Sunteți pe pagina 1din 71

CUPRINS:

Оглавление
INTRODUCERE................................................................................................................................2
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE ALE ACCIZELOR. ÎNCADRAREA ACCIZELOR
ÎN DOMENIUL SOCIAL ȘI ECONOMC AL RM.......................................................................4
1.1.Scurt istoric al impozitelor indirecte. Rolul social și economic al impozitelor indirecte............4
1.2. Accizele-concepții, încadrare, conţinut. Subiecții, obiectele impunerii, baza impozabilă.
Cotele, modul de calculare și termenele de achitare ale accizelor.....................................................8
1.3. Rolul şi importanta accizelor în sistemul fiscal........................................................................15
Capitolul II. ACCIZELE – INSTRUMENT DE REGLARE A ACTIVITĂȚII SOCIAL-
ECONOMICE................................................................................................................................19
2.1. Actualitatea impozitării cu acciz în Republica Moldova.........................................................19
2.2. Analiza mărfurilor supuse accizelor-influența acestora pe piață...............................................27
Capitolul III. IMPACTUL ACCIZELOR ASUPRA ACTIVITATII DE PRODUCERE SI
COMERT........................................................................................................................................46
3.1 Impactul impozitării profitului si influența accizelor asupra activității intreprinderii...............46
3.2 Evaziune fiscala in domeniul accizelor-comparative cu alte state. Rolul organelor in
combaterea fraudei in domeniul accizelor.......................................................................................55
CONCLUZII.....................................................................................................................................58
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................59
ANEXE..............................................................................................................................................63

1
INTRODUCERE

Actualitatea temei. Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor
produse care se consuma în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuit de cumpărători cu altele, pentru
ca în acest fel impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. drept urmare,
accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea,
apele minerale etc.
Acciza este o taxă suportată de consumatori, fiind cea mai răspândită formă a impozitelor
indirecte care se include în preţul de vânzare al unor mărfuri determinate. Accizele reprezintă o
importantă sursă a veniturilor bugetare, sunt uşor de procurat iar prin intermediul lor se urmăresc
obiective bugetare dar şi eficientă administrativă.
Teoria economică recomandă aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastică. În
aceste condiţii, creşterea bunurilor impozitate prin accize nu determină reduceri semnificative ale
consumului acestor bunuri deoarece acestea nu prea au substituenţi, astfel încât veniturile bugetare
din accize sunt relativ stabile. dar în realitate, inelasticitatea cererii în raport cu preţul nu este
întotdeauna verificată. De exemplu populaţia este sensibilă la costul carburantului. transportul
personal poate fi înlocuit cu transportul în comun şi astfel o modificare a costului carburantului
provoacă substituiri între cele două modalităţi de transport sau unele băuturi de calitate superioară
pot fi nepreferate în favoarea altor categorii de calitate. Taxele speciale asupra consumului sunt
menite pentru a descuraja consumul excesiv de anumite produse aceasta reprezentând şi o frânare a
consumului care ar fi nefavorabil pentru realizarea celuilalt obiectiv-asigurarea veniturilor bugetare.
Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se
consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru că în acest fel
impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat. drept urmare, accizele se
instituie asupra unor produse care au o cerere inelastică, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele
minerale, tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale, spirtul, alcoolul, produsele petroliere,
uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile şi din iută, hidrocarburile,
băuturile nealcoolice, cimentul etc.
În Republica Moldova se practica accize pe produse cum sunt: băuturile alcoolice, vinurile
şi produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium,
regular şi normala, benzina fără plumb şi motorina), cafeaua, apele minerale şi apele gazoase cu
conţinut de zahar sau de alte produse de îndulcit şi substanţe aromatizante, confecţiile din blănuri
naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur şi/sau platina, autoturismele şi autoturismele de

2
teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie şi apele de toaleta, aparatele video
de înregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile,
aparatele pentru condiţionat aerul.
Taxele de consumaţie pe produs se calculează fie în suma fixa pe unitatea de măsura, fie în
baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. în mod normal, produsele provenite
din import trebuie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele indigene, iar cele destinate exportului, de
regula nu sunt impozitate.
Accizele, în general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se în perioade de inflatie puternica
la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema este actuala mai mult sau mai
putin pentru toate categoriile de impozite). faptul ca se aplica supra valorii în vama, la care se
adauga taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în suma fixa asupra cantitatilor de petrol
sau gaze livrate, face ca aceste taxe să-şi diminueze randamentul în conditii de inflatie puternica.
apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflaţiei. partea
accizelor în totalul prelevărilor obligatorii variază de la o tara la alta: moderata în belgia, germania,
sua şi foarte ridicata în portugalia, grecia, irlanda. structura lor diferă în egala măsura: tarile nordice
impozitează puternic băuturile alcoolice, tarile de sud le taxează foarte puţin, iar franţa, germania şi
belgia aplica taxe medii. accizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de
procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar şi eficienta administrativa.
Lucrarea de faţă tratează o componentă a sistemului fiscal moldovenesc şi anume accizele.
Lucrarea este structurată în Introducere, trei capitol, Concluzii, Recomandări, Bibliografie și
Anexe.
Primul capitol intitulat este prezentată scurtă introducere în problematica accizelor, care
descrie analiza accizelor, un studiu legislativ privind accizele şi o evoluţie a accizelor până în 2014.
Capitolul al doilea este orientat pe sferă de aplicare a accizelor, unde se dezbate în detaliat:
accizele pentru alcoolul brut şi produsele din alcool, accizele pentru produsele din tutun, accizele
pentru produsele petroliere, accizele pentru alte produse şi grupe de produse.
Lucrarea se încheie cu concluzii şi propuneri prind sistemul de taxe şi impozite,a accizelor
în special,evidenţiind influenţele acestora pe termen lung în viaţa economică a ţării noastre şi a
agentului economic în special ca producător, comerciant şi modul de percepere a utilizatorului final
care este clientul.

3
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE ALE ACCIZELOR. ÎNCADRAREA ACCIZELOR
ÎN DOMENIUL SOCIAL ȘI ECONOMC AL RM

1.1.Scurt istoric al impozitelor indirecte. Rolul social și economic al impozitelor indirecte

Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiară a statului și cea mai veche, în ordinea
apariției veniturilor publice.
Impozitele au o istorie indisolubilă de cea a omenirii, evoluând de la sacrificii arhaice
forțate, iar pe urmă devenind vărsăminte obligatorii.
Impozitele au apărut odată cu civilizaţia umană. Ivirea lor este motivată de primele
necesităţi sociale şi ascendează la originea formării statelor. În scurt timp impozitele au evoluat într-
o largă gamă cu cuprinzătoare varietate de obiecte ale impunerii, amplă diversitate de cote, dez-
voltate modalităţi de impunere. Analiza lor elucidează că, deja în acea perioadă posedau
distinctivele impozitelor directe şi celor indirecte.
Criteriu conceptual de sistematizare a impozitelor în aceste două grupe este posibilitatea
repercusiunii impozitului pe consumatori printr-un anumit adaos la preţ. Şi cu toate că există situaţii
în care şi impozitele directe pot fi repercutate prin mecanismul de formare a preţurilor, şi
conjunctură în care impozitele indirecte nu pot fi incluse în preţ, deoarece piaţa nu poate primi
marfa cu preţuri mărite în acelaşi volum, reperul enunţat de segregare a impozitelor a fost şi rămâne
valabil.
Statele greceşti în perioada secolelor V-VI în.Ch. acordau o deosebită atenţie reglementării
comerţului. Vămile şi taxele comerciale constituiau sursele principale de venituri ale polisurilor. În
Atena, spre exemplu, se atestă venituri importante de pe urma comerţului de tranzit. Taxa vamală la
mărfurile de import şi de export era percepută în mărime de doi la sută de la preţul ei.
În Egipt în secolul III în.Ch. povara fiscală a atins proporţii uriaşe datorită faptului că alături
de impunerea directă excesivă s-a extins şi impunerea indirectă prin taxele vamale. Anume în
această perioadă au fost instituite numeroase centre vamale, care aveau misiunea de a percepe
taxele vamale de la deplasarea mărfurilor.
În Imperiul Roman dintre impozitele indirecte cele mai importante erau: impozitul pe
circulaţia mărfurilor aplicat de obicei la cota de 1,0%, impozitul special pe circulaţie perceput în
cazul comerţului cu sclavi la cota de 4,0%, impozitul pentru eliberarea sclavilor la cota de 5,0% de
la valoarea lor de piaţă. De asemenea s-a promovat o politică expansionistă a taxelor vamale.

4
Multe din tradiţiile fiscale, inclusiv cele ale impunerii indirecte ulterior s-au regăsit şi
Imperiul Vizantin1.
Apariţia și evoluţia impozitelor indirecte pe teritoriul ţării noastre se caracterizează, dealtfel
în toate statele europene, ca un proces complex şi de durată, care a început odată cu destrămarea
comunei primitive, apariţia proprietăţii private şi scindarea societăţii în clase sociale, dezvoltarea
forţelor de producţie şi a relaţiilor marfă - bani,apariţia statului şi crearea aparatului de stat menit să
rezolve antagonismele dintre clase, să apere interesele celor mai puternici din punct de vedere
economic.
În societatea sovietică, perioada experimentului comunist, sistemul de impozitare a fost
simplificat la maximum, fiind totalmente limitată libertatea producătorului. În aceste condiții
impozitele au devenit doar simple formalități. În anii 90 ai secolului XX s-au efectuat reforme
radical în viața societății. Organizarea și funcționarea statului au fost orientată spre aplicarea
principiilor economiei de piață.
În urma acestui proces economic, a apărut clasa impozitelor indirecte, dintre care se pot
enumera taxele de consumație (TVA, accize), taxele vamale (de import, export si tranzit),
monopolurile fiscale, taxele de înregistrare și de timbru, precum și penalitățile și majorările pentru
sumele nevărsate la termen.
Legea cu privire la taxa pe valoarea adăugată a fost adoptată în noiembrie 1994. Ea prevede
un impozit indirect de stat, aplicat la suma valorii adăugate, formate la fiecare etapă de producere şi
vînzare a mărfii, executare a muncii şi acordare a serviciilor. Plătitoare de impozit sînt
întreprinderile şi cetăţenii, inclusiv străini, care desfăşoară activităţi de întreprinzător, excepţie
făcînd cetăţenii care obţin un venit anual din comercializarea mărfurilor mai mic de 400 salarii
minime şi instituţiile finanţate de la buget. Cota impozitului este aprobată în mărime de 20 la sută
din volumul operaţiunilor impozabile şi poate fi precizată de Parlament în timpul aprobării
bugetului pentru anul viitor2.
La sfîrşitul lunii decembrie 1994 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la accize. Accizele
sînt un impozit indirect de stat, inclus în preţul mărfii (producţiei) şi este achitat de consumator.
Plătitori sînt persoanele fizice şi juridice care produc şi realizează mărfuri supuse accizelor (nu de
primă necesitate: băuturi alcoolice, produse de tutun, obiecte din metale preţioase cu sau fără
nestemate ş.a.)3.

1
Impozite indirecte, Oleg Stratulat, Chișinău ASEM,pag. 7-8
2
http://www.fisc.md/Istoria.aspx
3
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=310728

5
Începînd cu 1995, accizele au fost stabilite prin taxe fixe în exprimare bănească la o unitate a
mărfurilor supuse accizelor în loc de procentele care se aplicau înainte la preţul de realizare4.
În anul 1997, a fost aprobat Codului fiscal care cuprinde prevederi legale cu privire la
impozite indirecte: taxa pe valoarea adăugată, accizele ect5.
Unii economiști consideră că impozitele indirecte ar avea un caracter benevol, deoarece
renunțîndu-se la consumul de bunuri si servicii impozitate există posibilitatea ca ele sa fie evitate.
Prin urmare, în cazul impozitelor indirecte nu este vorba de o constrîngere politică, așa cum se
întîmplă la impozitele directe, ci de una de ordin economic.
În perioada cînd o economie înregistrează un curs ascendant, impozitele indirecte pot avea
un randament fiscal ridicat; în schimb în perioadele de criză și depresiune, cînd producția și
consumul înregistrează un recul, încasările din impozitele indirecte urmează aceeași evoluție,
periclitînd realizarea echilibrului bugetar sau conducînd la adîncirea deficitului bugetar6.
În concepția economistului I. Vacarel preferința pentru impozitele indirecte se poate explica
prin aceea că:
-necesită o perioadă scurtă de timp din momentul luării deciziei de instituire a impozitelor
(majorare a cotei) printr-un act normativ și pînă devin operaționale;
-reclamă cheltuieli modice de așezare, percepere și urmărire;
-sunt mai voalate-fiind cuprinse in pretul de vinzare al produselor(tarifele prestarilor de
servicii)7.
Impozitele indirecte au un impact direct atît social, cît și economic. După cum am mai
menționat, în fiscalitatea oricarui stat sunt întalnite, o serie de impozite indirecte care nu se stabilesc
direct asupra contribuabililor.
Clasa impozitelor indirecte, numite astfel deoarece intervin asupra prețurilor obținute din
vânzarea anumitor mărfuri sau efectuarea anumitor servicii. Astfel, spre exemplu, agentul aconomic
care vinde un bun sau un serviciu va trebui să platească TVA dacă s-a declarat astfel de plătitor
odată cu inființarea afacerii sale sau pe parcursul desfășurării activității. Însă el își va recupera
ulterior sumele date cu titlu de TVA, astfel ca in final, cel care va suporta efectiv cota de impozit
este consumătorul produsului sau serviciului 8. Acest lucru se întamplă deoarece cumpăratorul
respectiv nu vinde mai departe produsul, regula este ca ultima verigă suportă impozitul indirect.

