Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Ce precautii legate de sabloane de ocluzie trebuie luate inainte de determinarea relatiilor


intermaxilare
- Sabloanele de ocluzie se folosesc pentru determinarea relatiilor intermaxilare la pacientii care prezinta
edentatii partiale intinse sau totale
- Sabloanele de ocluzie prefigureaza spatial viitoarea proteza intr-o forma simplificata. Sunt alcatuite din
baza sablonului si bordurile de ocluzie
- Baza sablonului este confectionata din acrilat sau din placa de baza
- Bordurile de ocluzie sunt realizate din ceara alba sau roz
- Baza sablonului acopera in intregime campul protetic pana la nivelul fundurilor de sac
- Valurile de ceara nu se pun pe tuberozitati si tuberculul piriform
- Valurile de ceara sunt montate pe baza sablonului:
o La maxilar:
 Zona frontal usor vestibularizat si zona lateral pe mijlocul crestei
o La mandibular
 Zona frontala si lateral pe mijlocul crestei
- Montarea corecta a bordurilor de ocluzie la nivelul zonei laterale se verifica cu testul de basculare prin
exercitarea de presiuni digitale alternative la nivelul premolarilor.
- Verificarea sablonului de ocluzie se realizeaza pe modelul functional si in cavitatea bucala
- Se urmareste corectitudinea realizarii bazei si a bordurilor de ocluzie.

2. Variante pentru planuri de tratament pentru toate edentatiile


EXAMPLE:
- Conceperea planului protezei scheletate in edentatia de clasa I
- Varianta 1: proteza scheletata ancorata prin crosete
o Proteza are 2 sei terminale, in acest caz sunt necesare 2 crosete pentru
mentinerea protezei scheletate.
o Se aplica urmatoarele elemente:
 Pe dintii stalpi se plaseaza crosete elastic divizate in “T”
 Bratele retentive elastic ale crosetelor divizate se plaseaza
pe fata vestibulara a PM1. Zonele retentive de pe fata
vestibulara, mai precis plasarea retentivitatii favorabile
indica tipul de croset elastic, divizat in “T” sau mixt
 Bratele opozante se aplica pe fata orala a PM1 si intervin in
stabilizarea protezei scheletate
 Pintenii principali se aplica in fosetele meziale ale PM1
pentru a diminua efectul negative al bascularii prin
infundare asupra dintilor stalpi
o Pe dintii stalpi secundari (caninii), se aplica pintenii supracingulari care
sunt elemente de mentinere indirect si care opresc bascularea prin
desprindere a protezei
o Se alege conectorul principal la manibula- cand procesul alveolar are o
inaltime de 8-9 mm si cand dintii frontali restanti nu sunt lingualizati,
conectorul principal- bara lingual (la distanta de 5 mm fata de parodontiul
marginal)
o Conectorii secundari se aplica pe fetele proximale si interdentare (canin si
pm1) bilateral si unesc pintenii cu bara lingual
o Daca nu avem spatiu sufficient pentru bara lingual aplicam un croset
continuu care are rol de mentinere indirect si de rigidizare
o La maxilar la fel numai ca conectorul principal este placuta mucozala cand
torusul este absent sau mic. Conectori secundari pe fetele proximale
bilateral si unesc pintenii cu placuta mucozala
- Varianta 2- proteza scheletata ancorata prin sisteme speciale
o Solidarizarea dintilor stalpi bilateral prin microproteze
o Se alege tipul de microproteza metalo-ceramica sau metalo-acrilica
o Se alege sistemul special (culise sau capse)
o Se tine cont de inaltimea si forma dintilor restanti si de rezilienta mucoasei
mai mare la mandibula (miscare de basculare prin infundare a seilor distal
de mai mare amploare, cu solicitarea dintilor stalpi)- capsele sunt indicate
fiind permiterea rotatia protezei fara solicitarea dintilor stalpi prin efect de
parghie
o Prepararea pragului oral pe microproteza de pe dintilor stalpi pe care se
aplica brat opozant (lacas pt pinteni verticali interni pe fata meziala) in
functie de sistem
o Pintenul vertical intern asigura mentinerea indirect
o Conectorul principal si intinderea seilor ca la PPS ancorata prin crosete

