Sunteți pe pagina 1din 4
Snob

Snob

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Snobismul este o atitudine prin care o persoană sau un grup de persoane caută să pară deasupra celorlalți. Dorind să arate că aparțin

unei elite, snobii, în loc să se poarte natural, încearcă să imite purtările și limbajul unei categorii de oameni care li se pare lor

superioară. Simultan snobii îi disprețuiesc pe inșii care nu fac parte din categoriile socotite superioare, inși care, prin urmare, li se par

lor inferiori [1] .

Această forma de mimetism social, definită inițial de cătreWilliam Makepeace Thackeray, a fost analizată desociologi ca americanul

Thorstein Veblen sau germanul Norbert Elias. Cuvântul snob a intrat în limbajul curent în 1848, când a apărut vestita carte satirică

Cartea snobilora lui Thackeray, de fapt un compendiu al articolelor sale din revista satirică Punch, echivalentul anglofon alMoftului

Român la care colaboraIon Luca Caragiale.

Cuprins

Etimologia

Exemple de snobism în România Înainte de 1945 Anii comunismului Anii post-comuniști

Exemple de snobism în alte țări Belgia

Note

Bibliografie

Vezi și

Legături externe

Etimologia

Cuvântul snob este de origine britanică, dar etimologia sa este controversată. Marele Oxford English Dictionary scrie că snab, cu a,

apare într-un document scoțian din 1781, însemnând atunci « ucenic cizmar » [2] . Dar nu se știe cum, de la snab, câteodată scris snob,

s-a ajuns la semnificația pe care a căpătat-o cuvântul snob în Marea Britanie cincizeci de ani mai târziu, mai ales că în această insulă

și perioadă, niciun ucenic cizmar nu a ajuns șef de stat. Explicația cea mai frecventă, dar care nu este unanim acceptată, se referă la

un jargon « miștocar » al studenților de la « Eton College » și de la universitatea din Cambridge, pe atunci în majoritate aristocrați,

prin care aceștia desemnau un coleg de origine burgheză, care se dă mare și încearcă să pară și el aristocrat [3] . Cuvântul snobs era

atunci opus cuvântuluinobs, desemnând pe copiii din « nobility » (nobilime), snob provenind nu dinsnab ci din latina sine nobilitate

(ne-nobil) [4] .

Exemple de snobism în România

Înainte de 1945

În operele sale [6] , Ion Luca Caragiale face portretul mai multor personaje de snobi

care imită fie marea burghezie, fie cultura unei țări străine. Unele dintre aceste

francofilie descris de Caragiale, existase un snobism filelenic datorat prezenței și

influenței Fanarioților, snobism care mai apare încă la unele din personajele sale,

precum și în multe dintre patronimele și prenumele lor. Pe lângă aceste snobisme ale

căror adepți privesc spre străinătate, cel naționalist apare și el, printre « Latiniștii »

care încearcă să șteargă lexicul ne-latin din limba română, folosind cuvinte artificial

formate ca amic sau amor, printre « Moftangii », cu Rromânul și Rromânca, sau

printre oamenii care își atribuie origini cât mai posibil « neaoș românești » mergând

până a își schimba numele insuficient românesc. O formă mai rară de snobism literar

apare la oraș în anii antebelici, în jurul romanului « Maitreyi » de Mircea Eliade:

moda este, un timp, să fii indianist. Altă variantă a snobismului antebelic este

Thackeray : Autoportrait
Thackeray : Autoportrait

Anii comunismului

În perioada comunistă (1945-1989) snobismul ia forme noi, semnalate, mai timid desigur, în spectacolele lui Toma Caragiu. Snobul

comunist nu mai este atras de occident, nici de naționalism, nici de civilizația indiană ; el se mândrește cu origini sociale sănătoase

(adică din proletariat), este inițial cel mai bun cunoscător al Uniunii sovietice, face eforturi pentru a cunoaște și folosi limba și

literatura rusă, iar ulterior (după1960) se mândrește cu relațiile sale în sferele conducătoare ale Partidului și cu privilegiile la care are

acces (case de odihnă, bilete de concediu, posibilitatea de a călători peste hotare, acces la valută, medic la spitalul Elias ș.a.m.d.).

Snobul comunist se recunoaște prin folosirea limbajului proletcultist, prin preferința sa pentru realismul socialist în artă, iar în

Moldova sovietică prin folosirea unei « limbi moldovenești » formată dintr-un amestec între limba rusă și graiul moldovenesc al

limbii române [8] (cei mai snobi folosind excluziv limba rusă).

