Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid de Ancheta Penala. Editia A II-A
Ghid de Ancheta Penala. Editia A II-A
PROCES-VERBAL
de cercetare la faa locului
Anul ..., luna ..., ziua ..., în !
... organ de cercetare penal al poliiei judiciare din cadrul IPJ -
Serviciul ...;
Astzi, data de mai sus, orele ... am fost sesiza i prin S.N.U.A.U.
112, de ctre ... despre faptul c pe str. ... s-a comis un accident de
circulaie care a avut ca urmare vtmarea corporal/moartea unei
(unor) persoane, autorul faptei neprsind locul accidentului.
În temeiul sesizrii i în conformitate cu prevederile art. 129 C. pr. pen.
ne-am deplasat la fa a locului, însoii de specialistul criminalist ... din ...
i de ... (ali specialiti, interprei).
În prezena martorilor asisteni:
1. ... în vârst de ... ani, de profesie ..., loc de munc ... posesor al
crii de identitate, seria ... nr. ... eliberat de ..., domiciliat în ..., str. ...,
nr. ...,2.bloc
... în...,vârst
scara ...,
de etaj ..., ap.
... ani, de ..., jude ul/sectorul.
profesie, loc de munc ... posesor al
crii de identitate, seria ... nr. ... eliberat de..., domiciliat în ..., str. ...,
nr. !, bloc ..., scara ..., etaj ..., ap. ..., judeul/sectorul.
am constatat urmtoarele:
Doctrin:
În cazul accidentelor de circulaie locul faptei cuprinde dup caz:
- locul impactului autovehicul-pieton ori unde c ltorul, însoitorul a czut
de pe scar, din cabin, remorc;
- poriune pe suprafaa carosabil pe care a fost târât victima;
- traseul parcurs de autovehicul din momentul impactului sau coliziunii
pân la oprire;
- locul unde a oprit conduc torul auto pentru a terge urmele infraciunii
de pe autovehicul.
În aceast etap se va proceda la examinarea i fixarea procesual a
ambianei de la locul svâririi infraciunii, ceea ce permite formarea unei
imagini generale asupra lui i a evenimentului petrecut.
52 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
Doctrin:
Aa-numita faza dinamic a cercetrii la faa locului, se caracterizeaz
prin examinarea minuioas a tuturor obiectelor, mijloacelor materiale de
prob aflate în câmpul infraciunii, echipa având posibilitatea mi crii
obiectelor purttoare de urme. Fiecare urm identificat va fi fotografiat,
descris sub aspectul naturii, culorii, m rimii, formei, plasamentului,
caracteristici fizico-chimice, mirosului, va fi fixat topografic i criminalistic
prin msurtori, în raport cu alte urme sau repere din ambiana locului faptei.
-- starea
starea sistemului
mecanismului de direc ie ...;
de iluminare-semnalizare ...;
- starea mecanismului de închidere-deschidere a uilor ...;
- poziia i starea tergtoarelor de parbriz ...;
- poziia airbag-ului;
Autovehiculul cu nr. de înmatriculare ... implicat în accident
prezint urmtoarele avarii ...
În urma accidentului au fost/nu au fost produse urmtoarele pagube
materiale: ...
Msuri ...
Verificarea strii tehnice a autovehiculului implicat în accident a
fost fcut de ... din ..., procesul-verbal întocmit cu aceast ocazie
anexându-se la procesul-verbal de cercetare la faa locului.
De asemenea, cu ocaziaexaminrii interioruluiautovehiculului s-au
constatat urmtoarele: ...
(Observaie: De interes sunt zonele care pot furniza probe care atest
poziia în autovehicul a ocupanilor, poziia scaunelor, a oglinzilor, c ptueala
interioar a portierelor din fa, volan, parbriz, geamuri laterale, zona de sub
volan, frâna de mân, centuri de siguran, feele tetierelor.)
La fa a locului au fost identifica i urm torii martori oculari : ...
(se vor men iona toate datele de identificare ale martorilor).
Din declaraiile acestora a rezultat c accidentul s-a produs în
urmtoarele împrejurri: ...
La rândul su, numitul ... (persoana care se afla la volanul
autovehiculului în momentul producerii accidentului) declar ...
Cercetarea la faa locului a început la ora ... i s-a terminat la ora ...
efectuându-se în urmtoarele condiii meteorologice i de vizibilitate ...
S-au efectuat fotografii judiciare cu aparatul de fotografiat marca ...
folosindu-se film ... cu sensibilitatea ... în condi ii de lumin ...(în mod
similar în cazul în care s-a procedat la filmarea pe suport optic a locului faptei).
S-a efectuat schia locului faptei la scara de ...
Planele cu fotografii judiciare i schia locului faptei se anexeaz la
prezentul proces-verbal i fac parte integrant din acesta.
Numitul ... a fost testat cu aparatul alcooltest la ora ... stabilindu-se
c are o alcoolemie în aerul expirat de ... mg/l.
56 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
PROCES-VERBAL
de cercetare
Anul la ziua
..., luna ..., faa...,
locului
în !
... organ de cercetare penal al poliiei judiciare din cadrul IPJ -
Serviciul ...;
Astzi, data de mai sus, orele ... am fost sesiza i prin S.N.U.A.U.
112, de ctre ... despre faptul c pe str. ... s-a comis un accident de
circulaie care a avut ca urmare vtmarea corporal/moartea unei (unor)
persoane, autorul faptei prsind locul accidentului.