- Numarul seilor protetice


- Dinti stalpi principali- limitanti bresei edentate -> pinteni principali
- Ancorata pe:
o Elemente de mentinere directa (opritori bascularea + desprindere):
 Croset turnat
 Sisteme special
 Elemente de mentinere indirect (opritori bascularea + desprindere)
pinteni auxiliare – dd stalpi secundari
- Conectori principali + secundari
- Clasa I (T-T) – solutie de electie proteza scheletata
o Varianta 1-crosete
 2 sei terminale
 2 crosete cu:
 Brate retentive elastice- divizat T/mixt
 Brate opozant
 Pinteni in foseta meziala
 Dinti stalpi secundari- pinteni supracingulari
 Conectorul principal
 Conectorul secundar- unesc pinteni de conectori principali
o Varianta 2- sisteme speciale
 Ultimele 2 dinti stalpi bilaterali- microproteze MC/MA
 Tipuri sisteme special – capse-> mandibula
 Preparatie:
 prag oral- brat opozant
 Lacas pentru pinten
 Conector principal
- Clasa I cu o bresa frontala-> punte/PPS bara cu calaret
- Clasa II (uniterminala)- solutie de elective PPS extinsa pe hemiarcada opusa
o Varianta 1- crosete
 1 sa terminala
 2 crosete
 Croset cu:
 Brat elastic divizat T/mixt
 Brat opozant
 Pinteni in foseta meziala
 Croset Ackers sau Bonwill
 Dinti stalpi secundari- pinteni supracingular C, C + PM1
 Conector principal
 Conector secundar
o Varianta 2- sisteme special
 Solidarizarea microprotezelor ultimo 2 dinti limitanti bresei cu prag
oral + lacas
 M2 hemiarcada opusa croset circular cu pinteni in foseta distal
- Clasa II (abs M1 + M2)
o Antagonist arcada scurtata- punte cu extensie distal
o Antagonist arcada integra- PPPS (dd stalpi PM1- croset divizat T cu pinteni M,
croset Bonwill hemiarcada integra, pinteni ocluzal pe dinti stalpi secundari PM1,
PM1+ PM2, conectori principali + secundari
- Edentatie T-L- solutie de elective PPS
o Varianta 1- crosete
 2 sei
 3 crosete:
 1 croset cu brat elastic divizat in T- edentatie terminal
 Orice tip de croset- edentatie laterala
 Pinteni supracingular pe C- edentatie lateral
 Dd. Stalpi secundari
 Conector principal
 Conector secundar
o Varianta 2- sisteme speciale-
 Microproteze ultimii 2 dd edentatie terminala + dd limitanti edentatie
laterala
 Capse- edentatie terminal + bara edentatie lateral
- Clasa III- punte extinsa/intinsa PPS
o Varianta 1- crosete
 1 sa
 3 crosete:
 1 croset cu brate elastic divizat in T – frontal edentatie laterala
 1 croset circular- distal lateral edentatie laterala
 1 croset Bonwill- hemiarcada opusa
 Croset continuu- fata ocluzala grup frontal
 Stahl- PM1- PM2
 Conector principal + secundar
o Varianta 2- sisteme speciale
 M3- telescopata- 2 microproteze pe dintii stalpi limitant anterior cu
capse + croset Bonwill hemiarcada opusa
- ED L-L- punti – refuza slefuirea/ contraindicatie medicala= PPS
o Varianta 1- crosete
 2 sei
 4 crosete- orice tip
 Nu necesita pintenti auxilari
 Conector principal + secundar
o Varianta 2- sisteme speciale
 Microproteze de stalpi limitanti:
 bara cu calaret
 Telescopata, culise, capse
- Clasa VI:
o Redusa- punte
o Intinsa/extinsa- PPS
 Varianta 1- crosete
 1 sa frontala
 Dinti stalpi PM1 bilateral:
o 2 crosete elastice divizate in T
o 2 crosete Bonwill sau Ackers
 Conectori principal + secundar
 Varianta 2- sisteme speciale
 Culise, capse, telescoape
 Extinderea protezei cu croset Bonwill- ultimul M
3. Prepararea lacaselor pentru pinteni ocluzali
- pe dintii posteriori, premolari si molari, implica:
o pregatirea lacaselor se realizeaza dupa ce s-a stabilit planul protezei scheletate
o planificarea lacaselor (pozitia si adancimea) se concepe pe modelul de studiu,
montat in articulator la DVO corecta
o prepararea lacaselor pentru pinteni se face pe suprafata ocluzala numai in smalt,
cu freze diamantate
o lacasele gata preparate se lustruiesc si se aplica solutii de protective pe baza de
fluor
o prepararea lacaselor in smaltul dentar este necesar pentru transmiterea corecta a
solicitarilor ocluzale in axul dintelui
- prepararea lacasurilor implica slefuirea suprafetei ocluzale in dreptul fosetei marginale (mezial si
distal) si slefuirea crestei marginale pentru a asigura grosimea necesara la jonctiunea pintenului
ocluzal cu conectorul secundar
- forma lacasului este hemisferica- permite deplasarea orizontala a pintenului in interiorul
lacasului
- pintenul are forma triunghiulara cu varful rotunjit orientat catre central suprafetei ocluzale
- Grosimea minima admisa pentru pinten, este de 1 mm
- Se verifica dupa ce a fost preparat lacasul, punand pacientul sa inchida gura in IM pe o bucata de
ceara de ocluzie ramolita
- Marimea pintenului ocluzal este data astfel:
o Lungimea este ¼ din lungimea mezio-distala a dintelui
o Latimea este de 1/3 din latimea vestibulo-orala
o Grosimea standard este de:
 1,5 mm la jonctiunea cu conectorul secundar
 1 mm la varf
- Este indicat ca adancimea preparatiei lacasului sa se verifice in IM, RC, propulsive si lateralitate
pentru a se verifica spatiul adecvat
- Lacasurile ocluzale se prepara cu freze sferice diamantate