Anii post-comuniști

Imediat după 1989, snobismul dezbracă formele din anii comunismului și revine la cele anterioare, la care se adaugă altele noi:

snobismul revoluționar : fiecare încearcă să demonstreze că a participat, de partea câștigătoare desigur, la evenimentele din decembrie 1989, că mai înainte de acestea nu s-a dat niciodată cu regimul Ceaușescu , ba chiar a rezistat, și că a avut dintotdeauna valorile exprimate de ulCeaușescu, ba chiar a rezistat, și că a avut dintotdeaunavalorile exprimate de autori caGabriel Liiceanu, Andrei Pleșu sau Octavian Paler, reputați feriți de orice contact cu «Organele de Partid și de Stat» ;

snobismul lingvistic, exprimat în diferite moduri:de orice contact cu « Organele de Partid și de Sta t » ; jargoanele voluntar

jargoanele voluntar complexificate până a deveni ininteligibile, ale anumitor filozofi sau experți din diferite domenii ; orfilozofi sau experți din diferite domenii ;

limbajele agramate care nu mai integrează cuvintele noi sau străine (cum limba română a integrat de exemplu meci , șine , tramvai sau picamăr ) mlimba română a integrat de exemplu meci, șine, tramvai sau picamăr) ci le împrumută în felul limbilor tribale fără tradiție scrisă (cum este cazul cu

majoritatea termenilor moderni legați de comerț, informatică și modă)

below to download the filescare, fără snobism, s-ar traduce în română prin :Clichează pe legătura de mai jos

pentru a transfera fișierelese traduce în mod snob, utilizândanglicisme, prin: Click pe linkul de mai jos pentru a

downloada filele. În domeniul comercial, snobismul produce fraze ca aceasta În:

România Fashion și Fitness Week, organizat de divizia de fashion din Holding Collections: veți găsi în Magazinul online de confecții, cele mai noi tendințe în: Îmbrăcăminte fitness, Haine fashion, Haine Femei, Haine Damă, Gravide, Îmbrăcăminte copii, Promoții, Rochii, Bluze, Produse Noi cu look Fashion și Style, iar pe Site-ul nostru veți putea consulta rubricile: Zona Beauty · Lifestyle și Artă · People și Celebrități.Astfel de limbaje izvorăsc din

convingerea că denumirile românești fac parte dintr-oFostlimbă arhaică și demodată [10] .

tendința generală dinRomânia de a alege denumiri străine în dauna celor românești existente, conform celor trei exemple România de a alege denumiri străine în dauna celor românești existente, conform celor trei exemple următoare:

[9] . Astfel, fraza engleză :Click on the link

curând va avea loc festivalul

engleză : Click on the link curând va avea loc festivalul înregistrarea oficială de către autoritățile

înregistrarea oficială de către autoritățile din România a denumirilor toponimice străine în dauna celor române, cum este cazuleuroregiunii DCMT([3]) înregistrată oficial DKMT ([4], [5], [6]) sau rezervațiilor

naturale înregistrate oficialAlah Bair și Allah Bair - Capidava(de la denumirea turcăAllah Bayir tepe, denumirea română fiind Dealul Popii),Korum Tarla (denumire turcă, denumirea română fiind Ogorul adăpostit), sau MovilaSisitak (denumire maghiară, forma română fiind Șișitac);

adoptarea de către MAE în limba română, uneori denunțată de studenții africani, a formelor franceze ale denumirilor africane, în dauna denumirilor românești, ca și cum țările respective ar mai aparține încă fostei puteri coloniale: Côte d'Ivoire în loc de Coasta de Fildeș, Djbouti în loc de Gibuti, Ouarzazate sau Ouagadougou în loc de Warzazat sau Wagadugu;(denumire maghiară, forma română fiind Șișitac); adoptarea pe hărțile pentru călători al e Taromului e

adoptarea pe hărțile pentru călători ale Taromului e denumirilor locale ale orașelor, cu o excepție notabilă: eTaromului e denumirilor locale ale orașelor, cu o excepție notabilă:

capitala republicii Moldovacare sub pretext că prefixul IATA este "KIS", apare cu denumirea rusăKishinev în loc de Chișinău [11] ; același fenomen există în incintaaeroportului „Henri Coandăunde călătorul român deja înregistrat care nu cunoaște diferența dintre termenii englezeștichecking și boarding, și vede checking closed (dar în nici-un caz nu: „înregistrarea terminată") crede că i se închide ambarcarea și aleargă disperat prin aerogară sub privirea ironică a salariaților acesteia.

aerogară sub privirea ironică a salariaților acesteia. tendința generală din Republica Moldova de a prefera

tendința generală dinRepublica Moldovade a prefera calcurile lingvistice rusești în dauna expresiilor românești/"moldovenești" corecte, de exemplu prin folosirea verbelor "a dovedi" pentru "a reuși" sau "a atârna" pentru "a depinde" [12] ; acest fenomen se datorează faptului că în acest stat,limba de comunicare interetnicănu este limba de stat, ci limba rusă [13] .

