfatică.
Noţiuni de anatomie şi fiziologie a peritoneului
Peritoneul, una dintre cele mai importante seroase,este formată din doua foiţe-
parietală,care captuşeşte pereţii cavităţii abdominale şi pe cei ai cavităţii pelvine ,iar
cea de-a doua foiţă, cea viscerală, înveleste o serie de organe numite din această cauză
organe intraperitoneale.Între foiţa viscerală şi cea parietală se găseste cavitatea
peritoneală . Între pereţii cavităţilor abdominală şi pelvină ,pe de o parte şi între foiţa
parietală a peritoneului pe de altă parte se găseşte spaţiul extraperitoneal. Acest spaţiu
conţine un ţesut conjunctiv lax şi adipos numit fascia extraperitoneală şi o serie de
organe ,care nefiind învelite de peritoneu se numesc organe extraperitoneale.
Peritoneul este cea mai întinsă şi mai complexă membrană seroasă a organismului.
Cavitatea peritoneală în stare normală este virtuală.Ea este un spatiu capilar ,conţinând
o peliculă de lichid seros care se interpune între peritoneul parietal şi cel visceral
aplicate una peste cealălaltă.
În prezenţa mariilor colecţii lichidiene ,cavitatea peritoneală devine reală.
La barbat ,cavitatea peritoneală este complet închisă, iar la femeie ea comunică prin
orificiul abdominal al tubelor uterine cu uterul,cu vaginul şi cu exteriorul. Peritoneul
trimite o serie de prelungiri care compartimentează incomplet cavitatea peritoneală în
spaţii secundare. Aceste prelungiri au o reală valoare clinică ,deoarce în cazuri
patologice ele izolează şi limitează extensia peritonitelor. Aceste prelungiri peritoneale
sunt plicile,mezourile şi ligamentele.
Resorbţia peritoneală e funcţia primordială şi se îndeplineşte prin intermediul unor
bogate reţele limfatice.
Procesele inflamatorii ale peritoneului sunt peritonitele, ele sunt urmarea unor afecţiuni
ale viscerelor abdominale.

8
CLASIFICAREA PERITONITELOR

După faza evolutivă –deosebim două feluri de peritonită:

-peritonita acută
-peritonita cronică ( rar)
După localizare:
-peritonite apendiculare
-peritonite biliare
-peritonite urinare
-peritonite enterale (intestinale), etc
După modul de a se produce:
-peritonita localizată ( circumscrisă )
-peritonita generalizată
Deosebim două feluri de peritonită acută:
-peritonita acută localizată
-peritonita acută generalizată
Peritonita acută localizată este acea formă în care mijloacele de apărare ale
organismului existente în cavitatea abdominală reusesc să localizeze procesul infectios
în regiunea în care a apărut .

9
 De exemplu peritonita localizată de origine apendiculară ( cunoscută şi sub
numele de plastron ) sau bloc apendicular , peritonita localizată de origine colecistică
( plastron colecistic ) , peritonita localizată în regiunea pelvină (pelviperitonita).
Peritonita acută difuză ( generalizată) este acea forma prin care se întelege un sindrom
infecţios complex, abdominal determinat de pătrunderea în cavitatea peritoneală a unor
germeni patogeni cu virulenţă foarte crescută.

ETIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE

Deşi reprezintă cea mai frecventă patologie întalnită în chirurgia de urgenţă, evaluarea
epidemiologică exactă este dificilă,fiind dependent de o serie de factori
etiologici,clinici şi terapeutici.Sub raportul incidenţei, cea mai frecventă întâlnită
forma de peritonită este cea secundară, totalizând peste 95% din cazuri. Mortalitatea
datorată peritonitei a înregistrat o scădere importantă.
Pătrunderea germenilor patogeni în cavitatea abdominală se poate face pe mai multe
căi:
Prin perforarea unui organ cavitar datorită unui proces patologic al acestuia .
Apare în:-ulcer gastric sau duodenal perforat
-apendicita acută gangrenoasă perforată
-colecistita acută perforată
-ulceraţii şi perforaţii intestinale sau ocluzionale etc
Prin perforarea unui organ cavitar ,datorită unui traumatism care nu a deschis peretele
abdominal (stomac, intestine, etc), acest tip de leziune se numeste traumatism
abdominal inchis.
Prin infectarea peritoneului datorită unui agent vulnerabil (arme albe, gloanţe, schije,
etc) care deschide peretele abdominal, lăsând ca peritoneul să fie expus la infecţii cu
germeni din afara.
În cazul când agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se produce şi
prin revarsarea conţinutului septic pe care îl are respectivul organ, acest tip de leziune
se numeste traumatism abdominal deschis.
Prin diseminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la început localizat şi
apoi generalizat.
Dintre acestea exemplificăm apendicita acută localizată, care abcedeaza şi se deschide
în cavitatea abdominală.

10
Pelviperitonita acută localizată la început ,dar care apoi se deschide în cavitatea mare a
peritoneului.
Prin însămânţarea peritoneului pe cale hematogenă (fixarea germenelui şi evoluţia lui
pe peritoneu la persoana care se afla în stare septică).
Pe cale genitală la femei :
Constituţia specială a zonei genitale a femeii este de aşa natură încât face ca vaginul să
comunice prin intermediul cavităţii uterului şi al lumenului trompelor uterine cu
cavitatea peritoneală şi cu toate că aceste organe intermediare creează bariere
împotriva infecţiilor, permite uneori transmiterea unei infecţii din vagin ( gonococică)
la peritoneu.
Aceasta poate apărea la persoanele tinere, după primele contacte sexuale,dacă în
timpul acestor contacte s-a transmis un germene patogen (gonococ,cocobacil) sau
după efectuarea unor manevre septice la nivelul cavităţii uterine (avort, diagnostic,
terapeutic).

11
 FIZIOPATOLOGIE

Mecanismul de producere al peritonitei este reprezentat de lupta dintre germenii

patogeni pătrunşi în peritoneu şi elementele de apărare ale organismului, existente în
ţesutul reticuloendotelial situat pe suprafaţa peritoneului şi a marelui epiplon, rezultă
lichidul purulent care caracterizează peritonita.Acest lichid conţine mari cantităţi de
toxine eliberate de germeni patogeni. Toxinele irită pe de o parte peritoneul,
determinând o reacţie peritoneală dureroasă şi pe de altă parte, intră prin resorbţie în
circulaţie determinând fenomene toxice caracteristice.

12
Tablou clinic

Tabloul clinic al peritonitelor prezintă o mare diversitate, oferind caractere semiologice

particulare în raport cu etiologia peritonitei şi factorii de teren (vârstă, tare organice
asociate).
Debutul simptomatologiei este de obicei brutal , în plină stare de sănătate aparentă;
peritonita poate să apară ca prima manifestare , ca o complicaţie evolutivă sau ca
stadiu final al afecţiuni viscerale incriminate (ulcer gastric sau duodenal, apendicită
acută, colecistită acută). Uneori debutul poate fi înşelător, ca în perforaţia tifică , în
perforaţiile ileitelor sau recto-colitelor sub tratament cortizonic. Nu trebuie uitate, de
asemenea, peritonitele în doi timpi , cu debut şi evoluţie specifică.
Simptome:
-Durerea abdominală: este simptomul major, constant, care atrage de obicei
atenţia, şi care prezintă urmatoarele caractere semiologice:
-Caracterul variază în funcţie de etiologie; vagă în peritonitele primitive sau în
cele genitale, intensă sub forma de “lovitură de pumnal” în perforaţia ulceroasă,
estompată la pacienţii taraţi, la vârstnici şi la neoplazici, suparaadăugată unui fond
dureros deja existent în peritonitele postoperatorii ( din acest motiv mai greu de
diagnosticat).
-Sediul: durerea este iniţial localizată la nivelul proiecţiei viscerului
lezat( hipocondrul drept pentru peritonita biliară , epigastru în perforaţia ulceroasă,
fosa iliacă dreaptă pentru peritonita apendiculară), urmând ca la scurt timp să devină
generalizată,sau poate fi difuză de la început. Totuşi intensitatea maximă a durerii
rămâne la nivelul organului afectat. Este descrisă însă şi o secvenţialitate diferită a
caracterului şi sediului durerii, în funcţie de timpul scurs de la debut. Astfel, iniţial
aceasta se manifestă ca o durere surdă, imprecis localizată, prin iritaţia peritoneului
visceral,pentru ca ulterior să devină mai intensă şi mai bine localizată, odata cu iritaţia
peritoneului parietal.
-Iradierea: Durerea poate iradia uneori la distanţă, interscapulovertebral sau în
umar,ca expresie a iritaţiei peritoneului diafragmatic.
Anorexia apare precoce în evoluţia peritonitei , prin mecanism reflex, central.
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze, inconstantă, este într-o
primă fază marca unui ileus dinamic reflex, pentru ca ulterior să fie determinată de
supraadaugarea unei ocluzii mecano-inflamatorii prin aglutinarea anselor intestinale.
Diareea apare mai rar, în special la copii,cunoscută ca diaree de iritaţie a sacului

