1.6.

MECANISMELE DE ACTIONARE ALE SISTEMELOR DE

FRANARE.

1.6.1.ACTIONAREA MECANICA A FRANELOR.

In prezent actionarea mecanica este pe cale de disparitie la la franele de serviciu datorita
urmatoarelor dezavantaje principale:
- dificultatea asigurarii franarii concomitente a tuturor rotilor;
- dificultatea realizarii distributiei dorite a fortelor de franare pe puntile automobilului;
- necesitatea unor reglaje frecvente;
- randamentul scazut datorita numarului mare de articulatii care in general nu se ung in
exploatare.
Datorita acestor dezavantaje actionarea mecanica este limitata numai la franele de
stationare sau de siguranta.

1.6.2.ACTIONAREA HIDRAULICA A FRANELOR.

Actionarea hidraulica a franelor este in prezent cea mai raspindita la automobile.
Avantajele principale ale actionarii hidraulice a franelor sunt:
- franarea concomitenta a tuturor rotilor;
- repartizarea dorita a eforturilor de franare intre punti cat si intre saboti se realizeaza foarte
usor;
- randament ridicat datorita in special rigiditatii mari a mecanismului de actionare ;
- timp redus la intrare in actiune;
- constructia simpla si intretinere usoara.
Dintre dezavantajele actionarii hidraulice se pot enumera:
- imposibilitatea realizarii unui raport de tensiune ridicat;
- scoaterea din functiune a integului sistem de franare in cazul spargerii unei conducte (la
sistemul cu un singur circuit)
- patrunderea aerului (care este comprimat ) in instalatie duce la marirea cursei pedalei si
reduce foarte mult eficienta franarii;
La actionarea hidraulica efortul de la pedala la frane se transmite printr-o coloana de lichid,
aflat in conducte care este practic imposibil.
 In fig 1.17. se prezinta schemele actionarii hidraulice la care folosim un singur circuit
pentru ambele punti (fig 1.17.a) si in cazul a doua citrcuite (fig.1.17.b).

Fig 1.17. Schemele de principiu ale actionari hidraulice cu unul sau doua circuite de
franare.
Actionarea hidraulica cuprinde urmatoarele elementa principale : pompa centrala 1
actionata cu pedala 2, pompele receptoare 5 si 6 si conductele de legatura 3 si 4.
La apasarea pedalei de frana se transmite o presiune egala la toate pompele receptoare in
efortul de actionare a franelor propriu zise vor depinde de diametrul pistoanelor.
In continuare vom analiza partile componente ale actionarii hidraulice.
1.Pompa centrala sau cilindru principal constitue elementul de comanda al actionarii
hidraulice.
Pompa centrala trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : intrarea rapida in functiune a
sistemului de franare; de franarea rapida excluderea posibilitatilor de patrundere a cercului in
instalatie si prevenire, pierderilor de lichid.
Pompa centrala, destinata sistemului de franare cu un singur circuit se compune din doua
parti principale: principiul propriu zis si reversul de lichid.
 In cazul sistemelor de franare cu doua circuite independente se utilizeaza fie doua pompe
centrale dispuse alaturi si actionate de catre o singura pedala de frana, fie doua pompe centrale cu
dispunere axiala cuprinse intr-un singur corp comun. Pompele centrale in tandem se folosesc pe o
scara mult mai mare decit cele dispuse alaturi.

Fig 1.18.Costructia pompei centrale a sistemului de franare cu un singur cicuit.

1- dop; 2- reflector; 3- orificiu; 4- supapa de retinere; 5- supapa de evacuare; 6- arc; 7- arc; 8- garnitura;
9- piston; 10- tija; 11- cavitate; 12- orificiu principal de alunecare; 13- cavitatea cilindrului; 14-
rezervorul de lichid; 15- orificiul de compensare; 16- cilindru propriu-zis; 17- arc lamelar; 18-
garnitura secundara.
2.Pompele receptoare .
 Pot fi de tipul cu doua pistoane (fig 1.19.a) sau cu un singur piston (fig 1.19.b). In unele
cazuri cilindrul de lucru poate fi in trepte, adica pistoanele sunt cu diametre diferite, pentru a obtine
presiuni specifice, intre garniturile de frictiune si tambur, egal pentru cei doi saboti. Dupa locul de
dispunere pompele receptoare pot fi interioare (in roata) si exterioare. Ultima solutie se utilizeaza
cind sunt necesare forte mai mari de actionare, iar pompa receptoare nu se poate amplasa in
interiorul rotii datorita spatiului limitat.

Fig.1.19.Tipuri constructive de pompe receptoare .

