CAPITOLUL 1

DESCRIEREA GENERAL� A NAVEI

1.1 TIPUL NAVEI

Nava este un tanc proiectat pentru a transporta produse petroliere �i produse

chimice. Nava are o singur� elice �i un singur motor av�nd compartimentul de ma�ini
�i suprastructura la pupa. �ntre compartimentul de ma�ini �i zona de marf� sunt
amplasate compartimentul de pompe �i un cofferdam.
�n planul diametral se afla un singur perete longitudinal. Nava are �n
prova bulb �i o punte teuga.
Nava are 12 tancuri de marf� plus 2 slop tank, preg�tite pentru a transporta
produse cu greutate specific� de p�n� la 1.025 t/m3.
Propulsia este asigurat� de un motor diesel lent reversibil �i o elice cu pas
fix. Controlul instala�iei de propulsie se realizeaz� din timonerie de c�tre o
singur� persoan�.
Suprastructura asigur� spa�iu �n cabine pentru un total de 32 de persoane.
Necesarul de energie electric� este asigurat de 3 diesel generatoare.
Corpul navei are dublu fund �i dublu bordaj.

1.2 DIMENSIUNI PRINCIPALE, DEADWEIGHT

Dimensiunile principale ale navei sunt:

Lungimea total� aprox. 184.00 m
Lungimea la plutire LWL = 178.5 m
Lungimea intre perpendiculare Lpp = 175.00 m
L�timea B = 32.20 m
�n�ltimea de construc�ie D = 18.00 m
Pescajul de proiectare Td = 11.80 m
Pescajul de calcul T = 12.60 m
Deadweight la pescajul de 12.60 m aprox. 49,720 tone (calculat cu greutatea
specific� de 1.025 t/m3)

1.3 CLASA NAVEI

Nava va fi proiectat� si construit� sub supravegherea societ�ii de clasificare

American Bureau of Shipping (ABS), cu urm�toarele nota�ii:
A1 Oil and Chemical Carrier, Type 3, ACCU, APS, SH, SHCM, POT, VEC, ESP,
Single Point Mooring.

1.3.1 Reguli �i norme interna�ionale. Certificate.

Nava �i echipamentele din dotare corespund cu urm�toarele reguli �i norme:
- International Convention for the Safety of Life at Sea (1974) incl. 1978
protocol and subsequent protocols and amendments (Consolidated Edition 2001);
- International Convention for Preventing Collisions at Sea (COLREG 1972)
including 1981 and 1993 Amendments;
- International Convention on Load Lines (1966), including 1988 Protocol,
Amendments 1971, 1975 and 1979;
International Convention for Tonnage Measurement (London 1969);
- International Telecommunication and Radio Conference Regulations (Geneva)
1990 and 1992;
- International Electrotechnical Commission (IEC), publication No 92 for the
Electrical Installation on Ships;
- Suez Canal Authority Navigation;
- Panama Canal Navigation Rules;
- OCIMF Mooring Equipment Guidelines, 1997;
- OCIMF Recommendation for Equipment Employed in the Mooring of Ships at
Single Point Moorings, 1993;
 - ICS/OCIMF International Safety Guide for Oil Tankers and Terminals (ISGOTT)
1996.
- AGIP & Mobile EXXON Minimum Safety Criteria;
- Joint Tanker Project � Rules ( March 2005 )
- International Load Line Certificate;
- Cargo Ship Safety Equipment Certificate;
- Cargo Ship Safety Construction Certificate;
- Cargo Ship Safety Radio Certificate;
- International Tonnage Certificate;
- Approval of Documents reg. Shipboard Oil Pollution Emergency Plan (SOPEP)
and Shipboard Marine Pollution Emergency Plan (SMPEP).