13
Douglas
Vărsăturile sunt frecvente, iniţial alimentare, ulterior bilioase şi în final fecaloide.
Persistenţa lor duce la tulburări hidro-electrolitice severe. Aspiraţia lichidului de
vărsătura în căile respiratorii poate conduce la pneumopatia de inhalaţie ( sindrom
Mendelson ).
Sughiţul apare tardiv, prin iritaţie frenică şi distensie hidro-aerică a stomacului,
poate fi prevenit prin montarea unei sonde de aspiraţie digestivă.
Hemoragia digestivă, rar întâlnită de la debut, se exteriorizează prin hematemeză,
hematochezie sau melenă, fiind consecinţa gastritei de stres sau ulcerelor gastrice
acute.
Semne obiective:
Inspecţia surprinde un pacient anxios , agitat, în poziţie antalgică, cu gambele
flectate pe coapse şi coapsele pe abdomen – în “ cocoş de puşcă “ – mersul
caracteristic, cu paşi mici, aplecat în faţă. Abdomenul este imobil, retractat, iar la
pacienţii cu un panicul adipos slab reprezentat se poate observa conturul muschilor
drepţi abdominali.
Inspecţia mai poate releva o reducere a amplitudinii miscărilor respiratorii, cu
respiraţie rapidă superficială , inspirul profund fiind practic imposibil. Efortul de tuse
provoacă durere. Faciesul pacientului cu peritonită poate fi cel hipocratic, tipic : palid,
ochii înfundaţi în orbite, nas ascuţit, cu bătăi ale aripilor nazale, bărbia proeminentă,
buze subţiri , uscate, transpiraţii profuze.
Palparea executată cu blândeţe , bimanual, cu pacientul în decubit dorsal, cu
picioarele flectate , evidenţiază apărarea musculară, semn iniţial ce poate fi înlocuit în
evoluţie de contractură abdominală, sau care poate persista, în special în formele
atenuate de peritonită. Contractura abdominală este un semn de mare valoare
diagnostică, dar care la pacienţii taraţi, în formele astenice sau hipertoxice , în cazul
administrării antibioterapiei sau a morfinicelor poate lipsi, fiind înlocuită de distensie
în cadrul aşa numitelor “ peritonite astenice”. Atunci când este prezentă, contractura
poate fi generalizată ( clasicul “abdomen de lemn” ) , unilaterală ( cu deplasarea
ombilicului de aceiaşi parte ) sau localizată la unul dintre cadranele abdomenului.
Hiperestezia cutanată este prezentă în mod frecvent. Manevra Blumberg , constă în
decompresiunea bruscă dureroasă a peretelui abdominal după o palpare blândă
progresivă.
Percuţia abdomenului este dureroasă (“ semul clopoţelului” , Mandel ) punând
uneori în evidenţă anumite aspecte particulare, utile diagnosticului; matitatea

14
deplasabilă pe flancuri, în situaţia unui revarsat lichidian important, dispariţia matităţii
hepatice în peritonitele prin perforaţie ( în special ulcer perforat) , timpanismul
centroabdominal datorat anselor intestinale destinse.
Auscultaţia, neconcludentă în fazele de debut , relevă absenţa zgomotelor
intestinale în fazele avansate- silenţium sepulcral ( Mondor) –consecinţa a ileusului
dinamic.
Tuşeul rectal decelează fluctuenţa şi sensibilitatea dureroasă la nivelul fundului
de sac Douglas –aşa numitul “ţipăt al Douglasului”.
Tuşeul vaginal pune în evidenţă aceleaşi modificari ale fundului de sac
Douglas,reuşind uneori să obiectiveze etiologia genitală a peritonitei.
Semne generale:
Temperatura: Deşi pacienţii hiporeactivi, taraţi, politraumatizaţi sunt frecvent
afebrili , în general peritonita evoluează cu o crestere a temperaturii corporale, variind
de la subfebrilităţi până la hiperpirexie ( rar întâlnită, în special în peritonitele
hiperseptice ).
Frisonul, atunci când apare, este marca a bacteriemiei.
Pliul cutanat persistent şi mucoasele uscate sunt expresia deshidratării severe.

Examene paraclinice
15
 Investigaţiile de laborator sunt nespecifice pentru diagnostic, permitând evaluarea
statusului biologic general şi urmărirea evoluţiei în dinamică a pacientului.
Hemoleucograma poate evidenţia leucocitoză peste 12000/mmc în cele mai
multe cazuri. Leucopenia ( < 4000/mmc ) reprezintă semn de gravitate ,fiind expresia
unei insuficienţe medulare.
Ionograma este profund modificată,traducând dezechilibre hidro-electrolitice :
hipopotasemia, hipocloremia, hiponatremia apar ca urmare a deshidratării şi pierderilor
lichidiene în sectorul III Randal, hipocalcemia apare ca urmare a scăderii nivelului
seric al parathormonului , hipomagnezemia –consecinţa a pierderilor digestive
( vărsături, aspiraţie digestivă, tulburări ale absorbţiei intestinale).
Glicemia este usor crescută.
Markerii inflamatori nespecifici: VSH, proteina C reactivă sunt în mod uzual
crescuţi.
Funcţia renală este alterată ,creşterea ureei şi creatininei ca urmare a instalării
insuficienţei renale.
Bilanţul hepatic martorii citolizei (transaminaze, fosfataza alcalină, gamma GT)
pot fi uşor crescute, la fel şi bilirubinemia.
Probele de coagulare pot fi alterate, în special în fazele tardive, marcând
instalarea CID( coagulare intravasculară diseminată).
Investigaţii imagistice:
Radiografia abdominală simplă poate evidenţia pneumoperitoneul, semn
patognomonic al perforaţiei viscerelor cavitare şi implicit al peritonitei secundare.În
peritonita în stadiul ocluziv pot sa apara şi imagini hidroaerice.
Ecografia abdominală este o investigaţie de rutina, neinvazivă, rapidă şi eficientă,
utilă în evidenţierea proceselor patologice în special în colecţiile lichidiene din
hipocondrul drept, pelvis şi retroperitoneu.
Tomografia computerizată (CT) abdominală reprezintă investigaţia imagistică de
elecţie la pacienţii stabili care nu impun imediat o intervenţie chirurgicală. CT cu
substanţă de contrast pe cale intravenoasă şi orală este foarte sensibilă în depistarea
colecţiilor intraperitoneale. CT evidentiază colecţii hipodense şi bule de gaz
extraluminal,foarte sugestive pentru abces.
Radiografia pulmonară este indicată pentru excluderea afecţiunilor acute pleuro-
pulmonare.
Laparoscopia, ca metodă de diagnostic şi de tratament, a devenit tot mai
importantă.

16
 Ate investigaţii:
EKG obiectivează modificările electrice date de dezechilibrele
electrolitice,precum şi pe cele determinate de un infarct miocardic, fiind esenţiala
pentru diagnosticul diferenţial.
Puncţia peritoneală sau puncţia-lavaj poate extrage lichid peritoneal,variind de la
simplu transsudat până la exudat inflamator bogat în leucocite şi germeni.

Diagnosticul pozitiv
Se bazează pe anamneză, pe existenţa semnelor clinice abdominale şi extra
abdominale, şi pe investigaţii paraclinice.

-Tabloul clinic –La inspecţie se observă că abdomenul este imobil, contractat datorită
durerii, iar dacă bolnavului i se cere să tuşească se accentuează durerea. La palpare se
poate depista apărarea musculară şi contractura musculară. Diverse manevre pot
evidenţia iritaţia peritoneală: apare durerea la decompresia bruscă a abdomenului după
o palpare progresivă ( semul Blumberg). Tuşeul rectal sau vaginal arată sensibilitate
crescută a fundului de sac Douglas care este bombat şi fluctuent.

-Aspectul radiologic- Radiografia simplă pe gol este foarte importantă deoarece poate
arata prezenţa pneumoperitoneului ( prezenţa aerului în cavitatea peritoneală), acesta
putând să apară datorită perforaţiei unui viscer cavitar ( stomac). Ecografia ,examen de
rutina în abdomenul acut evidenţiază colecţii intraperitoneale lichidiene sau gazoase.
Tomografia computerizată oferă date suplimentare, dar nu se practica de rutina datorită
preţului ridicat. Punctia abdominală poate extrage lichid peritoneal confirmând
diagnosticul de peritonită.
-Datele de laborator- Hemoleucograma are valoare pentru diagnostic deoarece releva
de obicei hiperleucocitoză ( > 12000/mmc); leucopenia (< 4000/mmc) poate fi
prezentă şi este un semn de gravitate, fiind expresia unei insuficienţe medulare.
Ureea,creatinina,bilirubina,transaminazele,ionograma sunt importante pentru a
observa dacă a aparut insuficienţa multipla de organe.
Markerii inflamatori: VSH,proteina C reactivă sunt crescuţi.
Probele de coagulare sunt alterate.

17
Diagnostic: apariţia bruscă a durerii , ce precede vărsăturile anunţă apariţia
peritonitei. De obicei apare durerea , apoi vărsăturile şi oprirea tranzitului intestinal.
Examenul fizic decelează contractura abdominală, acesta fiind semn sigur de
peritonita. În general pacientul este febril şi prezintă leucocitoză.

