Sunteți pe pagina 1din 7

Rolul hormonilor estrogeni in organism

Rolul hormonilor estrogeni in organism, vizează în


principal următoarele:
 dezvoltarea caracterelor sexuale feminine:
cresterea sanilor, a pilozitatii axilare si pubiene, a
organelor sexuale externe;
 dezvoltarea colului uterin, lubrifierea sa si
favorizarea inaintarii spermatozoizilor spre uter;
 intervin in primele 10-12 zile de la ultima
menstruatie, in realizarea ciclului ovarian (ce se
calculeaza din prima zi a menstruatiei si dureaza 28+/- 3
zile) . In prima fază a ciclului ovarian, numită faza
foliculara, celulele foliculului ovarian ce acopera ovulul
secreta hormoni estrogeni, care au rol in maturarea si
eliberarea ovulului, facandu-l apt pentru fecundare.
După a doua fază a ciclului ovarian, numită ovulaţie,
pentru urmatoarele 12 zile corpul feminin incepe sa
produca progesteron. Daca ovulul nu este fecundat,
nivelele de estrogeni si progesteron scad treptat,
determinand in a 28-a zi aparitia unei noi menstruatii;
 dau semnale hipofizei cand ovulul a atins faza de
maturare, pentru a determina declansarea ovulatiei;
 asigură cresterea si dezvoltarea mucoasei uterine
(endometru);

1
Secretia de hormoni estrogeni se afla sub actiunea
reglatoare hipotalamo-hipofizara din creier, exercitata în
special prin doi hormoni din hipofiza anterioara:
hormonul stimulator folicular (FSH) si hormonul
luteinizant (LH). Astfel, se poate intelege de ce stresul
are un cuvant greu de spus in acest mecanism complex
de reglare al secretiei de hormoni estrogeni, exercitand
un efect de inhibare hormonala si scadere a fertilitatii.
Excesul de estrogeni din corp se manifesta prin:
dureri de cap premenstruale, cicluri menstruale
neregulate, sangerari excesive, dificultati in mentinerea
unei sarcini si efect avortiv la gravide, oboseala, astenie,
creştere in greutate - mergand pana la exces ponderal,
cresterea excesiva a parului facial, cresterea tensiunii
arteriale, scaderea apetitului sexual.
Nivelul scazut de estrogeni genereaza:
modificari ale ciclului menstrual, tulburari emotionale:
depresie, anxietate, atacuri de panica - ca urmare a
scaderii activitatii unor neurotransmitatori (care se afla
sub reglajul unei enzime activata de estrogeni),
insomnie, pierderi de memorie, dificultati de
concentrare, atrofie vaginala, durere in timpul actului
sexual, piele uscata si ridata prematur, menopauza
timpurie.

2
Hormonii de tip estro-progesteronic sintetici, care
sunt recomandati in cazul tulburărilor hormonale,
datorită structurii lor chimice au o durata de actiune mai
mare decat cei naturali, fiind mult mai greu metabolizati
de organism, motiv pentru care cresc si efectele lor
adverse (secundare).
Medicina naturii ofera o alternativa eficienta la
aceste inconveniente, prin plante cu efect estrogenic si
progesteronic.
Noţiuni despre fitoestrogeni
In 1926 s-au detectat pentru prima data in plante
estrogeni similari hormonilor estrogeni ai mamiferelor,
de catre Dohrn si colaboratorii (1), dar la acea vreme de
pionerat, datorita metodelor rudimentare utilizate,
credibilitatea acestei descoperiri a fost minima. (1)
Cercetarile stiintifice au evoluat si, datorita posibilitatii
utilizarii unor tehnologii mai avansate precum
radioimunoanaliza (RIA), spectrometria de masa si
rezonanta magnetica nucleara, a devenit posibil ca
astazi, in 2015, sa se stie in mod sigur ca in plante se
gasesc si hormoni sexuali identici cu cei umani sau ai
altor mamifere.
Hormonii: 17-beta-estradiol, estrona, progesteron,
androsteron, testosteron au fost prezenti in 50-80% din
speciile studiate. Au fost gasiti, de asemenea, precursorii

