Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe

Sociale şi ale Naturii


Masterat: Diplomație Culturală
Curs: Branding cultural

Tehnici de manipulare în mass-media

Profesor coordonator:
Prof.univ.dr.Bogdan Ficeac

Masterandă:
Mitu Lucia-Nicoleta
Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe
Sociale şi ale Naturii.Masterat: Diplomație Culturală

Introducere:
Publicitatea astăzi este o parte integrată din viața noastră, facând parte din procesul nostru zilnic.
Mass-media la fel face parte din viața noastră, o folosim pentru divertisment, pentru informare și
atât timp cât ascultăm, vedem sau citim media inevitabil vedem și o reclamă.

Publicitatea a evoluat odată cu mass-media de la ziare, reviste, anunțuri la radio, televiziune și


internet. Nașterea fiecărui tip de media a dus la apariția unui nou tip de publicitate astfel putem
spune că mass-media și publicitatea „merg mână-n mână”.

Capacitatea presei de influenţare a publicului depinde de mai mulţi factori: cine transmite
mesajul, pe ce canal pleacă mesajul, ce se comunică şi în ce modalitate şi cum satisface mesajul
aşteptarea receptorilor. Pentru ca aceşti factori să aibă efectul dorit este nevoie ca transmiţătorul
să cunoască publicul căruia se adresează mesajul. Acest lucru este posibil prin sondaje de opinie,
feed- back, anchetă prin interviu şi alte metode asemănătoare ce permit emițătorului să înţeleagă
cum să formuleze mesajul şi pe ce cale să-l transmită, astfel încât să ajungă repede la publicul
ţintă şi să fie înţeles de acesta.

În societatea actuală, mass-media joacă un rol important în viaţa socială, devenind o putere în
continuă dezvoltare şi indispensabilă populaţiei, cu o influenţă puternică asupra tuturor
segmentelor societăţii. Prezenţa activă a mass-mediei se face simţită în viaţa financiar-bancară,
în dezvoltarea industriei, evoluţia tehnologiei, viaţa politică, dar şi în viaţa cotidiană.

Manipularea prin publicitate

Audiența publicității este formată din grupuri generale sau specifice de oameni care datorită
mesajului publicității ar trebui să cumpere unele servicii sau produse, devenind astfel
consumatori.

Primul pas este atragerea atenției. Cele mai bune strategii de atragere atenției este reproducerea
unei imagini de senzație. Senzaționalul, extravagantul, atrage atenția, aduce notorietate, se spune
că orice tip de reclamă, fie negativă sau pozitivă, este o publicitate bună, tocmai pentru că atrage
atenția, cu cât mai mulți oameni află despre produsul x, cu atât șansele pentru a deveni
consumatorii acelui produs sunt mai mari. Consumatorul este ţinta, întreaga activitate publicitară
este ţintită spre el pentru a cumpăra ceva, însă modul de gândire, valorile, cultura şi principiile
fiecărei societăţi şi implicit indivizilor ce fac parte din ea trebuie luate în considerare.

Publicitatea funcționează ca fenomen economic, deoarece este legată de piața liberă, dar și ca
fenomen cultural, vehiculând conținuturi simbolice prin intermediul mass-media.1

1
Vasile Tran, Irina Stănciugelu, Teoria Comunicării, București,2001.pp.100-102

2
București,2017
Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe
Sociale şi ale Naturii.Masterat: Diplomație Culturală

Principalele forme de abatere de la informarea obiectivă sunt:

- persuasiunea

- dezinformarea

- intoxicarea

- manipularea

Persuasiunea este acțiunea prin care autorul unui mesaj susține o idee, încercând să convingă
auditoriul. Persuasiunea nu conține intenționalitate negativă, nu ascunde fapte, ci le evidențiază
doar pe cele favorabile; ea ține de forța argumentării, de puterea de convingere a vorbitorului, de
modul în care acesta este capabil să-și pună într-o lumină cât mai bună ideea susținută. Datorită
structurii sale complexe și a limbajului specific, care îmbină forța cuvântului cu atuurile artei
actoricești (tonul, mimica, expresivitatea mișcării), televiziunea are cel mai persuasiv tip de
mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masă.