1 – garnitura din caciuc; 2- arc; 3- corp pompa; 4- pastile; 5- pistoane; 6,7- racord;
8- capac.
In general la autoturisme diametrele cilindrilor receptori la franele rotilor din fata sunt cu
30-40 % mai mari, decat la franele rotilor din spate pentru a tine seama de incarcarile dinamice ale
puntilor in timpul franarii.
3.Conductele de legature.
Se deosebesc doua tipuri de conducte de legatura: - rigide si elastice.
Conductele rigide sunt confectionate din otel, alama sau cupru. Cele mai utilizate sunt
conductele din hotel, mai usoare si mai rezistente, la care suprafata interioara este acoperita cu
cupru, iar suprafata exterioara are o acoperire anticoroziva. Conductele rigide alcatuiesc partea
principala a circuitului de franare.
Conductele elastice se utilizeaza la asamblarea cu conductele rigide a pieselor care se
deplaseaza in raport cu cadrul. Ele se compun dintr-o parte interioara din cauciuc, su forma
tubulara invelita cu doua straturi de panza din bumbac impregnata cu cauciuc si cu un strat exterior
protector din cauciuc.
4.Lichidul de frana.
Lichidul de frana utilizat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba o vascozitate mica;
 - sa nu produca coroziune pieselor;
- sa aiba proprietati de curgere;
- sa aiba punctul de fierber cat mai ridicat.
Pentru satisfacerea acestor cerinte lichidele de frana sunt amestucuri formale dintr-un
solvent, putin vascos si relativ volatil si o substanta onctoasă.

1.6.3.Actionarea hidraulica cu servo mecanism.

In functie de masa de energie utilizata se deosebesc urmatoarele tipuri de mecanisme:
- servomecanism cu depresiuni care utilizeaza energia dependenta creata in colectorul de
admisie al motorului cu aprinder prin scanteie sau de o pompa de vacuum antrenata de
volumul atmosferic a autoturismului;
- servomecanismul pneumatic care utilizeaza energia aerului comprimat debitat de un
compresor antrenat de motorul automobilului.
- servomecanismul hidraulic care utilizeaza energia hidraulica generat de o pompa antrenata
de motorul autovehiculului.

1.6.4.Actionarea hidraulica cu servomecanism vacuumatic.

In fig1.20. se prezinta diverse solutii de mecanisme de actionare hidraulice cu
servomecanism vacuumatic. Se deosebesc servomecanismele cu actionare directa de la pedala,
cadn servomecanismul formeaza cu pompa centrala un ansamblu comun (Fig. 1.20.b si c) si
servomecanisme cu actionare indirecta prin pornirea deschisa de pompa centrala care este o
constructie separata.
 Fig1.20. Tipuri de sisteme hidraulica cu servomecanim vacuumatic.
Din analiza solutiilor prezentate rezolvata ca servomecanismul poate actiona asupra
ambelor circuite, cand acestea nu sunt independente(Fig. 1.20.a si b), separat pe fiecare circuit
(Fig.1.20.c) sau numai asupra circuitelor franelor din fata (Fig.1.20.,d).
In fig 1.21. se prezinta o sectiune prin ansamblu servomecanism pompa centrala utilizat la
autoturisme cu circuit dublu.
Tinand seama de faptul ca depresiunea din colectorul de admisie depinde de regimul de
functionare al motorului pentru a realiza o depresiune mai uniforma, in unele cazuri intre colectare
si servomecanism se introduce in rezervorul de vacuum.
Servomecanisuml cacuumatic se pot utiliza numai la automobilele echipate cu motoare cu
aprindere pri scanteie.
 Fig.1.21. Constuctia ansamblului servomecanismului vacuumatic,pompa centrala.
1 cilindru pompa centrala, 2 orificiu pentru racord circuit frane spate,3 orificiu pentru racord cu rezervorul
frana spate,4 arc,5 orificiul pentru racord cu servofrana din spate,6 arc,7 garnitura flotanta, 8 surub, 9 port garnitura
flotanta,10 garnitura de etansare,11 garnitura flotanta, 12 portgarnitura flotanta spate, 13 garnitura de etansare,14
piston, 15 garnitura din fata cu etansare, 16 orificiu pentru racord cu colector de admisiune, 17 tija piston, 18 camera
anterioara, 19 canal, 20 corp reactie,21 bucsa de centrare a garnituri, 22 garnitura, 23 rondela garnitura, 24 rondela
arc, 25 elemente filtrate, 26 tija de comanda, 27 burduf de etansare, 28 arc de reper al garniturii, 29 arc de reper
capul supapa, 30 rondela, 31 garnitura de etansitate, 32 garnitura, 33 canal, 34 camera posterioara, 35 disc de
reactie, 36 diafragma, 37 piston, 38 corp servomecanic, 39 arc de reper, 40 reglaje, 41 bucsa de ghidare.
 1.6.5.ACTIONAREA HIDRAULICA CU SERVOMECANISM PNEUMATIC
Servomecanismele vacuumatice nu pot dezvolta forte mari si de aceea la automobilele cu
sarcina utila mare se folosesc servomotoare care utilizeaza energia aerului comprimat.
Servomecanismele pneumatice se utilizeaza mai ales la autocamioanele si autobuzele care
sunt prevazute cu o sursa de aer comprimatfie pentru franarea remorcilor fie pentru deschidera
usilor, etc.Servomecanismele pneumatice pot fi de tipul cu actionare directa sau indirecta.
Fig.1.22.Constructia servomecanismelor hidropneumatice.
1 reductie pentru legatura cu pompa centrala, 2 cilindru principal, 3 piston cilindru principal, 4 arc, 5 cap