1.4 CORPUL METALIC AL NAVEI

Corpul va fi din construc�ie sudat� �i toat� structura intern� va fi proiectat� �i

construit� conform cerin�elor societ�ii de clasificare.
La proiectarea structurii intern� o aten�ie deosebit� va fi �ndreptat� spre
evitarea la maxim a detaliilor de oboseal�, spre realizarea unor aranjamente
structurale u�or de cur�at �i �ntre�inut,men�inerea unui bun drenaj, conform
documenta�iei aprobat� de Clas�.
E�antionajul tuturor elementelor structurale vor fi �n conformitate cu
cerin�ele societ�ii de clasificare. Gurile de vizit� vor avea dimensiunile de minim
600x800.
Sudura se va executa urm�rind metodele corecte practicate de �antier.
Procedurile de sudur� �i calificarea sudorilor vor fi conform cerin�elor Clasei
(ABS). Acelea�i reguli se vor aplica �i pentru calitatea materialelor consumabile
pentru sudur� (electrozi, flux) la fel �i pentru stocarea lor.
Cordoanele de sudur� vor fi nedistructiv examinate prin metode ultrason sau
gamma-ray (radiografice), �n conformitate cu documenta�ia de control nedistructiv
(NDT) aprobat� de societatea de clasificare (Clas�).

1.5. COMPARTIMENTAREA �I CONSTRUC�IA NAVEI

Corpul navei este �mp�r�it �n blocuri care se vor monta pe cala de montaj.

1.5.1 Extremitatea pupa

Extremitatea pupa este separat� de compartimentul de ma�ini printr-un perete
transversal.
�n zona din pupa peretelui pupa varangele cu inima sunt amplasate la fiecare
coast�. �n aceast� zon�, sub puntea principal� este amenajat compartimentul ma�inei
c�rmei.
Aici structura este mult �nt�rit� din cauza presiunilor induse de propulsor
(elice) pe suprafa?a fundului si bordajului.

1.5.2 Zona compartimentului de ma?ini

Structura este compus� din platforme �i tancuri utile motorului principal �i
diesel generatoarelor. Bordajul este �n sistem transversal, av�nd traverse �nt�rite
amplasate �ntre 3 �i maxim 5 coaste.
Dublu fund este �nt�rit spre a forma postamentul motorului principal. �n zona
postamentului motorului principal varangele sunt amplasate la fiecare coast�.
Postamentul motorului principal trebuie integrat �n structura dublului fund.
Dublu fund se �mparte �n zone necesare unui num�r de tancuri cum ar fi ulei
ungere motor principal, combustibil diesel, tancuri de prea plin, coferdamuri, �i
alte tancuri aferente motorului principal. Prizele de ap� pentru r�cirea motorului
principal vor fi amplasate �n dublu fund. Decup�rile de acces �n dublu fund,
prev�zute cu capace, vor avea dimensiunea de 400x600 mm. Varangele cu inima �i
supor�ii longitudinali (neetan�i) vor avea un num�r suficient de decup�ri de
scurgere (drenaj) pentru lichidele din tancuri dar �i pentru a evita sta�ionarea
lichidelor.
Un num�r suficient de pontili vor fi amplasa�i; pontilii vor prelua sarcini
de pe puntea principal �i vor fi extin�i (cei mai mul�i) p�n� la dublu fund.
Se vor amplasa platforme (pun�i interne) extinse din bordul Bb p�n� �n bordul
Tb.
Se vor prevedea supor�i longitudinali �n dublu fund, astfel c� motorul
principl s� fie a�ezat direct pe dublu fund. Postamentul motorului principal va fi
o construc�ie sudat� �i integrat� �n structura dublului fund.

1.5.3 Zona de marf�

Zona de marf� va fi prev�zut� cu dublu fund �i dublu bord �i construit� �n
sistem longitudinal de osatura, cu traversele cu inim� ale pun�ii �i bordajului �i
varangele dispuse la 3.2m.
Pere�ii transversali dintre tancuri vor fi construi�i din gofre verticale;
vor fi amplasa�i supor�i la baz� �i la partea superioar� a gofrelor.
�n planul diametral va fi prev�zut un perete longitudinal din gofre, pe toat�
lungimea zonei de marf�.

1.5.4 Extremitatea prova

Tabla �nveli�ului fundului �i bordajului din zona prova vor fi �nt�rite
pentru a rezista la slamming. �ngro��ri ale tablei bordajului se vor face �i �n
zona ancorei.
Fore peak-ul (zona tancului prova, �n zona bulbului) va fi �nt�rit
corespunz�tor �i va avea un bun drenal (decup�ri mici pentru scurgerea apei).

1.5.5 Suprastructura
Toate cabinele de locuit vor fi amenajate �n suprastructura. Timoneria va
avea c�te o arip� �n fiecare bord, pentru a contribui la o mai bun� vizibilitate.
�n pupa suprastructurii �i legat de aceasta va fi co�ul de fum.

