Sunteți pe pagina 1din 4
Anglicism

Anglicism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Anglicismul este un cuvânt sau expresie din engleza britanică, dar mai ales din engleza americană pătruns(ă) într-o altă limbă și

neintegrat(ă) în aceasta. [1] [2]

includerea lor lenei sau snobismului importatorilor". Mondializarea limbii engleze (mai ales americane) s-a produs brusc. Forța de

cercetare științifică, amploarea fondurilor destinate cercetărilor în SUA, lipsa de prejudecăți (nu contează ierarhia administrativă, ci

rezultatele), capacitățile internaționale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit să neglijeze, dacă era cazul, chiar Anglia) sunt

cauzele clare ale acestei fenomen. Terminologia științifică română este adesea în suferință din cauza acestor neologisme rău

concepute. Astfel, în domeniul comerțului, economiei, administrației, dar mai ales al informaticii, numărul termenilor împrumutați

din limba engleză este din ce în ce mai mare. Renumitul lingvist român Mioara Avram, scria că „anglicismul este un tip de străinism

sau xenism, care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate și/sau inutile și este definit ca: unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci și

formant, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere (inclusiv de punctuație)

de origine engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu doar din cea britanică”. [3]

Terminologia românească din medicină, biologie etc. s-a format în secolul al XIX-lea, în cea mai mare măsură, din cea franceză.

Chiar în prezent, deși a pierdut mult din circulația internațională, franceza reprezintă o sursă sigură de neologisme, deoarece acestea

se adaptează cu ușurință la mediul lingvistic românesc. Găsirea termenului român echivalent celui englez este mult mai dificilă decât

în cazul francezei, iar în cazul anglicismelor cu circulație internațională este imposibilă sau chiar inutilă. Fenomenul de abandonare a

direcției firești de evoluție a terminologiei românești și de lansare a unor neologisme direct din limba engleză a devenit în prezent o

realitate supărătoare. Limba engleză are o dublă origine, saxonă și romanică (de sursă franceză), termenii englezi de origine romanică

putând fi ușor integrați în limba română. Cei de origine saxonă sunt adesea imposibil de integrat, din cauza proprietății unor termeni

englezi de a exprima concentrat ceea ce în alte limbi, inclusiv în română, ar corespunde unei propoziții întregi. Soluția ideală nu poat

fi decât crearea unor neologisme integrate în terminologia științifică internațională, deziderat posibil îndeosebi prin "torturarea" în

continuare a tezaurului greco-latin. [4] Un alt cercetător francez, Henri Laborit (1914-1995), susținea că: "Limbajul științific aparține

celui care descoperă. Nu este numai just, dar și indispensabil ca paternitatea vocabularului să revină celui care își asumă paternitatea

descoperirii". [5]

În general utilizarea exagerată a anglicismelor nu se recomandă, deoarece ea poate conduce în timp la „degradarea” limbii. Astfel, în

cazul existenței unui termen român corespunzător se poate renunța complet la anglicism. Atunci însă când nu există (încă) nici o

corespondență/traducere încetățenită a unui cuvânt englez în limba română se mai poate încerca inventarea unui nou cuvânt

românesc; accepția largă a noului cuvânt este însăun proces complex și de lungă durată.

Cuprins

Exemple de anglicisme în română Terminologia economico-financiară Mijloacele de transport Terminologia internațională a turismului Terminologia informaticii Domeniul artistic Termeni care desemnează sporturi

Numele de profesii Terminologia modei Sfera gastronomiei Termeni din domeniul învățământului și cercetării

Note

Bibliografie

Vezi și

Legături externe

Exemple de anglicisme în română

Terminologia economico-financiară

Este supusă asaltului anglicismelor în contextul relațiilor cu instituții internaționale. Termeni ca „rating”, „clasare”, „card”, „duty

free”, „teleshoping”, „broker”, „dealer”, „leasing” au fost deja asimilați în virtutea avantajelor pe care le prezintă, fiind frecvent

utilizați în presă. Presa de largă circulație vehiculează însă în plus și un mare număr de termeni economici de strictă specialitate care,

în absența oricăror explicații, creează de cele mai multe ori un jargon inaccesibil nespecialiștilor: „credit de tip revolving”,

„operațiuni de factoring”, „piața futures”, „investiții greenfield”, „servicii de buy back”, „magazine de tip do it yourself”, „depozite

de tip cash and carry”.

Mijloacele de transport

„Un show car creat de designeri pentru a trezi interesul în legătură cu viitorul break al mărcii”, „drive test”, „rent a car”, „show

room”, „snowmobil” (vehicol special pentru zone înzăpezite), „un VW Passat full options”, „GPS” (sistem de navigație/ghidare pe

drum și în timpul cel mai scurt), „un SUV” (Sports and Utility ehicle),V „abilități off-road” (pentru deplasare pe teren accidentat).

Terminologia internațională a turismului

„Pachete de servicii all inclusive”, „oferte low budget”, „acțiuni de promovare de tip road show și de tip work show”, „beach-baruri”,

„companii aeriene low cost”

Terminologia informaticii

Aflată în plină expansiune, menționăm: „eGovernment”, „e-book”, „ePayment”, „e-insurance”, „e-culture”, „e-mail”, „chat”, „sistem

hotline pentru reparații non-stop”, „call center pentru posesori de carduri”, „software educațional”, „servicii IT”, „PC”, „screen

saver”, „hacker”, „spam”, „hard disc”, „browser”, „click”, „notebook”, „wireless Internet”, „laptop”, „desktop”, „smart card”,

„nickname”, „provideri de internet”, „operatorii hub-urilor”, „amatori de file sharing” (schimb de programe și fișiere, eventual

ilegal).