4. Cum se stabileste axa de Insertie


- este necesar sa se identifice interferentele dentare si muco-osoase care provin din inclinarea
dintilor laterali maxilari spre vestibular si a dintilor laterali mandibulari spre lingual care pot
impiedica introducerea protezei pe campul protetic
- pot impiedica insertia protezei se identifica cu ajutorul tijei de reparaj a paralelografului
- In cazul in care inclinarea fetei proximale este mica, se slefuieste fata respectiva
- In cazul in care inclinarea este mai mare se indica acoperirea dintilor cu microproteze
- Se identifica planurile sau suprafetele de ghidare oferite de fetele proximale ale dintilor stalpi
- Sunt 2 sau mai multe suprafete vertical paralele pe dintii stalpi si au rolul de a determina axa de
insertie a protezei in edentatii intercalate
- Suprafetele de ghidaj se obtine prin slefuirea fetei proximale a dintelui stalp
- Se evidentiaza retentivitatea favorabila de pe fata vestibulara sau orala a dintilor stalpi (in zona
subecuatoriala)
- Dupa stabilirea axei de insertie, modelul este fixat in aceasta pozitie si se trece la marcarea
ecuatorului protetic
- Stabilirea locului unde se plaseaza varful bratului elastic al crosetului in zona subecuatoriala

5. Ce se transmite tehnicianului prin fisa de laborator


- grosimea sarmei pt fiecare croset in functie:
o de lungimea crosetului,
o valoarea implantarii dd stalp;
o marimea retentivitatii;
o vizibilitatea crosetului;
o tipul de edentatie
- materialul pt baza protezei:
o acrilat termopolimerizabil roz sau transparent sau combinatie;
o acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente;
o acrilat termopolimerizabil in combinative cu fibre de sticla, fibre de carbon sau
plasa metalica
- la sf probei mechetei, pacientul sa isi dea acordul in scris pt proteza definitiva, excluderea unor
viitoare litigii

6. clasificarea PPA provizorie


- cand se preconizeaza ca durata de viata a protezei va fi scurta
o pacient tanar la care nu s-a terminat cresterea maxilarelor
- cand sunt preconizate modificari ale protezei
o adaugari de dinti
o realinieri de dinti
o captusiri