Diagnostic diferenţial
Se face cu trei grupuri de afecţiuni: abdomenul acut chirurgical, falsul abdomen acut
chirurgical şi celelalte afecţiuni din cadrul abdomenului acut chirurgical.
Abdomenul acut chirurgical: cuprinde urmatoarele entităţi patologice colici hepatice,
colici nefritice, saturnină, tabetică , ulcerul gastro-duodenal, în criza dureroasă ,
porfiria acută, afecţiuni vasculare, infarctul splenic , afecţiuni toxico-metabolice ( crize
diabetice, acetonemia,periarterita nodoasă).
Falsul abdomen acut chirurgical: infarctul miocardic, pericardite, embolia pulmonară,
pleurezii, pneumoni bazale, boli neurologice ( tabesul, herpes zoster, tumori vertebrale)
, febra tifoidă, toxiinfecţii alimentare.
Alte afecţiuni: ocluzia intestinală, pancreatita acută, infarctul entero-
mezenteric,torsiuni viscerale, hemoperitoneul atraumatic.

Tratament
Tratamentul peritonitelor este complex, particularităţile acestuia fiind legate de
etiologie , forma clinică, starea generală, intervalul de timp scurs între debut şi

18
internare , vârsta etc.
Se referă la :
-compensarea funcţiilor vitale ;
-chimioterapia antimicrobiană;
-tratament chirurgical.
1. Compensarea funcţiilor vitale.
Rechilibrarea trebuie să raspundă urmatoarelor deziderate: -punerea în repaus a
tubului digestiv ,realizată prin interzicerea alimentaţiei orale, prin aspiraţie digestivă
superioară în scopul decompresiunii tubului digestiv , ameliorării ventilaţiei pulmonare
şi evitării vărsăturilor şi a riscului de aspiraţie în căile respiratorii;
-reechilibrarea electrolitică,volemică,energică. Pentru stabilirea volumelor de
perfuzie se ţine cont de datele clinice ( diureza, aspiraţie digestivă, temperatură ) şi
biologice ( uree, ionogramă, proteinemie ), precum şi de patologia preexistentă .Se
recomandă ca, în cazul pacienţilor cu hipovolemie ,reechilibrarea să înceapă cu minim
1000 ml sol.cristaloizi sau 300-500 ml coloizi într-un interval de 30 de minute.
-atunci când nu raspunde la reechilibrarea volemică, susţinerea tensiunii arteriale
şi a funcţiei cardiace se face cu ajutorul medicaţiei vasopresoare: dopamina şi mai ales
noradrenalină. Alte vasopresoare folosite sunt vasopresina, epinefrina şi dobutamina.
-transfuzii de sânge şi plasmă
-prevenirea şi combaterea insuficienţei respiratorii acute, prin oxigenoterapie,
tapotaj toracic, fluidifiante bronşice, ridicarea pacientului în poziţie semisezândă,
ajungându-se până la intubaţie oro-traheală şi ventilaţie asistată.
2. Chimioterapia antimicrobiană
Scopul antibioterapiei este de a reduce şi de a controla bacteriemia şi focarelor
septice, complicaţiile supurative şi extensia locala a procesului infectios.Antibioterapia
de prima intenţie este administrată empiric , pentru ca ulterior să fie ajustată în funcţie
de rezultatele frotiului prelevat intraoperator şi al antibiogramei.În faza iniţială, la
pacienţi imunocompetenţi sau în peritonitele localizate se pot folosi ca agent unic
urmatoarele antibiotice: cefoxitin, ertapenem, moxifloxacin.Ca şi asocieri recomandate
sunt citate: cefazolin , cefuroxim, ceftriaxon, ciprofloxacin, levofloxacin oricare în
asociere cu metronidazol. În cazuri severe se impun carbapenemi sau monobactami de
generaţie mai noua :imipenem-cilastatin,meropenem, doripenem.
3.Tratamentul chirurgical
În peritonitele primitive rolul chirurgiei este redus, tratamentul de elecţie fiind
antibioterapia, în peritonitele secundare intervenţia chirurgicală este obligatorie şi are

19
caracter de urgenţă majoră, calea de abord fiind cea clasică –deschisă sau
laparoscopică. Tratamentul chirurgical ridica două probleme:
a) Alegerea momentului operator depinde de etiologia , vechimea şi
stadiul evolutiv al peritonitei precum şi de statusul biologic şi vârsta pacientului.În
prezent este unanim acceptat că nicio peritonită secundară nu trebuie operată înainte de
instituirea unor minime măsuri de reanimare, necesare stabilizării funcţiilor vitale.
Aceste masuri de reanimare nu trebuie să depăşească 6 ore, peste acest interval
devenind ineficiente sau chiar periculoase în contextul clinic dat.
b)Intervenţia chirurgicală practicată indiferent de afecţiunea cauzală ,de calea de
abord,de tipul sau de amploarea gestului chirurgical.
Acces optim, care sa permită evidenţierea sursei de contaminare, explorarea cavităţii
peritoneale.
Explorarea completă şi sistematică a cavităţii peritoneale cu prelevarea de eşantioane
multiple din exudatul peritoneal pentru examenul citologic, bacteriologic şi
antibiogramă.
Suprimarea sursei de contaminare reprezintă cheia succesului intervenţiei chirurgicale.
Rezolvarea afecţiuni cauzale este posibilă doar în anumite situaţii,de exemplu în
peritonita apendiculară şi în cea prin perforaţia colecistului, prin apendicectomie
respectiv colecistectomie sunt rezolvate atât sursa de contaminare, cât şi afecţiunea
cauzală. În schimb, în ulcerul perforat chirurgul trebuie să aleagă între o intervenţie
strict patogenică, de tipul suturii perforaţiei prin epiplonoplastie sau patch-ului cu
epiplon sau o intervenţie care să se adreseze şi afecţiunii cauzale: rezecţie limitată cu
ridicarea leziunii ulceroase şi vagotomie.
Toaleta riguroasă a cavităţii peritoneale : aspiraţia şi evacuarea colecţiilor, cu lavaj
peritoneal abundent ( 2-3 litri ser fiziologic cald) , repetată până la îndepărtarea
completă a reziduurilor sau depozitelor de fibrină. Se poate adăuga la serul fiziologic
soluţie diluată de Betadina sau Taurolidina.
Drenajul eficient al cavităţii peritoneale prin mijloace chirurgicale sau prin ghidaj
ecografic sau CT.Închiderea peretelui abdominal anatomica.
Laparoscopia –avantajele metodei constau în reducerea complicaţiilor parietale , dureri
postoperatorii reduse şi durata scurtă de spitalizare. Dezavantajele ţin de rata mai mare
a abceselor reziduale postoperatorii şi riscul potential al difuzării infecţiei datorită
pneumoperitoneului.

20
 Complicaţii
Tulburări cardio-vasculare precum: tahicardia, pulsul rapid şi hipotensiunea arterială.
În faza şocului hiperdinamic întâlnim extemităţi calde, rozate, pe când în faza
hipodinamică extremităţile devin cianotice ca expresiei a insuficienţei circulatorii
periferice.
Afectarea funcţiei renale: oligourie sau anurie
Tulburări respiratorii: tahipnee
Afectarea neurologică centrală: tulburări de atenţie, confuzie, agitaţie
Tulburări neurologice periferice: reducerea reflexelor osteotendinoase
Tulburări neuro-psihice: agitaţie psihomotorie, anxietate, dezorientare temporo-
spatială,delir.

Evoluţie. Prognostic
Evoluţia este spre agravare în raport cu vechimea peritonitei. Starea generală
satisfacătoare în primele 6 ore se agravează progresiv, pentru ca după 24 de ore să
apară semnele şocului peritonitic, care netratat duce la deces în 2-3 zile.Dacă procesul
inflamator sau septic nu este descoperit precoce şi tratamentul adecvat nu este iniţiat la
timp, atunci vom fi martorii apariţiei complicaţiilor exprimate prin sindromul de
disfuncţie multiplă de organe ( MODS). Instalarea MODS are consecinţe dramatice
atât pentru posibilităţile terapeutice cât şi pentru prognosticul vital imediat.

21
 PARTEA SPECIALĂ

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
PERITONITĂ ACUTĂ

CAZURI CLINICE

2.1.1 CAZUL NR 1
22
 Grila pentru culegerea datelor
Surse de culegere a datelor
- F.O.
- echipa de intervenţie
- pacientul
- biletul de externare
Date fixe
- identitatea: Popescu Marian
- naţionalitatea: română
- religie: ortodoxă
- vârsta: 28 ani
- data naşterii: 05. 08 . 1988
Date variabile
- domiciliul: Str Toamnei nr 103, Craiova, jud. Dolj
- data internării: 1 .03 .2016
- data externării: 8. 03. 2016
- Dg.la internare: Ulcer gastroduodenal.
- Dg. la 72 ore: Ulcer gastroduodenal. Abdomen acut chirurgical.
- Dg la externare: Ulcer gastroduodenal perforat. Peritonita acuta.
MOTIVELE INTERNĂRII
- durere intensă localizată în epigastru
- inapetenţă, greaţă, vărsături
ISTORICUL BOLII
Pacient, P.M., în vârstă de 28 de ani , sex masculin , domiciliat în
oraşul Craiova, judeţul Dolj, este adus în serviciul de urgenţă cu salvarea,
acuzând o durere violentă, sub formă de lovitură de pumnal , localizată în
epigastru şi deseori iradieri în spate, asociată cu greţuri şi
vărsături.Bolnavul este cunoscut drept consumator de băuturi alcoolice , şi
a fost internat în repetate rânduri în spital, cu diagnosticul de ulcer gastric.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
23
 Nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
Nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Ulcer gastro-duodenal diagnosticat în 2015 pentru care nu a urmat
tratament
Consumator de alcool
Fumator 1 pachet de ţigari pe zi
Alimentaţie dezechilibrată
EXAMEN CLINIC GENERAL
Febril(39C), stare generală alterata, facies palid, încercănat,
tegumente şi mucoase palide, transpirate, extremitati reci,sistem osteo-
articular integru morfofuncţional, sistem ganglionar periferic în limite
normale, sistem muscular integru morfofuncţional.
La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul
respiraţiei. La palpare, hiperestezia cutanată, la atingerea regiunii
epigastrice semnul Blumberg prezent .La ascultaţie – linişte absolută a
abdomenului.Tuşeul rectal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac
Douglas.Bolnavul se internează pentru investigaţii şi tratament.