Dezinformarea- prin dezinformare se întelege suprimarea brutală a oricărei obiectivități (si chiar
credibilități) a mesajului. Se consideră dezinformare orice intervenție asupra elementelor de bază
ale unui proces comunicațional care modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a
determina în rândul receptorilor anumite atitudini si reacții dorite. In cazul dezinformării, nu se
mai folosește subtilitatea și poate să nu mai existe iluzia de corectitudine.

Ţintele dezinformării sunt in special liderii de opinie, care pot influența decizional și acțional
grupurile din care fac parte. Dezinformarea comunicațională poate fi punctuală sau de durată
(susținută). Instrumentul principal al dezinformarii este cenzura. Aceasta împarte, după criteriile
impuse de autorități, toate componentele și semnalele realității precum și interpretările faptelor în
două categorii: difuzabile și nedifuzabile, distorsionând în mod brutal realitatea.2

Intoxicarea- forma de dezinformare, intoxicarea constă fie în supra saturarea surselor cu


informație falsă, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, fie pentru a pregăti
opinia publică pentru o lovitură de proporții, fie pentru a discredita un mesaj corect așteptat.
Instrumentele sale de baza sunt zvonurile, bârfele și comunicatele tendențioase. Intoxicarea este
operația de "anesteziere" a publicului în scopul acceptării unei diversiuni majore sau pentru a-l
face neîncrezător, ostil în fața unui adevăr care urmează a fi comunicat. Prin intermediul
televiziunii, intoxicarea poate produce adevarate războaie ale imaginii, din care iese învingător
cel care a investit cel mai mult în propria sa imagine și care a sabotat cel mai bine imaginea
celuilalt.3

2
Ibidem,p.155
3
Ibidem,pp.154-155

3
București,2017
Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe
Sociale şi ale Naturii.Masterat: Diplomație Culturală

Manipularea este varianta malefică a persuasiunii, fiind caracterizată de intenționalitate negativă


cu bună știință. Se poate spune că "secretul manipulării este de a deține numai tu informații. Prin
diferite tactici, încălcarea normelor deontologice, ascunderea ,trunchierea sau deformarea
faptelor obiective, mesajul este transformat în minciună (totală sau parțială), realitatea fiind astfel
distorsionată.4

Manipularea poate fi definită ca fiind „o anume situaţie creată premeditat pentru a influenţa
reacţiile şi comportamentul manipulaţiilor în sensul dorit de manipulator.5 In cuvinte mai simple
manipularea poate fi cel mai bun mijloc de a obtine rezultatul dorit de la ceilalti determinandu-i
sa raționalizeze și să analizeze încat să descopere ca cea mai mare satisfacție este să-i faca pe
plac unei persoane sau grup.

Scopul manipulării reprezintă controlul total asupra individului, asupra modului cum gândeşte,
control total asupra comportamentului şi reacţiilor sale, influenţarea sentimentelor pe care acesta
le nutreşte faţă de o persoană, eveniment sau situaţie. Rezultatul este supunerea necondiţionată
astfel încât individul nu este capabil să ia decizii pe cont propriu, toate acţiunile şi trăirile sale
sunt influenţate de manipulator pentru a-şi atinge ţinta.

O altă definiţie a termenului de manipulare poate fi exprimată astfel: remodelarea gândirii, a


comportamentului şi sentimentelor sub acţiunea unor factori externi, a unei presiuni exercitate de
un manipulator care doreşte să-şi atingă scopul propus. Conform celor afirmate de Bogdan
Ficeac, manipulatul va deveni „un simplu figurant”. 6 Din punct de vedere lingvistic, este mult
mai greu definirea acestui termen. Dictionarul Enciclopedic al Limbii Romane nu ofera
informatii cu privire la etimologia termenului. Dictionarul Explicativ, elaborat de Academia
Romana, nu contine decat semnificatia sa tehnică. România a trăit mai bine de o jumatate de
secol intr-un sistem totalitar. Cultul personalității liderilor și regimul comunist au dus
„manipularea” la apogeu. Sistemul se baza pe manipularea societatii in folosul unui grup restrans
de oameni. Cuvantul a devenit subiect „tabu”, iar pe cale de consecinta el nu aparea in dictionare
sau în lucrarile de specialitate.