7. in ce conditii se face individualizarea lingurii standard


- lingurile standard se individualizeaza atunci cand:
o la maxilar:
 in sens mezio-distal lingura nu cuprinde tuberozitatile si linia Ah frontal
nu acopera dd restanti, margini linguri nu ajunge in fundul de sac
vestibular
 in sens transversal lingura nu cuprinde crestele alveolare, tuberozitatiile
si dd restanti din regiunea lateral
o la mandibula:
 in sens mezio-distal lingura jeneaza ligamentul pterigo-mandibular,
frontal nu acopera dd restanti
 in sens transversal nu respecta directia crestelor edentate, vestibular
marginea lingurii depaseste/la distant de linia de reflexie a mucoasei iar
lingual depaseste.la distant de linia milohiodian
8. Cum se face individualizarea lingurii standard
- Remodelarea lingurilor standard metalice in zonele insufficient adaptate pe campul protetic
- Lingurile din metal pot fi adaptate marginal cu clestele crampon, largind sau ingustand jgeabul
pe anumite portiuni
- Lingurile din metale moi pot fi decupate cu foarfeca pe zonele unde se considera ca sunt lungi
- Daca lingurile sunt scurte pot fi lungite cu materiale termoplastice
- In cazul boltilor palatine adanci se completeaza lingura cu materal stents pe bolta pentru a
reduce spatiul dintre lingura si bolta.

9. culise intra si extracoronare


- culisele sunt alcatuite dintr-o Patrice si matrice
- principala caracteristica este frictiune
- pentru aplicarea culiselor se solidarizeaza cel putin 2 dinti restanti limitanti edentatiilor ce
trebuie sa aibe inaltime adecvata.
- Culisele intracoronare prezinta matricea in interiorul perimetrului microprotezei (metalice,
metalo—ceramice, metalo-acrilice)
- Culisele extracoronare prezinta fie matricea fie patricea atasata la coroana de invelis in zona
proximal ace vine in contact cu saua protezei

10. in functie de ce apreciez ocluzia stabila si instabila


- felul ocluziei se analizeaza in functie de:
o suprafete ocluzale ale dintilor
o planul de ocluzie
- ocluzia stabila este data de contacte dento dentare functionale (cuspid-fosa, tripodic) multiple,
simetrice si simultane
- ocluzia instabila este data de contacte dento-dentare nefunctionale (varf-cuspid, versant-cuspid,
versant –fosa, varf cuspid varf cuspid, in suprafata)
- rezultate in urma migrarilor dentare verticala si orizontala, abraziunea patologica si de mobilitate
dentara patologica
- modelarea suprafetelor ocluzale nefunctional la microproteze, punti, arcadele dentare artificiale
ale protezelor mobilizabile

11. avantaje si dezavantaje dinti acrilat


- avantaje:
o adaptati usor dimensiunilor sp edentat prin slefuire,
o pot fi modificati ca forma si adaptati ocluzal
o se pot relustrui
o legatura intre seile este chimica (se poate suplimenta prin retentie mecanica)
o la protezele imediate pot fi confectionati odata cu baza protezei
o cost scazut
- dezavantaje:
o Se abrazeaza,
o instabilitate cosmetica

12. Placuta palatinala cu latime redusa


- standard- latimea placutelor mucozale este proportionala cu lungimea breselor edentate
- placuta mucozala se ingusteaza pana la 1 cm pentru confortul pacientului- suficienta rezistenta mecanica
- este distantata cu 5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti
- la nivelul rafeului median, rugilor palatine, papilei incisive, torusului palatin se foliaza modelul
functional pentru a evita senzatiile dureroase ce pot aparea datorita contactului placii palatine cu aceste
formatiuni

13. Clasificarea PPA in functie de scop


- Proteze imediate
o Cand proteza va fi purtata imediat dupa extractie
o Se poarta in perioada de rezorbtie accelerata
o Se inlocuieste la scurt timp
- Proteze de tranzitie
o Cand dintii restanti se asteapta sa fie extrasi la scurt timp si inlocuiti pe proteza
- Proteze de diagnostic (proteze interimare)
o Proteza cu ajutorul careia se va stabili planul definitiv de tratament

14. Bara linguala


o este conectorul principal cel mai frecvent folosit
o situat intre parodontiul marginal si fundul de sac lingual
o procesul alveolar trebuie sa aiba o inaltime de 8-9 mm intre reperele amintite, in pozitia cea
mai inalta a planseului bucal
o este situata aproximativ 4-5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti si la 2-3 mm de
fundul de sac lingual
o bara linguala are o inaltime de 4-5 mm si o grosime de 1 mm in portiunea superioara si de 3
mm in cea inferioara
o acest conector principal este distantat de mucoasa procesului alveolar prin folierea modelului
functional
o folierea traiectului barei linguale se realizeaza diferentiat in functie de inclinarea procesului
alveolar lingual, rezilienta mucoasei si sprijinul protezei scheletate