În temeiul sesizrii i în conformitate cu prevederile art. 129 C. pr. pen.
ne-am deplasat la faa locului, însoii de specialistul criminalist ... din ...
i de ...(ali specialiti, interprei).
În prezena martorilor asisteni:
1 ... în vârst de ... ani, de profesie, loc de munc ... posesor al crii
de identitate, seria ... nr. ... eliberat de ..., domiciliat în ..., str. ..., nr. ...,
bloc ..., scara ..., etaj ..., ap. ..., judeul/sectorul ...,
166 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
de cheip adev
cazul trunderii
rate sau efrac ie sau
prinmincinoase prin imobil)
într-un folosirea
REZOLUIE MOTIVAT
Anul ..., luna ..., ziua ...
CONSTAT URMTOARELE:
Jurispruden:
Într-o spe, soluionat de organul de urm rire penal, suspectul care
locuia cu victima a susinut c plecând de acas a încuiat ua, iar când a
revenit a gsit ua tot încuiat i victima moart în interiorul apartamentului,
insinuând c autorul omorului ar fi intrat folosind chei potrivite. S-a stabilit c
numai el i victima aveau chei srcinale, iar expertiza a exclus folosirea altor
chei în afara celor srcinale.
168 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
REZOLUIE MOTIVAT
Anul ..., luna ..., ziua ...
30
Art. 33 alin. (2), (4), (5) din Ordinul nr. 1134/C-255 din 25 mai 2000, stipuleaz:
(2) Calculul retroactiv al alcoolemiei ofer valori teoretice apro ximative.
(4) Expertiza de recalculare a alcoolemiei se efectueaz numai în cazurile în care s-
au recoltat dou probe de sânge la un interval de o or între ele, precum i, în mod
excepional, în cazul persoanelor aflate în stare clinic grav: com, oc traumatic
i/sau hemoragic, intervenii chirurgicale de urgen, dovedite prin documente
medicale i de la care nu s-a putut preleva a doua prob de sânge. Calculul retroactiv
al alcoolemiei nu poate fi efectuat numai pe baza declaraiilor existente la dosar.
(5) O expertiz privind calculul retroactiv al alcoolemiei se efectueaz pentru o
singur variant de consum.
204 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
Jurispruden:31
penalExaminând actele
nr. 923 din i lucrrile 2008
09 septembrie dosarului,
pronunCurtea constat
at de Judecctoria
, prin sentinîna
Tulcea,
dosarul penal nr. !,, s-a dispus, în baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. 195/2002,
condamnarea inculpatului, la o pedeapsa de 1 an închisoare, fiindu-i interzise,
în baza art. 71 Cod penal, drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a 2-a,
lit. b) Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiionat a
executrii pedepsei pe o durata de 3 ani reprezentând termen de încercare
conform art. 82 Cod penal i s-a atras atenia inculpatului asupra dispoziiilor
art. 83 Cod penal a cror nerespectare are ca urmare revocarea suspendrii.
În baza art. 71 alin. (5) Cod penal s-a dispus suspendarea executrii
pedepselor accesorii pe durata suspendrii condiionate.
Pentru a pronuna aceast sentin, instan a de fond în baza materialului
probator administrat în cauz, a reinut urmtoarele:
31
A se vedea, Curtea de Apel Constana - Secia penal i pentru cauze penale cu
minori i de familie, Decizia penal nr. 513 din data de 18 septembrie 2009,
www.jurisprudentacedo.com
226 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
CAPITOLUL
ÎNCEPEREA III PENALE
URMRIRII
Seciunea III. 1 ! Începerea urmririi penale.
Confirmarea/Infirmarea acestei msuri
PROCES-VERBAL
de constatare a efecturii actelor premergtoare
Anul ..., luna ..., ziua ..., în !
... organ de cercetare penal
al poliiei judiciare din cadrul IPJ - Serviciul
...;
La data de ..., am fost sesizat în temeiul art. 221 C. pr. pen. prin ...
(plângere, denun, sesizare din oficiu) cu privire la svârirea infraciunii de
..., prevzute de art. ... din ... constând în aceea c ... (coninutul pe scurt al
faptei).
În vederea începerii urmririi penale au fost efectuate urmtoarele
acte premergtoare care se anexeaz la prezentul proces-verbal:
- ... (vor fi enumerate probele i mijloacele de prob administrate pân în
acest moment în aceast faz investigativ, respectiv proces-verbal de
constatare din data de ..., declaraii fptuitor din data de ..., constatri tehnico-
tiinifice nr. ..., proces-verbal de ridicare înscrisuri din data de ... etc.).
Constatând c din actele premergtoare rezult împrejurri care pot servi
ca probe în dosarul penal cu nr. ... având ca obiect infrac
iunea de ... prevzut
de art. ... din ..., am procedat la încheierea acestui proces-verbal în vederea
începerii urmririi penalei pentru a constitui mijloc de prob
potrivit art. 224
alin. (3) C. pr. pen.
ORGAN DE CERCETARE PENAL AL POLIIEI JUDICIARE:
Ghid de anchet penal | 227
Doctrin:
În activitatea de cercetare penal s-a constatat practica ilegal a unor
organe judiciare de a administra o parte important a probaiunii (audieri de
martori, expertize etc.) în faza actelor premerg toare, cu consecina lezrii
dispoziiilor legale care garanteaz dreptul la aprare.