Domeniul artistic

Pot fi menționate ca exemple de anglicisme: „cover” (preluare a unui cântec într-o nouă interpretare), „evergreen” (șlagăr nemuritor),

„blockbuster” (film de succes), „road mover”, „sitcom”, „soap opera”, „docudrama” (genuri de filme), „stand up comedy” (spectacol

improvizat sub formă de dialog între doi actori și public), „reality show” (genuri de spectacole).

Termeni care desemnează sporturi

Recent introduse la noi sunt: „skateboard”, „snowboard”, „windsurfing”, „jet ski”, „snooker” (un fel de biliard), „curling”.

Numele de profesii

Cu circulație internațională amintim: „account planner”, „PR account manager”, „senior advertising sales”, „babysitter”,

„merchandiser”, „tour operator”, „tour manager”, „make up artist”, „developer”, „promoter”, „publisher”.

Terminologia modei

Reținem: „fashion”, „T-shirt”, „top”, „body”, „business/office”, „design”, „piercing”, „tatoo”, „body painting” (pictură direct pe

corp), „fan club” (grup organizat ai cărui membri admiră aceeași persoană), „grill” (grătar), „roll-on” (recipient de uz

cosmetic/medical cu bilă), „stripper” (persoană care câștigă bani făcând striptease), „high-life” (elită), „party” (petrecere).

Sfera gastronomiei

Semnalăm: „fast food”, „ice tea”, „chips”, „hamburger”, „cheese burger”, „snacks”, „hotdog”, „milkshake”, „juice”, „home delivery

food” (mâncare livrată la domiciliu).

Termeni din domeniul învățământului și cercetării

„Curriculum” (programă școlară pentru o anumită disciplină), „curriculum vitae”, „grant” (sumă de bani nerambursabilă acordată

unui cercetător individual sau unei echipe de cercetare, într-o perioadă de timp determinată, în sprijinul unei activități de cercetare

științifică), „master” (studii aprofundate).

Note

1. ^ Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Academiei, 1975.

2. ^ Florin Marcu, Maneca Constant,Dicționar de neologisme, ediția a III-a, București, Editura Academiei, 1978.

3. ^ Mioara Avram. Anglicismele în limba română actuală, București, Editura Academiei, 1997

4. ^ Valeriu Rusu. Dicționar medical, Ediția a IV-a. Editura Medicală 2010

5. ^ Henri Laborit. Colloque de terminologie médicale, Masson, Paris, 1976

Bibliografie

Mioara Avram. Anglicismele în limba românăactuală, București, Editura Academiei. 1997de terminologie médicale , Masson, Paris, 1976 Bibliografie Georgeta Ciobanu. Anglicisme în limba română, Timișoara,

Georgeta Ciobanu. Anglicisme în limba română, Timișoara, 1996.limba românăactuală, București, Editura Academiei. 1997 Ana Sanduloviciu. Prezența/Locul anglicismelor în

Florian Marcu. Marele Dicționar de neologisme, București, 2002.lă „A. Philippide” (Iași, 25–27 septembrie 2008). Florica Dimitrescu. Dicționar de cuvinte recente, ediția a

Florica Dimitrescu. Dicționar de cuvinte recente, ediția a doua, București, 1997.Marcu. Marele Dicționar de neologisme, București, 2002. Nicolae Corlăteanu. Încadrarea lingvistică în

Nicolae Corlăteanu. Încadrarea lingvistică în realitățile europene, Chișinău, 2001.de cuvinte recente, ediția a doua, București, 1997. Albina Dumbrăveanu, Ion Dumbrăveanu. Considerente privind

Albina Dumbrăveanu, Ion Dumbrăveanu. Considerente privind expansiunea și utilizarea unor anglicisme în limba română // „Limba Română”, nr. 1, Chișinău, 1999.lingvistică în realitățile europene, Chișinău, 2001. Valeria Guțu Romalo. Aspecte ale evoluției limbii române,

Valeria Guțu Romalo. Aspecte ale evoluției limbii române, București, Humanitas Educațional, 2005română // „Limba Română”, nr. 1, Chișinău, 1999. Ștefania Isaac, Dezvoltarea competențelor comunicative vs.

Ștefania Isaac, Dezvoltarea competențelor comunicative vs. Anglicismele recente în limba română. Monografie,Chișinău, 2004.limbii române, București, Humanitas Educațional, 2005 Sextil Pușcariu. Limba română. I. Privire generală,

Sextil Pușcariu. Limba română. I. Privire generală, București, 1976.recente în limba română. Monografie,Chișinău, 2004. Adriana Stoichițoiu-Ichim. Vocabularul limbii romane

Adriana Stoichițoiu-Ichim. Vocabularul limbii romane actuale: dinamică, influență, creativitate, Editura All, Bucuresti,română. Monografie,Chișinău, 2004. Sextil Pușcariu. Limba română. I. Privire generală, București, 1976. 2007.

2007.

Vezi și

Vezi și Anglicizare Legături externe Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anglicism&oldid=1103498

Legături externe

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 1 martie 2017, ora 17:03.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.