1.6 CAPACITATEA DE �NC�RCARE

Tancuri de marfa:54800 m3 2x6 (6 perechi) de tancuri considerate aici pline

100%, astfel:
No.1, Bb & Tbd : 2 x 2880 m3
No.2, Bb & Tbd : 2 x 4800 m3
No.3, Bb & Tbd : 2 x 5020 m3
No.4, Bb & Tbd : 2 x 4942 m3
No.5 Bb & Tbd : 2 x 4924 m3
No.6 Bb & Tbd : 2 x 4880 m3
Alte tancuri:
Slop tancuri: No. 7 Bb 1 x 448 m3 (100%)
No. 7 Tbd 1 x 668 m3 (100%)
Tancuri de combustibil greu 1618 m3 (100%)
Tancuri de ulei motor principal: 105 m3 (100%)
Ulei de utilizare generala: 86 m3
Apa de utilizare generala: 454 m3
Apa potabila : 22 m3.

1.7 VITEZ�. AUTONOMIE. ECHIPAJ

Viteza de prob� a navei se determin� av�nd corpul (�nveli�ul exterior)

cur�at, �n ap� calm� �i v�nt sub 2 grade Beaufort. Viteza �n condi�ii normale de
exploatare, cu nava �nc�rcat� la pescajul de proiectare (11m), �n conditiile �n
care motorul principal dezvolt� o putere de 12240 kW (90%MCR), s� fie aproximativ
14.5 nod.

1.7.1 Autonomie
Parametrii de mar� la viteza de serviciu (14.5 nod, 90%MCR, etc), trebuie s�
poat� fi p�stra�i aproximativ 10500 mile nautice.

1.7.2 Personalul de naviga�ie

Num�rul de persoane: 31 persoane
Tipul de cabine /comfort:
- armator, c�pitan, �ef mechanic: apartamente compuse din camera de zi,
dormitory, baie;
- ofi�eri superiori (2 persoane): apartamente compuse din camera de zi,
dormitory, baie;
- ofi�eri, pilot cabina cu baie.

1.8 MATERIALE �I STANDARDE APLICABILE

Toate caracteristicile echipamentelor vor avea acordul Clasei, pe baza unei

documenta�ii de proiectare. Materialele, instala�iile �i echipamentele vor fi de
bun� calitate conform practicei (experien�ei) �antierelor �i standardelor
recunoscute interna�ional.
Se vor aplica sistemul metric, standardele DIN �i ISO.

1.9 MATERIALELE UTILIZATE LA CONSTRUC�IA

CORPULUI

Nava va fi construit� �n �ntregime din table �i profile din o�el; dou�

calit�i de o�el se vor utiliza, �i anume, o�el grad A av�nd limita de curgere
(yielding) de 235 N/mm2 �nalta rezisten�� (pentru punte �i fund/dublu fund) av�nd
limita de curgere de 315 N/mm2.
Piesele din o�el turnate �i forjate vor fi din o�el av�nd calit�ile cerute de
regulile Clasei. Pontilii vor fi din �evi sau din profile deschise; �n tancuri se
vor folosi numai profile deschise.
�nainte de folosire, tablele �i profilele vor fi decapate �i sablate, aceasta
fiind preg�tirea pentru debitare �i t�ierea pieselor de corp.

1.10 ECHIPAMENTE DE CORP

Marcaje pe corp �i suprastructura

Numele navei �i portul de �nregistrare vor fi notate prin litere sudate �n
pupa navei; �n prova, pe bordaj, va fi notat numele navei, cu litere sudate.
Pe bordaj vor fi sudate litere pentru a marca pescajele la prova, pupa �i la
mijlocul navei.
De asemenea, marcajele pentru bordul liber, liniile de �nc�rcare,
aten�ionarea de prezen�� a bulbului vor fi marcate cu litere sudate pe bordaj.

1.10.1 Prizele de apa

Prizele de ap� vor fi spa�ii etan�e sudate �i integrate �n dublu fund.

1.10.2 Postamen�i
Postamentii vor fi construc�ii sudate capabile a sus�ine motoarele auxiliare
(diesel tiile generatoare, de exemplu), caldarinele, pompele �i alte echipamente.
Postamentele trebuie s� fie suficient de robuste, pentru a evita vibra�iile
excesive ale echipamentelor sus�inute.
Chila de ruliu va fi prev�zut� pe zona gurnei, pe o lungime de aproximativ
1/3 din lungimea navei. Chila consta �ntr-un profil bulb mare, la care se adaug� o
platband�.