O alt deficien este întâlnit în parcurgerea traseului de la informa ie la
investigaie, apoi la anchet. Aceasta o reprezint !sincopa" survenit în faza
actelor premergtoare, între activitatea informativ-investigativ i activitatea
de cercetare penal. Informaia, produs extrem de perisabil, sufer un proces de
!îmbtrânire" rapid astfel încât, nefiind utilizat în momentul potrivit pentru a
fi transformat în prob, ea îi pierde valoarea. Evitarea !sincopei"
informative se poate realiza prin implicarea anchetatorilor care realizeaz
planul urmririi penale înc din faza investigativ, !fierbinte", a anchetei.
Cunoscând toate datele informative materializate prin investiga ii, anchetatorii
sunt în msur s aprecieze valoarea probatorie a materialului cules, s
aprecieze momentul oportun pentru declanarea anchetei i transformarea
informaiilor în mijloace de prob conform dispoziiilor procesual-penale.35
Activitile desfurate în faza investigativ, dup sesizarea organului
judiciar, reprezint din punct de vedere procesual penal acte premerg toare,
acte exterioare procesului penal.
Cele mai relevante activiti sunt consemnate în procesul-verbal de
efectuare a unor acte premergtoare, având un rol important cu privire la
începerea, derularea i soluionarea procesului penal.
Coninutul actelor premergtoare urmririi penale vizeaz:
a) Activiti investigative cu caracter discret36: supravegherea operativ
(filajul); verificarea surselor de venit; ridicarea i verificarea unor acte i
înscrisuri, tranzacii suspecte; obinerea unor date prin Interpol.
b) Activiti investigative care nu au caracter discret : organizarea unui
filtru, efectuarea unei razii, legitimarea i identificarea unor persoane
necunoscute.
c) Activiti asemntoare formal, cu unele acte procedurale: solicitarea
unor relaii verbale sau scrise, verificarea unor ipoteze tehnice, ridicarea listei
apelurilor telefonice, verificarea gestiunii prin controale interne/audit intern,
audierea unor persoane;
d) Activiti care au o consacrare în legea procesual penal: actele
premergtoare efectuate de investigatorii sub acoperire, ridicarea de obiecte i
35
A se vedea, Dr. A. Laz r, Dr. Jürgen Dehn, Dr. S. Almoreanu, Dr. H. Brandau,
Manual de anchet în mediul economico-financiar, 2009, p. 45.
36
Art. 31 din Legea nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea i funcionarea
Poliiei Române, publicat în M. Of. nr. 305 din 9 mai 2002.
228 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
REZOLUIE
de începere a urmririi penale
Anul ..., luna ..., ziua ..., ora ...
... organ de cercetare penal al poliiei judiciare din cadrul IPJ -
Serviciul ...
Examinând actele premergtoare efectuate în dosarul nr. ... privind
(plângerea/proces-verbal de sesizare din oficiu/denun) din data de ..., din
cuprinsul crora nu rezult vreunul dintrecazurile de împiedicare a
punerii în micare a aciunii penale prevzute în art. 10 C. pr. pen.,
CONSTAT URMTOARELE:
ORDONAN
de dispunere a expertizei judiciare
Anul ..., luna ..., ziua ...
..., organ de cercetare penal al poliiei judiciare din cadrul
IPJ - Serviciul !
Examinând actele existente în dosarul penal nr. .../... privind pe înv.
... cercetat sub aspectul svâririi infraciunii de ... prevzut de art. ...
din ... (Legea nr. 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice, Legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe, etc.),
CONSTAT URMTOARELE:
ce (interna
De laiei
tipul protec dat areional
marca, comunitar etc.)? Data publicrii?
...(de fabric sau de comer, indicaia geografic,
desenele i modelele industriale, brevet etc.) protecie în România?
În ce const aceast protecie în România (asupra cror clase de
produse)?
Dac semnul de pe ... (bijuterii, articole de îmbrcminte,
înclminte sau alte obiecte supuse examinrii) reprezint o marc
înregistrat?
Ce reprezint semnul apropriat prin marca ...?
Dac semnul de pe ... (bijuterii, articole de îmbrcminte,
înclminte sau alte obiecte supuse examin rii) este identic sau similar cu
semnul reprezentat prin marca ... aparinând titularului ...? Care sunt
diferenele? Exist asemnri?
Care este preul fiecrei ... din cele ridicate de la ... pe piaa
liber?
Care este gradul de complexitate al manufacturii, design-ului ...
(bijuteriilor, articolelor de îmbrcminte, înclminte sau alte obiecte supuse
examinrii) în comparaie cu ...?
Poate face cumprtorul mediu informat diferena între un produs
46
A se vedea, Hotrârea C.J.C.E. din 10 aprilie 2008, Adidas AG i Adidas Benelux
Bv c. Marca Mode CV.
47
A se vedea, Hot rârea C.J.C.E. din 11 noiembrie 1997, Sabel BV c. Puma AG,
Rudolf Dassler Sport.
322 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
Un semn poate avea un caracter distinctiv specific, fie în mod intrinsec, fie
datorit reputaiei pe care o are în rândul publicului. Riscul de confuzie e cu
atât mai ridicat cu cât caracterul distinctiv al semnului se dovede te a fi mai
important. Prin urmare, nu se poate exclude c similitudinea conceptual care
rezult din faptul c dou mrci utilizeaz imagini care au un coninut semantic
asemntor poate s creeze un risc de confuzie în cazul în care marca
anterioar posed un caracter distinctiv special, fie intrinsec, fie datorit
notorietii de care se bucur în rândul publicului.