Exemple de snobism în alte țări

În toate epocile și țările există un snobism economic, exprimat prin etalajul avuțiilor materiale și al poziției sociale sau prin disprețul

[14] .

manifestat față de persoanele al căror scop nu este acumularea acestor avuții și poziții

Belgia

În Belgia flamandă, unele persoane cu venituri modeste sau medii, cetățeni obișnuiți, cheltuiesc sume enorme pentru a părea sportivi

profesioniști în ochii celorlalți cicliști (folosirea acestui mod de transport fiind înlesnită în această țară de lipsa de relief și de

numeroasele alei rezervate bicicliștilor). Deși terenul nu prezintă nicio dificultate, achiziționează biciclete din materiale ultra-ușoare

și rezistente, costume de biciclist, căști, ochelari, toate neapărat de la firme recunoscute, participă la tot felul de manifestări legate de

acest sport, inclusiv competiții locale la care se achită taxe foarte mari de participare.

Note

1.

^ Aceasta este definiția cuvântuluisnob în Chambers Dictionary.

2.

3.

4.

5.

^ Rezumat după Cristian Teodorescu pe [1] (http://voxpublica.realitatea.net/teodorescu/)și după Ion Cepleanu,O mică istorie a snobismului în România, eseu, E.V.F., București, 2001

6.

^ Ion Luca Caragiale, Opere complete, ed. Minerva, București 1971

7.

^ Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, București 1992

8.

9.

^ Cristian Tudor Popescu, Copiii fiarei, București 1998,ISBN 973-683-090-X.

10.

11.

^ Revista "Profile Tarom" nr.3, 1997, pp.17-18

12.

13.

^ Legea parlamentului Republicii Moldova nr.3465-XI (art 18) și hotarîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la măsurile de asigurare a dezvoltării culturii naționale ruse în republică nr.336 din 09.07.91.

14.

^ franceză {{{1}}} Jean-Pierre Arthur-Bernard,Les Deux Paris : les représentations de Paris dans la seconde moitié du XIXe siècle, editura Champ Vallon, Paris 2001, 294 p.,ISBN 9782876733145.

Bibliografie

roro en fr fr fr fr ro fr fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului

roro en fr fr fr fr ro fr fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

enro ro fr fr fr fr ro fr fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

frro ro en fr fr fr ro fr fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

frro ro en fr fr fr ro fr fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

frro ro en fr fr fr ro fr fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

frro ro en fr fr fr ro fr fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

roro ro en fr fr fr fr fr fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

frro ro en fr fr fr fr ro fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

frro ro en fr fr fr fr ro fr ro en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

roro ro en fr fr fr fr ro fr fr en Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

enro ro en fr fr fr fr ro fr fr ro Frederic Rouvillois, Istoria snobismului ,

Frederic Rouvillois,Istoria snobismului, ed. Nemira, BucureștiISBN 978-606-579-024-7

Ion Luca Caragiale, Opere complete, ed. Minerva, București 1971

Joseph Epstein,Snobbery: The American Version

Philippe Jullian,Dictionnaire du snobisme, prefață de Ghislain de Diesbach, ed. Bartillat, 2006

Jean-Noël Liaut,Petit Dictionnaire du snobisme contemporain, Payot, 2006

Nancy Mitford, Voyages et snobismes, Stock, 1964

Philippe du Puy de Clinchamps,Le Snobisme, PUF, 1966

Frederic Rouvillois,Histoire du Snobisme, Flammarion, 2008 ISBN|978-2081205420

William Makepeace Thackeray, Le Livre des snobs, GF Littérature, 1992

Petre Țuțea, 322 de vorbe memorabile, București, Editura Humanitas, 1997,ISBN 973-28-0630-3

Thorstein Veblen, The Theory of the Leisure Class, 1899

Vezi și

Legături externe

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 9 martie 2018, ora 18:22.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.