supapa de retinere, 6 supapa de retinere si refulare, 7 reductie pentru legatura cu cilindru receptor, 8 surub ventil
pentru scos aer, 9 conducta de legatura cu cilindru de aer, 10 dispozitiv de etansare, 11 contrapiulita, 12 dop de
etansare, 13 arc, 14 supapa de admisie a aerului, 15 reductie pentru conducta de aer, 16 piston de comanda a supapei
de admisie a aerului, 17 arc, 18 corp mecanism de con supapa, 19 piston de comanda hidraulica, 20 reductie, 21
garnituri, 22 surub ventil pentru scos aer, 23 canal de intrare si iesire a aerului in spate pistonului, 24 canal de iesire
a lichidului, 25 corp cilindric a aerului, 26 arc, 27 tija de comanda a pistonului, 28 piston cilindru de aer, 29
garnitura, 30 reductie, 31 capac cilindru, 32 corp mecanic de deschis, 33 camera de legatura cu cilindru principal,34
filtru de aer.

1.6.6.ACTIONAREA PNEUMATICA
Actionarea pneumatica utilizeaza pentru franarea energiei aerului comprimat. Ea se
intrebuinteaza la autocamioanele grele, la cele cu remorci, precum si la autobuze unde forta de
franare trebuie sa fie mare.
 In cazul actionarii pnematice forta conducatorului este folosita numai pentru a comanda
intrarea in functiune a franelorm, precum si intensitatea franarii.
La sistemul de actionare cu o conducta de legatura dintre sistemul de franare ale
automobilului tractor si sistemul de franare al remorci sau semiremorci se face cu o singura
conducta. In cazul cand autoturismul se deplaseaza fara frana, prin aceasta conducta se face
alimentarea cu aer comprimat a rezelvoarelor de pe remorca sau semiremorca. La franarea
automobilului tractor prin conducta se da comanda de franare a remorci.
Sistemul de actionare cu o conducta este simplu si permite realizarea cu usurinta a
predominarii, franari remorci in raport cu a automobilului tractor.
Datorita avantajelor pe care le prezinta sistemele de actionare cu mai multe conducte
concentrate in final prin marirea securitatii circulatiei, fac ca aceasta sa se raspandeasca din ce in
ce mai mult.
In fig 1.23.,a se prezinta schema actionarii pneumatice cu o conducta, iar in fig 1.23.,b cu
doua coloane.

Fig 1.23. Diferite scheme ale actionarii pneumatice.

1 compresor, 2 filtru, 3 regulator, 4 rezervor, 5 robinet distribuitor, 6 maneta, 7 robinet, 8 robinet, 9 robinet
releu, 10 robinet unu sau doua, 11 cilindru de frana, 12 conducta de alimentara, 13 conducta de comanda, 14 robinet,
semicupla de legatura,15 robinet, 17 si 18 semicupla de legatura, 19 robinet de transfer, 20 robinet de siguranata,
21 robinet cu doua cai.
 In cazul automobilelor cu ampatament mare si al autoturismelor actionarea pneumatica mai
cuprinde:
- O supapa pentru defranare rapida, care reduce drumul aerului evacuat la franare;
-O supapa de aceleratie care grabeste atat procesul de franare cat si procesul de franare .

1.6.7.ACTIONAREA PNEUMO-HIDRAULICA.
Actionarea pneumo-hidraulica se intalneste mai ales pe autovehicolele destinate tractarii
de remorci.
Sunt realizate numeroase scheme de astfel de actionaridintre care cele mai reprezentative
sunt:
Autovehicolul tractor utilizeaza pentru franare, actionata hidraulica cu servomecanism
pneumatic pentru toate puntile in franarea remorci se face printr-o actionare pneumatica.
Autovehicolul tractor utiliziaza numai pentru franarea punti fata , actionam pompa
hidraulica cu servomecanism pneumatic.
In fig 1.24.Se prezinta trei variante ale actionarii pneumo-hidraulice la care franarea
autovehicolului utilizeaza actionarea hidraulica.

Fig 1.24. Diferite scheme ale actionarii hidraulice.

1 compresor, 2 regulator de presiune cu filtru, 3 aparat antigel, 4 rezervor, 5 robinet distribuitor, 6 frana
stationare, 7 rezervor frana stationare, 8 robinet frana remorca, 9 robinet reluare, 10 robinet uniservo cu doua cai,
11 cilindru de frana, 12 conducta de legatura, 13 conducta alimentare, 14 conuducta de comanda, 15 robinet
inchidere, 16 semicupla, 17 si 18 semicupla, 19 robinet transfer, 20 robinet siguranta, 21 robinet cu doua cai, 22
servomecanism hidropneumatic, 23 servomecanism cu actionare directa de la pedala.