Exist o asociere între o marc i un semn atunci când, luându-se în
considerare particularitile speei, în special ale puterii distinctive a mrcii,
marca sau semnul, considerate atât separat, cât i împreun, prezint pe plan
auditiv, vizual sau conceptual o similitudine de natur s stabileasc o
asociere între un semn i marc. Într-adevr, asocierile între un semn i o
marc, deoarece percepia semnului trezete, deseori în mod incontient,
amintirea mrcii, pot transfera !goodwill"-ul ataat mrcii anterioare ctre
semn i pot dilua imaginea legat de aceast marc.
Riscul de asociere poate aprea în trei situaii:
- în cazul în care publicul confund semnul i marca în cauz (risc de
confuzie direct);
- în cazul în care publicul face o legtur între titularii semnului i ai
mrcii i îi confund (risc de confuzie indirect sau de asociere);
- în cazul în care publicul consider semnul ca fiind similar cu marca, iar
percepia semnului trezete amintirea mrcii, fr a le confunda totui (risc de
asociere propriu-zis).
În concluzie, •risc de confuzie care conine riscul de asociere cu marca
anterioar!, coninut la art. 4 alin. (1) lit. b) din Directiva 89/104/CEE a
Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legisla iilor statelor membre
cu privire la mrci, trebuie s fie interpretat în sensul c simpla asociere între
dou mrci pe care ar putea-o face publicul ca urmare a unei asemnri a
coninutului lor semantic nu este suficient pentru a ajunge la concluzia c exist
riscul de confuzie în sensul dispoziiei menionate.
B. Prin sentina penal nr. 265/4 martie 2008, Tribunalul Bucureti Secia I-a
Penal a dispus în baza art. 83 lit. a) din Legea nr.84/1998 condamnarea
inculpatului E. H. la o pedeaps de 9 luni închisoare, cu suspendarea condiionat
pe un termen de încercare de 3 ani i 9 luni în condiiile art. 862 Cod penal.
În baza art. 14 rap. la art. 346 C. pr. pen. oblig pe inculpat în solidar cu
partea responsabil civilmente SC !E.T." SRL la 5000 euro în echivalentul în lei la
cursul oficial al BNR din ziua plii, reprezentând daune morale ctre partea civil
E.AGS.E. Sport i la 35.000 RON,reprezentând daune morale ctre partea civil O.
INTERNAIONAL M., prin reprezentant SC F.R. SRL.
Pentru a pronuna aceast soluie instana de fond a re inut c la data de
28.08.2003 numita E. E. în calitate de administrator i inculpatul E.H. - asociat, au
Ghid de anchet penal | 323
înfiinat SC E.T. SRL, având ca obiect de activitate comerul cu ridicata al
produselor textile.
La data de 30 aprilie 2004, lucrtorii de poliie din cadrul Inspectoratului
General al Poliiei de Frontier au depistat în trafic autoturismul cu numrul de
înmatriculare B #, aparinând SC D.D.P. SRL, care efectuat un transport de
produse textile importate din Turcia pentru SC E.T. SRL reprezentat de inculpatul
E.H.
În urma controlului efectuat în prezena învinuitului i a trei comisari ai Grzii
Financiare, s-a constatat c transportul avea ca obiect produse textile, printre care
au fost identificate articole de îmbrcminte inscripionate cu mrci de notorietate
protejate pe teritoriul României, respectiv 76 buci blugi marca D., 109 buci
marca E., 104 buci treninguri marca O., 700 buci marca O., 330 tricouri marca
B., 700 buci marca B., 128 buci blugi marca E. & H., 13 buc i geci marca E. &
H., 40 buci blugi marca K.D. i 9 buci marca U. I.$
În baza aceluiai proces-verbal, organele de poliie au ridicat câte un produs
din fiecare categorie susmenionat, pentru a fi expertizat de ctre reprezentanii
titularilor de mrci.
Situaia de fapt, astfel cum a fost reinut de instana de fond, a fost dovedit
cu procesul verbal de depistare întocmit de organele de poliie, adrese întocmite de
ctre prile vtmate din care rezult c articolele de îmbrcminte importate de
SC E.T. SRL din Turcia sunt contrafcute purtând fr drept mrcile inscripionate,
documente vamale, declaraiile martorilor, toate coroborate cu declaraiile
inculpatului.
Fiind audiat inculpatul a negat comiterea faptei, declarând c întrucât
obiectele vestimentare au fost importate la !kilogram" nu avea cunotin c printre
acestea se afl i produse inscripionate cu denumirile unor mrci protejate i care
puteau induce consumatorul în eroare.
Sentina instanei de fond a fost atacat de inculpat.
În concluziile scrise aprtorul inculpatului a solicitat achitarea inculpatului
doar pentru inexistena faptei invocând disp. art. 10 lit. a) C. pr. pen.