APARAT RESPIRATOR
-Tahipnee, frecventă respiratorie > 20/ minut
APARAT CARDIO-VASCULAR:
-zgomote cardiace ritmice, bine bătute; AV= 85 b/mim.
-şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară
stângă.
APARATUL DIGESTIV
-abdomen dureros spontan şi la palpare, imobil cu mişcările
respiratorii, contractura musculară,hiperestezie cutanată, semnul Blumberg
pozitiv, prezentă de vărsături, greţuri

24
 -ficat şi splină în limite normale.
APARATUL UROGENITAL:
-lojele renale libere, nedureroase;
-micţiuni fiziologice
SISTEMUL NERVOS CENTRAL:
-agitatie,neliniste
-fără semne de iritaţie meningeală

II. APRECIERE
Pe baza datelor culese de la pacient , a examenului clinic obiectiv
efectuat de medic, precum şi din observaţiile personale am stabilit
următoarele:
MANIFESTĂRI SUBIECTIVE:
-inapetenţă, greturi,vărsături, anxiozitatea,
MANIFESTĂRI OBIECTIVE:
-tegumente şi mucoase palide, transpirate cu extremitaţi reci
-durere abdominală severă care iradiază în spate,prezenţa de vărsături
EXAMEN PARACLINIC:
-recoltarea de sânge pentru hemoleucograma (H.L.G.),
V.S.H.,proteina C reactivă
-ionograma
-uree, creatinină
-GOT, GPT
Ecografie abdominală-colecţii lichidiene difuze,ficat,splină în limite
normale.
Radiografie abdominală pe gol-aspectul de patognominic de
pneumoperitoneu.

III. ANALIZA DATELOR CULESE

25
 Analizând datele din antecedente şi istoricul bolii cu datele obţinute
prin examenul clinic, cu cele paraclinice şi de laborator, precum şi din
observaţiile proprii s-a stabilit diagnosticul de peritonita acuta, iar ca
diagnostic de nursing am stabilit următoarele nevoi prioritare
-nevoia de a respire şi a avea o bună circulaţie;
-nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:
-nevoia de a elimina;
-nevoia de a mânca şi a bea;
-nevoia de a dormi şi a se odihni;

IV. EVALUARE
Din analiza datelor obţinute am stabilit că, din punct de vedere al
dependenţei pacientului este vorba despre un bolnav cu peritonita acuta
care necesită îngrijiri privind:
- restabilirea respiraţiei normale
- asigurarea confortului,eliminarea durerii
- reechilibrare hidroelectrolitică
- asigurarea cu lenjerie de corp şi de pat curată
- asigurarea îngrijirilor infirmierei;

PLANUL DE ÎNGRIJIRE NURSING DUPĂ CONCEPTUL

VIRGINIEI HENDERSON

PROBLEMA:
-durere intensă ,inapetenţă, dificultăţi respiratorii
-vărsături
-nelinişte;
-tegumente şi mucoase palide, transiprate.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ:
26
 -dificultăţi respiratorii, anorexie
-nelinişte,agitaţie
OBIECTIVE:
-restabilirea temperaturii normale, a respiraţiei
-combaterea durerii,a neliniştii şi insomniei;
-prevenirea complicaţiilor;
-asigurarea igienei corporale;
-rehidratarea bolnavului;
-supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative;
-asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare;
-administrarea medicamentelor prescrise de medic.
INTERVENŢII PROPRII:
-psihoterapie;
-asigurarea repausului la pat;
-asigurare cu lenjerie de corp şi de pat curată;
-asigurarea cu plosca
-urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative;
-pregătirea fizică şi psihică a bolnavului în vederea recoltării
produselor necesare pentru analizele de laborator;
-asigurarea unui microclimat corespunzător.

INTERVENŢII DELEGATE:
- pregătirea fizică şi psihică a bolnavului în vederea efectuării
examenului clinic de către medic;
- monitorizarea bolnavului şi afişarea rezultatelor în foaia de
observaţie:AV , TA ,Frecv. Resp , Temperatura,scaunele- număr şi aspect,
Diureza.
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
Se analizează bolnavul având în vedere cele 14 nevoi fundamentale
1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: nesatisfăcută
27
 -pacientul prezintă o respiraţie superficială, amplitudinea mişcărilor
respiratorii este scazută
2.Nevoia de a mânca şi a bea: nesatisfăcută
-pacientul prezintă apetit mult diminuat, greţuri, vărsături
3.Nevoia de a elimina: satisfăcută
-micţionează normal, fără disconfort la urinat,scaune de aspect
normal
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: nesatisfăcută
-pacientul prezintă aparat locomotor integru morfofuncţional, poate
să-şi mo-
bilizeze toate părţile corpului,dar pacientul stă în pozitie antalgică “
în cocoş de puşcă” deoarece prezintă durere
5.Nevoia de a dormi, a se odihni: nesatisfăcută
-bolnavul nu se poate odihni datorită durerilor, doarme 3-4 ore pe
noapte cu treziri bruşte
6.Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca - satisfăcută
-pacientul se poate imbraca şi dezbraca singur, fără ajutor
7.Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale:
nesatisfăcută
-pacientul prezintă hipertermie datorită procesului infecţios,
manifestată prin creşterea temperaturii peste limitele normale
8.Nevoia de a fi curat, a-şi proteja tegumentele - satisfăcută
-pacientul poate să-şi satisfacă nvoia.
9.Nevoia de a evita pericolele - satisfăcută
- pacientul poate sa-şi satisfacă nevoia singur
10.Nevoia de a comunica - satisfăcută
-bolnavul poate comunica cu cei din jur
11.Nevoia de a-şi practica religia - satisfăcută
-pacientul poate să-şi satisfacă nevoia de a fi în legatura cu divinitatea
12.Nevoia de a se recreea - nesatisfăcută
28
 -pacientul prezintă durere, necesită repaus
13.Nevoia de a fi util - satisfăcută
-pacientul poate satisface nevoia
14.Nevoia de a învăţa - satisfăcută
-pacientul poate să-şi satisfaca nevoia.

PLAN DE NURSING

Nevoia Diagnostic
Obiective Intervenţii Evaluare
fundamentala de

nursing

Nevoia de Hipertermie Pacientul să-şi Asigurarea Pacientul

a-şi menţine 39 gr C, poata mentine unui prezintă

temperatura datorită temperature Microclimat febră

corpului în procesului după 6 ore de adecvat

limite infecţios, tratament Medicaţie

normale
29
 manifestat antitermică

prin febră Hidratare

Pregatirea

preoperatorie
Nevoia de a Dificultăţi Pacientul să -se aşează în Bolnavul

respira şi a respiratorii respire normal poziţie încă

mentine buna manifestate după 2 zile de semişezândă, prezintă

circulaţie prin tratament -calmarea dificultăţi

creşterea pacientului, respiratorii,

frecvenţei administrarea frecvenţa

respiratorii de tratament respiraţiilor

datorită sedativ, este de 20

durerilor, pregatirea resp. pe

agitatie preoperatorie minut

Nevoia de a Inapetenţă Pacientul să-şi Se montează Pacientul

bea şi a Greaţă, reia sondă prezintă

mânca vărsături, alimentaţia nazogastrică, hematemeză,

absenţa după 2 zile de Se stopează vărsătură

tranzitului tratament Alimentaţia, caracteristică

intestinal pacientul este în zaţ de

pregătit pentru cafea

operaţie
Nevoia de a Disconfort Ameliorarea Asigurarea Pacientul

elimina abdominal durerilor, repausului prezinta

Tranzit să nu prezinte absoluta ameliorare

abdominal greaţă, Aplica pungă a

absent vărsătură, cu gheaţă pe stării

30
 vărsătură să fie echilibrat abdomen generale

hidroelectrolitic Pregatirea pre

anestezică
Nevoia de a Respiraţie Respiraţie Intubarea Pacientul

respire şi a superficială normală după Oxigenoterapie este stabil

avea o bună Momentul operaţie Medicaţie la după

circulaţie operator Pacientul să indicaţiile actul

Circulaţie aibe o circulaţie medicului chirurgical

inadecvată normală după

48 ore
Nevoia de a Disconfort Pacientu va Liniştirea Pacientul

dormii şi a fizic exprima o stare pacientului este stabil

se odihnii şi psihic din de bine,de Administrearea fizic şi

cauza perito confort fizic şi tratamentului psihic

nitei acute
manifestat psihic în 48 de post operator
prin durere
anxietate ore Monitorizare
marcata
funcţii vitale