4
http://www.fisc.md/Istoria.aspx
5
Moldlex
6
Finante publice, Iulian Vacarel, Editia a II-a, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti-2000, pag.449
7
Finanțe publice, Iulian Vacarel, Editia a II-a, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti-2000, pag.445
8
Tulvinschi, M., “Fiscalitate-Note de curs”, Universitatea “Ştefan cel Mare” , Suceava, 2009

6
Spre deosebire de impozitele directe, care țin cont de averea, venitul sau situația personală a
contribuabilului, impozitele indirecte se aplică tuturor în aceleași cote. Spre exemplu, în cazul
impozitelor directe, anumite persoane sunt scutite de plata (persoanele ale caror venituri se situează
sub minimul impozabil), indiferent de mărimea veniturilor lunare ale unui cumpărător, de produsele
finale de la un agent economic plătitor de TVA, cota impozitului indirect inclus în prețul final este
unică. Principala repercusiune în economie a acestei particularități a impozitelor indirecte este aceea
că ele generează disproporționalități între contribuabilii din diferite categorii sociale.
Oricum, mărimea exactă a impozitului indirect nu este cunoscută de catre consumatori, fiind
de cele mai multe ori camuflată în prețuri sau tarife (excepție face TVA, care se evidentiază distinct
pe facturile fiscale emise).
Printre cele mai importante impozite de aceasta natura, se pot enumera taxele de consumație
(TVA, accize), taxele vamale (de import, export și tranzit), monopolurile fiscale, taxele de
inregistrare și de timbru, precum si penalitățile și majorările pentru sumele nevarsate la termen.
Spre deosebire de impozitele directe, care țin cont de averea, venitul sau situația personală a
contribuabilului, impozitele indirecte se aplică tuturor în aceleași cote. Spre exemplu, în cazul
impozitelor directe, anumite persoane sunt scutite de plata (persoanele ale caror venituri se situează
sub minimul impozabil) or, indiferent de mărimea veniturilor lunare ale unui cumpărător de produse
finale de la un agent economic plătitor de TVA, cota impozitului indirect inclus în prețul final este
unică. Principala repercusiune în economie a acestei particularități a impozitelor indirecte este aceea
că ele generează disproporționalități între contribuabilii din diferite categorii sociale.
Astfel, cu cît o persoană are venituri mai mici, cu atît este mai greu de suportat sarcina
fiscală. Impozitul indirect capată un caracter regresiv, afectînd puterea de cumpărare a
consumatorului și scăzînd nivelul de trai al populației la scara generală (nu sunt afectate veniturile
nominale, ci doar cele reale). Consumătorul mediu va putea să își procure o cantitate mai mică din
produsul respectiv decît ar fi facut-o în lipsa impozitului indirect.
Impozitul indirect nu poate fi interpretat doar ca generator de efecte negative. El trebuie
perceput si prin prisma rolului său economic si social. Astfel, spre exemplu, în plan economic, prin
încasarea unor accize, statul poate reduce cererea pentru anumite produse de lux, sau poate reduce
importurile anumitor produse, stimulînd în acest fel cererea pentru cele autohtone. Pe plan social,
accizele își au meritul lor în reducerea consumului de produse dăunatoare sănătății (alcool, țigări).
Impozitul indirect este deci o pîrghie aflată în mîinile statului, prin care acesta poate
direcționa consumul în funcție de perioadele de criză sau de boom prin care trece economia; de
asemenea, statul poate influența o fază sau alta a procesului reproducției sociale, în fucție de

7
interesul pe care îl are la un moment dat. Cu alte cuvinte, se poate spune ca impozitele indirecte
prezintă o sensibilitate deosebită față de conjunctura economică.
Ca regula, țările dezvoltate au mult mai dezvoltat nivelul impozitelor directe decît pe cel al
impozitelor indirecte, ceea ce nu se întampla și în cazul țărilor aflate în curs de dezvoltare. În cazul
acestor din urmă state este firesc să prevaleze impozitele indirecte, deoarece, pe de o parte, este
destul de greu de ținut evidența veniturilor impozabile (sunt multe și de mică valoare), iar pe de alta
parte, perceperea unui impozit indirect este mult mai comodă și presupune un cost relativ mic.

1.2. Accizele-concepții, încadrare, conţinut. Subiecții, obiectele impunerii, baza impozabilă.


Cotele, modul de calculare și termenele de achitare ale accizelor

Conform Dicţionarului Limbii Române, accizele sunt o formă specială de taxă de


consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse din ţară şi din import, fiind
incluse în preţul de vânzare al acestora. Accizele se percep asupra produselor care se consumă în
cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de consumatori cu altele de acelaşi tip.
Accizele, cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, reprezintă un impozit
indirect care se aplică asupra unor categorii de bunuri provenite din ţară sau din import.9
Taxa de consumaţie sau vamală, suportată de către consumatori, forma cea mai răspândită a
impozitelor indirecte, accizele se încasează la mărfurile de larg consum sau unele servicii.10
Taxa suportată de consumatori, una din formele cele mai răspândite ale impozitelor
indirecte, care se include în preţul de vânzare al unor mărfuri determinate. Este o taxă specială de
consumaţie care se aplică produselor din ţară şi din import, suportată de consumatori. Acciza
constituie o importantă sursă a veniturilor bugetare. Teoria economică recomandă aplicarea
accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastica. În aceste condiţii, creşterea bunurilor impozitate prin
accize nu determinaă reduceri semnificative ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile
bugetare din accize sunt relativ stabile. 11
Conform Codul fiscal al RM art. 119 alin.1 ,,acciz – impozit de stat stabilit pentru unele
mărfuri de consum’’.12
În toate statele lumii există taxe speciale de consumaţie care se aplică numai asupra anumitor
produse. Aceste taxe sunt denumite accize. Accizele sunt taxe de consumaţie aplicate asupra

9
Vintilă, G., Călin, M., Vintilă, N., “Fiscalitate”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pg.32
10
Popa, A., F., Popa, N., ,,Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal”, Editura Contaplus, Bucureşti, 2008.
11
Alexandru, F., ,,Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pg. 25
12
Codul fiscal al RM 1163/24.04.97 //Monitorul Oficial 62/522, 18.09.1997

8
produselor ce intră în categoria impozitelor indirecte. 13 Ele se includ în preţul de vânzare al
mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul ţării care percepe impozitul. Accizele sunt aşezate
asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu
altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă un randament fiscal cât mai ridicat. 14 Deci, accizele se
instituie asupra unor produse cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (în Franţa); tutunul,
cafeaua, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (în Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul,
uleiurile minerale etc. (în Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc. (în Indonezia);
produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile şi din
iută etc. (în India); hidrocarburile (în Tunisia); spirtul,
Scopul accizelor este unul fiscal, şi anume formarea de resurse la dispoziţia statului. Cel
puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul că aceste pot
fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării acelora care,
spre exemplu, dăunează sănătăţii.
Plătitorii accizelor sunt agenţii economici care importă produsul respectiv pentru vânzare,
producătorii sau vânzătorii acestuia.15 Ca şi în cazul TVA, suportatorul este însă, cel care cumpără
produsul respectiv, adică consumatorul final.
Accizele sunt denumite taxe speciale de consumaţie şi, deşi poartă şi această denumire, ele
fac parte din categoria şi structura impozitelor indirecte. Noţiunile de taxe şi impozite sunt noţiuni
diferite şi presupun caracteristici diferite.
Accizele, ca taxe speciale de consumație, sunt suportate de consumatori şi se include în
prețul de vânzare al mărfurilor. Ele se aplică asupra unor produse provenite atât din producția
internă, cât şi din import.
Accizele sunt considerate ca un mijloc de apărare sanitară, fizică şi morală a națiunii, având
în vedere că ele vizează, mai ales, produse din tutun, băuturi alcoolice şi cafea. Sfera de aplicare a
accizelor este însă mai extinsă şi se poate modifica în funcție de politica financiară adoptată de stat
în anumite perioade.
Regulă de eficienţă este următoarea: taxarea unui bun trebuie să fie invers proporţională cu
elasticitatea cererii în raport cu preţul.16 Ori, produsele precum băuturile, ţigările, apărătura
electronică, carburanţii etc. nu comportă substituiri puternice, deci cererea lor este considerată, în

13
Bistriceanu, Ghe., “Finanţele agenţilor economici”, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.-Bucureşti, 2007, pg.21
14
Alexandru, F., ,,Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pg. 19
15
Tulvinschi, M., “Fiscalitate-Note de curs”, Universitatea “Ştefan cel Mare” , Suceava, 2009
16
Vintilă, G., ,,Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale”, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pg.55

9
general, inelastică în raport cu preţul. În realitate, inelasticitatea cererii în raport cu preţul nu este
întotdeauna verificată.
Astfel, populaţia este foarte sensibilă la costul carburantului. Transportul personal poate fi
înlocuit cu transportul în comun şi astfel o modificare a costului carburantului provoacă substituiri
între cele două modalităţi de transport. Anumite băuturi de calitate superioară au o puternică
elasticitate în sensul că impozitul specific asupra acestor bunuri generează substituiri intre categorii
de calitate diferită.
O creştere a preţurilor la ţigări exercita un efect de frânare a consumului. S-a estimat că în
Franţa o creştere a taxelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun şi
de ţigări. Frânarea consumului se opune obiectivului de obţinere a veniturilor bugetare. Taxele
speciale asupra consumului corespund, în general, voinţei de descurajare a consumurilor excesive
de anumite produse. Dar pentru că acest impozit să-şi atingă scopul – respectiv frânarea consumului
– trebuie ca cererea să fie relativ elastică în raport cu preţurile, ipoteză care se dovedeşte
defavorabilă realizării celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor bugetare.17
Fiind o taxă de consum, acciza se regăseşte în preţul final al produselor. Astfel, orice
creştere a valorii accizei va determina o creştere automată a preţurilor 18, iar modificarea nivelului
accizei va influenţa preţul, în sensul creşterii sau reducerii lui. Variaţia preţului, la rândul lui
influenţează piaţa prin creşterea sau diminuarea cererii şi ofertei de bunuri afectate de accize.19
În conformitate cu art.120 din Titlul IV al Codului fiscal subiecţii impunerii cu accize sînt
clasificaţi în două categorii: a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau
fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice si
persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124
alin.(1)-(3), (5), (7), (8). În cazul operaţiunilor de import a mărfurilor accizate în categoria
subiecţilor impunerii cu accize nu fac parte persoanele juridice şi persoanele fizice, care importă
mărfuri:
- de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în
legislaţia în vigoare. Valoarea mărfii accizate care nu se impune cu accize constituie 200 de euro. În
cazul cînd ea depăşeşte cuantumul neimpozabil neindicat nu micşorează valoarea impozabilă a
bunului;
- definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;

17
Talpoş, I., “Finanţele României”, Editura Sedona, Timişoara, 2007, pg. 98
18
Alexandru, F., ,,Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pg. 47
19
Ţâţu, L., Şerbănescu, C., Ştefan, D., Cataramă, D., ,,Fiscalitate de la lege la practică”, ediţia a V a, Editura
C.H.Beck, Bucureşti, 2008, pg. 95

10
- destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de
către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a proiectelor de asistenţă
tehnică se stabileşte de Guvern;
- destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în
Republica Moldova, precum şi uzului sau consumului personal al membrilor personalului
diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi al membrilor familiei care locuiesc împreuna
cu ei, pe bază de reciprocitate, în modul stabilit de Guvern;
- finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu
garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale
(inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din
contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;
- mărfurile plasate în magazinele duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import, precum
şi la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora sub regimurile
vamale de tranzit, transformare sub control vamal, antrepozit vamal, sub destinaţiile vamale de
distrugere, abandon în folosul statului;
- mărfurile plasate în regimul vamal de admiterea temporară;
- mărfurile autohtone, anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare
şi produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă, conform reglementărilor vamale20.
Urmărind prevederile legale din Codul fiscal al RM, stabilim că persoanele fizice şi juridice
care efectuează doar operaţiuni de import a mărfurilor accizate cu realizarea ulterioară a lor pe
teritoriul republicii, la fel sînt subiecţi impozabili cu accize, însă nu urmează să se înregistreze la
Serviciul fiscal de stat ca subiect al impunerii cu accize cu primirea certificatului de înregistrare ca
plătitor de accize, aceast fapt ne demonstrează prevederile legale din Codul fiscal și anume, în
conformitate cu art.120 lit.b) din Codul fiscal în calitate de subiecţi ai impunerii cu accize sînt
privite persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia
cazurilor stabilite la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) din Codul fiscal. Astfel, la momentul efectuării
operaţiunii de import ei reprezintă subiecţi impozabili cu accize cu toate repercusiunile ce reiese din
acest fapt - calcularea şi achitarea Serviciului vamal a accizelor aferente mărfurilor importate.
Totodată, în partea ce ţine de obligaţiunea persoanelor respective de a se înregistra ca subiecţi ai
impunerii cu accize este de menţionat că în condiţiile acţiunii art.126 (1) din Codul fiscal
persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu

20
http://www.fisc.md/ShowQuestions.aspx?category=3bd66621-e400-4a40-87c2-1374842e739e&nr=4.2.1

11
prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor posibile impunerii cu accize sînt obligate să primească
certificatul de acciz de modelul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pînă a începe
desfăşurarea activităţii în cauză. Astfel, obligaţia de înregistrare ca plătitor a accizelor de către
persoanele juridice şi fizice ce efectuează doar operaţiuni de import a mărfurilor accizate cu
comercializarea lor ulterioară pe teritoriul republicii lipseşte21.
Un moment important este faptul că nu fac parte din categoria subiecţilor impozabili cu
accize persoanele fizice şi juridice ce efectuează cu mărfurile accizate operaţiuni diferite de
fabricarea, prelucrarea. În conformitate cu art.120 din Codul fiscal în calitate de subiecţi impozabili
cu accize sînt privite persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri
supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova sau care importă mărfuri supuse accizelor. Dat
fiind faptul că comerţul sau reparaţia mărfurilor accizate nu constituie nici o acţiune din cele
specificate la art.120 persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară astfel de activităţi nu
fac parte din categoria subiecţilor impunerii cu accize22.
Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă marfa accizată sunt obligaţi să
se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz.
Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de Stat
subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii
cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de noroc.Pentru
obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se înregistra ca subiecţi
impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza căruia activează cu o cerere
de solicitare a certificatului de acciz. In cererea de solicitare se indică denumirea (numele,
prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de desfăşurare a activităţii economice şi
datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort.
În cazul în care cererea conţine informaţii verificabile, organul Serviciului Fiscal de Stat
eliberează persoanei care a înaintat cererea, certificatul de acciz. Persoana menţionată devine
subiect al impunerii.
Organul Serviciului Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului de acciz în cazul în
care consideră că activitatea agentului economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori
formele şi metodele de control prevăzute la alin.(2) lit.d) din prezentul articol nu asigură integritatea
mărfurilor supuse accizelor.
În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc una şi aceeaşi încăpere de acciz pentru
prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor supuse accizelor, organul Serviciului Fiscal de Stat este
21
Codul fiscal al RM 1163/24.04.97 //Monitorul Oficial 62/522, 18.09.1997
22
http://www.fisc.md/ShowQuestions.aspx?category=3bd66621-e400-4a40-87c2-1374842e739e&nr=4.2.1

12
obligat să determine în mod independent subiectul (subiecţii) impunerii responsabil (responsabili)
de achitarea accizelor, în modul stabilit de acest serviciu.
Subiectul impunerii care preconizează să facă unele schimbări ce trebuie reflectate în
certificatul de acciz sau în anexa la el este obligat să adreseze cererea corespunzătoare organului
Serviciului Fiscal de Stat23.
În ceea ce privește procedura de anulare a înregistrării subiecţilor impunerii cu accize se
iniţiază de către: subiectul impunerii - în cazul încheierii activităţii de prelucrare/ fabricare a
mărfurilor supuse accizelor; Inspectoratul fiscal de stat (IFS) teritorial sau către Direcţia Generală
Administrarea Marilor Contribuabil (DGAMC) a IFPS - în cazul neprezentării declaraţiei privind
accizele pentru două luni consecutive.
În ambele cazuri subiectul impunerii va prezenta, din proprie iniţiativă sau la cererea
autorităţilor, o cerere de anulare a înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu accize şi de
retragere a certificatului de accize către IFS teritorial sau DGAMC. În termen de cinci zile de la
data recepţionării cererii, autoritatea fiscală va efectua un control la faţa locului.
Autoritatea va întocmi un act de control pentru consemnarea rezultatelor controlului, şi
ulterior va emite o decizie. La data emiterii deciziei privind anularea certificatului de acciz , acesta
se va retrage. În cazul în care retragerea certificatului de accize va fi imposibilă, IFS teritorial sau
DGAMC îl va declara nevalabil, prin decizia emisă.
La pierderea certificatului de accize, subiectul impunerii urmează să asigure publicarea
acestui fapt în Monitorul Oficial al Republicii Moldova24.
La 27 iunie 2014 au intrat în vigoare instrucţiunile de anulare a înregistrării subiecţilor
impunerii cu accize, emise în conformitate cu art.126ˡ „anularea şi suspendarea înregistrării
subiecţilor impunerii” din Codul fiscal25. În conformitate cu articolul menționat din Cod fiscal al
RM în cazul încheierii activităţii de prelucrare şi/sau de fabricare a mărfurilor supuse accizelor (cu
excepţia cazurilor dispunerii de mărfuri supuse accizelor aflate în stoc), persoanele juridice şi
persoanele fizice înregistrate ca subiecţi ai impunerii cu accize sînt obligate să informeze despre
aceasta organul fiscal. Anularea înregistrării ca contribuabil al accizelor se efectuează în modul
stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

23
Codul fiscal al RM 1163/24.04.97 //Monitorul Oficial 62/522, 18.09.1997
24
http://www.fisc.md/Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 871 din 10 iunie 2014 privind aprobarea
Instrucţiunii cu privire la anularea înregistrării subiecţilor impunerii cu accize, Monitorul Oficial nr. 169-173 (4808-
4812) din 27 iunie 2014
25
http://www.pwc.com/md/en/tla/assets/tla2014/tla_15_ro.pdf

13
Data anulării înregistrării ca subiect al impunerii cu accize se consideră data întocmirii
actului de control în a cărui bază este emisă decizia şefului (şefului adjunct) al organului fiscal
privind anularea înregistrării.
În cazul suspendării activităţii subiectului impozabil în conformitate cu legislaţia în vigoare,
înregistrarea în calitate de subiect al impunerii cu accize nu se anulează. În cazul expedierii
(transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz în perioada de suspendare a
activităţii, obligaţiile şi drepturile subiectului impunerii cu accize se restabilesc din momentul
scoaterii mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz26.
Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexa la
titlul IV a CF a RM. Baza de calcul a accizelor, în dependenţă de cotele lor o constituie:
Pentru mărfurile supuse accizelor: volumul în expresie naturală (litru, tona, litru alcool absolut,
bucăţi, cm3), daca cotele accizelor, inclusiv in cazul importului, sunt stabilite în suma absoluta la
unitatea de măsură a marfii:valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A., dacă
pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote procentuale, volumul în expresie naturală şi valoarea
mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A, dacă sunt stabilite cote duble, atît fixe, cît şi
procentuale.
Valoarea m vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţei vamale, precum şi
impozitele si laxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, cu excepţia accizelor și T.V.A.,
dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite de cote procentuale.
La calcularea accizului se aplică două tipuri de cote mărimea cărora, în dependenţă de tipul
mărfurilor, este stabilită în anexa la titlul IV al Codului fiscal
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA, sau
de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele ce urmează a
fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi TVA. Mărimea şi tipul cotelor ale
accizelor, în dependenţă de tipul mărfurilor, sînt specificate în anexa la Titlul IV al Codului fiscal.
Apariția obligației fiscale de calculare și achitare a accizelor are loc:
a. pentru persoanele fizice și juridice care prelucrează și/sau fabrifică mărfuri supuse
accizelor obligația fiscală apare în momentul expedierii mărfurilor supuse accizelor din încăperea
de acciz;

26
Eugenia Bușmanchiu, Marselina Ignat, Editura ASEM,, Finanțe publice, sinteze, scheme, teste’’ Chișinău 2005

14
b. cînd se procură/importă mărfuri supuse accizelor fără achitarea lor obligația apare la
expedierea din afara încăperii de acciz;
c. obligația ficală cu privire la achitarea accizelor apare odată cu expedierea mărfurilor din
încăperea de acciz, în caz că nu există documente cu privire la achitarea accizelor.
d. pentru persoane fizice/juridice care importă marfuri supuse accizelor obligația fiscală
apare concomitent cu termenul stabilit de legislație pentru achitarea taxelor vamale.
Obligatia fiscală de achitare la buget a sumei accizului calculat apare în ziua următoare celei
de comercializare.
Se scutesc de la plata accizului marfurile introduse în zona economică liberă din afara
teritoriului vamal al RM, din alte zone economice libere.
Obligația de achitare a accizului apare în următoarele situații:
a) La transmiterea mărfurilor în contul salariului;
b) La transmiterea mărfurilor cu plata parțială sau fară plată;
c) La transmiterea mărfurilor angajaților agentului economic, altor persoane;
d) La insușirea mărfurilor de către agentul economic sau de către membrii familiei lui;
e) În cazul deplasării mărfurilor în alt mod27.

1.3. Rolul şi importanta accizelor în sistemul fiscal.

Una dintre problemele importante ale constituirii unei economii de piaţă funcţionale este
instituirea şi aplicarea unui sistem de impunere eficient, întrucât, de acest sistem depinde, în mare
măsură, formarea resurselor financiare ale statului şi posibilitatea realizării programelor economice,
administrative, sociale etc. Implementarea unui asemenea sistem fiscal este un proces dificil, urmat
de reforme ale sistemului de impozite şi taxe, de reforme în domeniul administrării fiscale, precum
şi de reforme ale legislaţiei fiscale. În acest sens, promovarea reformei fiscale în Republica
Moldova la începutul anilor’90 reprezenta o prioritate logică şi raţională, întrucât sistemul fiscal
moştenit nu permitea, în general, introducerea unor reforme graduale, prin care statul să-şi poată
asigura veniturile bugetare, fără să afecteze la minimum dezvoltarea iniţiativei private.
Necesitatea reformării sistemului fiscal a fost condiţionată de faptul că sistemul fiscal: - era
inechitabil - povara fiscală era repartizată neuniform între persoanele fizice şi agenţii economici
aflaţi în condiţii economice egale; - contribuia insuficient la dezvoltarea economică şi crearea
locurilor noi de muncă; - nu contribuia la încasarea eficientă de mijloace necesare pentru finanţarea
programelor de stat şi a sferei serviciilor etc. Premisele menţionate au servit drept imbold în
27
http://metode-tehnici-fiscale.blogspot.com/2009/02/accizul.html

15
efectuarea primei reforme fiscale în Republica Moldova care a necesitat termene restrânse, prin
delimitarea convenţională a două etape de bază – etapa I: 1992-1993; etapa a II-a: 1994-1995.
Sistemul fiscal necesita o îmbunătăţire considerabilă şi urma să fie adaptat la noile condiţii de
piaţă.
Conform Concepţiei reformei fiscale, sistemul fiscal trebuia să asigure o atitudine unică şi
echitabilă din partea statului faţă de toţi contribuabilii, indiferent de tipul de proprietate şi forma de
gospodărire, să asigure crearea unei baze stabile pentru finanţarea programelor de stat şi dezvoltarea
sferei serviciilor. Structura acestui sistem trebuia să fie organizată astfel, încât statul să poată
garanta înlesniri sociale şi economice unor pături ale populaţiei şi unor ramuri ale economiei.
Este cunoscut faptul că, reformele fiscale pot produce efecte reale doar în cazul când sunt
bazate pe un cadru coerent legal. În acest sens, legislaţia fiscală a suportat numeroase îmbunătăţiri,
racordate la etapele reformelor fiscale: în 1990 sunt create inspectorate fiscale de stat; în 1992, sunt
adoptate Legea Republicii Moldova “Cu privire la bazele sistemului fiscal», Legea Republicii
Moldova „Cu privire la serviciul fiscal al Republicii Moldova”, Legea Republicii Moldova „Cu
privire la antreprenoriat şi întreprinderi” şi definit Conceptul cu privire la reforma fiscală, în care
au fost determinate principiile de bază ale impozitării, stabilite impozitele aplicate pe teritoriul
Republicii Moldova, drepturile şi responsabilitatea contribuabililor şi ale organelor fiscale,
înlesnirile şi facilităţile fiscale. În vederea executării Legii date, au fost adoptate legile: cu privire la
impozitul pe beneficiul întreprinderilor; cu privire la taxa de stat; cu privire la impozitul pe
veniturile persoanelor fizice şi impozitul funciar; cu privire la investiţiile străine. Prin Decretul
Preşedintelui sunt introduse următoarele impozite şi obligaţii fiscale: impozitul asupra bunurilor
imobiliare, impozitul pe venitul băncilor şi din activitatea de asigurare, tarifele vamale etc.
Suma accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus în preţul produselor. Reieşind
din cotele sale, această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul.
Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia statului.
Cel puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul că aceste
pot fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării acelora
care, spre exemplu, dăunează sănătăţii.
Din punctul de vedere al statului, avantajul aplicării accizelor îl reprezintă faptul că accizele
constituie (în ţările în care se aplică) o sursă de venit apreciabilă, facil de obţinut, la un cost puţin
ridicat.28 Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, ţigările, automobilele şi

28
Moşteanu, T., coordonator, ,,Finanţe publice – Note de curs şi aplicaţii pentru seminar”, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005, pg. 73