Analizând legalitatea i temeinicia sentinei apelate sub aspectul motivelor de
apel invocate cât i din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C. pr. pen., sub toate
aspectele de fapt i de drept, Curtea48 apreciaz c apelul inculpatului este
întemeiat numai sub aspectul solu ionrii laturii civile a cauzei urmând a-l admite
ca atare, pentru considerentele ce urmeaz :
Curtea reine c situaia de fapt a fost corect reinut de instana de fond, fiind
rezultatul coroborrii tuturor probelor administrate atât în faza de urmrirea penal
cât i în faza de cercetare judectoreasc, încadrarea juridic este just, în mod
48
A se vedea, Curtea de Apel Bucureti Secia I-a penal, decizia penal nr. 5 din
data de 11 martie 2009, definitiv, www.jurisprudenta.com
Ghid de anchet penal | 371
122. Model de ordonan emis de procuror
prin care dispune cu titlu provizoriu interceptarea
i înregistrarea convorbirilor telefonice
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNG ...
DOSAR NR. .../...
ORDONAN
Anul ..., luna ..., ziua ..., în ...
CONSTAT URMTOARELE:
Prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de ..., s-a re inut
existena unor date i indicii privind svârirea de ctre ..., în calitate de
! a infraciunii de !, prev. de art. ! din !
Potrivit actului de sesizare !
La data de ..., Inspectoratul de Poli ie al Judeului ... " Serviciul ... a
început prin rezoluie, confirmat de procuror, urmrirea penal
împotriva învinuitului ..., pentru svârirea infraciunii prevzut i
pedepsit de art. ... din ... reinându-se c ... (descrierea pe scurt a faptei)
Jurispruden
:
La data de ... dou persoane necunoscute, având feele acoperite i având
asupra lor un pistol, au ptruns în Sucursala Bncii ... din ... amplasat la
parter, unde i-au ameninat cu pistolul pe angajai dup care au sustras din
dou sertare ale seifurilor din casierie suma de aprox. 3000 de lei, 300 euro i
5700 USD valoarea total a prejudiciului fiind de aprox. ... lei.
În urma verificrilor efectuate a fost identificat martorul ... care declar c
în cursul lunilor ... numitul ... i-a relatat c de ine un pistol i c intenioneaz,
cu ajutorul acestuia, s ptrund în sediul unei bnci i, prin ameninarea
personalului s sustrag sume de bani. În ziua de ..., la scurt timp dup
372 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
comiterea faptei, numitul ... l-a contactat pe martorul ... relatându-i c a plecat
într-o excursie în Staiunea ..., iar a doua zi martorul a fost contactat din nou,
fiind invitat pe cheltuiala lui ..., s îi petreac sfâritul de sptmân în
Staiunea ... Martorul mai arat c s-a deplasat în ziua de ... la #, ocazie cu
care a constatat c numitul ... era cazat la o caban aparinând Ocolului Silvic,
fiind însoit de ... i de alte persoane. Martorul a observat c ... i ... au cheltuit
în acea perioad o sum mare de bani, primul i-a pltit o datorie în cuantum de
... lei, observând în momentul plii c are asupra sa o borset cu o sum mare
de bani. Întrebându-l despre motivul petrecerii organizate, ... i-a relatat c este
o petrecere de rmas-bun întrucât intenioneaz s plece din ar.
Din imaginile ambientale înregistrate de camerele de supraveghere din
zona agen iei bancare s-a observat prezena unui autoturism marca VW Passat
de culoare alb, înmatriculat în judeul ..., trecând de mai multe ori prin
apropierea ageniei, la diferite intervale de timp, apropiate de ora comiterii
faptei. Acelai autoturism a fost observat pe imaginile surprinse de camerele de
supraveghere instalate la benzinria Petrom din oraul ..., în data de ..., ora
10,00, autoturism care s-a deplasat dinspre# pentru a alimenta dup care s-a
întors în aceeai direcie, la volan fiind identificat numitul ...
Întrucât din declaraiile aceluiai martor reiese c numitul ... intenioneaz
s prseasc ara, apreciem c se impune interceptarea, înregistrarea i
localizarea convorbirilor telefonice purtate de ctre ..., orice întârziere putând
atrage grave prejudicii aflrii adevrului în cauz i tragerii la rspundere
penal a autorilor faptei. De asemenea exist posibilitatea ca ... s înstrineze
banii provenii din svârirea faptei, astfel c se impune i în cazul acestuia
localizarea, interceptarea i înregistrarea convorbirilor telefonice.
Considerm c sunt îndeplinite prevederile art. 911 C. pr. pen., atât în ceea
ce privete gravitatea faptei, cât i în ceea ce prive te necesitatea localizrii de
îndat a posibilului autor.
PROCUROR:
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNG ...
DOSAR NR. .../...
ORDONAN
Anul ..., luna ..., ziua ..., în ...
... procuror din cadrul Parchetului de pe lâng ...
Ghid de anchet penal | 515
207. Model de referat cu propunere de luare a
msurii arestrii preventive (întocmit de
procuror)
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNG ...
Dosar nr. ...
REFERAT
cu propunere de luare a msurii
arestrii preventive
Anul ..., luna ..., ziua ...
Procuror ... de la Parchetul de pe lâng ... .
Examinând lucrrile dosarului nr. ... i referatul organului de
cercetare penal cu propunere de punere în micare a aciunii penale i
arestare preventiv,
CONSTAT URMTOARELE:
Prin rezoluia confirmat de procuror din data de ... a organelor de
cercetare penal ale poliiei judiciare din cadrul IPJ " Serviciul ..., s-a
dispus începerea urmririi penale fa de învinuitul ... pentru faptul c ...
Situaia de fapt descris realizeaz coninutul constitutiv al
infraciunilor de ..., prev. de art. ... din ... i pedepsite cu închisoare de la
... la ... .