A determina pe cineva să adopte o conduită, pe care în mod normal ar prefera să nu o urmeze, se


încadrează tot la manipulare. Ceea ce face posibil un proces de manipulare este „impresia”
individului că acţionează sau ia hotărâri în condiţii de libertate totală, de autonomie. Sutele de
studii au relevat faptul că nu pot exista decât două moduri eficiente de a obţine de la cineva
comportamentul dorit: manipularea şi exercitare puterii (a forţei). Aceste variante sunt explicate
de către Joule şi Beauvois: „În general, un funcţionar găseşte că este normal să execute ce îi cere
şeful, sau un student să corespundă exigenţelor profesorilor săi” (marea manipulare). „În aceeaşi
ordine de idei, un ostatic va scrie sub ameninţare un text laudativ la adresa răpitorilor săi. În

4
Ibidem,p.151
5
Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, Bucureşti, 1997, p. 30
6
Ibidem, p.6

4
București,2017
Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe
Sociale şi ale Naturii.Masterat: Diplomație Culturală

astfel de cazuri, poţi obţine ceva de la oricine pentru că dispui de forţă sau de mijloace de
persuasiune, sau de amândouă în acelaşi timp. În astfel de cazuri, persoana „supusă” are însă
conştiinţa existenţei unei situaţii în acre se ecţionează prin intermediul puterii sau a existenţei
unui raport de forţă.7

Tehnici de manipulare în mass-media:

Limbajul este fără îndoială un mijloc de manipulare. Modul în care este redactat un articol
ascunde sub aparența de neutralitate și obiectivitate, aprecieri ale jurnalistului sau ale instituției
media pentru care lucrează. Există mai multe tehnici prin care jurnalistul poate strecura opinia sa
personală în informația transmisă: tonul poate influența perceperea unui eveniment ca fiind
negativ sau pozitiv.

Sunetul este extrem de important pentru senzaţiile pe care realizatorii TV le transmit


telespectatorilor. Manipularea prin sunet se realizează prin succesiunea rapidă de sunete pentru a
distrage atenția de la imagine, sau prin absența sunetului atunci când se dorește o concentrare a
ateniței la imagine. Sunetele extrem de puternice au darul de a trezi o reacţie de respingere de
către telespectator a informaţiei obţinute.

Culorile au efecte extrem de importante asupra psihicului uman, asupra sentimentelor și


emoțiilor noastre, asupra stării de spirit și cel mai important, asupra modului în care recepționăm
o informație. Semnificația și efectele culorilor au fost îndelung cercetate, televiziunea profitând
de pe urma acestora folsind culorile pentru a influența percepțiile telespectatorilor. Roșul de
exemplu dă senzaţia de căldură, excită, irită, provoacă, incită la acţiune, stimulează intelectual,
provoacă nelinişte, dă senzaţia de apropiere, mobilizează, însufleţeşte, facilitează asociaţiile de
idei, portocaliul induce optimism, veselie, dă senzaţie puternică de apropiere, sociabilitate,
sănătate; verdele aduce linişte, creează bună dispoziţie, relaxare, predispune la meditaţie şi
contemplare, dă senzaţia de echilibru, stimulează asociaţii multiple de idei, dă prospeţime, dă
senzaţia de depărtare în spaţiu; albastrul dă senzaţia de calm, reverie, stimulează concentrarea,
seriozitate, tendinţă spre evocare, îngăduinţă, nostalgie, distanţă, infinit şi meditaţie; negrul dă
senzaţia de reţinere, nelinişte, depresie, interiorizare, înduioşare, impresie de adâncime, plinătate
şi greutate.8

Manipularea prin paginație. Acest tip de manipulare este specific buletinelor de știri, atunci
când o știre deosebit de importantă și cu impact asupra populației este prezentată la finalul
jurnalului informativ și invers.

