2. Condițiile și cauzele apariției filosofiei (condițiile de ordin social și logic). 3. Evoluția problematicii filosofiei (filosofia antică, medieval, modernă și contemporană). 4. Domeniile filosofiei din punct de vedere al structurii sale interne (ontologia, metodologia, axiologia, antropologia filosofică, filosofia socială, filosofia istoriei, filosofia culturii, filosofia religiei, praxiologia, logica, etica, estetica, istoria filosofiei, filosofia dreptului). 5. Obiectul și problematica filosofiei dreptului (ca planuri de cercetare: logic, fenomenologic, deontologic). 6. Ontologia – definiție, problematica, evoluția. 7. Clasificarea ontologiilor (criteriile: după numărul și natura elementelor, după gradul de generalitate, după raporturile dintre Dumnezeu și lume). 8. Conceptul de existență (existența naturală ca obiectivă, socială, spirituală). 9. Realitatea ca formă fundamentală de existență (tipurile de realitate: obiectivă și subiectivă). 10. Realitatea juridică ca subsistem al realității sociale (elementelor structurale caracteristică: fapta juridică, conștiința juridică, dreptul ca sistem, ordinea de drept). 11. Domeniile existenței (existența naturală, existența socială, existența spirituală). 12. Conceptul de devenire (mișcarea, de explicat ce este mișcarea, repausul). 13. Spațiul și timpul – condiții de manifestare a existenței. 14. Spațiul și timpul cosmic ș biologic. 15. Spațiul și timpul psihologic. 16. Spațiul și timpul social. 17. Spațiul și timpul în drept. 18. Conceptul de structuralitate – proprietate fundamentală a existenței. 19. Conceptul de sistem. 20. Analiza categoriei de element și interacțiuni în cadrul sistemului (categoriile de interacțiuni: substanțiale, energetice, informaționale). 21. Sistemul dreptului ca știință. 22. Caracteristicile sistemului (integralitate, relativitate, istoricitate, autoritare). 23. Caracteristicele sistemului dreptului (elementele sistemului: norma, instituția, ramura; criteriile de clasificare: obiect, metodele). 24. Criteriile de clasificare a sistemelor (gradul de coeziune, natura elementelor, raportul cu mediul ambiant). 25. Categoria filosofică de structură. Caracteristicele ei (totalitatea, transformarea, autoconservarea). 26. Raportul dintre element și structură (caracteristici: raportul determinant al elementelor față de structură, interdependența relativă a structurii față de elemente, influența activă inversă a structurii asupra elementelor). 27. Conceptul de funcție a sistemului (exemplu de sistemul dreptului și funcțiile dreptului ca sistem). 28. Importanța noțiunilor sistem, structură, funcție. 29. Caracteristica generală a determinismului. Formele de manifestare (dinamic și statistic). 30. Categoriile determinismului (cauzalitatea, raportul de cauzalitate, legea cauzalității). 31. Raportul de cauzalitate ca categorie a determinismului. 32. Tipurile (formele) de cauzalitate (cauzalitatea mecanică, statistică, de natură, în viața socială). 33. Raportul de cauzalitate în drept. 34. Categoriile de necesitate și întâmplare în drept. 35. Categoriile de posibilitate, realitate și probabilitate. 36. Categoria filosofică de lege (obiectivă, subiectivă). 37. Specificul determinismului social. 38. Problematica filosofică a libertății. 39. Conceptele de gnoseologie și epistemologia. 40. Problematica teoriei adevărului (definirea adevărului, orientările fundamentale). 41. Caracteristicile adevărului (obiectiv, procesual, relativ, absolut, concret). 42. Criteriile adevărului (materiale, formale). 43. Tipurile de adevăr (științific, artistic, filosofic, formal, factual, analitic, sintetic). 44. Conceptul adevărului juridic. 45. Definirea valorii. Ordinea și geneza valorilor (atitudini cognitivă și valorizatoare). 46. Sistemul de valori și funcționalitatea lui (criterii: după natura domeniului, după rolul lor, după gradul de impact cu societatea, după purtătorul lor, după gradul de stabilitate). 47. Rolul valorilor în viața socială. 48. Rolul valorilor în viața individuală. 49. Specificul valorilor juridice. 50. Cultura și civilizația ca valori sociale.