SS

Rosenberg Self-Esteem Scale (RSE)

Author: Morris Rosenberg
The purpose of the 10 item RSE scale is to measure self-esteem. Originally the measure
was designed to measure the self-esteem of high school students. However, since its
development, the scale has been used with a variety of groups including adults, with
norms available for many of those groups.
Scoring: As the RSE is a Guttman scale, scoring can be a little complicated. Scoring
involves a method of combined ratings. Low self-esteem responses are “disagree” or
“strongly disagree” on items 1, 3, 4, 7, 10, and “strongly agree” or “agree” on items 2, 5,
6, 8, 9. Two or three out of three correct responses to items 3, 7, and 9 are scored as one
item. One or two out of two correct responses for items 4 and 5 are considered as a single
item; items 1,8, and 10 are scored as individual items; and combined correct responses
(one or two out of two) to items 2 and 6 are considered to be a single item.
The scale can also be scored by totalling the individual 4 point items after reverse-scoring
the negatively worded items.
Reliability: The RSE demonstrates a Guttman scale coefficient of reproducibility of .92,
indicating excellent internal consistency. Test-retest reliability over a period of 2 weeks
reveals correlations of .85 and .88, indicating excellent stability.
Validity: Demonstrates concurrent, predictive and construct validity using known
groups. The RSE correlates significantly with other measures of self-esteem, including
the Coopersmith Self-Esteem Inventory. In addition, the RSE correlates in the predicted
direction with measures of depression and anxiety.
Reference:
Rosenberg, M. (1979). Conceiving the Self. New York: Basic Books.
Revised date (4 October 2006)
62
RSE
Please record the appropriate answer for each item, depending on whether you
Strongly agree, agree, disagree, or strongly disagree with it.
1 = Strongly agree
2 = Agree
3 = Disagree
4 = Strongly disagree
_____ 1. On the whole, I am satisfied with myself.
_____ 2. At times I think I am no good at all.
_____ 3. I feel that I have a number of good qualities.
_____ 4. I am able to do things as well as most other people.
_____ 5. I feel 1do not have much to be proud of.
_____ 6. I certainly feel useless at times.
_____ 7. I feel that I'm a person of worth.
_____ 8. I wish I could have more respect for myself.
_____ 9. All in all, I am inclined to think that I am a failure.
_____ 10. I take a positive attitude toward myself.

1
 Vă prezentăm mai jos 10 propoziţii care descriu sentimente despre propria
dumneavoastră persoană. Vă rugăm citiţi cu atenţie fiecare propoziţie şi notaţi răspunsul
care vi se potriveşte cel mai bine.

1 = Sunt în total dezacord

2 = Nu sunt de acord
3 = De acord
4 = Sunt perfect de acord

Sunt în Nu sunt De Sunt

total de acord acord perfect
dezacord de acord
1 Simt că am o serie de calitati bune.
2 Câteodată mă simt nefolositor (nefolositoare).
3 Simt că sunt o persoană de valoare cel puţin la egalitate
cu ceilalţi.
4 Aş dori să am mai mult respect faţă de mine însumi.
5 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca şi ceilalţi
oameni.
6 Câteodată mă gândesc că nu sunt bun (bună) deloc.
7 Am o atitudine pozitivă faţă de persoana mea.
8 Simt că nu prea am motive să fiu mândru (mândră) de
persoana mea.
9 În general sunt satisfăcut(ă) de mine însumi.
10 În general sunt înclinat(ă) să cred despre mine însumi că
dau greş în ceea ce întreprind.