Manipularea prin omisiune. Este considerată cea mai perfidă și eficientă formă de manipulare.
Omisiunea reprezintă procedeul prin care un eveniment, o persoană, un grup social sau un partid
politic nu este reflectat în niciun program, din diverse motive.

7
Robert-Vincent Joule, Jean-Leon Beauvois, 1997, pp. 7-8
8
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media și societatea, București, 2001, pp.39-40

5
București,2017
Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe
Sociale şi ale Naturii.Masterat: Diplomație Culturală

Manipularea prin zvonuri mediatice. Acest tip de manipulare utilizează propagarea zvonurilor.
Zvonul este unul dintre cele mai folosite instrumente de manipulare în masă, fiind definit
„principala contraputere”. Ele se nasc din întrebările spontane pe care publicul i le pune și la care
nu găsește răspuns. Odată propagate, ele circulă cu o rapiditate impresionantă. Efectul
informațiilor neverificate, ale zvonurilor sunt extrem de periculoase, pentru că ele întăresc păreri,
convingeri care sunt ulterior foarte greu sau aproape imposibil de verificat. Scopul celor care
inițiază un zvon este intoxicația, răspândirea minciunii pentru a crea presiuni asupra celor de la
putere.

Manipularea prin cenzură. Asupra televiziunii fac presiuni o mulțime de factori socio-
economici: constrângerile comerciale, oportunismul reporterilor pentru carieră, lacunele din
informații, stereotipurile moștenite, condiționările instituționale, opiniile grupurilor de prieteni,
mediile sociale și etnice, etc. Din această cauza televiuziunea nu poate să fie obiectivă. Există
diferite categorii de cenzuri, exprimate prin: impunerea subiectului discuției, impunerea
condițiilor de comunicare, exercitarea constrângerii temporale, constrângerea impusă de politica
postului de televiziune,constrângeri de ordin economic, jurnaliști.

Manipularea prin procedeul „a ascunde arătând”. Acest procedeu pesupune fie a evidenția
altceva decât ar trebui, ceea ce nu este important, fie a arăta ceea ce trebuie dar în așa fel încât să
pară lipsit de importanță, fie să-l construiască în așa fel încât faptul primește o semnificație
contrară realității. Acest lucru se datorează percepțiilor diferite ale jurnaliștilor.

Manipularea prin carismă. Un alt factor de manipulare este carisma (farmecul, atracția) pe care
o degajă anumite persoane prezente pe micile ecrane. Prin carismă, un prezentator de exemplu,
poate căpăta interesul telespectatorilori, îi poate face să devină fideli unei emisiuni sau un lider
politic carismatic, poate obține votul cetățenilor.

Manipularea prin jurnaliști. Jurnaliștii sunt în multe cazuri cei mai importanți actori ai
manipulării. Există 2 situații: prima situație, atunci când jurnaliștii manipulează intenționat și a
doua situație în care aceștia manipulează inconștient, fiind la rândul lor manipulați de alții.(de
șefii postului TV, de figuri importante din politică, de oameni cu un statut economic important).9

Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare. Comunicarea non-verbală este un


proces complex ce include omul, mesajul, emoțiile, mișcările trupului, tonul, volumul și ritmul
vocii. Cercetările din domeniu au arătat că impactul pe care îl au elementele comunicării în
cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este următorul:

•Cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, însă au un impact mai scăzut față de celelalte
elemente;

•Tonul vocii are un impact mai mare, iar posibilitatea de control este medie;

9
Ibidem, pp.65-70

6
București,2017
Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe
Sociale şi ale Naturii.Masterat: Diplomație Culturală

•Simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare în desfășurarea comunicării interpersonale,


dar și posibilitățile cele mai reduse de control.

Prin limbajul non-verbal, moderatorii de televiziune transmit o serie de mesaje fără ca acestea să
fie percepute de toți telespectatorii. De exemplu atunci când un moderator stă cu braele
încrucișate, înseamnă că nu acceptă punctul de vedere al invitatului și are chiar o atitudine de
respingere sau, uneori, de superioritate. Jocul cu pixul în mână, sau scuturarea ritmică a
pantofului denotă nervozitate. Aceste amănunte nu sunt percepute doar de invitat ci și de
telespectator și pot altera profund recepția mesajului și a informațiilor dezbătute.