Nevoia de a Dificultate Pacientul să Ajută pacientu Pacientu

se mişca de a se aibe o postură să-şi schimbe prezintă o

poziţia ori de stare de bine
mişca adecvtă,să aibe cate ori este fizică si
forţă şi tonus nevoie psihică,face
datorită muscular mişcări
păstrat Ajută pacientul active şi
intervenţiei pasive
să se ridice din
pat şi sa facă
chirurgicale, mici plimbări
manifestată
prin ameţeli
şi pierderea
echilibrului

31
Nevoia de a Incapacitate Pacientul să Psihoterapie Pacientu

fi curat şi a-şi a de a se prezinte Asigurarea prezintă o

proteja îngrijii tegumentele şi stare de bine
tegumentele singur mucoasele unui climat psihică şi
datorită curate potrivit,camera fizică
intervenţiei aerisită
chirurgicale, Să prezinte
manifestată Schimbarea
printr-o stare de confort
poziţie lenjeriei
inadecvată
Nevoia de a Dificultatea Reechilibrare Pacientu este Pacientu

elimina de a elimina hidroelectrolitic invitat să numai

cauzată de a şi volemica urineze prezintă
deshidratare spontan greaţă,vărsăt
,manifestată Să-şi recapete uri
prin greata I se
si vărsături controlul Tranzitul se
sfincterian administrează
ceaiuri laxative reia
Să aibe o stare
Asigurarea
de bine fără
greţuri şi igienei
vărsături riguroase dupî
eliminare

Instalarea

sondei vezicale
la indicaţia
medicului
Nevoia de a Dificultate Pacientu Alimentarea Pacientu este

bea şi a de a se trebuie să fie pacientului pe echilibrat

mânca alimenta şi echilibrat cale nutriţional şi
hidrata,dato parenterală nu prezintă
rită Să aibe o stare timp de 3 zile semne de
intervenţiei deshidratare
chirurgicale, de bine fără Pregatirea şi
manifestată vărsături,greţuri
prin durere servivrea cu
alimentaţie
lichidă după 3
zile:ceai
neîndulcit,supe
strecurate,bran
ză de vaci

Mesele vor fi

32
 în concentraţii
mici şi dese

Va fi interzis

consumul
băturilor
alcoolice şi
fumatului
Nevoia de a Anxietatea Eliminarea Furnizează Pacientul

fi util cauzată de anxietaţii,infor informaţii este

necunoaster marea asupra asupra echilibrat
ea normelor de operaţiei,comp psihic
prognosticul viată pe care licaţiilor care
ui trebuie sa le pot apărea
bolii,manife respecte
stată prin Despre
teamă,nelini
şte tratamentul şi
regimul pe
care trebuie să-
l urmeze

ROLUL DELEGAT

Funcţii vitale-valori
Analize Tr
dimineaţa şi seara
Puls b/
Denumire Val.reale Val.normale

Ce
Hb 10g% 12-12,5
Di

Al

Gl

L 10000/mm3 4000-8000/mm3

33
 VSH 40/50mm la 1h/2h 10/18mm la 1h/ 2h

Glicemie 100mg-dl 65-110 mg-dl

Uree 40mg/dl <43mg/dl

Creatinină 1 mg/dl <1,2 mg/dl

GOT 23 <50 U

GPT 40 <50 U

Ce

Di

Al

Gl

M
me

Ce

Di

Al

Gl

ce

Di

Al

L= 6000mc ce
5.3.2017
Uree=40mg/dl Di

Cretinina=0.90 Al
mg/dl

VSH-18/30 1h/2h

34
 Epicriză şi recomandări la externare
Pacientul a fost internat în secţia chirurgie cu Dianosticul Peritonită acută
localizată, Ulcer gastroduodenal perforat.
În urma îngrijirilor acordate şi a tratamentului urmat, starea generală s-a
ameliorat astfel încât se externează cu stare generală ameliorată.
Pacientului şi familiei se recomandă:
-regim alimentar pre şi postoperator
-repaus la pat
Bolnavul este externat pe 8.03.2017 vindecat, cu următoarele
recomandări:
-renunţarea la obiceiurile dăunătoare ( alcool, tutun).
-evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari.
-evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac
( condimente, prăjeli, sosuri, cafea, conserve).
-respectarea regimului alimentar consumul de mese în cantităţi mici şi
dese 5-7 mese pe zi.
-evitarea eforturilor mari.
2.2 CAZUL II
Grila pentru culegerea datelor
Surse de culegere a datelor
-F.O.
-echipa de intervenţie
-pacient
Date fixe
-identitatea Popescu Nicoleta
-naţionalitatea română
-religie ortodoxă
-vârsta 24 ani
-data naşterii 6. 05 . 1992

Date variabile
-domiciliul Filiaşi, jud. DOLJ
-data internării 9.04 .2017
-data externării 14. 04. 2017
-Dg.la internare Apendicita acuta.Abdomen acut chirurgical
-Dg. la 72 ore Peritonita acuta -Dg la externare- Peritonita acuta
MOTIVELE INTERNĂRII
-durere violentă în fosa iliacă dreaptă
-anorexie, greaţă, vărsături

ISTORICUL BOLII

36
 Pacientă în vârstă de 24 de ani,domiciliată în Craiova,este adusă la serviciul
de urgenţă pe data de 9.05.2016, acuzând dureri violente în fosa iliacă dreaptă, care
au apărut în plină stare de sanatate şi care iradiază în regiunea epigastrică, însoţite
de greaţă,vărsături, stare generală alterată,cefalee. Cu doua luni în urmă ea a mai
prezentat un episod dureros ,dar durerile au fost suportabile şi din această cauză nu
s-a prezentat la medic.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
-nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
Menarha- 14 ani
Naşteri-0
Avorturi-1
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
La vârsta de 16 ani a fost diagnosticată cu Hidronefroză congenitală stângă
CONDIŢII DE VIAŢĂ: bune.
COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: sociabila, orientată temporo-spaţial.
EXAMEN CLINIC GENERAL.
La examenul clinic s-au constatat următoarele aspecte:
-stare generală alterată;hipertermie (390C);
-tegumente şi mucoase calde,palide
-sistem osteo-articular integru morfologic;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-ţesut musculo-adipos normal reprezentat.
APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat;sonoritate pulmonară
prezentă; dificultăţi respiratorii: R=25 respiraţii /min

37
 APARAT CARDIO-VASCULAR:
- zgomote cardiace ritmice, şocul apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe
linia medioclaviculară stângă.
- AV= 110 pulsaţii pe minut.
APARATUL DIGESTIV:
-inapetentă,greaţă vărsături,abdomen dureros spontan şi la palpare,
hiperestezie cutanată, abdomen imobil cu mişcările respiratorii, contractură
abdominală,semnul Blumberg şi semnul Mendel prezente,abdomen de lemn
- tulburări ale tranzitului intestinal-constipaţie
- ficat şi splină în limite normale.
APARATUL UROGENITAL:
- lojele renale nedureroase; micţiuni fiziologice.
SISTEM NERVOS CENTRAL:
- neliniştită, agitată,fără semne de iritaţie meningeală
I.APRECIERE
Pe baza datelor culese de la pacientă, a examenului clinic obiectiv efectuat de
medic, precum şi din observaţiile personale am stabilit următoarele:

MANIFESTĂRI SUBIECTIVE:

38
 -modificarea stării generale,durere localizată în fosa iliacă
dreaptă,greaţă,vărsături, abdomen imobil cu mişcările respiratorii, aparare şi
contractură musculară, hiperestezie cutanată

MANIFESTĂRI OBIECTIVE:

-poziţie antalgică
-durere intensă localizată în fosa iliacă dreaptă
- agitaţie,nelinişte
EXAMEN PARACLINIC:
- recoltarea de sânge pentru H.L.G., VSH, proteina C reativa
Leucocitoză 10000mmc, VSH 40/60 mm
- uree,creatinină,fosfataza alcalină,GOT,GPT în limite normale
Ecografie abdominopelvină apendice mai mare de 6mm în diametru,plin cu
gaze.
Radiografie simplă nivele hidroaerice.

II. ANALIZA DATELOR CULESE

Analizând datele din antecedentele şi istoricul bolii cu date obţinute prin
examenul clinic, examenul de laborator şi examenul paraclinic, precum şi din
observaţiile proprii s-a pus diagnosticul de criză apendiculară cu evolutie în
peritonită acută, iar ca diagnostic de nursing am stabilit următoarele nevoi
prioritare:
-nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
-nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
-nevoia de a mânca şi a bea;
39
 -nevoia de a dormi şi a se odihni.
III.EVALUARE
Din analiza datelor obţinute am stabilit că din punct de vedere al dependenţei
bolnavului este vorba despre un bolnav cu peritonită acută ce necesită îngrijiri
privind:
- combaterea febrei, durerii, anorexiei;
- asigurarea cu lenjerie de corp şi pat curată;
- asigurarea îngrijirilor infirmierei;
- asigurarea unui microclimat adecvat;
- asigurarea unei rehidratari şi a unei alimentaţii adecvate.