1.10.3 Parapetul
Parapetul este o construc�ie de protec�ie a�ezat� �mprejurul navei.
Co�ul de fum este amplasat deasupra compartimentului de ma�ini. Este prev�zut
cu sc�ri la interior. Prin el urc� tubulaturile de evacuare a gazelor arse.
1.11 ECHIPAMENTELE �I SISTEMELE DE MANEVR� A
M�RFII

Pompele de marf� sunt �n num�r de 12 buc., sunt de tip hidraulic,

centrifugal. Marf� are greutatea specific� de 0.8 t /m3 �i o v�scozitate de 1.0
cSt.
Marf� este �nc�rcat� �n tancuri �i desc�rcat� din tancuri utiliz�nd un sistel
de �evi amplasate pe puntea principal�. Cele mai multe �evi sunt pe direc�ie
longitudinal� �i sunt a�ezate pe supor�i.

1.11.1 Sistemul de inc�lzire a m�rfii

Marf� transportat� (petrol crud) are un grad destul de �nalt de v�scozitate,
ceea ce o face greu transportabila prin �evi (curge greu). De aceea este necesar a
fi �nc�lzit�, at�t la �nc�rcare c�t �i la desc�rcare. �nc�lzirea scade v�scozitatea
m�rfii, o face mai lichid� �i astfel petrolul poaate fi circulat prin �evi (curge)
cu vitez� mai mare.
�nc�lzirea se face cu aburi care trec prin serpentine de �evi amplasate �n
tancuri. Temperatura aburilor este de 66�C.

1.11.2 Sistemul de ventilare a tancurilor de marf� �i sistemul de protectie cu gaz

inert
Se va instala un sistem fix �i automat de control a gazului aflat deasupra
m�rfii din tancurile de marf�, dar �i a gazului din spa�iile goale (void spaces).
Sistemul mai aduce �n dotarea tancurilor valvule de evacuare a gazului
deasupra m�rfii (perna de gaze) atunci c�nd presiunea acestuia cre�te. Evacuarea se
face prin valvule de siguran�� care deschid la o presiune pozitiv� (din�untru spre
afar�) de 3.15 t/m2 sau negativ� (vacuum) de -0.35 t/m2.
�n tancuri mai sunt semnalizatoare de nivel necesare pentru a cunoa�te
oric�nd nivelul m�rfii (cantitatea) dar �i pentru a mic�ora debitul pompelor de
�nc�rcare, c�nd se aproprie de plin, pentru a se opri la 98% din volumul tancului.
Restul de 2% este plin cu gaz inert. Gazul trebuie s� fie inert (�i nu aer care
con�ine oxigen) pentru a evita producerea condi�iilor de explozie.
�n coferdamuri (void spaces) nu se folose�te gazul inert, se utilizeaz� o
ventiletie simpl�, cu aer, pentru a se evita acumularea accidental� de gaze
periculoase.
Sunt necesare �i sisteme portabile de control a nivelului m�rfii din tancuri.
Sistemul de ventila�ie �i sistemul de protec�ie cu gaz inert cuprinde
urm�toarele sub-sisteme auxiliare:
-sistemul de control al atmosferei de gaz deasupra m�rfii sau din void-uri;
-sistemul de ventila�ie �i introducere a gazului inert;
-sistemul de protec�ie cu valvule care deschid automat atunci c�nd presiunea
gazului deasupra m�rfii dep�e�te valorile + sau � setate;
-ventilatoare portabile;
-valvule de control a vitezei prin �evile de manevr� a m�rfii.