Prin Ordonana nr. ... din data de ... IPJ... ! Serviciul ... a luat fa
de învinuitul ... msura reinerii pe o durat de 24 de ore, de la data de ...
ora ... pân la data de ... ora ... .
Prin Ordonana nr. ... din data de ... a Parchetului de pe lâng ... a
fost pus în micare aciunea penal fa de învinuitul ...
Conform art. 148 C. pr. pen. msura arestrii preventive poate fi
luat dac sunt îndeplinite condiiile prev. de art. 143 C. pr. pen.
constând în probe sau indicii temeinice c inculpatul a svârit o fapt
prev zut de legea penal i numai în vreunul dintrecazurile prev. de
art. 148 C. pr. pen.
În privina dispoziiilor art. 143 C. pr. pen. se constat c exist
suficiente indicii temeinice referitoare la svârirea faptei de ctre
516 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
Elemente din care rezult c este incident art. 148 C. pr. pen. i
c dispunerea arestrii preventive este necesar pentru a se asigura
buna desfurare a procesului penal:
Consider m c sunt îndeplinite condi iile prev. de art. 148 lit. ...
C. pr. pen., din datele existente rezultând c ... (vor fi enunate cazurile
incidente în spe dintre cele prevzute la lit. a)-f).
Jurispruden
:
În ceea ce prive te incidena art. 148 lit. f) C. pr. pen. în diferite cauze au
fost reinute de ctre procuror urmtoarele elemente:
- din datele existente rezult c inculpatul ... a svârit o infraciune
pentru care pedeapsa prevzut de lege este mai mare de 4 ani, (respectiv
infraciunea de ... prevzut de art. ...) i exist probe c l sarea sa în libertate
prezint pericol concret pentru ordinea public.
Pericolul concret pentru ordinea public rezult nu numai din gravitatea
faptei comise, amploarea i durata în timp a activitii infracionale cercetate,
caracterul organizat al gruprii infracionale constituite, importantele
consecine de ordin patrimonial în legtur cu care cauza ofer indicii
suficiente c auprin
de infraciuni, fostcare
produse, cât atingere
se aduce i din reacgrav
ia public la comiterea
valorilor ocrotite deunei
lege,astfel
din
posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asem ntoare de ctre alte persoane,
în lipsa unor reac ii ferme fa de cei b nuii ca autori ai unor astfel de fapte.
Lsarea în libertate a inculpatului ar fi de natur a crea în opinia public un
sentiment de insecuritate, credina c justiia i cei care concureaz la
înfptuirea ei nu acioneaz îndeajuns împotriva infracionalitii.
Cercetarea acestor persoane în stare de libertate ar putea încuraja i alte
persoane s comit infraciuni având în vedere notorietatea inculpailor i a
faptelor de care acetia sunt acuzai.
- Modul de operare al inculpailor denot specializare i o abilitate
sporit de a folosi metode care s îngreuneze eventuala identificare i tragere la
rspundere penal, împrejurare care trebuie coroborat cu datele referitoare la
alte infraciuni comise de aceiai inculpai în modaliti similare.
- La toate aceste considerente se poate aduga i conduita anterioar a
inculpatului ! care ... cât i împrejurarea c anterior fusese sancionat
administrativ de ctre procuror pentru fapte similare, ceea ce denot c
msurile luate pân în prezent nu i-au atins scopul.
Ghid de anchet penal | 517
Se constat aadar c exist suficiente indicii temeinice c inculpatul a
svârit faptele reinute în sarcina sa, în accep
iunea art. 143 alin. (1) C. pr. pen.
rap. la art. 681 C. pr. pen.
Aceste dispozi ii trebuie coroborate cu prev. art. 5 lit. c) din CEDO care
permit privarea de libertate a învinuitului atunci când exist suspiciuni
rezonabile c a svârit o infraciune sau când rezult necesitatea de a-l
împiedica s svâreasc o alt infraciune sau s fug dup svârirea
acesteia.
Interpretând noiunea de "suspiciuni rezonabile#, în jurisprudena sa
constant Curtea a precizat c aceast noiune nu presupune necesitatea
existenei unui probatoriu amplu, similar cu cel necesar pentru a justifica o
condamnare sau chiar pentru a aduce o acuza ie. Nu este necesar, aadar, s fie
probat vinovia unei persoane în acest stadiu, acesta fiind tocmai scopul
ulterior al urmririi penale (cauza Brogan i alii c. Marii Britanii; cauza
Murray c. Marii Britanii).
- Corelând argumentele privind starea de nelinite, indignare sau
dezamgire a cetenilor fa de lipsa unei riposte ferme a autoritilor în
raport de comiterea unor fapte penale, cu cerine de actualitate i oportunitate a
arestrii preventive, ce se impun prin necesitatea sa imediat i caracterul de
urgen, rezult c arestarea inculpailor rspunde unor asemenea cerine.
PROCUROR:
518 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
71
Doctrin :
Un caz întâlnit deseori în practica organelor judiciare este cel prevzut de
art. 148 lit. d) C. pr. pen:inculpatul a svârit, cu intenie, o nou infraciune.
Acest caz de arestare are în vedere situaia în care dup declanarea
procesului penal, persoana fa de care se efectueaz acte de urmrire sau fa
de care s-a pus în mi care aciunea penal, svârete o nou infraciune
intenionat. Altfel spus, este necesar îndeplinirea cumulativ a dou condiii,
respectiv existena unei suspiciuni (probe sau indicii temeinice) privind
comiterea primei infraciuni i o perseveren infracional a acuzatului
determinat de atitudinea acestuia în sensul repetrii svâririi de infraciuni.