3
lor, asa numitii fitosteroli, precum si enzimele
responsabile pentru biosinteza si metabolizarea acestor
hormoni sexuali. (2), (3) Aceasta descoperire importanta
necesita revizuirea a tot ce se cunoaste pana acum
despre formarea fitohormonilor, modul in care acestia
actioneaza si rolul lor la plante, despre care, inca se
cunoaste foarte putin. Concentratia acestor hormoni in
plante se poate schimba in mod semnificativ in timpul
dezvoltarii plantelor si depinde de specie, tip si partea
de planta studiata (radacina , muguri, frunze, flori). Pe
baza cercetarilor de pana acum se considera ca ei au rol
in: diviziunea celulara, dezvoltarea generativa a plantei,
in procesul de polenizare si fertilizare, in fotosinteza, in
asigurarea rezistentei plantei peste iarna. (4)
In medie, cantitatea de estrogeni in plante este
foarte mica, de ordinul picogramelor/kg planta uscata,
dar exista anumite plante in care aceasta concentratie
este mai mare (5). De altfel, stiinta ayurvedica
mentioneaza mai multe plante cu efect estrogenic
probat de experienta a mii de ani de utilizare
fitoterapeutica.
In afara de hormonii sexuali tipici (specifici)
mamiferelor, in plante apar in mod natural fitoestrogeni
(de ex.: genisteina, daidzeina, formonetina) care sunt
metaboliti secundari de origine vegetala, care prezinta

4
structura si functie asemanatoare principalului hormon
sexual feminin, 17-beta-estradiol. (2) Aceste substante
sunt capabile sa se ataseze la proteinele-receptoare
proprii ale hormonilor sexuali feminini si sa aiba efecte
hormonale specifice estrogenilor, putand chiar sa-i
inlocuiasca pe acestia, declansand fie un efect
estrogenic, fie un efect reglator hormonal. La plante,
fitoestrogenii nu au rol hormonal. Principalul rol este unul
protector impotriva ciupercilor si a radiatiilor solare,
ultraviolete si infrarosii (pe care omul nu le vede, dar le
percepe sub forma de caldura – radiatii termice). La om,
acesti fitoestrogeni sunt produsi cu actiune non-
endocrina, dar care prin compozitia lor pot imita efectul
estrogenic sau pot modula actiunea estrogenilor proprii
(endogeni). Modul in care ei influenteaza corpul uman
depinde de nivelul de estrogen natural al organismului
respectiv si de cat de saturati sunt receptorii pentru
estrogeni.
Din punct de vedere al structurii chimice,
fitoestrogenii prezenti in plante se clasifica in principal in
urmatoarele categorii:
 izoflavone (genisteina, quercetina, daidzeina) -
cea mai des intalnita forma de fitoestrogeni, prezente in:
soia - seminte, zmeur –frunze si fructe, hamei (Humulus
lupulus) – conurile femele, trifoi rosu (Trifolium

5
pratense)– partea aeriana, black cohosh (Cimifuga
racemosa) - radacina, drobita (Genista tinctoria) –
terminatiile inflorite, ceai verde, fasole, ceapa, mere.
 cumestani (flavonoide): soia-boabe (cumestrol),
fasole Lima, mazare, trifoi, lucerna, varza.
 lignani: seminte de in, de susan, de dovleac, de
floarea soarelui, arahide, caju, cereale integrale, legume,
varza creata, broccoli, telina, morcov, rosii, fructe de
padure, mere, pere, caise, capsuni, grepfrut, rodie.
Primele doua categorii de fitoestrogeni au o actiune
estrogenica mai pronuntata.
La aceasta lista se adauga prezenta hormonilor
estrogeni in plante, similari celor umani (17
betaestradiol, estrona), precum si a precursorilor lor asa
numitii fitosteroli (ex. beta sitosterol).
Interesul pentru fitoestrogeni a crescut in ultimii ani,
atat datorita orientarii femeilor catre gasirea unor solutii
terapeutice care sa aiba mai putine efecte adverse decat
medicamentele cu estrogeni de sinteza (realizati in
laborator), cat si datorita dovezilor epidemiologice ce
arata ca populatia feminina din Asia (China, Japonia,
Indonezia, Coreea), unde traditional se consuma in
cantitati mari soia, are o incidenta mai mica a
simptomelor si bolilor “din Vest”, cum sunt: bufeurile si
transpiratiile ce insotesc instalarea menopauzei,

6
osteoporoza, bolile cardiovasculare, cancer de san, uter,
colon.