1.11.3 Sisteme auxiliare �i echipamente pentru �nc�rcarea m�rfii

Echipamente de supraveghere �i control a opera�iilor pentru prevenirea
polu�rii, cum ar fi:
-sisteme de control a emisiei de vapori;
-monitorizarea desc�rc�rii;
-sisteme care indic� nivelul de lichid (marf�) din tancuri (Zener
/Solenoid,...);
-sisteme de m�sur�ri portabile a nivelului din tancuri.
Sisteme pentru sp�larea tancurilor:
-sisteme de sp�lare cu ma�ini fixe, care spala cea mai mare parte din
suprafa�a interioar� a unui tanc;
-masini de spalaat portabile, care cur�� zone mai greu accesibile (col�uri,
zone umbrite de conducte �u �evi sau osatura intern�;
 -incalzitoare pentru sp�lat.
Sisteme de manevra a furtunurilor de marf�:
-macara de manevra a furtunurilor de transfer marf�;

1.11.4 Echipamentele �i masinile de manevr� a m�rfii

C�rma va fi de tip semisuspendat.�mpreun� cu piesele de cuplare la corp
(pinenul c�rmei) vor fi piese din table groase sudate. C�rma este rotit� prin axul
c�rmei; axul este sus�inut cu dou� buc�e verticale, una pe pintenul c�rmei, alta la
nivelul pun�ii compartimentului ma�inii c�rmei.
Ma�ina c�rmei trebuie s� roteasc� c�rma �ntre +/- 35� �n timp de 28 sec (cu o
pomp� hidraulic� �n operare) �i 15 sec (cu dou� pompe hidraulice �n operare).
Pentru manevre scurte �n port nava va fi dotat� cu sistem de bow thruster, �n
prova. Acest sistem const� dintr-o elice mai mic� montat� �ntr-un tunel
transversal, sub nivelul de plutire, pu�in deasupra liniei de baz�. Elicea rotindu-
se �n acest tunel produce un jet de ap� direstionat spre Bb sau Tbd, rotind astfel
partea prova a corpului. Se ob�ine o schimbare rapid� �i precis� a direc�iei navei,
pe care c�rma nu o poate realiza.

1.12 SISTEMELE DE NAVIGA�IE

Nava va fi dotat� cu urm�toarele sisteme de naviga�ie:

-sisteme de radar;
-sisteme de naviga�ie prin satelit �i alte sisteme de naviga�ie;
-sisteme de identificare automate;
-compas magnetic, compas giro, sistem de auto pilot;
-sisteme de m�surare a ad�ncimii aoei, vitezei de naviga�ie �i a vitezei �i
direc�ie a v�ntului.

1.12.1 Echipamente de comunicare

-comunicare radio;
-transmi��toare radio din b�rcile de salvare;
-sisteme de comunicare interne;
-lumini de naviga�ie �i semnalizare;
Instala�ia de ancorare, LEGARE LA MAL (MOORING) �I ANCORARE DE URGEN��
Nava va fi prev�zut� cu urm�toarele:
-ancore cu lan� �i echipamentul necesar (ex: vinciuri de ancor�,...);
-vinciuri de mooring cu stope �i role de ghidare a cablurilor;
-echipament fix pentru mooring (bolarzi, n�ri de bordaj, ...).
-sistem de remorcare de urgen��.

1.13 ECHIPAMENTE DE SALVARE

-Nava va fi echipat� cu dou� b�rci de salvare, de tip free fall, fiecare

echipat� pentru a lua la bord 31 persoane.
-Barca de serviciu va fi de 6 persoane.
-Nava va fi echipat� cu 6 plute de salvare, 4 pentru 16 persoane fiecare �i 2
pentru c�te 6 persoane.
-Mijloace portabile de salvare: veste de salvare �n cabine �i b�rci, racchete
de semnalizare cu para�ute, etc.

1.14 ECHIPAMENTE PENTRU RIDICAREA LA BORDUL NAVEI A ECHIPAJULUI �I PROVIZIILOR

Sc�rile pentru ambarcarea �i debarcarea echipajului trebuiesc prev�zute �n

fiecare bord. O alt� scar� necesar� este scara de pilot, pe care urca pilotul care
asista �i asigur� informa�iile locale pe care comandantul nu le cunoa�te (st�nci
sub ap�, �enal navigavil, fundul apei redus, epave, cai obligatorii de urmat
stabilite prin legea local�)

1.15 SISTEMELE DE VENTILA�IE AER CONDI�IONAT �I DE �NC�LZIRE

 Aceste sisteme trebuie s� asigure un climat interior astfel:
Vara: c�nd afar� sunt +35��i umiditate 70% �n interior trebuie s� realizeze
+27� �i umiditate 50%.
Iarna: afar�: -20�, �n interior trebuie realizat� temperatura de +22�.