Nr. Item Acord puternic De acord Dezacor

1 Simt că sunt o persoană de valoare,
4 3 2
cel puțin pe plan de egalitate cu ceilalți.
2 Simt că am o serie de calități bune. 4 3 2
3 Per total, înclin să cred că sunt un eșec. 1 2 3
4 Sunt capabil să fac lucruri, la fel de bine ca si cei mai multi dintre oameni. 4 3 2
5 Simt că nu am prea multe de care sa fiu mândru. 1 2 3
6 Iau o atitudine pozitivă față de mine însumi. 4 3 2
7 Pe ansamblu, sunt mulțumit de mine însumi. 4 3 2
8 Aș vrea să pot avea mai mult respect pentru mine însumi. 1 2 3
9 Uneori simt că sunt inutil. 1 2 3
10 De multe ori cred că nu sunt bun la nimic. 1 2 3

2
Stima de sine este o orientare pozitivă sau negativă față de sine; o autoevaluare globală a meritelor și a

valorii personale. Oamenii sunt motivați sa aiba o stimăde sine ridicată, și având-o este un fapt pozitiv

care nicidecum nu inseamna egoism. Stima de sine este doar o componentă a conceptului de sine, iar

Rosenberg o definește ca „totalitatea gândurilor și sentimentelor individuale, cu referire la sine

însuși ca la un obiect.” Pe lângă stima de sine, auto-eficacitatea sau măiestria, și auto-identitățile sunt

părți importante ale conceptului de sine.

… conceptul de stima de sine poate fi supus la o denaturare și abuz. Astfel, se recomandă ca cei care

utilizează scala sa fie familiarizați cu studiul științific al acestui concept și cu complexitatea

acestuia. Cărțile lui Rosenberg sunt un bun punct de plecare. Rețineți că în științele sociale mai există și

alte definiții și evaluări ale stimei de sine , precum și mii de studii empirice și analize teoretice ale acestui

concept, toate pot fi găsite în literatura de specialitate.

O mare parte din munca lui Rosenberg a examinat modul în care pozițiile sociale structurale – cum ar fi

statutul rasial sau cel etnic – și contextele instituționale – cum ar fi școlile sau familiile – sunt în legătură

cu stima de sine. Aici, forțele sociale modelate, oferă un set caracteristic de experiențe, care sunt

interpretate activ de către indivizi ca formarea conceptului de sine. Cel puțin patru principii teoretice cheie

: aprecierea, comparațiile sociale, auto-atribuțiile și egocentrismul (psihologic) – stau la baza procesului

formării conceptului de sine.

În plus față de examinarea stimei de sine ca un rezultat al forțelor sociale, stima de sine este adesea

analizată ca o variabilă independentă sau interpusă. Rețineți că stima de sine este, în general, o

caracteristică stabilă a adulților, așa că nu este ușor de manipulat ca un rezultat în modele experimentale.

… De asemenea, este nerealist să credem că stima de sine poate fi „învățată”, mai degrabă, aceasta se

dezvoltă prin intermediul experiențelor individuale de viață.

Utilizarea scalei Rosenberg – Scala stimei de sine RSES

Mai jos veți găsi o copie a scalei, împreună cu scurte instrucțiuni de notare. …

Informații generale pentru utilizarea Rosenberg Self-Esteem Scale (SES):

1 – Inițial concepută ca o scală Guttman, RSES este acum frecvent marcată ca o scală Likert. Raspunsurile

la cele 10 intrebări sunt pe o scală în patru puncte, cuprinsă între acord puternic pană la dezacord

puternic.

2 – Eșantionul inițial, pentru care scala fost elaborata în anii ’60, a constat din 5024 juniori și seniori de

liceu de la 10 școli selectate aleatoriu din statul New York, și a fost cotat ca o scală Guttman. … Studiile au

3
demonstrat atât o structură unidimensională cat și una cu doi factori (încredere în sine și auto-

dezaprobare).

3- Pentru punctarea întrebarilor, atribuiți o valoare pentru fiecare din cele 10 întrebari ( itemi ) , după cum

urmează:

• pentru întrebarile 1,2,4,6,7: Acord puternic = 3, De acord = 2, Dezacord = 1, dezacord puternic = 0 .