Invocarea cazului privind svârirea unei noi infraciuni nu se poate face
decât dac fapta comis face obiectul unui proces penal, nefiind incluse a adar
faptele pentru care se efectueaz acte premergtoare, pentru care s-a dispus
neînceperea urmririi penale, scoaterea de sub urm rire penal, achitarea,
condamnarea72 ori încetarea procesului penal.
În ceea ce prive te dovada comiterii noii infraciuni aceasta se poate face
prin declaraiile martorilor, a persoanei v tmate sau a altor coinculpa i,
înscrisuri, interceptri audio sau video, sau diferite mijloace materiale de prob
din care rezult suspiciunea rezonabil privind svârirea cu intenie a acestei
noi infraciuni. De asemenea legea nu impune ca noua infraciune s fie de
aceeai natur cu cea comis anterior i nici s existe vreo legtur între cele
dou, fiind astfel relevant periculozitatea i persistena comportamentului
antisocial al inculpatului73. Cu toate acestea, practica judiciar a artat c nu
trebuie omis faptul c temeiul prevzut de art. 148 lit. d) C. pr. pen. este incident
71
A se vedea, Universitatea "Babes-Bolyai# Cluj-Napoca, Facultatea de Drept -
Legalitatea arestrii preventive în jurisprudena CEDO, C.-I. Cotutiu, coordonator:
lect. univ. dr. R. Chiri, 2010.
72
Temeiul de la art. 148 alin. (1) lit. d) presupune s vârirea unei infraciuni în
timpul unui proces penal declanat pentru o alt infraciune.
73
Prin Încheierea nr. 498 din 23 septembrie 2009, pronunat de Tribunalul
Maramure în dosarul nr. 5570/100/2009 s-a admis propunerea de arestare
preventiv a inculpatului V.R.A. pentru svârirea infraciunii de trafic de droguri.
Pentru a decide astfel, instana a reinut printre altele, c sunt aplicabile i dispoziiile
art. 148 lit. d) din C. pr. pen în sensul comiterii unei noi infrac iuni, întrucât fa de
inculpat în anul 2008 a fost pus în micare aciunea penal pentru svârirea
infraciunii de vtmare corporal, prevzut de art. 181 alin. (1) C. pen, în dosarul
nr. 1317/P/2008. În ceea ce privete cellalt argument susinut de Parchet raportat la
art. 148 lit. d) i anume surprinderea reclamantului împreun cu alte persoane în timp
ce consumau canabis într-un autoturism, instana a reinut c nu sunt îndeplinite
condiiile cerute de lege, deoarece pentru fapta svârit anterior i s-a aplicat o
sanciune administrativ.
Ghid de anchet penal | 519
numai în situaiile în care inculpatul, cercetat în stare de libertate într-o anumit
cauz, svârete cu intenie o nou infraciune, astfel c aceast nou
infraciune nu se raporteaz la condamnrile anterioare ale inculpatului.
Cu toate c nu este consacrat expres printre dispoziiile Conveniei, acest
temei de arestare se afl în concordan cu exigenele europene, aplicarea sa în
cazuri concrete urmând a fi analizat prin raportare la ipoteza posibilit ii
comiterii unor noi infraciuni. Astfel, atâta timp cât este justificat luarea
msurii arestrii preventive fa de o persoan care este doar bnuit de
svârirea unei infraciuni, cu atât mai mult se impune luarea unei msuri
privative de libertate în cazul perseverenei infracionale. În acest sens, Curtea
a admis într-o cauz74 c atunci când o persoan arestat este pus în libertate
sub cauiune, iar în acest interval de timp comite o nou infraciune, este
justificat meninerea sa ulterioar în stare de arest, existând o prob a riscului
de a comite noi infraciuni.
Dosar nr. $
ROMÂNIA
JUDECTORIA $
ÎNCHEIEREA PENAL NR. ...
edina din Camera de Consiliu din $
Instana compus din:
JUDECTOR: $
GREFIER: $
74
A se vedea, CEDO, hot. Pihlak c. Estonia din 21 iunie 2005.
520 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
JUDECTOR,
522 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
Judector Grefier
... ...
Jurispruden
:
În sarcina inculpatului s-a reinut c în mod repetat, a constrâns partea
vtmat D.G., prin ameninri cu acte de violen, sa îi dea suma de 200 de lei
pentru a o folosi în scop personal, fapt ce constituie infraciunea de antaj, fiind
pedepsit cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
A fost ataat dosarul de urmrire penal nr. ...al Parchetului de pe lâng
Judectoria ... .
Analizând actele i lucrrile dosarului de urmrire penal, instana reine
urmtoarele:
Prin ordonana emis la data de 03 martie 2010, ora 16,00 s-a dispus
reinerea inculpatului pentru 24 ore, pentrusvârirea infraciunii artate mai sus.
Prin ordonana din data de 04 martie 2010, dat în dosarul nr. ... al
Parchetului de pe lâng Judectoria ..., s-a pus în micare aciunea penal
împotriva inculpatului M.M. pentru svârirea infraciunii de antaj prevzut de
art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37lit. b) C. pen.