1.16 MA�INI PRINCIPALE

1.16.1 MOTORUL DIESEL PENTRU PROPULSIE

Num�rul de motoare: 1
Model: S60MC Mk 6, MAN B&W
Tip: Doi timpi, auto-reversibil, motor cu cap de cruce cu evacuare cu
turbogenerator �i aer de r�cire.
Puterea contractual�: 12240 Kw
RPM la CMCR: aproximativ 105 rpm
Combustibil: H.F.O. p�n� la 700 cSt la 50�C
Num�rul de cilindri: 6
Diametrul cilindrului: 500 mm
Cursa: 2000 mm
Pornirea: aer comprimat la 30 barr
Greutatea: aproximativ 211 t
Motorul principal va fi a�ezat �i fixat pe dublu fund cu r�ini epoxy �i
bol�uri.

1.16.2 Elicea, transmisia

Motorul principal va fi dotat cu amortizor axial / torsional pentru reduce
nivelul vibra�iilor axiale �i torsionale. Amortizorul va fi amplasat, din
fabrica�ie, pe motor, �n prova.
Elicea
Num�rul de elice 1
Tipul elicei Pas fix
Puterea maxim� continua 12240 Kw
Tura�ia nominal� 105 rpm
Diametrul max. 5700 mm
Num�rul de pale 4
Linia de axe (arbori)
Num�rul de linii 1
Material o�el forjat
Aspectul flan�a forjat� la cap�tul din prova
Diametrul aproximativ 465 mm
Linia de arbori va avea �i 2 arbori intermediari, ambii din o�el forjat
Coafa (cap) elicei va fi din nichel-aluminiu bronz.

1.16.3 Caldarine
Vor fi dou� caldarine, care produc abur pentru �nc�lzire.
Caldarina principal�, mai mare, va fi caldarina cu arz�tor. Ea necesit�
alimentare cu motorin� pentru a �ntre�ine arderea necesar� producerii aburilor.
O a doua caldarin�, amplasat� pe traseul de evacuare a gazelor arse,
recupereaz� c�ldura din aceste gaze, produc�nd ap� fierbinte, utilizat� la
�nc�lzire, etc. De notat, caldarina recuperatoare func�ioneaz� normal doar �n mar�,
c�nd func�ioneaz� �i motorul principal,deoarece recupereaz� c�ldura din gazele arse
de acest motor.

1.16.4 Diesel generatoarele

Diesel generatoarele sunt grupuri formate din c�te un motor diesel �n 4 timpi
care ac�ioneaz� (rote�te) un generator de curent electric, produc�nd astfel energia
electric� necesar� la bordul navei.
Nava va fi dotat� cu 3 diesel generatoare principale, cu funtionare �n 4
timpi. Puterea va fi de 975 Kw fiecare, la tura�ia de 900 rpm.Pornirea se va face
cu aer comprimat la 30 bari.
Modelul acestor diesel generatoare va fi WARTSILA.
Pentru situa�ia de avarie, c�nd se defecteaz� cele 3 diesel generatoare, se
folose�te un al patrulea diesel generator auxiliar cu puterea de 250 Kw, la tura�ia
de 1800 rpm. Diesel generatorul de avarie va fi amplasat �ntr-o camer� separat� �n
cadrul compartimentului de ma�ini.
Combustibilul necesar motorului principal, diesel generatoarelor �i
caldarinei cu arz�tor este adus pe nav� �n tancuri mari de stocare, de unde este
preluat �i transportat �n tancuri mai mici, de unde este preluat �i transportat �n
tancuri mai mici, care alimenteaz� direct motoarele �i caldarina. �ntre aceste
tancuri combustibilul circul� prin �evi, acest transport fiind asigurat de pompele
de combustibil.
Pompele mai importante sunt:
-pompa de transfer combustibil greu �n compartimentul de ma�ini, care e ste o
pomp� melc, cu capacitatea de 25 m3/or�, la o presiune de 5 barr. Combustibilul
greu este p�cur�, care trebuie �nc�lzit� pentru a fi transportat� (prin �nc�lzire
devine mai pu�in v�scoas�).
-pompa de transfer motorin� �n compartimentul de ma�ini.
Pentru aceste tancuri trebuie sigurata aerisire, sistem de prea-plin,
izola�ii, etc.
Sistemul de alimentare cu combustibil; sunt dou� pompe de alimentare, una
pentru motorul principal �i alta pentru diesel generatoare. Mai sunt utilizate �i
dou� pompe de circula�ie.
Sistemul de ungere este compus din subsisteme:
-sistemul de transfer,
-tancuri de servici,
-tevi de conexiune,
-sisteme de filtrare a uleiului,
-sisteme de pre�nc�lzire a uleiului.
Sistemul de r�cire a motoarelor principal �i diesel generatoare folosesc ap�
dulce, �n circuit �nchis. Aceasta este r�cit� cu ap� de mare, �ntr-un circuit
deschis.
Pentru circuitul deschis (apa de mare) dou� pompe asigura circula�ia apei de
r�cire, iar a treia este �n stand by, adic� va intra �n func�ie �n cazul �n care
una din cele dou� pompe de serviciu se defecteaz�.
Capacitatea unei pompe pentru r�cire cu ap� de mare va fi de 380 m2/h iar
presiunea apei la ie�ire din pompa va fi de 2.5 barr. Tipul pompei va fi
centrifugal/vertical.
Apa de mare este preluat� din mare prin prize de ap� denumite �i casete
kingstone sau sea chest.
Sistemul de aer comprimat este un alt sistem din compartimentul de ma�ini
care asigur� aerul comprimat necesar unor echipamente ac�ionate pneumatic �i aerul
instrumental. Cel mai important consumator de aer comprimat este motorul principal,
a c�rui pornire se face cu aer comprimat depozitat �n butelii. Pornirea motoarelor
auxiliare (DG-uri) se face tot cu aer comprimat din butelii.
Alimentarea cu aer comprimat din atmosfer� se face cu dou� compresoare cu
capacitatea de 150 m3/h fiecare. Presiunea de producere �i introducere �n
instala�ie este de 30 bar. Sistemul de evacuare