15. Bara linguala cu croset continuu


- Cand inaltimea procesului nu permite plasarea barei linguale
- Inaltimea barei mai mica de 4 mm
- Crosetul continuu – plasat pe fata linguala a dd frontali, supracingular
- Cr. Continuu se sprijina la extremitati pe pinteni ocluzali sau incizali
- Roluri: rigidizarea barei
a. Contribuie la sprijinul parodontal
b. Asigura mentinerea indirecta
c. Stabilizaeaza proteza in sens disto-mezial
d. Solidarizeaza dd restanti

16. Particularitati/caracteristici culise


- Particularitati culise:
▪ Retentia protezelor cu sisteme de culise este similara cu cea a protezelor cu sisteme
de capse;
▪ Necesita ca si sistemele de capse un nr mai mare de dd restanti;
▪ Culisele duble sunt indicate pe dd cu inaltime mare si cu aspect globulos;
▪ Cea mai mare frictiune se obtine cand matricea culisei este metalica;
▪ Cu cat inaltimea sist este mai mare => frictiune ↑ si retentia protezei ↑;
▪ Este bine ca matricea din plastic sa fie introdusa intr-un lacas al scheletului metalic;
▪ Inconvenientul matricei din plastic este uzura prin imbatranirea materialului;
▪ Cand inaltimea culisei este scazuta se mareste frictiunea prin forma acesteia (coada
de randunica)

17. DVO supradimensionat si subdimensionat


o supradimensionarea
▪ spatiul de inocluzie fiziologica este micsorata
▪ destinderea buzelor (pacientul nu le apropie)
▪ santurile pericomisurale intinse
▪ aspect facial crispat
o subdimensionarea
▪ spatiul de inocluzie fiziologica este marit
▪ infundarea buzelor
▪ santuri pericomisurale accentuate
▪ aspect facial imbatranit

18. Dezinfectia amprentei


- Hipoclorit de sodium 1%
- Glutaraldehida 2%- prin imersia amprentei in solutie sau pulverizarea solutiei pe suprafata amprentei si
introducerea intro punga de plastic inchisa ermetic. Timpul de lucru este de 10 minute
- Alte solutii deinfectant: compusi clorurati, combinatii glutaraldehida-fenol, combinative alcool-fenol

19. Ce sau cum controlezi sablonul de ocluzie pe model


- Baza sabloanelor/soclurile modelelor nu trebuie sa se atinga
- Sabloanele trebuie sa fie intim adaptate la modele
- Sabloanele trebuie sa prezinte stabilitate pe modele, in cazul edentatiilor cls III extinsa, cls. II, sablonul
trebuie sa fie extins pe hemiarcada integra opusa, prezinte crosete pentru stabilizare
- Bordurile de ceara nu trebuie sa fie montate pe tuberozitati si/sau tuberculul piriform

20. Ce date se transforma in laborator prin intermediul modelelor


- folierea torusului si zonele ce trebuie despovarate
- tipul si modul de plasare al crosetelor de sarma
- alegerea pozitiei si felului crosetelor trebuie sa se tina seama de mai multe criteria:
o nr minim de dd pe care se poate ancora favorabil o PPA =2
o linia crosetelor sa treaca prin mijlocul bazei sau cat mai aproape de el, plasarea liniei crosetelor la
periferia PP are ca rezultat bascularea
o se pun daca se poate 3, 4 crosete daca se poate, dar nici sa nu se exagereze pt a nu avea probleme
cu insetia/ dezinsertia protezei
o retentivitatile dentare trebuie utilizate pt ca forta de retentie a crosetelor sa asigure M, dar nu mai
mare decat valoarea parodontala a dd stalp
o in reg frontala se aleg crosete cat mai putin vizibile in timpul functiilor ADM

21. Ce sunt planurile de ghidare


- Planurile de ghidare sunt 2 sau mai multe suprafete axiale ale dd stalpi care au rolul de a determina axa de
insertie a protezei in edentatiile intercalate
- In mod natural planurile de ghidare se gasesc pe dd stalpi pe fetele proximale care privesc spre edentatie,
dar in general este necesara prepararea acestor suprafete pentru a se obtine paralelismul lor
- Prepararea suprafetelor de ghidare:
o Se realiz cu o freza diamantata cilíndrica
o Lungimea verticala a preparatiei 3 mm
o Se realizeaza la distanta de marginea gingivala
o Adancimea preparatiei – 0,5 mm in smalt