16
carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra
consumului, respectiv ¾. Un alt avantaj al impunerii indirecte, implicit al aplicării accizelor îl
prezintă rapiditatea, comoditatea şi costul relativ redus al perceperii.
Partea accizelor în totalul prelevărilor obligatorii variază de la o ţară la alta: moderată în
Belgia, Germania, SUA şi foarte ridicată în Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor diferă în egală
măsură: ţările nordice impozitează puternic băuturile alcoolice, ţările de sud le taxează foarte puţin,
iar Franţa, Germania şi Belgia aplică taxe medii. Accizele, constituind o sursă importantă de
venituri bugetare, uşor de procurat, prin ele se urmăresc obiective bugetare dar şi eficienţă
administrativă. Prin utilizarea accizelor statul acţionează asupra cererii solvabile. Aceasta are un
dublu rol: economic şi social. În plan economic, prin perceperea unor accize, statul poate influenţa
cererea anumitor produse punînd accize mari la mărfurile de import în comparaţie cu cele interne,
protejînd astfel şi agenţii economici interni (lucru care poate stimula consumul de produse interne).
Principalele surse de venit pentru colectarea accizelor reprezintă producţia de alcool, de
tutungerie, produsele petroliere. Ponderea accizelor la buget constituie 533,5 mil.lei, sau 5,2% din
veniturile fiscale acumulate.
Din suma încasărilor din accize pentru anul 2014– 3 383,3 mil.lei sau 83,0 la sută s-a
preconizat la mărfurile importate şi 691,6 mil.lei sau 17,0 la sută – la mărfurile produse pe teritoriul
republicii29.
Analiza accizelor din perspectiva financiară a pus în evidenţă rolul şi locul accizelor în cadrul
sistemului fiscal. Veniturile aduse din accize se situează în statele UE în medie la 2.5% din PIB,
înregistrând maxim 5,5% din PIB în anumite state. Dacă raportăm această valoare la presiunea
fiscală globală care oscilează în UE în jurul valorii de 40% , valoarea veniturilor aduse din accize
nu este una chiar atât de semnificativă în comparaţie cu alte impozite, însă aceste venituri sunt
relativ stabile. Această caracteristică face din accize un impozit important din perspectiva raţiunilor
financiare. Este un impozit mult mai stabil comparativ cu TVA sau cu impozitele pe venit.
Explicaţia se bazează pe aplicarea accizelor în special asupra produselor cu cerere inelastică fără
posibilitatea de susbstituire.
Astfel, concluzionînd cele menționate mai sus stabilim, în plan economic, prin incasarea
unor accize, statul poate reduce cererea pentru anumite produse de lux, sau poate reduce importurile
anumitor produse, stimulînd în acest fel cererea pentru cele autohtone. Pe plan social, accizele își au
meritul lor în reducerea consumului de produse dăunatoare sănătății (alcool, țigări).

29
www.mf.gov.md/ Nota informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014.

17
Impozitul indirect este deci o pârghie aflată în mâinile statului, prin care acesta poate
direcționa consumul în funcție de perioadele de criză sau de boom prin care trece economia, de
asemenea, statul poate influența o fază sau alta a procesului reproducției sociale, în fucție de
interesul pe care îl are la un moment dat. Cu alte cuvinte, se poate spune că impozitele indirecte
prezintă o sensibilitate deosebită față de conjunctura economică.

18
CAPITOLUL II. ACCIZELE – INSTRUMENT DE REGLARE A ACTIVITĂȚII SOCIAL-
ECONOMICE

2.1. Actualitatea impozitării cu acciz în Republica Moldova

Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor specificate în anexa la
titlul IV al Codului Fiscal.
Baza impozabilă o constituie:
a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt stabilite
în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt
stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor;
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum
şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize
şi T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale
accizelor.
La calcularea accizului se aplică două tipuri de cote mărimea cărora, în dependenţă de tipul
mărfurilor, este stabilită în anexa la titlul IV al Codului fiscal (anexa 5.):
1) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii, care se aplică în situaţiile cînd baza
impozabilă pentru mărfurile accizate este volumul în expresie naturală;
2) ad valorem în procente, , fără a ţine cont de TVA şi accize sau valoarea în vamă a mărfurilor
importate, luînd în consideraţie impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul
importului (fără a ţine cont de accize şi TVA), care se aplică în situaţiile cînd baza
impozabilă pentru mărfurile accizate este valoarea mărfurilor.
Conform Codului fiscal sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului:
(1) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau
consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare.
(2) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor: a) definite
ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern; b) destinate proiectelor de asistenţă tehnică,
realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare
în limita tratatelor la care aceasta este parte; c) destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice
şi a altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova, precum şi uzului sau consumului
personal al membrilor personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi al

19
membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, în modul stabilit de
Guvern.
(3) Accizele nu se achită pentru mărfurile finanţate din contul împrumuturilor şi
granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor
acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),
destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor
finanţate de la buget, conform listei
aprobate de Guvern.
(4) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse
accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, cu condiţia respectării
prevederilor art.123 alin.(4).
(5) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul
vamal şi plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit, transformare sub control vamal,
antrepozit vamal, sub destinaţiile vamale de distrugere, abandon în folosul statului, precum şi
magazin duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import.
(6) La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe teritoriul vamal şi
plasarea acestora în regimul vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea
acestor mărfuri, cu restituirea ulterioară a sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe
teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare.
(7) Accizele nu se achită la plasarea mărfurilor supuse accizelor în regimul vamal
admiterea temporară.
(8) Accizele nu se achită pentru mărfurile autohtone supuse accizelor, anterior
exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi produsele compensatoare după
perfecţionarea pasivă, conform reglementărilor vamale.
(9) La scoaterea de pe teritoriul vamal a mărfurilor străine supuse accizelor, plasate sub
destinaţia vamală reexport, se restituie sumele accizelor achitate la introducerea acestora pe
teritoriul vamal.
(10) Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona
economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice
libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din
această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
(11) Mărfurile supuse accizelor scoase din zona economică liberă pe restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova se supun accizelor.

20
(12) Accizele nu se achită pentru mărfurile supuse accizelor, importate de către
persoane juridice în scopuri necomerciale, dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte
suma de 50 de euro. În cazul în care valoarea lor în vamă depăşeşte limita neimpozabilă
indicată, accizele se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita
neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.
Marcarea mărfurilor cu timbru de acciz. „Timbru de acciz. Marca comercială de stat”
este un marcaj tipărit de unitatea specializată, autorizată de Ministerul Finanţelor. Timbrele de acciz
sunt de strictă evidenţă şi se eliberează contra plată de către IFS în baza cererii contribuabilului.
Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat, achiziţionarea lor de către
agenţii economici producători şi importatori, făcându-se la un preţ ce reprezintă costul şi profitul
aferent tipăririi. Timbrele de acciz procurate nu se vând, nu se transmit altor persoane şi nu se
înstrăinează în alt mod, cu excepţia restituirii lor Inspectoratul Fiscal de Stat.
Mărfurile supuse accizelor cum ar fi votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile,
divinurile (coniacurile) şi alte băuturi spirtoase, articolele de tutun comercializate, transportate sau
depozitate pe teritoriul Republicii Moldova precum şi importate sunt pasibile marcării obligatorii
cu timbre de acciz. Marcarea se efectuează:
- pentru mărfurile importate, în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea
acestora;
- în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova – până la momentul expedierii
(transportării) acestora din încăperea de acciz.
Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz:
a.vinurile spumoase şi spumante, divinurile (coniacurile) în sticle de suvenire cu capacitatea
de până la 0,25 litri, de 1.5, 3 şi 6 litri,
b.băuturile alcoolice cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum;
c.mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, admitere
temporară, magazin duty free,
d. mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova şi destinate pentru
export.
Pentru mărfurile supuse marcării cu timbru de acciz sunt prevăzute următoarele marcaje:
1. Şampanie, vinuri spumante şi vinuri spumoase;
2. Vinuri;
3. Băuturi alcoolice;
4. Divinuri (coniacuri);

21
5. Articole de tutun;
6. Articole de tutun provenite din import.
Metoda de calcul şi termenele de plată a accizelor. Suma accizelor ce urmează a fi
vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu volumul impozabil. Pentru aceasta se ia volumul
sau valoarea mărfurilor supuse accizelor, în expresie naturală sau valorică şi cotele accizelor la care
ele se impun în expresie bănească sau procentuală de pe unitate de marfă, prin înmulţirea cotei la
cantitatea sau valoarea mărfii supuse accizelor.
Dacă volumul impozabil este stabilit în unităţi de măsură, ce nu corespund cotelor stabilite
ale accizului, impozitarea se efectuează în baza cotelor aprobate recalculându-se volumele în
unitatea de măsură dată.
Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor,
înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achitate la mărfurile
supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri
supuse accizelor.
Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la
prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în cazul prezenţei
documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia primă utilizată.
Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, la
momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz.
Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul
impunerii:
- pentru materia primă accizată utilizată pentru producerea mărfurilor supuse accizelor;
- la importul materiei prime accizate, utilizate la producerea mărfurilor supuse accizului.
Pentru persoanele fizice şi juridice subiecţi ai impunerii cu accize obligaţia fiscală cu
privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării)
mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
Expediere (transportare) – deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din
încăperea de acciz.
Obligaţia de achitare la buget a accizelor nu apare în cazul când întreprinderea efectuează
mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al
încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit).
Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accizelor obligaţia fiscală
apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea taxelor vamale.

22
Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt nişte
livrări scutite de acciz.
La ţigaretele cu filtru (poziţia tarifară 240220), accizele se calculează ca sumă a accizei
determinate prin aplicarea (înmulţirea) cotei stabilite în sumă absolută la volumul în expresie
naturală (1000 bucăţi) la momentul expedierii din încăperea de acciz sau la momentul importării şi
a accizei determinate prin aplicarea (înmulţirea) cotei ad valorem în procente stabilite la preţul
maxim de vînzare cu amănuntul.
Preţul maxim de vînzare cu amănuntul este preţul la care produsul a fost vîndut altor
persoane pentru consum final şi care include toate impozitele şi taxele. Preţul maxim de vînzare cu
amănuntul pentru orice marcă de ţigarete cu filtru se stabileşte de persoanele care produc ţigarete cu
filtru în Republica Moldova (producătorul local) sau care importă ţigarete cu filtru şi se
înregistrează în modul stabilit de Guvern.
Se interzice vînzarea de către alte persoane a ţigaretelor cu filtru pentru care nu au fost
stabilite şi declarate preţuri maxime de vînzare cu amănuntul. Se interzice vînzarea de către orice
persoană a ţigaretelor cu filtru la un preţ ce depăşeşte preţul maxim de vînzare cu amănuntul.
Evidenţa mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă). Declararea
achitării accizelor. Subiectul impunerii este obligat să ţină registrul de evidenţă a mărfurilor ce se
expediază (se transportă) pentru fiecare încăpere de acciz. Forma registrului şi informaţia ce trebuie
reflectată în acesta sînt stabilite de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul
Finanţelor. Înscrierea în registru se face pînă la expedierea (transportarea) mărfurilor supuse
accizelor din încăperea de acciz.
Registrul de evidenţă a mărfurilor expediate (transportate) trebuie să se afle într-un loc
determinat, accesibil verificării de către persoanele cu funcţii de răspundere autorizate ale
Serviciului Fiscal de Stat a înscrierilor, şi să fie prezentat acestor persoane la prima solicitare.
Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina
plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.
Subiecţii impunerii sînt obligaţi să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor cel tîrziu în ultima
zi a lunii care succedă luna în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse
accizelor. Forma declaraţiei şi modul de completare a acesteia se stabilesc de către Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor. Subiectului impunerii i se permite
trecerea la cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare
şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii

23
(transportării) mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz. Trecerea la cont a accizelor
se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau
fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la expedierea (transportarea) lor ulterioară şi în cazul
prezenţei documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor utilizate.
În cazul în care mărfurile supuse accizelor sînt depuse la maturare, subiectului impunerii i se
permite trecerea în cont a accizului în limitele cantităţii de mărfuri supuse accizelor, utilizate la
fabricarea de mărfuri similare supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) acestor
mărfuri similare supuse accizelor din încăperea de acciz şi în cazul prezenţei documentelor ce
confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor.
Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare
şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma accizului
calculată la mărfurile supuse accizelor expediate din încăperea de acciz, diferenţa se reportează la
cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea
de acciz.
În cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau
în baza contractului de comision, de asemenea, livrează mărfuri supuse accizelor în magazinele
duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import, şi/sau în zonele economice libere, suma accizului
achitată anterior la mărfurile supuse accizelor, utilizate pentru prelucrarea şi/sau fabricarea
mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate) pentru export, se restituie în modul stabilit de
Guvern, în termen de 45 zile după prezentarea documentelor justificative.
Pentru a obţine restituirea accizului achitat la mărfurile supuse accizelor, utilizate pentru
prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor destinate exportului, subiectul impunerii
prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat următoarele documente justificative:
a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin privind livrarea mărfurilor
supuse accizelor. În cazul în care livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se efectuează,
conform contractului de comision, de către comisionar, subiectul impunerii (comitentul) prezintă
organului Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision şi contractul (copia contractului) încheiat
de comisionar cu partenerul străin;
b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă din condiţiile contractului),
care confirmă încasarea de facto pe contul subiectului impunerii a sumei rezultate din vînzarea
mărfurilor supuse accizelor partenerului străin;