Modul de mişcare a corpului. Modul de comportament al unei persoane într-o comunicare din
punct de vedere al modului de mişcare a corpului poate fi:

• caracterizat de mişcări laterale, se consideră buni comunicatori;

• caracterizat de mişcări faţă-spate, se consideră om de acţiune;

• caracterizată de mişcări verticale, se consideră om cu putere de convingere.10

Bogdan Ficeac, in Tehnici de manipulare a făcut o lista cu sfaturi practice pentru a rezista
manipulărilor. Între acestea amintea de insistarea cu întrebări atunci când situația este neclară.
Agenții de influență pot încerca să il facă pe interlocutor să se simta prost. In urma intrebărilor
puse aceștia se vor simți obligați să raspundă, insa niste explicatii superficiale sunt semne ale
unei manipulări. Un alt sfat ar fi acela de a incerca să ne cunoaștem propria persoană mai bine,
calitățile și in special punctele slabe pentru a nu ne lăsa exploatați de catre manipulatori. De
asemenea este important să fim atenți la perspectiva din care alții încearca să prezinte o situație
sau o problemă. Aceptand necondiționat premisele lor, le oferim din start un avantaj substanțial.
E important să venim cu propria noastra varianta, fiind pregătiți să respingem punctul lor de
vedere, daca este cazul. Alte sfaturi mentionează faptul de a accepta schimbul de idei, de a
analiza la rece opiniile sau concepțiile cu care nu suntem de acord, să incercăm să ne punem in
locul celor cu care ne confruntam ideile, pentru a vedea mai bine unde se greșește. Să nu
dezvăluim sentimentele ascunse, dorințele , slăbiciunile sau limitele in fața oricui pentru ca
acestia nu vor ezita saă se le folosească impotriva noastra. Să ne amintim că, uneori, chiar si cel
mai bun prieten ne poate tradă cu ajutorul acestor dezvaluiri.11

10
Vasile Tran, Irina Stănciugelu,Op.cit, pp.79-80
11
Bogdan Ficeac, Op.cit, pp. 216-220

7
București,2017
Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe
Sociale şi ale Naturii.Masterat: Diplomație Culturală

Concluzii:
Mass-media influenţează realitatea prin faptul că are capacitatea de a construi o anumită realitate
cu ajutorul mesajelor pe care le transmite. Mijloacele de comunicare în masă fac o selecţie a
problemelor care apoi sunt difuzate, acordându-le diferite grade de importanţă. Lumea
contemporană este invadată de mesaje publicitare al căror scop esenţial, pe lângă cel de a
informa este să convingă publicul să cumpere produse sau servicii chiar dacă nu are neapărat
nevoie de acestea. Tocmai din această cauză se pot observa în reclame numeroase tehnici de
manipulare mai uşor de sesizat sau mai ascunse, indiferent dacă acestea apar la televizor, la
radio, în presa scrisă, pe afişele stradale sau pe internet.
În concluzie, putem spune că mass-media din România de cele mai multe ori dă dovadă de lipsă
de profesionalism și manipulează prin cele mai diverse metode și tehnici chiar dacă unele dintre
ele ar trebui să fie doar mijloace sau reguli de realizare a materialelor presei. Este adevărat că
uneori manipularea se poate face inconștient fară intenții ascunse, dar de cele mai multe ori
producătorii de televiziune, presă scrisă sau radio fac tot posibilul pentru a obtine impactul dorit.
Cu toate acestea oamenii au nevoie de informații, important este să nu se lase influențați.

Bibliografie:

 Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, Bucureşti, 1997,


 Mihaela Nicola,Dan Petre ,Publicitate și reclamă, București,2001;
 Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media și societatea, București, 2001;
 Vasile Tran, Irina Stănciugelu, Teoria Comunicării, București,2001.

8
București,2017
Universitatea Hyperion, Facultatea-Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Ştiinţe
Sociale şi ale Naturii.Masterat: Diplomație Culturală

9
București,2017