PLANUL DE ÎNGRIJIRE NURSING

DUPĂ CONCEPTUL VIRGINIEI HENDERSON
PROBLEMA:
-hipertermie- 390C;
-dureri intense
- anorexie; nelinişte; tegumente şi mucoase palide,umede,transpirate

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ:
-stare generală alterată;
-hipertermie- 390C;
-greaţă,vărsături
-durere abdominală difuză cu punct maxim în fosa iliacă dreaptă,hiperestezie

40
cutanată,contratură musculară
OBIECTIVE:
- combaterea durerii
- prevenirea complicaţiilor;
- asigurarea cu lenjerie de corp şi pat curată;
- asigurarea igienei corporale;
- asigurarea rehidratării şi alimentării bolnavului;
- administrarea medicamentelor prescrise de medic;
- asigurarea unui microclimat adecvat.
INTERVENŢII PROPRII:
-psihoterapie;
-urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative;
-asigurarea cu lenjerie de pat şi corp curată;
-pregătirea fizică şi psihică a bolnavei în vederea recoltării produselor
biologice şi patologice necesare pentru analizele de laborator;

-pregatirea preoperatorie
-supravegherea bolnavului postoperator
-asigurarea unui microclimat corespunzător;
-educaţie sanitară.
INTERVENŢII DELEGATE:
-pregătirea fizică şi psihică a bolnavei în vederea efectuări examenului clinic
general de către medic;
-monitorizarea funcţiilor vitale şi înregistrarea lor în foaia de observaţie.
A.V.=110 pulsaţii; R =25 respiraţii /minut; T0=390C;
-strângerea şi afişarea rezultatelor de laborator în foaia de observaţie
41
 - asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare
- pregătirea fizică şi psihică a bolnavei în vederea administrării tratamentului
prescris de medic:

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Se analizează bolnavul având în vedere cele 14 nevoi fundamentale
1.Nevoia de a respire şi a avea o bună circulaţie: nesatisfăcută
- pacienta prezintă 25resp./min,respiraţie superficială cauzată de durere.
2.Nevoia de a mânca şi a bea: nesatisfăcută
- pacienta prezintă apetit mult diminuat, consumă lichide în cantitate
moderată; prezintă greţuri,vărsături.

3Nevoia de a elimina: nesatisfăcută

- pacienta are tulburări ale tranzitului intestinal.
- micţionează normal, fără disconfort la urinat.
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: nesatisfăcută
- pacienta prezintă poziţie antalgică în “cocoş de puşcă” cauzată de durerea
abdominală.
5.Nevoia de a dormi, a se odihni: nesatisfăcută
- bolnava nu se poate odihni datorită durerii doarme 2-3 ore pe noapte cu
treziri bruşte.
6.Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca - nesatisfăcută
- pacienta este ajutată de catre asistenta medicală.
7.Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale:
nesatisfăcută

42
 - pacienta prezintă hipertermie datorită procesului infecţios, manifestată prin
creşterea temperaturii peste limitele normale.
8.Nevoia de a fi curat, a-şi proteja tegumentele - satisfăcută
- pacienta poate să-şi facă toaleta tegumentelor.
9.Nevoia de a evita pericolele - satisfăcută
- pacienta poate să-şi satisfacă nevoia.
10.Nevoia de a comunica - satisfăcută
- bolnava poate comunica cu membrii familiei şi cu personalul medical.
11.Nevoia de a-şi practica religia - satisfăcută
-pacienta poate să-şi pastreze legătura cu divinitatea.
12.Nevoia de a se recreea - nesatisfăcută
- pacienta are indicaţie pentru repaus absolut.
13.Nevoia de a fi util - nesatisfăcută
- pacienta are indicaţie pentru repaus absolut.
14.Nevoia de a învăţa - satisfăcută
-pacienta poate satisface nevoia.

PLANUL DE NURSING

Nevoia Diagnostic de
Obiective Intervenţii Evaluare
fundamen nursing
tala

43
Nevoia Hipertermie 39 Pacienta să-şi Asigurarea unui Pacienta

de gr C,datorită poata mentine microclimate adecvat prezintă febră

procesului temperatura după
a-şi infecţios,manifestat 6 ore de tratament Medicaţie
menţine prin febră
temperatu antitermică
re
corpului Hidratare
în limite
normale Pregatirea

preoperatorie
Nevoia Dificultăţi Pacienta să -se aşează în Bolnava încă

de respiratorii respire normal poziţie semişezândă, prezintă dificultăţi

manifestate prin după 2 zile de respiratorii,frecven
a respira creşterea frecvenţei tratament -calmarea ţa respiraţiilor este
şi a respiratorii datorită de 20 resp. pe
mentine durerilor,agitatie pacientului,administra minut
buna rea de tratament
circulaţie sedativ,pregatirea
preoperatorie
Nevoia Inapetenţă Pacienta să-şi Se montează sondă Pacienta

de Greaţă,vărsături, reia alimentaţia nazogastrică, prezintă

după 2 zile de vărsături,greţă
a bea şi a absenţa tranzitului tratament Se stopează
mânca intestinal
Alimentaţia - pacientul
este pregătit pentru
operaţie
Nevoia Disconfort Ameliorarea Asigurarea Pacienta

de abdominal durerilor,să nu repausului absoluta prezinta

prezinte ameliorare a stării
a elimina Tranzit abdominal greaţă,vărsătură,să Aplica pungă cu generale
absent fie echilibrată
hidroelectrolitic gheaţă pe abdomen
vărsătură
Pregatirea pre

anestezică
Nevoia Respiraţie Respiraţie Intubarea Pacienta este

44
de superficială normală după Oxigenoterapie stabilă după actul
operaţie chirurgical
a respire Momentul Medicaţie la
şi a avea Pacienta să aibe
o bună operator indicaţiile medicului
circulaţie o circulaţie
Circulaţie normală după 48
ore
inadecvată
Nevoia Disconfort fizic Pacienta va Liniştirea Pacienta este

de şi psihic din exprima o stare de pacientului stabilă fizic şi

cauza peritonitei bine,de confort psihic
a dormii acute manifestat prin fizic şi psihic în 48 Administrearea
şi a se durere anxietate de ore
odihnii marcata tratamentului post
operator

Monitorizare

funcţii vitale

Nevoia Dificultate de a se Pacienta să aibe Ajută pacienta să- Pacienta

de mişca datorită o postură şi schimbe poziţia ori prezintă o stare de

intervenţiei adecvtă,să aibe de cate ori este nevoie bine fizică si
a se mişca chirurgicale,manifest forţă şi tonus psihică,face
şi a avea ată prin ameţeli şi muscular păstrat Ajută pacientul să mişcări active şi
o bună pierderea echilibrului pasive
postură se ridice din pat şi sa
facă mici plimbări
Nevoia Pacienta să Psihoterapie Pacienta prezintă
Incapacitatea de a se
de îngrijii prezinte Asigurarea unui o stare de bine
singur tegumentele şi psihică şi fizică
a fi curat datorită mucoasele curate climat potrivit,camera
şi a-şi intervenţiei aerisită
proteja chirurgicale, Să prezinte stare
tegumente manifestată Schimbarea lenjeriei
le printr-o de confort
poziţie
45
 inadecvată
Nevoia Dificultatea de a Reechilibrare Pacienta este invitată Pacienta nu mai

de a elimina cauzată de hidroelectrolitica să urineze spontan prezintă

elimina deshidratare,manifest şi volemica greaţă,vărsături
ată prin greata si I se administrează
vărsături Să-şi recapete Tranzitul se reia
ceaiuri laxative
controlul
sfincterian Asigurarea igienei

Să aibe o stare riguroase dupî

eliminare
de bine fără
greţuri şi vărsături Instalarea sondei

vezicale la indicaţia
medicului
Nevoia Dificultate de a se Pacienta trebuie Alimentarea Pacienta este

de a bea alimenta şi să fie echilibrat pacientei pe cale echilibrat

şi a hidrata,datorită parenterală timp de 3 nutriţional şi nu
mânca intervenţiei Să aibe o stare zile prezintă semne de
chirurgicale,manifest deshidratare
ată prin durere de bine fără Pregatirea şi
vărsături,greţuri
servivrea cu
alimentaţie lichidă
după 3 zile:ceai
neîndulcit,supe
strecurate,branză de
vaci

Mesele vor fi în

concentraţii mici şi
dese

Va fi interzis

consumul băturilor
alcoolice şi fumatului
Nevoia Anxietatea cauzată Eliminarea Furnizează Pacienta este

46
de a fi util de necunoasterea anxietaţii,informar informaţii asupra echilibrat psihic
prognosticului ea asupra operaţiei,complicaţiilo
bolii,manifestată prin normelor de viată r care pot apărea
teamă,nelinişte pe care trebuie sa
le respecte Despre tratamentul