Material o�el
Dimensiuni �eava groas� de 5 mm pentru motorul principal
�eava groas� de 5 mm pentru caldarina cu arz�tor
�eava groas� de 4 mm pentru diesel generatoare
�eava groas� de 4 mm pentru celelalte agregate
�evile sistemului de evacuare sunt izolate cu vat� mineral� acoperit� cu
tabla galvanizat�. Pe traseul �evilor de evacuare, pe �n�l�ime se dispun
compensatori de dilatare. Tobele de e�apament (silencer) sunt amplasate pe
evacuare, �n partea superioar�. Sunt prev�zute cu �icane. Acestea sunt table
interne (�n tobe) a�ezate �n calea gazelor; rolul lor este de a reduce zgomotul pe
care l-ar crea gazele la evacuare.

1.17 AUTOMATIZARE

Automatizarea opera�iilor, comunic�rii �i securit�ii la bordul navei se

realizeaz� printr-un sistem integrat de alarm�, monitorizare �i control a
sistemului de propulsie, sistemului de control energetic, sistemului de �nc�rcare
marfa �i alte sisteme �i echipamente.
Punctele de control vor fi:
-pupitrul de comand� �i naviga�ie din timonerie;
-consolele laterale de control din fiecare arip� a timoneriei;
-consola de control �nc�rcare / desc�rcare marf�;
-consola electric�/radio de control.
Un sistem important pentru �nc�rcare / desc�rcare este sistemul de �nchidere
rapid� a valvulelor �n caz de avarie.

1.18 SISTEMELE OBI�NUITE ALE NAVEI

Instala�ia de balast din peakul pupa are rolul de a umple sau goli tancurile
de balast din peak. Acest tanc este utilizat pentru reglarea asietei (�nclinare
longitudinal�) a navei. Instala�ia din picul pupa este deservite de c�te o pomp�
submersibila de 130 m3/h cu sarcina de 2bar.
�n picuri mai sunt amplasate dou� pompe care pompeaz� apa pentru stins
incendii, sau ap� pentru bilge sau pentru balast �n caz de necesitate.