24
c) declaraţia vamală a încărcăturii sau copia ei, certificată de conducătorul şi de contabilul-şef
ai subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal al Republicii Moldova care a eliberat marfa
pentru export.
Suma accizelor se restituie în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale
creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, cu excepţia obligaţiilor fiscale administrate de
organele vamale, iar în lipsa datoriilor se transferă la contul bancar al agentului economic.
Exportarea mărfurilor de către persoane care nu sînt subiecţi ai impunerii se permite fără
dreptul la restituirea sumelor accizelor la mărfurile supuse accizelor expediate (transportate) pentru
export.
Încasările impozitelor indirecte (TVA, accize, impozitele asupra comerţului exterior şi
operaţiunilor externe), în volumul veniturilor componentei de bază a bugetului de stat 72,9 la sută și
au constituit 17 700,0 mil. lei. În comparaţie cu anul 2013 au înregistrat o creştere - 652,5 mil. lei.
Încasările la taxa pe valoarea adăugată au constituit 12 815,0 mil.lei Față de executat 2013,
încasările la TVA au crescut cu 685,5 mil.lei sau cu 5,3 la sută.
În structură, încasările TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul republicii au
însumat 4 332,8 mil.lei cu 387,5 mil. lei mai mult față de 2013, TVA la mărfurile importate - 10
892,3 mil.lei cu 786,3 mil. lei mai mult față de 2013. Restituirile TVA la mărfurile și serviciile
exportate și livrate cu cote reduse în 2014 au atins nivelul de 2 410,2 mil. lei cu 488,3 mil. lei mai
mult decît în 2013.
În anul 2014, încasările de la accize au fost în sumă de 3 427,1 mil. lei sau 19,4 la sută din
suma impozitelor indirecte înregistrînd o deminuare în sumă de 73,1 mil.lei comparativ cu anul
2013. Pe grupe acestea sunt: accizelor la produsele din tutun - 974,1 mil. lei, accizele la bere -
221,0 mil. lei, accizele la producția vinicolă și băuturi alcoolice - 346,6 mil.lei, accizele la produsele
petroliere - 1 262,8 mil.lei, accizele la autoturisme - 675,1 mil. lei, accizele la alte mărfuri - 23,2
mil.lei, accizele la gaze lichefiate - 171,3 mil.lei, accizele la bijuterii - 12,4 mil.lei. Toodată,
restituirile la accize au constitiut 259,4 mil. lei.
În structura încasărilor accizelor, ponderea majoră o dețin accizele la produsele petroliere -
36,8 la sută, la produsele din tutun - 28,4 la sută, la autoturisme - 19,6 la sută, la băuturile alcoolice
tari - 10,1 la sută, la bere - 6,4 la sută.
În perioada de referinţă, încasările din impozitele asupra comerţului exterior şi operaţiunilor
externe au fost executate în sumă de 1 457,9 mil. lei sau 8,2 la sută din totalul impozitelor indirecte.
Comparativ cu 2013, aceste venituri au marcat o creștere cu 40,7 mil. lei sau cu 9,7 la sută.
Evoluția impozitelor indirecte pe anii 2012-2015 se prezintă în următoarea diagramă:

25
Evoluția impozitelor indirecte pe anii 2012-2015

Principala sursă de venituri indirecte rămîne a fi TVA - 15 421,3 mil.lei sau 74,4 la sută,
astfel va depăși nivelul executat în anul 2014 cu 20,0 la sută sau cu 2 569,3 mil.lei. Ca pondere în
PIB, aceste venituri vor atinge nivelul de 13,0%, și vor depăși nivelul anului 2014 cu 1,5 p.p. O altă
sursă sînt accizele, care se prognozează pentru anul 2015 în sumă de 3 930,0 mil.lei, cu 501,9
mil.lei mai mult față de anul 2014. Ca pondere în PIB, accizele vor înregistra 3,3% cu 0,2 p.p. mai
mult față de executat în anul 2014.
Evoluţia impozitelor indirecte pe anii 2012-2015 se prezintă în următorul tabel.
Tabelul 2.1. Evoluţia impozitelor indirecte pe anii 2012-2015 mil.lei

Măsurile de politică fiscală cu referire la acciz, pentru anul 2015 În Republica Moldova
au în vedere următoarele:
- ajustarea la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015 a cotelor accizelor stabilite în sume
fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme, alte
tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), cu excepţia combustibililor (benzina, motorina şi derivaţii

26
acestora, gazele lichefiate şi naturale), pentru care cota accizului se indexează la coeficientul de
creştere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul 2015;
- micşorarea cotei accizului pentru păcură prin modificarea indicatorului de ajustare a
acesteia, altul decît pentru combustibili;
- ajustarea graduală a cotelor accizelor pentru ţigarete la nivelul ţărilor din regiune, cît şi la
practica europeană;
- extinderea dreptului de restituire a sumei accizului pentru toţi agenţii economici ce
efectuează exporturi de mărfuri supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate în ţară, fie în mod
independent, fie în baza contractului de comision;

2.2. Analiza mărfurilor supuse accizelor-influența acestora pe piață

Accizele armonizate reprezintă taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat
pentru următoarele produse provenite din productia interna şi din import: bere, vinuri, băuturi
fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun, produse energetice,
energie electrica.
Se definesc următoarele noţiuni conform Codului fiscal:
1) Acciz - impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum, pentru activitatea
în domeniul jocurilor de noroc.
2) Certificat de acciz - document eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat subiectului
impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile
supuse accizelor, de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de noroc.
3) Încăpere de acciz - totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile,
încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sînt situate separat, determinate în
certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază
(se transportă) de către subiecţii impunerii, şi unde se desfăşoară jocurile de noroc.
Subiecţi ai impunerii sînt:
a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse
accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia
mărfurilor specificate la art. 124 alin.(1), (2), (4), (6), (7) şi (8);
c) persoanele juridice care desfăşoară activitate în domeniul jocurilor de noroc.

27
Obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor şi licenţele pentru activitate în
domeniul jocurilor de noroc, specificate în anexa la prezentul titlu.
Baza impozabilă o constituie:
1) pentru mărfurile supuse accizelor:
a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt
stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt
stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor;
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum
şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi
T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor;
2) pentru jocurile de noroc - costul licenţei pentru activitate în domeniul jocurilor de noroc.
Cotele accizelor se stabilesc:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea de piaţă a mărfii;
c) ad valorem în procente de la costul licenţei pentru activitate în domeniul jocurilor de noroc.
În sfera produselor accizabile se încadrează: berea, vinurile (vinurile liniştite, vinurile
spumoase), băuturi fermentate, altele decât berea şi vinul, produse intermediare şi alcoolul etilic
conform codurilor şi elementelor de identificare din Codul fiscal al Republicii Moldova.
Sumele datorate bugetului de stat drept accize se determină astfel:
a) La bere, accizele se calculează în funcţie de: numărul de grade “Plato” (C), acciza unitară
în funcţie de capacitatea de producţie anuală(K), cursul de schimb(R), cantitate(litri)(Q).
K  RQ
AC
100
b) La vinuri spumoase, băuturi fermentate (altele decât berea şi vinul) şi produse
intermediare, accizele datorate bugetului de stat se determină pe baza: accizei unitare(K), a cursului
de schimb(R) şi cantitatea (în litri)(Q).
KR
A Q
100
c) Pentru alcool etilic, accizele(A) se determină în funcţie de: concentraţia alcoolică
exprimată în procente de volum(C), de acciza specifică(K), de cursul de schimb(R) şi de cantitate
(în litri)(Q).

28
C KR
A=  Q
100 100
Grupa de produse din tutun pentru care se datorează accize cuprinde: ţigarete si ţigările de
foi, tutun de fumat fin taiat, alte tutunuri de fumat.
Sumele datorate bugetului de stat drept accize pentru ţigarete (Act) se determină astfel:
acciza specifică (A1) în funcţie de acciza unitară (K1), de cursul de schimb (R), şi de cantitatea
exprimată în unitate de 1000 bucăţi ţigarete (Q1), iar acciza ad-valorem pe baza accizei specifice
(K2), de preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat şi a cantităţii (Q2) ce reprezintă numărul
de pachete de ţigarete aferente lui Q1.30
A1=K1  R  Q1
A2=K1  PA  Q2
At=A1+A2
Preţurile maxime de vânzare cu amănuntul se stabilesc de fiecare agent economic
producător intern sau importator şi se notifică Ministerului Finanţelor Publice. Înregistrarea de către
Ministerul Finanţelor a preţurilor stabilite se face pe baza declaraţiei scrise a fiecărui agent
economic.
Accizele pentru celelalte produse din tutun se determină astfel:
- accizele la „ţigări şi ţigări de foi” (A) se calculează pe baza cantităţii exprimate în unităţi
de 1000 bucăţi de ţigări (Q), a accizei unitare (K) şi a cursului de schimb leu/euro;
A=Q  K  R
- accizele la “tutun de fumat” (A) se obţin în funcţie de cantitate în kg (Q), acciza unitară
(K) şi cursul de schimb leu/euro (R).
A = Q K R
În sfera produselor energetice la care se datorează accize se încadrează următoarele
produse: benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, gaz
metan, petrol lampant, gazul petrolier lichefiat, gazul natural, pacura, carbune cocs, identificate
dupa codurile prevazute in Codul fiscal.
Produse energetice, altele decât cele menţionate (identificate după cod) sunt supuse unei
accize dacă sunt destinate a fi, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil pentru incalzit sau
carburant pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil
combustibilului pentru încălzit sau carburant echivalent.

30
Legea nr. 571/2003, titlul VII, cap. I, art. 177

29
Orice produs, destinat a fi utilizat drept combustibil pentru motor,este accizat la nivelul
combustibilului pentru motor echivalent.
Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie nu se considera
livrare/eliberare de consum atunci când se efectuează în scopuri de producţie.
Accizele la produsele din grupa produse energetice sunt aşezate în sume fixe pe unitatea de
măsură (echivalent EURO/TONĂ).
Plătitorii de accize pentru produsele energetice sunt agenţii economici producători,
procesatori sau importatori.
Producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost plătită, poate
avea loc numai într-un antrepozit fiscal. Antrepozitul fiscal poate fi folosit numai pentru producerea
şi/sau depozitarea de produse accizabile. Autoritatea fiscală competentă eliberează autorizaţie
fiscală dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii principale:
a) locul urmează a fi folosit pentru producerea, îmbutelierea, ambalarea, primirea, deţinerea,
depozitarea şi expedierea produselor accizabile;
b) locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să prevină scoaterea produselor
accizabile din acest loc fără plata accizelor;
c) locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.
Autoritatea fiscală competentă notifică în scris autoritatea ca antrepozit fiscal în termen de
60 zile de la data depunerii documentului de autorizare.
În cadrul duratei deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă dacă sunt satisfăcute
următoarele cerinţe:
a) deplasarea are loc între două antrepozite fiscale;
b) produsul este însoţit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de
însoţire, care satisface cerinţele prevăzute;
c) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifică cu
claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior;
d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător;
e) autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor.
În cazul unui produs în regim suspensiv care este deplasat, acciza continuă să fie suspendată
la primirea produsului în antrepozitul fiscal, dacă sunt satisfăcute următoarele cerinţe:
a) produsul accizabil este plasat în antrepozitul fiscal sau expediat către alt antrepozit fiscal;
b) antrepozitul fiscal primitor indică, pe fiecare copie a documentului administrativ de
însoţire, tipul şi cantitatea fiecărui produs accizabil primit şi orice discrepanţă;

30
c) antrepozitul fiscal primitor trebuie să deţină de la autoritatea fiscală competentă
certificarea documentului administrativ de însoţire a produselor accizabile primite;
d) în termen de 15 zile de la primire, antrepozitul fiscal primitor returnează exemplarul 3 al
documentului administrativ de însoţire a produselor accizabile.
Încasările accizelor (nete) în bugetul de stat se prognozează în sumă de 3 928,3 mil.lei şi vor
creşte faţă de suma executată în anul 2014 cu 501,2 mil.lei sau cu 14,6 la sută. Ponderea accizelor
în totalul impozitelor indirecte va constitui 19,0 la sută şi în totalul veniturilor bugetului de stat -
12,6 la sută. Din suma încasărilor din accize pentru anul 2015 - 3 463,9 mil.lei sau 82,4 la sută se
preconizează la mărfurile importate şi 739,4 mil.lei sau 17,6 la sută - la mărfurile produse pe
teritoriul republicii. În structura accizelor, 34,0 la sută le revine produselor petroliere, 28,9 la sută -
produselor din tutun, 17,1 la sută - autoturismelor importate, 9,2 la sută - vinuri şi băuturile
alcoolice tari, 5,6 la sută - berii, 4,3 la sută - gazelor lichefiate şi 0,9 la sută - alte produse accizate.
Totodată, pentru mărfurile supuse accizelor, se prevăd restituiri din buget în sumă de 275,0
mil.lei, care vor fi utilizate pentru restituirea accizelor la produsele petroliere și pentru producția
alcoolică (rachiu, lichioruri, divinuri, băuturi spirtoase, ș.a.). Ca pondere în PIB aceste operaţiuni
constituie 0,2%, iar în suma încasărilor la accize - 6,5 la sută.
Dinamica încasării accizelor pe tipuri de mărfuri accizate pe anii 2012-2015 se prezintă în
următorul grafic.
Diagrama 2.2. Dinamica încasării accizelor pe tipuri de mărfuri accizate pe anii 2012-2015

31
Orice persoană care expediază un produs accizabil aflat în regim suspensiv este exonerată de
obligaţia de plată a accizelor pentru acel produs, dacă primeşte de la antrepozitul fiscal primitor un
document administrativ.
În cazul deplasării unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din Republica Moldova şi
un birou vamal din teritoriul comunitar sau între un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar şi
un antrepozit fiscal din Republica Moldova, acciza se suspendă dacă sunt îndeplinite condiţiile
menţionate.