şi regimul pe care
trebuie să-l urmeze

ROLUL DELEGAT

47
Funcţii vitale-valori
Analize Tratament
dimineaţa şi seara
Puls b/
Denumire Val.reale Val.normale

Ceftriaxon
Hb 10g% 12-12,5
Diazepam

Algocalm

Glucoza 5

L 10000/mm3 4000-8000/mm3

VSH 40/50mm la 1h/2h 10/18mm la 1h/ 2h

Glicemie 100mg-dl 65-110 mg-dl

Uree 40mg/dl <43mg/dl

Creatinină 1 mg/dl <1,2 mg/dl

GOT 23 <50 U

GPT 40 <50 U

Ceftriaxon

Diazepam

Algocalm

Glucoza 5

Metroclop

48
 metroclop

Ceftriaxon

Diazepam

Algocalm

Glucoza 5

ceftriaxon

Diazepam

Algocalm

L= 6000mc ceftriaxon

Uree=40mg/dl Diazepam

Cretinina=0.90 Algocalm
mg/dl

VSH-18/30 1h/2h

Epicriza şi recomandări la externare

Pacientă în vârstă de 24 ani cu diagnosticul de apendicită acută se internează
în secţia noastra cu simtomatologia:-dureri în fosa iliacă dreaptă care iradiază în
epigastru, greţuri,vărsături.
După examinare este operată .Urmând tratament şi indicaţiile medicului.
49
 Se externează cu indicaţiile:- regim
-pansamente curate şi sterile
-control periodic
-scos fire
Am efectuat manevrele tinând cont de rgulile de sepsie şi asepsie şi am
utilizat numai materiale de unică folosinţa şi sterile.

2.3 CAZUL III

Grila pentru culegerea datelor
Surse de culegere a datelor
-F.O.
-echipa de intervenţie
-pacient
50
 Date fixe
-identitatea T.M
-naţionalitatea română
-religie ortodoxă
-vârsta 50 ani

Date variabile
-domiciliul Filiaşi, jud. DOLJ
-data internării 25.04 .2017
-data externării 1. 05. 2017
-Dg.la internare –Peritonită acută.Perforaşie intestinală
-Dg. la 72 ore - Peritonită acută
-Dg la externare- Peritonită acută.Perforaţie intestinală.HTA
MOTIVELE INTERNĂRII
-durere abdominală difuză
Anxietate,agitaţie,vărsături

ISTORICUL BOLII
Pacientă în vârstă de 50 de ani,sex feminin,domiciliată în Filiaşi se prezintă în
serviciul de urgenţă pentru dureri violente abdominale,difuze,cu intensitate mai
mare în zona hipogastrului,stare generala alterată şi cu prezenta vărsăturilor
fecaloide.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
-nesemnificative

51
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
-menarha-13 ani
Nasteri 2
Avorturi 0
Menopauza-neinstalată
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
-Operaţie cezariană 2 ;
-Operaţie fractură membru superior în urmă cu 2 ani
-este cunoscută ca fiind hipertensivă

EXAMEN CLINIC GENERAL

La examenul clinic pe aparate şi sisteme s-au constatat următoarele aspecte:
-stare generală alterată; tegumente şi mucoase palide
-sistem osteo-articular integru morfologic;
-sistem ganglionar limfatic- ganglioni nepalpabili;
-ţesut musculo-adipos- obezitate gr 2
APARAT RESPIRATOR
-CRS libere,permeabile, FR crescută ,respiraţie superficială
APARAT CARDIO-VASCULAR
-zgomote cardiace ritmice,bine bătute,AV100b/min,TA 140/90 mmHg
-artere periferice palpabile.
APARATUL DIGESTIV
-abdomen dureros spontan şi la palpare, imobil cu mişcările

52
respiratorii,contracutră musculară, tranzit intestinal absent,silenţium
abdominale,tuşeu rectal dureros, vărsături alimentare
APARATUL UROGENITAL
-lojele renale libere, nedureroase; micţiuni spontane, fiziologice
SISTEM NERVOS CENTRAL
-reflexe osteo-tendinoase şi pupilare prezente bilateral, fără semne de iritaţie
meningeană.

II.APRECIERE
Pe baza datelor culese de la pacient, a examenului clinic obiectiv efectuat de
medic, precum şi din observaţiile personale am stabilit următoarele:
MANIFESTĂRI SUBIECTIVE:dificultăţi respiratorii, durere intensă
,vărsături alimentare ,inapetenţă, nelinişte

MANIFESTĂRI OBIECTIVE: durere la nivelul hipocondrului,vărsături

III.ANALIZA DATELOR CULESE
Analizând datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute prin
examenul clinic şi paraclinic şi prin examenele de laborator, din foaia de
observaţie, precum şi din obsevaţiile proprii s-a suspicionat diagnosticul de:
Laringita acută, Insuficienţa respiratorie acută Angina acuta iar ca diagnostic de
nursing am stabilit următoarele nevoi prioritare:
- nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie;
- nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
- nevoia de a mânca şi a bea;
- nevoia de a dormi şi a se odihni;.
- nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
53
 PLANUL DE ÎNGRIJIRE NURSING
DUPĂ CONCEPTUL VIRGINIEI HENDERSON

PROBLEMA
-durerea intensă,vărsăturile,dispneea
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ:
-stare generală alterată, durerea,anxietatea,agitaţia,dispneea,vărsăturile
OBIECTIVE: combaterea durerii,vărsăturilor,anxietăţii
INTERVENŢII PROPRII:
- psihoterapia
- asigurarea repausului la pat;
- asigurarea cu lenjerie de corp şi de pat curată;
- asigurarea cu plosca şi tăviţa renală;
- urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative;
- recoltare produselor biologice şi patologice pentru efectuarea analizelor
de laborator;
- asigurarea unui microclimat corespunzător.

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Se analizează bolnaa având în vedere cele 14 nevoi fundamentale
1.Nevoia de a respire şi a avea o bună circulaţie: nesatisfăcută
- pacienta prezintă 25 resp./min., respiraţia superficială datorită procesului
infecţios;
2.Nevoia de a mânca şi a bea: nesatisfăcută

54
 - pacienta prezintă apetit mult diminuat, consumă lichide în cantitate
moderată, dificultate în a se alimenta şi hidrata datorită dispneei şi stării generale
alterate
3.Nevoia de a elimina: nesatisfăcută
- micţionează normal, fără disconfort la urinat,tranzit intestinal absent
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: nesatisfăcută -
- pacienta prezintă aparat locomotor integru morfofuncţional, din cauza durerii
poziţia este antalgică
5.Nevoia de a dormi. a se odihni: nesatisfăcută
- bolnava nu se poate odihni datorită dificultăţilor respiratorii, doarme 3-4 ore
pe noapte cu treziri bruşte:
6.Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca - satisfăcută
- pacienta poate să-şi satisfacă nevoia

7.Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale:

nesatisfăcută
- pacienta prezintă hipertermie datorită procesului infecţios, manifestată prin
creşterea temperaturii peste limitele normale
8.Nevoia de a fi curat, a-şi proteja tegumentele - satisfăcută
- pacienta poate să-şi satisfaca nevoia
9.Nevoia de a evita pericolele - satisfăcută
- pacientul poate să-şi satisfacă nevoia
10.Nevoia de a comunica - satisfăcută
-bolnava poate comunica cu personalul medical si cu familia
11.Nevoia de a-şi practica religia - satisfăcută

55
 -pacienta poate să-şi continue relaţia cu divinitatea
12.Nevoia de a se recreea - nesatisfăcută
-pacienta are indicatie la repaus absolut
13.Nevoia de a fi util - nesatisfăcută
- pacienta are indicaţie la repaus absolut

PLAN DE NURSING

Nevoia Diagnostic de
Obiective Intervenţii Evaluare
fundamentala nursing
Nevoia de a- Hipertermie Pacienta să-şi Asigurarea unui Pacienta

şi menţine 39 gr C,datorită poate mentine microclimate adecvat prezintă febră

temperature procesului temperature după
corpului în infecţios,manif 6 ore de tratament Medicaţie
limite normale estat prin febră
antitermică