Din dosarul de urmrire penal instana reine c exist indicii temeinice c
inculpatul M.M. a ameninat-o în mod repetat pe partea vtmat D.G., spre a o
determina s-i dea suma de 200 lei, ameninrile fiind aadar svârite în scopul
obinerii pentru sine a unui folos, în mod injust.
Declaraiile inculpatului, care a recunoscut svârirea faptei, se coroboreaz
cu declaraiile prii vtmate, procesul-verbal de constatare a infrac iunii
flagrante, declaraiile martorilor asisteni, notele de interceptare a convorbirilor
telefonice dintre inculpati partea vtmat.
Ghid de anchet penal | 633
Subseciunea VIII.2.6 ! Clasarea cauzei penale
nu269. Ordonan
prezint de social
pericolul clasareal aunei
cauzei când
infrac iunifapta
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNG ...
DOSAR NR. .../...
ORDONAN
de clasare
Anul ..., luna ..., ziua ...
CONSTAT URMTOARELE:
La data de ... persoana vtmat ... a sesizat organul de poli ie din
cadrul ... cu privire la faptul c ...
Prin rezoluia din data de ... confirmat prin rezoluia Parchetului de
pe lâng ... din data de ... s-a început urmrirea penal !in rem" pentru
svârirea infraciunii de ... .
În fapt s-a reinut c în data de ... (persoane necunoscute au ptruns în
grdina aparinând prii vtmate ... situat în ..., de unde au sustras mai
multe legume)
În cauz au fost efectuate verificri i investigaii de ctre organele
de poliie din cadrul Poliiei ... îns autorii infraciunii nu au fost
identificai pân în prezent.
Partea vtmat declar faptul c valoarea bunurilor sustrase este de
... lei, sum cu care se constituie/nu se constituie parte civil în procesul
penal.
Conform actelor de evaluare întocmite de organele de politie
valoarea prejudiciului cauzat prii v tmate ... ca urmare a svâririi de
ctre persoane necunoscute a infraciunii de ... este de ... lei.
634 | Dumitru CHEAG ! Gheorghe SAVA
Jurispruden :
- Examinând lucrrile dosarului apreciez c fapta sesizat nu prezint
pericolul social concret al unei infraciuni, având în vedere natura infraciunii,
împrejurrile în care a fost comis, lipsa de diligen a persoanei vtmate în
supravegherea sau asigurarea pazei bunului sustras, prejudiciul modic cauzat
de fptuitori i scopul urmrit de acetia, timpul scurs de la comiterea faptei
care a dus în mod inevitabil la diminuarea rezonanei sociale a faptei comise.
- Fa de aceste aspecte consider c în raport cu elementele concrete ale
cauzei, nu exist un interes public în realizarea obiectului aciunii penale i nu
se justific alocarea de noi resurse investigative înspe, cu atât mai mult cu
cât suplimentarea probatoriului nu mai este posibil , iar cercet
rile efectuate
în mod rezonabil nu au condus pân în prezent la identificarea autorilor.
Observaie: Prevederile legale actuale ale Codului penal i ale Codului de
procedur penal, aa cum au fost modificate prin dispozi iile din Legea nr.
202/2010, permit
efecturii urm ririi practic procurorului
penale într-o cauz, desi nuaprecieze asupra oportunit
exist o consacrare expresiia
acestui principiu. Astfel, prin modificarea coninutului art. 181 C. pen., textul
este incident i în situaia în care fptuitorul nu este cunoscut. Totodat,
modificarea instituiilor de drept procesual corelative permit ca într-o cauz s
se dispun neînceperea urmririi penale atunci când faptei îi lipse te gradul de
pericol social al infraciunii.
În noul Cod de procedur penal, principiul oportunitii este consacrat
expres prin art. 7 alin. (2), care prevede c în cazurile i în condiiile prevzute
expres de lege, procurorul poate renuna la exercitarea aciunii penale dac, în
raport cu elementele concrete ale cauzei, nu exist un interes public în
realizarea obiectului acesteia.".
Având în vedere cele expuse mai sus, în temeiul art. 230 C. pr. pen.
rap. la art. 11 pct. 1 lit. a) C. pr. pen. i art. 10 lit. b 1) C. pr. pen., i
art. 18 1 C. pen., aa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010,
privind unele msuri pentru accelerarea soluionrii proceselor în
domeniul penal,
Ghid de anchet penal | 635
DISPUN:
1. Clasarea cauzei privind infrac iunea de ..., prevzut de art. ... din
..., întrucât
2. Cheltuielile prezint gradul
fapta nu judiciare în sumadedepericol al unei
... r mân infrac statului.
în sarcina iuni.
3. Soluia se comunic.
4. Cu drept de plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lâng
Judectoria ! în termen de 20 de zile de la comunicare, potrivit
dispoziiilor art. 278 C. pr. pen.
PROCUROR:
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNG ...
Dosar nr. ...
REZOLUIE
de clasare
Anul ..., luna ..., ziua ...
CONSTAT URMTOARELE:
La data de ..., organele de poliie din cadrul ... au fost sesizate prin
... (plângere, denun) despre faptul c ...
La data de ... s-a dispus în cauz începerea urmririi penale !in
rem", pentru infraciunea de ..., prev. de art. ... din ...
Din cercetrile efectuate în cauz, rezult c: ...(vor fi detaliate
probele i mijloacele de prob care dovedesc existena vreuneia dintre situaiile
prevzute la art. 10 C. pr. pen. i care justific soluia de clasare).