2.3. Aplicabilitatea accizelor în practica internațională

Câmpul de aplicare al acestor taxe speciale de consumaţie este deosebit de vast, diferă de la
o ţară la alta şi cuprinde în principal: alcool şi băuturi alcoolice, vinuri, produse din tutun, benzină,
motorină, ceaiuri, cafea, băuturi răcoritoare, autoturisme, blănuri , bijuterii , cosmetice, etc.31
În România, nivelul accizelor pe categorii de produse s-a modificat în fiecare an. Aceste
nivele au scăzut sau au crescut de la an la an pentru a putea fi în concordanţă cu nivelul accizelor
practicate de ţările Uniunii Europene.
În România, se practică accizele armonizate și nearmonizate.
Accizele armonizate se aplică pentru produse provenite din producția internă sau import :
- bere;
- vinuri (liniștite și spumoase);
- băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, produse intermediare (1,2% < concentrație
alcoolică < 22%);
- alcool etilic (produse care conțin băuturi spirtoase);
- tutun prelucrat (țigări și țigări de foi, țigarete, tutun de fumat);
- produse energetice (benzină cu/fără plumb, motorină, kerosen, gaz natural, gaz petrolier
lichefiat, cărbune și cocs);
- energie electrică (furnizată către consumatorii finali).

Pe scurt, accizele armonizate se practică asupra următoarelor categorii de produse 32:


- alcool și băuturi alcoolice;
- tutun prelucrat;
- produse energetice și electricitate.
Produsele pentru care sunt stabilite accizele armonizate sunt supuse accizelor în momentul
producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.

31
L Ţâţu, C. Şerbanescu, D. Ştefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practică, Ediţia a II-a, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2005, pag. 51
32
Codul Fiscal,2012, Cap 1.1, Secțiunea 1, Art.206.1 privind sfera de aplicare

32
Accizele armonizate devin exigibile în momentul eliberării produselor respective pentru
consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Termenul de plată al accizelor armonizate la bugetul de stat este până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă, cu unele excepții.
Accizele nearmonizate se pot aplica pentru anumite produse, altele decât cele supuse
accizelor armonizate, iar stabilirea nivelului acestora este de competența statului român.33
În România, acestea sunt practicate pentru diferite produse între care :
- cafea verde, prăjită sau solubilă;
- confecții din blănuri naturale (excepție : cele de iepure, oaie sau capră)
- articole din cristal;
- bijuterii din aur sau platină (excepție : verighete)
- produse de parfumerie
- produse de armament, altele decât cele pentru uz militar;
- iahturi și alte nave de ambarcațiuni cu/fără motor pentru agrement;
- motoare cu capacitatea peste 25 CP destinate iahturilor și altor nave de ambarcațiuni pentru
agrement.
Accizele neamortizate devin exigibile pentru produsele din producția internă , la data
efectuării livrării, pentru produsele care provin din teritoriul comunitar, la momentul recepționării
acestora, iar pentru produsele importate din afara UE, la data înregistrării declarației vamale de
import.
Armonizarea accizelor în UE presupune stabilirea unor reguli și proceduri unice cu privire la
baza de impozitare, nivelul cotelor de impozitare și circulația produselor supuse accizelor între
statele membre.
Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia statului.
Cel puţin la fel de importantă este şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul că aceste pot fi
folosite ca pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării acelora care, spre
exemplu, dăunează sănătăţii.
Aplicarea unei noi măsuri de politică fiscală în domeniul accizelor, care constă în
exprimarea în lei a nivelului accizelor şi actualizarea anuală a acestuia cu cresterea preturilor de
consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de
perioada octombrie 2013 – septembrie 2014, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică
până la data de 15 octombrie. În ceea ce priveşte impactul asupra veniturilor bugetului de stat,
generat de aplicarea acestei măsuri, acesta a fost calculat după cum urmează: pentru anul 2015 –
1547 mil. lei; pentru anul 2016 – 1641 mil. lei; pentru anul 2017 – 1741 mil. lei; pentru anul 2018 –
1847 mil. lei.
Veniturile colectate din accize au însumat în anul 2013, 21,1 mld. lei (3,36% din PIB), ceea
ce indică o realizare sub așteptări a acestor încasări, nivelul bugetat inițial fiind de 22,4 mld. lei.

33
Văcărel I., ”Finanțe Publice”, Ediția a-VI-a, Editura Didactică și Pedagogică,R.A, București, 2006, cap.15,p.431

33
Similar evoluției încasărilor din TVA, veniturile provenind din accize au fost revizuite descendent
cu prilejul celor două rectificări bugetare (-1,5 mld. lei față de proiecția inițială), ca urmare a
dinamicii negative a consumului, dar dimensiunea revizuirilor ar putea sugerea și o diminuare a
eficienței colectării. Comparativ cu anul precedent, plusul de venituri provenit din Graficul 6:
Venituri din accize în anul 2013 (mld. lei) Sursa: Ministerul Finanțelor Publice colectarea accizelor
a înregistrat un nivel de 0,88 mld. lei (+3,36%), reflectând majorări ale nivelului accizei aferente
anumitor produse (benzină, motorină, țigarete, alcool și produse de lux) la care se adaugă efectul
pozitiv generat de creșterea cu 5,2% a cursului de schimb valutar utilizat pentru calculul accizelor.
Este de menționat faptul că, majorarea accizelor la produse de lux și alcool a reprezentat o măsura
introdusă în vederea compensării efectului reducerii cotei TVA la pâine, făină și grâu asupra
încasărilor bugetare.34
Graficul 2.1.: Venituri din accize în anul 2013 (mld. lei)

Sursa: http://www.consiliulfiscal.ro/ra-2013.pdf, pg. 40


De asemenea, vor fi intreprinde toate demersurile necesare în vederea modificărilor
legislative în domeniul accizelor în măsură să susţină lupta împotriva fenomenului de evaziune
fiscală35.
Guvernul a modificat (din nou), prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014,
prevederile Codului fiscal privind modul de calcul al accizelor armonizate, stabilind începând cu
2016 o modalitate de „actualizare” în lei, prin aplicarea ratei inflației din anul anterior, a valorii
stabilite în euro pentru accizele armonizate după ce, prin O.U.G. nr. 102/2013, a „actualizat” pentru
2014 cu rata a inflației din 2013 valoarea în lei a cursului de schimb euro-leu din 2012. Aceste
precederi nu încalcă doar regula predictibilității fiscalității, mai ales că această regulă este mai
degrabă o excepție, având în vedere desele modificări legislative, ci sunt prin excelență

34
http://www.consiliulfiscal.ro/ra-2013.pdf
35
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara2015_2017.pdf

34
neconstituționale, ele încălcândurmătoarele principii din Constituția României: cel al justei
repartizări a sarcinilor fiscale, prevăzut la art. 56 alin. (2) din Constituția României, conform
căruia “sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale” și cel
al prevalenței normelor europene în fața celor naționale, prevăzut la art. 148 alin. 2 din
Constituția României, conform căruia “ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale
Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate
față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
În ceea ce priveşte evaziunea la accize şi „taxa pe viciu" 36 la alcool şi ţigări, conform
estimărilor Consiliului fiscal, cea mai mare contribuţie la evaziune o au ţigările, comerţul ilicit cu
ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2013(Anexa 2).
Evaziunea la ţigări a crescut în 2007 la peste 36% din piaţă pe fondul introducerii „taxei pe
viciu" şi creşterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2005 la 24,5
euro/1000 ţigarete în 2006), o nouă recrudescenţă a comerţului ilicit fiind înregistrată în 2009-2010
pe fondul creşterii accizelor de la 31,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2008 la 64
euro/1000 ţigarete în 2010. În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost de 45,9% din piaţă în
2013, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi
semnificativ mai mică la bere. De remarcat faptul ca în cazul produselor intermediare evaziunea
este una foarte mare, în acest moment ea crescând foarte rapid în urma creşterii accizei de la 51,08
euro/hl la începutul anului 2009 la 165 euro/hl în 2011, acest lucru conducând la o prăbuşire a
veniturilor din accize la această categorie de la 101,44 milioane lei în 2008 la rambursări nete de
accize în 2012, pentru ca în 2013 să se înregistreze venituri de doar 1,53 milioane lei. În plus, la
nivelul accizelor din alcool, deşi în perioada 2007-2013 cuantumul accizelor a crescut foarte rapid
(de la 550 euro/hl alcool pur în cazul alcoolului etilic şi produselor distilate în 2007 la 750 euro/hl
alcool pur în 2010, și la apoi la 1.000 euro/hl alcool pur în 2013), veniturile din accizele colectate
au crescut foarte puţin (doar cu 8,7% în perioada 2006-2013).
Accizele sunt cuprinse în preţurile la care se livrează produsele de către producătorii interni
sau din import la anumite categorii de produse: băuturi alcoolice, tutun, cafea, confecţii de blănărie,
mobilier sculptat etc. Accizele sunt cuprinse în preţurile cu ridicata sau la preţurile de
comercializare, obligaţia de plată a lor la buget fiind calculată prin aplicarea unei cote procentuale
astfel: 18 - pentru produsele din producţia internă – la contravaloarea bunurilor livrate exclusiv
accizele; - pentru produsele care se importă – la valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se
adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale stabilite, potrivit legii pe categorii de produse. Valoarea în
vamă se determină pornind de la preţul extern franco-frontieră transformat în lei la cursul în
36
Conform art. 363 din Legea 95/2006 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul
sănătăţii.

35
vigoare; - pentru bunurile introduse în ţară de persoane fizice neînregistrate ca agenţi economici dar
comercializate prin agenţi economici (produse vândute în regim de consignaţie) – la contravaloarea
ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute. Determinarea accizelor în mărime absolută se
face prin aplicarea formulei:
A = Preţ x cota A / (100 + cota A).
Berea. Este supusă accizării berea ce are o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în
volum. Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de fabricaţie cu
o capacitate nominală ce nu depăşeşte 200.000 hl/an, se aplică accize specifice reduse. Acelaşi
regim se aplică şi pentru berea provenită de la micii producători independenţi din statele membre
care au o capacitate nominală de producţie ce nu depăşeşte 200.000 hl/an. Este exceptată de la plata
accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de către aceasta şi membrii familiei sale,
cu condiţia să nu fie vândută.
Acciza specifică pentru bere reprezintă 0,8228 euro/hl grad Plato şi 0,473 euro/hl grad Plato
pentru micii producători.
Exemplu 1. Un agent economic importă o cantitate de 500 butoaie de bere a 500 litri fiecare.
Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul de grade Plato este 3.
Acciza bere = Au × G × C × Q, unde:
Au - acciza unitară (euro/hl grad plato) - 0,8228;
G - numărul de grade Plato;
C - cursul de schimb (lei/euro) - 4.4485 lei/euro;
Q - cantitatea (hl).
Acciza bere = 0,8228 × 3 × 4.4485 × 500 × 500 / 100 = 27.451,63 lei
Vinul. Codul fiscal specifică faptul că acciza este 0 lei pentru vinuri liniştite care au o
concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care
alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare şi de 34,05 euro/hl pentru cele
spumoase pentru vinurile spumoase care sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip "ciupercă",
fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală
sau mai mare de 3 bari. Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fabricate de persoana fizică şi
consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute.
Exemplu
Un agent economic produce 60.000 sticle de vin liniştit şi 10.000 sticle de vin spumos, la
0,7 litri fiecare, pentru comercializare. Concentraţia alcoolică a vinului este de 12%.
Acciza vin liniştit = 0 lei
Acciza vin spumos = Au × C × Q, unde:
Au - acciza unitară (euro/hl) - 34,05;
C - cursul de schimb (lei/euro) - 4.4485 lei/euro;
Q - cantitatea (hl).
Acciza vin spumos = 34,05 × 4.4485 × 10.000 × 0,7 /100 = 10.603 lei
Alcoolul etilic. Este supus accizelor numai cel ce are o concentraţie alcoolică mai mare de
1,2%.