• pentru întrebarile 3,5,8,9,10 (cotate invers): Acord puternic = 0, De acord = 1, Dezacord = 2, și

Dezacord puternic = 3.

4- Scala variază de la 0-30, 30 indicând cel mai mare scor posibil. Sunt posibile și alte opțiuni de cotare.

De exemplu, aveți posibilitatea să atribuiți valori 1-4, mai degrabă decât 0-3; apoi scorurile finale vor

varia între 10-40. Unii cercetători folosesc întrebări Likert in 5 sau 7 puncte.

Scala Rosenberg punctaj de la 1 la 4, scorurile finale între 10-40.

…………………………..

Hendrik Lackus said

3 Decembrie 2013 la 19:32
am gasit o alta varianta care se potriveste cu varianta engleza pe care am gasit-o

aici: http://www.yorku.ca/rokada/psyctest/rosenbrg.pdf Acum sunt putin confuz. Care este

adevaratul RSES?

1.In general sunt mulţumit/ă de mine

2.Uneori simt că nu sunt bun/ă de nimic

3.Cred că am multe calităţi

4.Sunt capabil/ă să fac lucruri la fel de bune ca majoritate celor din jurul meu

5.Simt că nu am prea multe calităţi de care să fiu mândru/mândră

6.Mă simt frecvent inutil/ă

7.Simt că sunt la fel de important/ă ca majoritatea oamenilor din jurul meu

8.Aş vrea să pot să am mai mult respect faţă de mine însumi/însămi

9.Sunt înclinat/ă să simt că eşuez

10.Am o atitudine pozitivă faţă de mine însumi/însămi

4
Scala de Stimă de Sine (Self-esteem Scale - SS)

2.2.11.2. Ce măsoară scala?

Scala de stimă de sine Rosenberg (SS) este probabil cea mai utilizată scală pentru
evaluarea stimei de sine din domeniul ştiinţelor sociale.
Scala reflectă încercarea autorului de a dezvolta un instrument de evaluare
unidimensional şi global a stimei de sine. SS este o scală Guttman - itemii reprezintă
afirmaţii despre valoarea percepută a propriei persoane, aflate pe un continuum.
O serie de studii au indicat faptul că scala este o măsură validă şi fidelă a stimei
de sine, ca şi construct unidimensional, în vreme ce altele au indicat o structură
bifactorială a SS. Goldsmith (1986) sugerează faptul că structura factorială a SS este
dependentă de o serie de caracteristici ale eşantionului, cum ar fi de exemplu vârsta sau
ocupaţia subiecţilor. Spre exemplu, studiile care au inclus adulţi au identificat două
dimensiuni independente (Kaplan & Pokorny 1969; Shahani et al., 1990), dimensiuni ce
cuprindeau de regulă itemii formulaţi în termeni pozitivi respectiv itemii formulaţi în
termeni negativi - self-confidence and self-depreciation. Studiile la care au participat
elevi sau studenţi fie susţin structura unidimensională a scalei (Silbert & Tippett, 1965;
Crandal, 1973; McCarthy & Hoge, 1982) fie au identificat factori interdependenţi sau cu
patternuri corelaţionale similare (Rosenberg, 1979; Hagborg, 1993).

2.2.11.3. Descrierea itemilor

5
 Scala cuprinde 10 itemi cotaţi pe scală Likert cu 4 trepte, unde 1 reprezintă “sunt
în total dezacord” iar 4 semnifică “sunt întru totul de accord”. Scorurile la SS pot varia
între 10 şi 40.
Itemii SS constau într-o serie de afirmaţii cu privire la evaluarea globală a valorii
propriei persoane, cum ar fi “Simt că am mai multe calităţi bune” sau “Simt că nu prea
am motive să fiu mândru (mândră) de persoana mea”. Toţi itemii încarcă un singur factor,
nefiind grupaţi pe subscale.