Hidratare

56
 Pregatirea

preoperatorie
Nevoia de a Dificultăţi Pacienta să -se aşează în Bolnava încă

respira şi a respiratorii respire normal poziţie semişezândă, prezintă dificultăţi

mentine buna manifestate după 2 zile de respiratorii,frecve
circulaţie prin creşterea tratament -calmarea nţa respiraţiilor
frecvenţei este de 20 resp. pe
respiratorii pacientului,administra minut
datorită rea de tratament
durerilor,agitati sedativ,pregatirea
e preoperatorie
Nevoia de a Inapetenţă Pacientul să-şi Se montează sondă Pacienta

bea şi a mânca Greaţă, reia alimentaţia nazogastrică, prezintă

după 2 zile de vărsături,greţă
vărsături, tratament Se stopează

absenţa alimentaţia ,pacientul

tranzitului este pregătit pentru
intestinal operaţie
Nevoia de a Disconfort Ameliorarea Asigurarea Pacienta

elimina abdominal durerilor,să nu repausului absoluta prezinta

prezinte ameliorare a stării
Tranzit greaţă,vărsătură,să Aplica pungă cu generale
fie echilibrată
abdominal hidroelectrolitic gheaţă pe abdomen
absent
Pregatirea pre
vărsătură
anestezică
Nevoia de a Respiraţie Respiraţie Intubarea Pacienta este

respire şi a avea superficială normală după Oxigenoterapie stabilă după actul

o bună operaţie chirurgical
circulaţie Momentul Medicaţie la
Pacienta să aibe
operator indicaţiile medicului
o circulaţie
Circulaţie normală după 48
ore
inadecvată
57
Nevoia de a Disconfort Pacienta va Liniştirea Pacienta este

dormii şi a se fizic şi psihic exprima o stare de pacientului stabilă fizic şi

odihnii din bine,de confort psihic
cauza peritonite fizic şi psihic în Administrearea
i acute 48 de ore
manifestat prin tratamentului post
durere anxietate operator
marcata
Monitorizare

funcţii vitale

Nevoia de a Dificultate de Pacienta să aibe Ajută pacienta să- Pacienta

se mişca a se mişca o postură şi schimbe poziţia ori prezintă o stare de

datorită adecvtă,să aibe de cate ori este nevoie bine fizică si
intervenţiei forţă şi tonus psihică,face
chirurgicale,ma muscular păstrat Ajută pacientul să mişcări active şi
nifestată prin pasive
ameţeli şi se ridice din pat şi sa
pierderea facă mici plimbări
echilibrului
Nevoia de a Incapacitatea Pacienta să Psihoterapie Pacienta

fi curat şi a-şi de a se îngrijii prezinte Asigurarea unui prezintă o stare de

proteja singur datorită tegumentele şi bine psihică şi
tegumentele intervenţiei mucoasele curate climat potrivit,camera fizică
chirurgicale,ma aerisită
nifestată printr- Să prezinte
o poziţie Schimbarea lenjeriei
inadecvată stare de confort
Nevoia de a Dificultatea Reechilibrare Pacienta este Pacienta nu mai

elimina de a elimina hidroelectrolitica invitată să urineze prezintă

cauzată de şi volemica spontan greaţă,vărsături
deshidratare,ma
nifestată prin Să-şi recapete I se administrează Tranzitul se
greata si
vărsături controlul ceaiuri laxative reia
sfincterian
Asigurarea igienei
58
 Să aibe o stare riguroase dupî
eliminare
de bine fără
greţuri şi vărsături Instalarea sondei

vezicale la indicaţia
medicului
Nevoia de a Dificultate de Pacienta trebuie Alimentarea Pacienta este

bea şi a mânca a se alimenta şi să fie echilibrat pacientei pe cale echilibrat

hidrata,datorită parenterală timp de 3 nutriţional şi nu
intervenţiei Să aibe o stare zile prezintă semne de
chirurgicale,ma deshidratare
nifestată prin de bine fără Pregatirea şi
durere vărsături,greţuri
servivrea cu
alimentaţie lichidă
după 3 zile:ceai
neîndulcit,supe
strecurate,branză de
vaci

Mesele vor fi în

concentraţii mici şi
dese

Va fi interzis

consumul băturilor
alcoolice şi fumatului
Nevoia de a Anxietatea Eliminarea Furnizează Pacienta este

fi util cauzată de anxietaţii,informa informaţii asupra echilibrat psihic

necunoasterea rea asupra operaţiei,complicaţiil
prognosticului normelor de viată or care pot apărea
bolii,manifestat pe care trebuie sa
ă prin le respecte Despre tratamentul
teamă,nelinişte
şi regimul pe care
trebuie să-l urmeze

59
Funcţii vitale-valori
Analize Tratament
dimineaţa şi seara
Puls b/
Denumire Val.reale Val.normale

Ceftriaxon
Hb 10,9g% 12-12,5
Diazepam

Algocalm

Glucoza 5

L 12000/mm3 4000-8000/mm3

VSH 65/80mm la 1h/2h 10/18mm la 1h/ 2h

Glicemie 87mg-dl 65-110 mg-dl

Uree 32mg/dl <43mg/dl

Creatinină 1 mg/dl <1,2 mg/dl

GOT 43 <50 U

GPT 12 <50 U

Ceftriaxon

Diazepam

Algocalm

Glucoza 5

Metroclop

60
 metroclop

Ceftriaxon

Diazepam

Algocalm

Glucoza 5

ceftriaxon

Diazepam

Algocalm

L= 6000mc ceftriaxon

Uree=40mg/dl Diazepam

Cretinina=0.90 Algocalm
mg/dl

VSH-18/30 1h/2h

Epicriza şi recomandări la externare

61
 Pacientă în vârstă de 50 ani cu diagnosticul de perforaţie intestinală se
internează în secţia noastra cu simtomatologia:-dureri abdominale violente difuze
care iradiază în hipocondru,stare generală alterată.
După examinare este operată .Urmând tratament şi indicaţiile medicului.
Se externează cu indicaţiile:- regim alimentar
-evită umezeala şi frigul
-evită eforturi mari
-pansamente curate şi sterile
-control periodic
-scos fire

CONCLUZII

62
 lnflamaţiile acute ale peritoneului au origini foarte diferite: perforarea unui
ulcer al stomacului sau al duodenului; apendicită; colecistită, sigmoidită, plaga
unui viscer cavitar, survenită în cursul unui traumatism al abdomenului;salpingită
în acest ultim caz, peritonita ramane localizată în micul bazin.
O peritonită acută poate fi generalizată sau localizată.
- O peritonită acută generalizată se traduce printr-o durere abdominală intensă
şi generalizată, prin semne de paralizie intestinală (vărsături, oprire a evacuării
materiilor fecale şi a gazelor), printr-o alterare a stării generale
(febră, depresie) şi uneori prin semne ale micsorării volumului sangvin(paloare, an
xietate, puls rapid). Muşchii peretelui abdominal sunt foarte contractaţi; peretele
abdominal devine tare, tensionat, dureros (abdomen de lemn).
Peritonitele secundare.Prezintă unele caracteristici datorate germenilor depend
enţi de organul afectat. Germenii pot contamina peritoneul în
urma perforaţiei tractului gastrointestinal, a ficatului, colecistului, pancreasului,spli
nei, aparatului genital şi urinar sau a unor colecţii intra abdominale,
sau provin de la afecţiunile acute infectioase ale viscerelor intraperitoneale.
Strangularea intestinului subţire ,volvulusul, invaginaţia, strangularea herniară
internă sau externă,infarctul entero-mezenteric, se pot solda cu
necroza peretelui intestinal şi patrunderea în cavitatea peritoneală a continuţului
intestinal. Peritoneul poate fi infectat înaintea perforaţiei prin
translocaţia bacteriilor prin peretele alterat al intestinului strangulat în ocluziile
sau pseudoocluziile colonului, când valvula ileocecala este
competentă, perforaţia diastatica a cecului poate fi cauza peritonitei.
Traumatismele abdomenului, contuzii sau plagi
, pot fi insoţite de leziuni viscerale şi de peritonite.
63
 Peritonitele postoperatorii sunt frecvent datorate leziunilor anastomotice, dar,
şi secundare contaminării peritoneului cu bilă,suc pancreatic, urină, sânge sau corpi
străini.
Diferitele manevre radiologice sau endoscopice pot fi urmate de peritonite.
Infecţiile ascendente ale tractului genital feminin, cum ar fi cele gonococice
sau alte infecşii pelviene ca sepsisul puerperal, pot fi cauza
peritonitelor.Mortalitatea a crescut si datorita faptului ca perforatia se întâlneşte
frecvent la persoane vârstnice, care abuzează de tratamentul cu antiinflamatorii
nesteroidiene.

Tratament
În caz de peritonită acută, bolnavul trebuie să fie spitalizat de urgenţă într-un
serviciu de chirurgie. Reanimarea constă, în principal, în
compensarea pierderilor lichidiene prin perfuzii intra venoase. Operaţia vizează
tratarea cauzei peritonitei (suturare pentru a inchide un ulcer perforat,ablatia unui
apendice etc.), curătarea cavităţii abdominale şi amplasarea unui dren. În
completare, se administrează antibiotice. Spitalizarea durează, în general, între 8 si
15 zile.

BIBLIOGRAFIE

1. Papilian, Victor-Anatomia Omului vol II, Ed.Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1979
2. D. Vasile, M. Grigoriu –Chirurgie, Bucureşti, 1995

64
3 . N i c o l a e A n g h e l e s c u – Tr a t a t d e p a t o l o g i e c h i r u rg i c a l a , E d i t ur a
Medicala, Bucuresti, 2003
4. Victor Stoica, Viorel Scripcariu-Compendiu de specialitati medico-chirurgicale
2015
5. Ion Eugen Georgescu – Chirurgie generala 2003
6. Lazar Fulger, Stelian Pantea- Tratat chirurgie generala 2015
7. Ciofu, Eugen; Ciofu, Carmen- Esenţialul în Pediatrie, Editura Medicală
AMALTEA, Bucureşti, 1997, pag.144-160;
8. Iordăchescu, Florin- Pediatrie, vol I, Editura Naţional, 1998, pag.120-140;
9. Titircă, Lucreţia-Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului, Ed.Viaţa Medicală Romanească, Bucureşti, 2002;
10. Titircă, Lucreţia-Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii
medicali, Ed.Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2002.

65
66