36
Alcoolul destinat consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantităţi
echivalente de cel mult 50 litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia
alcoolică de 100% în volum, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a
accizei aplicată alcoolului etilic, potrivit prevederilor din norme. Pentru alcoolul etilic produs în
micile distilerii, a căror producţie nu depăşeşte 10 hl alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse.
Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere
juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează sub licenţa de produs a unei alte distilerii
şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de norme. Acciza unitară este stabilită la 1.000 euro/hl
alcool pur.
Exemplu. Un agent economic produce o cantitate de coniac de 150 hl. Concentraţia
alcoolică a coniacului este de 35%.
Acciza alcool etilic = Au × Ca × C × Q, unde:
Au - acciza unitară (euro/hl) - 750;
Ca - concentraţie alcoolică - 35%;
C - cursul de schimb (lei/euro) - 4,4485 lei/euro;
Q - cantitatea (hl).
Acciza alcool etilic = 1.000 × 35% × 4,4485 × 150 = 233.546 lei
Produse energetice. Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt: benzina cu
plumb, benzina fără plumb, motorina, petrol lampant (kerosen), gazul petrolier lichefiat, gazul
natural, păcura, cărbune şi cocs.
Creşterea accizelor la carburanţi (7 eurocenţi/litru) era prevăzută iniţial pentru data de 1
ianuarie 2014 dar a fost implementată începând cu 1 aprilie 2014. Noile accize sunt următoarele:
l benzină cu plumb - 637,91 euro/tonă, 491,19 euro/1.000 de litri;
l benzină fără plumb - 557,91 euro/tonă, 429,59 euro/1.000 de litri;
l motorină - 473,85 euro/tonă, 400,395 euro/1.000 de litri;
l petrol lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor - 557,39 euro/tonă, 445,91
euro/1.000 de litri.
Determinarea accizei de plată se face simplu astfel: Cuantumul accizei= acciza specifică *
număr tone.
Trebuie să menţionăm aici faptul că acciza la motorină a fost redusă, cu 4 eurocenţi/litru,
prentru anumite categorii de transportatori conform OUG nr. 14/2014. Astfel, această reducere este
valabilă pentru cei care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte
persoane, cu autovehicule destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o greutate brută
autorizată de cel puţin 7,5 tone, dar şi pentru cei care efectuează transport de călători, regulat sau
ocazional cu un autovehicul din categoria M2 sau M3.
Reducerea accizei cu 4 eurocenti/litru se va realiza prin restituirea sumelor sub forma unui
ajutor de stat conform HG nr. 537/2014, valoarea ajutorului de stat reprezentand chiar diferenţa
dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorină utilizată drept

37
combustibil pentru motor. Pentru a beneficia de acest ajutor, transportatorii trebuie să se înregistreze
în Registrul vehiculelor şi al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize, prin
depunerea unei cereri, însoţită de documente justificative, la Autoritatea Rutieră Română (ARR).
Restituirea sumelor aprobate va fi efectuată de ordonatorul principal de credite cel târziu în termen
de 10 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei de aprobare a restituirii. Conform noilor
prevederi, suma de restituit reprezintă valoarea exprimată în lei a rezultatului obţinut prin înmulţirea
bazei de restituire cu 40 euro/1000 litri.
Chiar dacă cuantumul accizelor este în continuă modificare de la un an la altul, metodologia
aplicată determinării acestora s-a păstrat. Într-un studiu viitor vom face o analiza şi a celorlalte
produse accizabile conform legislaţiei în vigoare pentru a avea o imagine completă asupra accizelor
de plată în România în 2014.
Un exemplu neobişnuit de accize se găseşte în statul Hawaii. În loc de o impozitare a
vânzărilor, statul Hawaii impune o acciza generală (General Excize Tax), sau GET, cu privire la
toate activităţile comerciale din stat.37 GET este taxat cu o rată de 4% pentru cele mai multe
38
întreprinderi şi 0,5% pentru angrosişti. Taxa se aplică pentru toate entităţile comerciale astfel
încât, în esenţă, taxa se colectează la fiecare nivel de producţie (de la furnizorul de materiale la
angrosist şi la distribuitorul). GET este, de asemenea, percepută pe serviciile prestate , cum ar fi
comisioanele agentului imobiliar, ale avocaţilor şi altele asemenea. Cu industria Hawaii-ului este
puternic dependenta de turism, statul colectează aproape jumătate din veniturile sale prin
impunerea accizei generală, GET.
Acciza generală a Hawaii a fost criticată pentru că care un impact disproporţionat asupra
familiilor cu venituri mici dat fiind faptul că acestea vor fi taxate de pe tranzacţiile intermediare
(cum ar fi cele dintre angrosist şi detailist), precum şi pe servicii, rezultând un efect de piramidă
reflectat în creşterea costurilor în raport cu preţurile de vânzare final, cu amănuntul.
În Statele Unite ale Americii accizele sunt percepute pe următoarele produse:39 camioane şi
remorci, arme de foc, produse petroliere, vehiculelor de pasageri de lux , contribuţiile nedeductibile
financiar la unele planuri ale angajatorului, echipamente de distracţie, automobile care au ca şi
combustibil gazul, vaccinuri, transporturile maritime şi aeriene, cărbunele, produse chimice,
anumite mărfuri importate, anvelopoe, poliţe externe de asigurare de viaţă, jocuri de noroc. În statul
Massachusetts, accizele se percep pe autoturisme, şi sunt prevăzute ca o taxă ad- valorem .

37
www.hawaii.gov.us
38
www.hawaii.gov/budget/
39
www.finance.gov.us

38
Acciza în Franţa, este un tip de taxă pe mărfurile produse în ţară (spre deosebire de taxele
vamale, perceput pentru mărfurile din afara ţării). Exemple tipice de accize existente în Franţa sunt:
pe benzină, tutun şi alcool. Accizele sunt, de asemenea, taxe percepute de la producători de aceste
bunuri.40
În Olanda, accizele se aplică la băuturi alcoolice, tutun, petrol şi produse petroliere, fiind
incluse în preţul de vânzare al bunurilor. Nivelul acestora este diferit de la produs la produs (în
cazul băuturilor alcoolice - inclusiv în funcţie de concentraţie). Cu titlu de exemplu, în cazul unui
litru de gin olandez, accizele sunt 5,72 euro, iar pentru un litru de petrol - 0,59 euro. Accizele sunt
virate la administraţia financiară de către producători, importatori şi comercianţi, după caz. La
băuturile nealcoolice, respectiv sucuri de fructe şi legume, apa minerală şi băuturi răcoritoare
carbogazoase, se aplică taxe speciale de consumaţie. Spre exemplu, un litru de limonada se taxează
cu 0,055 euro, iar un litru de suc de fructe, legume sau apă minerală - cu 0,04 euro.41
În Rusia accizele sunt taxele federale. Ele sunt percepute cu privire la: producătorii de alcool
brut şi rafinat; băuturi alcoolice mai puternică decât 1,5% în volum (inclusiv bere); benzină ;
motorină ; uleiurile de motor; autoturisme şi motociclete cu motoare mai mare de 150 de cai
putere; produsele din tutun.42
Legea din Rusia reglementează reguli stricte de acordare a licenţelor pentru rafinăriile de
petrol şi distilariile de alcool. Tarifele sunt prezentate progresiv, în creştere până în 2010. Până în
anul 2010 ponderea accizelor în preţul de vânzare cu amănuntul a unui pachet de ţigări va creşte cu
până la15 - 30% - însă mai puţin decât omologul său european. Ţigările sunt impozitate pe baza
unui procent din preţul cu amănuntul sugerat producătorilor. Accizelor în Rusia sunt, de asemenea,
mai mici decât în UE.
Impozitul pe extracţia de resurse minerale este o taxă ce este plătită de către companiile
petroliere. Determinarea ratei de impozitare pentru ulei (per tonă metrică) este delegată guvernului.
Tarife pentru alte resurse minerale sunt stabilite în Rusia ca un procent fix din valoarea lor de piaţă
(de la 3,8% pentru săruri de potasiu la 17,5% pentru gaz condensat) sau la rublă sumă fixă pe
unitatea de volum (de gaze naturale). Impozitul este acumulat şi plătit lunar, pe bază fizică.
Exemplele pot să continue deoarece accizele se percep în toate ţările iar cotele diferă de la o
ţară la alta.

40
www.institut.minefi.gouv.fr
41
www.minfin.nl
42
www.minfin.ru

39
Accizele, cunoscute şi sub numele de taxe pe viciu constituie lupta statului împotriva
viciilor. Lupta împotriva viciilor nu este nouă, în trecut ea având o importanţă componenta
religioasă. Rolul activ al statului în această cruciadă are însă o dată recentă. Foarte puţină lume ştie
că prima ţara care a făcut din această campanie o politică de stat este Germania nazista. Potrivit lui
Robert Proctor, profesor la Stanford University (Racial Hygiene: Medicine Under the Nazis,
Harvard University, 1988), aici a fost înfiinţată prima Comisie pentru controlul consumului de tutun
şi alcool, a apărut noţiunea fumatului pasiv (lansată de un oficial nazist - dr. Fritz Licknit) şi au fost
ste-rilizati alcoolicii care nu răspundeau programului de dezalcoolizare (în cadrul programului de
prevenire a bolilor genetice).43
Conştiente ca invocarea moralităţii în interzicerea unor acţiuni ale individului are un
caracter autoritar, statele occidentale şi-au motivat intervenţionismul în viaţa individului prin eşecul
pieţei. Impozitarea mai agresivă a viciilor a fost explicată pe prezumţia că un schimb voluntar între
două persoane poate avea efecte negative asupra unei a treia părţi. De aceea, scopul legitim al
guvernului este de a forţa persoanele private să suporte întregul cost al propriilor decizii, prin
impozite şi reglementari „care să corecteze erorile pieţei".44
De asemenea implicarea statului prin fixarea nivelului accizei are ca şi rezultat aducerea de
venituri cât mai mari statului.45
În România şi mai peste tot în Europa însă, costurile cu sănătatea sunt suportate într-o mai
mare măsură de stat. Astfel, intervenţia în viaţa individului, prin taxe şi impozite discriminatorii, dar
şi prin reglementarea anumitor pieţe, este „legitimată" prin costurile suportate de stat.46
Un exemplu comun a accizelor este impozitul pe vânzarea de ţigări, o taxă fixă pe fiecare
pachet de ţigări vândute. Accizelor la ţigări variază în funcţie de stat şi variază de la 7 cenţi pe
ambalaj, în Carolina de Sud la 3.46 dolari pe ambalaj din Rhode Island. Accizele dublează sau chiar
triplează preţul cu amănuntul la ţigări, în unele state, dar poate fi evitată în multe state prin
cumpărarea de tutun şi de hârtie de ţigară separat.
În Europa, situaţia este asemănătoare cu situaţia Americii, accizele pe vânzarea de ţigări
variind de la un stat la altul.
Procesul de armonizare a accizelor în spaţiul Uniunii Europene a început din 1993 când
primele produse vizate de Uniunea Europeanã au fost cele alcoolice, cele prelucrate din tutun şi
43
Condor, I., “Drept fiscal şi financiar”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2007
44
Şaguna, D., D., ,,Drept financiar şi fiscal”, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, pg. 44
45
Moşteanu, T., coordonator, ,,Finanţe publice – Note de curs şi aplicaţii pentru seminar”, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005, pg. 71
46
Vintilă, G., ,,Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale”, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pg.59

40
uleiurile minerale, iar în 2003 aceste reglementãri s-au extins şi asupra produselor energetice. Există
în continuare ţări cu accize nearmonizate pe teritoriul Uniunii Europene, dar tendinţa predominantă
este eliminarea completă a accizelor nearmonizate. Premisele pentru care au stat la baza armonizării
accizelor au fost multiple, pornind de la limitarea consumului unor produse nocive sănătăţii
(produsele prelucrate din tutun şi cele alcoolice) până la colectarea cu uşurinţă a unor sume la
bugetul statului.
Legislaţia UE este bazatǎ pe un set de directive principale. În primul rând, directiva de bazǎ
a sistemului este Directiva 92/12/EEC, ce prevede reglementările generale pentru produsele supuse
accizelor, deţinerea si circulaţia acestor produse. Scopul acestei directive este de a armoniza la nivel
comunitar reglementările generale pentru produsele supuse accizelor, cu scopul de a asigura libera
circulaţie a acestora. În al doilea rând, existǎ trei directive structurale ce corespund celor trei
categorii principale de produse supuse accizelor.
Astfel, Directiva 95/59/EC are ca obiectiv armonizarea în spaţiul comunitar a structurii
accizelor pe produse din tutun.
Directiva 92/83/EEC are ca obiectiv introducerea structurilor armonizate pentru accizele pe
alcool si băuturi alcoolice, pentru a asigura bunul mers al pieţei interne.
Directiva 92/81/EEC are ca obiectiv armonizarea la nivel comunitar a structurii accizelor pe
uleiuri minerale, precum si stabilirea excepţiilor şi a reducerilor aplicabile. În al treilea rând, existǎ
o serie de directive corespunzătoare, ce stabilesc nivelurile accizelor pentru cele trei categorii de
produse.
Directiva 92/79/EEC, amendatǎ ulterior prin Directiva 99/81/EC prevede alinierea taxelor
pe ţigări. Pentru aceeaşi categorie de produse, Directiva 92/80/EEC stabileşte alinierea taxelor pe
produsele din tutun, altele decât ţigările. Directiva 92/84/EEC se referǎ la alinierea nivelurilor
accizelor pe alcool si băuturi alcoolice, iar Directiva 92/82/EEC prevede alinierea accizelor pe
uleiuri minerale.
Veniturile aduse din accize se situează în statele UE în medie la 2.5% din PIB, înregistrând
maxim 5,5% din PIB în anumite state. Dacă raportăm această valoare la presiunea fiscală globală
care oscilează în UE în jurul valorii de 40% , valoarea veniturilor aduse din accize nu este una chiar
atât de semnificativă în comparaţie cu alte impozite, însă aceste venituri sunt relativ stabile. Această
caracteristică face din accize un impozit important din perspectiva raţiunilor financiare. Este un
impozit mult mai stabil comparativ cu TVA sau cu impozitele pe venit. Explicaţia se bazează pe
aplicarea accizelor în special asupra produselor cu cerere inelastică fără posibilitatea de susbstituire.