2.2.11.4. Administrare şi cotare

Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât şi în grup. Se
preferă administrarea individuală de fiecare dată când acest lucru este posibil. În cazul
administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Când
grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească,
păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.

La fiecare din cei 10 itemi indivizii testaţi se auto-evaluează pe o scală Likert de 4

puncte care indică gradul în care respondenţii sunt de acord cu enunţurile vizavi de
evaluarea globală a propriei valori.

Materiale necesare
 Instrument de scris;
 Scala SS;
 Foaia de răspuns.

Condiţii de utilizare
Este indicat ca pe parcursul completării scalei să fie respectate următoarele
condiţii:
 Mediu securizant şi ferit de stimuli care ar putea distrage atenţia
respondenţilor;
 Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi
odihnită;

6
  Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat
completarea în condiţii bune a scalei;
 În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a
oferi confort persoanelor examinate.

Instrucţiuni de aplicare
SS este o scală care se aplică fără limită de timp. Fiecare respondent poate
completa scala în ritmul său propriu, astfel încât să ofere acele răspunsuri care îl
caracterizează cel mai mult. Completarea scalei durează de regulă aproximativ 5 minute.
Dacă respondenţii ezită în alegerea unui răspuns, aceştia sunt încurajaţi să opteze
pentru varianta de răspuns care li se potriveşte cel mai bine.
Dacă indivizii examinaţi nu pot completa scala în forma sa standard de
administrare din cauza unor dificultăţi de citire, este permisă citirea itemilor cu voce tare
de către examinator.
După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt
asigurate, începe evaluarea pacientului.
Pe lista cu itemii apare următoarea instrucţiune, subiectul putând să o recitească
ori de câte ori doreşte pe parcursul evaluării.
Vă prezentăm mai jos 10 propoziţii care descriu sentimente despre propria
dumneavoastră persoană. Vă rugăm citiţi cu atenţie fiecare propoziţie şi notaţi răspunsul
care vi se potriveşte cel mai bine.
1 = Sunt în total dezacord
2 = Nu sunt de acord
3 = De acord
4 = Sunt perfect de acord

Cotarea scalei
Scorul total se calculează prin sumarea scorurilor la fiecare din cei zece itemi.
Pentru itemii 2, 5, 6, 8 şi 9 se calculează scorul revers.
Cu toate că aceasta este indicaţia autorului pentru calcularea scorului, nu toate
studiile care au utilizat SS au apelat la această modalitate de scorare. O serie de

7
cercetători (Kaplan & Pokormy, 1969; McCarthy & Hose, 1982; Shahani et al., 1990;
Hagborg, 1993) au preferat să calculeze scorul total prin sumarea scorurilor de la fiecare
item, susţinând astfel că nu este justificată o scală Guttman respectiv o evaluare globală şi
unidimensională a stimei de sine.
Versiunea originală însă, respectiv versiunea adaptată pentru populaţia
românească, optează pentru un calcul al scorului total prin însumarea scorului revers la
scorurile itemilor direcţi.
Scorul poate varia între 10 şi 40. Cu cât scorul este mai mare, cu atât acesta indică
o stimă de sine mai ridicată.
Etalon

Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5

Scoruri ≤ 26 27 – 30 31 - 34 35 - 39 ≥ 39
Cifrele din căsuţele tabelului se referă la scorul total obţinut la Scala de stimă de sine.

Semnificaţia scorurilor este următoarea:

Clasa 1 – nivel foarte scăzut al stimei de sine (subiectul are un nivel al stimei de sine
mai mic sau egal cu 6.7% din populaţia generală)
Clasa 2 – nivel scăzut al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de
sine decât 6.7% din populaţia generală)
Clasa 3 – nivel mediu al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de
sine decât 30.9% din populaţia generală)
Clasa 4 – nivel ridicat al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de
sine decât 69.1% din populaţia generală)
Clasa 5 – nivel foarte ridicat al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al
stimei de sine decât 93.3% din populaţia generală)