1.18.1 Sistemul de balast din zona de marf�

Scopul sistemului este de a umple sau goli tancurile de balast segregat �i
tancul de ap� de balast din fore peak. Instala�ia este deservit� de dou� pompe de
balast centrifuge, am�ndou� instalate �n tancurile de dublu bord, una �n PS iar
alt� �n SB.
Capacitatea lor este de 800 m3/hxMLCxspecific gravity t/m3xviscozity 1 cst.
Fiecare pomp� de balast trage apa de mare prin prizele de fund (�ea chest-una
�n SB alta �n PS), sau din tancurile de balast separat, sau ap� de sp�lare din
tancurile de ap� curat� �i din tancul de balast din fore peak.
Fiecare pomp� de balast descarca (vars�) peste bord (una �n SB, �i alta �n
PS) sau �n tancurile de balast separat, sau �n tancul de balast din fore peak sau
�n tancurile de balast greu 4PS/SB �i �n sistemul de sp�lare a tancurilor.

1.18.2 Instala�ia de santin�.

Are �n componen�a pompe �i separatoare �i are rolul de a cura�i santina de
amestecul de lichide care se adun� acolo �n timp. Dup� absorb�ia amestecului de
lichide el este separat �n separatoare pe componente: ap�, ulei, combustibil, etc.

1.18.3 Instala�ie de stins incendii

Mai �nt�i trebuie s� existe un sistem de detectare automat� a focului �i un
sistem de alarm� �n timonerie care s� indice �i zona �n care s-a produs incendiul.
Aceste sisteme sunt alimentate cu curent prin circuit propriu, independent de cel
al navei, pentru c� alarm� s� nu fie afectat� de �ntreruperea aliment�rii din cauza
incendiului. Sistemele de alarm� sunt multiple, mai multe sisteme trebuie s� poat�
semnaliza acela�i incendiu.
�n toate spa�iile de lucru, ma�ini coridoare sau odihn� �i �n altele
trebuiesc prev�zute detectoare automate de fum, c�ldur�, flac�r�.
Sisteme subordonate dar �i f�c�nd parte din sistemul de stins incendii sunt:
-sisteme de oprire a unor echipamente �n caz de avarie, cum ar fi oprirea
ventila�iei aferenta unui spa�iu �n care a pornit un incendiu, pentru a nu mai
alimenta spa�iul respectiv cu aer (oxigen).
 -sistemul de stins incendiul cu ap�, care utilizeaz� apa de mare pentru stins
incendiul,
-sistemul de stins incendiul cu CO2, care umple spa�iul �n care s-a produs
incendiul cu CO2 stocat �n butelii speciale. �nainte de a se declan�a umplerea cu
CO2 trebuie asigurat c� �n �nc�perea respectiv� nu mai este nicio persoan�,
-sistemul de stingere a incendiului cu spum�, �n cadrul c�ruia sting�toarele
care deverseaz� spum� pot fi mobile sau fixe (zone mari, ex comp de ma�ini).

1.18.4 Instala�ia de sonde �i aerisiri

Sondele au ca scop m�surarea nivelului de lichid (marf�) din tancuri.
�naintea folosirii sondelor umplerea sau golirea s-a f�cut �n baza unor
semnalizatoare de nivel. Dup� aceste opera�ii, dac� se dore�te a se afla cu
precizie mai mare cantitatea de lichid dintr-un tanc, atunci se folosesc sondele.
Aerisirile au ca scop:
-eliberarea aerului sau gazului inert dintr-un tanc, �n timpul umplerii,
-evitarea acumul�rii de gaze periculoase �n unele spa�ii �nchise,
-aerisirea spa�iilor �nchise �n care trebuie s� existe oxigen, pentru a fi
vizitate.

1.18.5 Sistemul hidraulic de ulei

Sistemul hidraulic de ulei furnizeaz� ulei sub presiune (240...280 barr)
necesar ac�ion�rii hidraulic� a diverselor mecanisme.
Pompele de marf�, balast, pompe de cur�are �i unii robine�i de marf� �i
balast sunt ac�iona�i de c�tre uleiul transmis la �nalt� presiune.
Energia hidraulic� este produs� de 2 grupuri electro-hidraulice �i 2 grupuri
diesel hidraulice, r�citoare, filtre �i sisteme de control �i reglare a
temperaturii.

1.19 PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRIC� �I

FURNIZAREA EI C�TRE CONSUMATORI

Producerea la bord a energiei electric� este asigurat� de 3 diesel

generatoare principale �i unul de rezerv� (pentru situa�ii de avarie), transportat�
prin cabluri �i adus� la tensiunea necesar� consumatorilor utiliz�nd
transformatoare.