41
Ratele minime impuse de UE au fost armonizate în toate statele membre, astfel încât ţările
deţin nivele ale accizelor pe tutun şi alcool care depăşesc ratele minime, sau cel puţin care sunt
egale.
Directivele cu caracter obligatoriu pentru toate statele membre nu au rolul de a îngreuna
situaţia economică şi socială a ţărilor, ci chiar dimpotrivă au fost ţări pentru care s-au acordate
anumite excepţii şi perioade de tranziţie mai îndelungate. Acest lucru înseamnă că armonizarea
accizelor la nivelul Uniunii Europene reprezintă un proces îndelungat, însă scopul rămâne acelaşi:
definirea categoriilor de produse care se supun accizării, respectarea cotelor minime de către statele
membre şi respectarea unor reguli care ţin de producerea, depozitarea şi circulaţia între statele
membre de produse accizabile.

CAPITOLUL III. IMPACTUL ACCIZELOR ASUPRA ACTIVITATII DE PRODUCERE SI


COMERT.

3.1 Impactul impozitării profitului si influența accizelor asupra activității intreprinderii

Reflectarea in contabilitate a accizelor incluse in preturi sau tarife se face pe seama


conturilor corespunzatoare de datorii, fara a folosi conturile de venituri si cheltuieli.
Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu volumul
impozabil. Pentru aceasta se ia volumul sau valoarea mărfurilor supuse accizelor, în expresie
naturală sau valorică şi cotele accizelor la care ele se impun în expresie bănească sau procentuală de
pe unitatea de marfă, prin înmulţirea cotei la cantitatea sau valoarea mărfii supuse accizelor.
Dacă volumul impozabil este stabilit în unităţi de măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale
accizului, impozitarea se efectuează în baza cotelor aprobate recalculîndu-se volumele în unitatea
de măsură dată.
Volumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de
măsură, la care sunt stabilite cotele. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este pusă
în sarcina plătitorului, pentru mărfurile indigene, şi în sarcina departamentului controlului vamal,
pentru mărfurile de import. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de măsură, ce nu
corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează prin 2 metode:
Prima metodă constă în aplicarea cotelor aprobate la volumul fizic de realizare, recalculat în
unităţi de măsură convenţionale, la care sunt stabilite cotele:
ex. Accizele la berea din malţ este de 2,02 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.
Rezolvare:
1. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale

42
5000 st *1,5 l. = 7500 l.
2. calculam suma accizelor
7500 l. * 2,02 lei/l. = 15150 lei
Cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală:
ex. Accizele la berea din malţ este de 2,02 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.
Rezolvare:
1. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură
2,02 lei/l * 1,5 l./st = 3,03 lei/st.
2. calculam suma accizelor
5000 st. * 3,03lei/st. = 15150 lei
Una din aceste două metode poate fi utilizată, reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare.
Actualmente se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare.
Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu cantitatea
produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale.
Ex. Întreprinderea producătoare a expediat din încăperea de acciz 20000 sticle de bere din malţ cu
capacitatea de 0,5 litri. Cota accizului pentru l litrude bere este de 2,02 lei. Prin urmare, suma
accizelor datorate va fi de 20200 lei (20000 sticle x 0,5 litri =10000 litri ; 10000 litri x 2,02 lei).
Exemple de apreciere a sumei accizului datorat bugetului.
Exemplul 1.
Întreprinderea producătoare a expediat din încăperea de acciz 100 sticle de vin sec "Feteasca"
cu capacitatea de 0,7 litri. Cota accizului pentru 1 litru de acest vin (poziţia tarifară 2205) este de
10,50 lei.
Deci, suma accizului va fi de 735 lei (100 sticle x 0,7 litri x 10,50 lei).
Exemplul 2.
Întreprinderea producătoare a expediat din încăperea de acciz 5000 litri de alcool etilic
nedenaturat cu o concentraţie de alcool de 80% (poziţia tarifară 2207). Cota accizului pentru un
litru alcool absolut este de 73 lei/%vol/litru.
Deci, suma accizului va fi de 292000 lei (5000 litri x 80% x 73 lei).
Exemplul 3.
Un agent economic a importat 100 flacoane de parfum, valoarea vamală a cărora, precum şi
impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără TVA şi acciz, este de
41600 lei. Cota accizului este de 30% din valoarea în lei (poziţia tarifară 330300).

43
Deci, suma accizului va fi de 12480 lei (41600 lei x 30%)47.
Exemplul 4.
Tutun CTC a produs în luna februarie țigarete cu filtru 20000 pachete standard și 5000
pachete fără filtru. Vînzările au constituit 25000 pachete cu filtru cu valoarea de 75000 lei (fără
TVA și accize). Determinați accizele pentru luna februarie.
Rezolvare:
1) Calculăm volumul țigărilor cu filtru: 25000 x20=500000 țigări
2) Calculăm accizul în cotă fixă: 500000/1000bucăți x75 lei=37500
3) Calculăm accizul în cotă procentuală: 75000lei x24%/100%=18000lei
Deci suma accizului va fi egală cu 55500 (37500+18000).
4)Calculăm volumul țigărilor fără filtru: 3000 x20=60000 țigări
5)Accizul în cotă fixă=60000/1000bucăți x50 lei=30000 lei
6)Total accize pentru luna februarie=(30000+55500)=85500 lei.
Răspuns: Deci, accizele pentru luna februarie constituie 85500lei.
Exemplu 5.
Firma Cavaler SRL importă pentru realizarea în rețeaua sa de magazine camere video de
înregistrare (cod tarifar 852110). La 13 mai a importat 100 buc camere video Sony cu prețul de
import 400euro/buc. Cursul valutar al BNM de 1 Euro=19,15. Determinati impozitele ce trebuie
achitate în vamă.
Rezolvare:
1) Determinăm valoarea în vamă: 100 x400 x19,15=766000
2) Accizul pentru camera video( 5 % din valoarea în lei) 766000 x5%=38300
3) Baza de calcul pentru TVA=valoarea în vamă+accizul: 766000+38300=804300lei
4) TVA=804300 x20%=160860lei
5) Total impozite și taxe achitate: Acczizul+TVA=38300+160860=199160.
Răspuns: Impozitele ce trebuie achitate în vamă constituie 199160 lei.
Exemplu 6.
Gold Web SRL importă aparate video de înregistrat din USA. La 21 iulie a importat un lot
de aparate video cu valoarea la prețul exportatorului de 670 mii lei. Cheltuielile de transport
Constanța –Chișinău au constituit 48 mii lei. Cheltuielile de descărcare bord navă și încărcare
autocamioane au constituit 16000 mii lei. Taxele pentru procedurile vamale constituie 0,4%. Taxele

47
Instrucțiune cu privire la modul de calculare şi achitare a accizelor (elaborată în baza titlului IV din Codul fiscal
"Accizele" adoptat prin Legea Republicii Moldova nr.1053-XIV din 16 iunie 2000 şi a Legii pentru punerea în aplicare
a titlului IV din Codul fiscal nr.1054-XIV din 16 iunie 2000 (Monitorul Oficial, 2 noiembrie 2000, nr. 139-140) cu
modificările introduse prin Legile Republicii Moldova nr. 1440-XIV din 28 decembrie 2000, nr.494-XV din 4
octombrie 2001 şi nr.646-XV din 16 noiembrie 2001) nr. 03 din 16.08.2002

44
vamale 7%. Accizele 5 %. Determinați toate impozitele pe care agentul economic trebuie să le
achite în vamă.
Rezolvare:
1)Determinăm valoarea în vamă: 67000+48000+16000=734000lei
2)Procedurile vamale: 73400 x0,4%=2936
3)Taxele vamale: 734000 x7%=51380
4) Determinăm baza de calcul pentru acciz: 734000+2936+51380=788316
5)Accizul: 788316 x5%=39415,8
6) Baza de calcul pentru TVA: 788316 +39415,8=827731,8
7) TVA=827731,8 x20%=165546,36
8) Impozite și taxe achitate=51380+39415,8+16554,36=25 6342,16 lei.
Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu
privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării)
mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
Expediere (transportare) - se consideră deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din
încăperea de acciz. Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează
mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al
încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit).
Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accizelor obligaţia fiscală
apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale .
Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt livrări
scutite de acciz, însă obligaţia fiscal este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor băneşti şi
prezentării documentelor justifiative:
 contractul de export,
 documentele de plată şi extrasul băncii care confirm încasarea de facto a mijloacelor valutare,
 declaraţia vamală de export certificată de conducătorul întreprinderii şi contabilul şef, cu
menţiunile organului vamal al Republicii Moldova.
În cazul neprezentării în termenele stabilite a documentelor specificate mai sus
subiectul impunerii achită accizele, amenzile prevăzute la art. 260 alin. 5 (15 % din valoarea
mărfurilor pentru care nu s-a respectat termenele de repatriere) şi penalităţle în mărimea şi modul
prevăzut art.228 alin 2 din Codul Fiscal (Se calculează în baza ratei aplicate la operaţiunile de
politică monetară pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent, majorat

45
cu 5 puncte. Calculul se efectuează pentru fiecare zi de întîrziere reieşind din rata anuală şi 365 zile
în an). Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina
plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.
Declaraţia privind accizele se prezintă lunar pînă în ultima zi a lunii următoare perioadei
fiscale48.
Un moment important este că, la comercializarea mărfurilor supese accizelor fără scoaterea
lor din încăperea de acciz, subiectul înregistrat în calitate de plătitor a TVA și accize urmează să le
calculeze accizele, însă să nu le achite la buget, această idee ne confirmă prevederile legale și
anume, în conformitate cu prevederile art.97(3) din Codul fiscal valoarea impozabilă cu TVA
include suma totală a tuturor impozitelor și taxelor care urmează a fi achitate, cu excepția TVA.
Astfel, în factura fiscală eliberată de subiectul impunerii la transmiterea dreptului de proprietate
pîna la scoaterea mărfurilor accizate din încaperea de acciz urmează să reflecte și suma accizelor
aferente mărfurilor ce se comercializează. Totodată, obligația de achitarea accizului la subiectul
impunerii lipsește la acel moment, dat fiind faptul că nu se respectă condiția stipulată la art.123
lit.b) din Codul fiscal. El va fi obligat să achite accizul la momentul scoaterii nemijlocite a
mărfurilor din încaperea de acciz.
În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se transportă), se importă într-o
formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, impozitarea
(aplicarea timbrelor de acciz sau “Timbrului de acciz”) se efectuează pe baza cotelor aprobate,
recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În mod similar se efectuează recalcularea
accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut.
În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile marcării cu timbru de acciz sau “Timbru
de acciz” se expediază (transportă), importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în
care sînt stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică un singur timbru de acciz sau “Timbru
de acciz”, a cărui valoare se determină la momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor
în cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară.
Prin derogare de la prevederile art.125, suma accizelor vărsată în buget pentru alcoolul etilic
nedenaturat de la poziţia tarifară 22071000, procurat în scopul utilizării lui în medicină în volumul
contingentului anual stabilit de Guvern, se restituie conform Regulamentului aprobat de Guvern49.
Modul de declarare a accizelor si termenul de prezentare a Declaratiei privind accizele.
Obligatia de a prezenta inspectoratelor fiscale de stat teritoriale Declaratia privind accizele este pusa
în sarcina platitorilor de accize specificati la art.120 lit.a) si c) din Codul fiscal si la art. 4 (4) din
48
http://conspecte.com/Contabitlitate/accizele.html
49
Codul fiscal al RM 1163/24.04.97 //Monitorul Oficial 62/522, 18.09.1997

46
Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal. Adica, subiectii impunerii, care detin
certificatul de acciz, precum si persoanele care nu sînt înregistrate ca platitori de accize, inclusiv
întreprinderile comerciale, în adresa carora persoanele juridice si fizice expediaza (transporta) si
livreaza marfuri supuse accizelor (inclusiv marfuri importate) fara documente justificative pentru
comercializarea ulterioara a lor, prezinta la inspectoratul fiscal de stat de la locul de înregistrare
Declaratia privind accizele cel tîrziu în ultima zi a lunii care succeda luna în care a fost efectuata
expedierea (transportarea) marfurilor supuse accizelor.
Declaratia privind accizele este alcatuita dintr-un singur compartiment, numit “Volumul
impozabil” si se completeaza pe formular oficial, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
pe lînga Ministerul Finantelor (anexa nr.1).
În Declaratia privind accizele se indica perioada fiscala, denumirea (numele, prenumele)
subiectului impunerii, adresa juridica (domiciliul) deplina a locului principal de desfasurare a
activitatii economice, codul fiscal si numarul de înregistrare a certificatului de acciz (în cazul cînd
agentul economic declarant este înregistrat ca subiect impozabil de accize).
Declaratia privind accizele este formata din 11 coloane, fiecare continînd informatie pe care
subiectul impunerii urmeaza sa o înscrie, si anume:
Rubrica “pentru perioada fiscala” se completeaza asemeni unui cod care are urmatorul
format: P/NN/AAAA, unde:
P - indica codul perioadei care primeste valoarea L;
NN - indica numarul lunii care primeste valorile de la 01 pîna la 12;
AAAA - indica anul.
De exemplu: în Declaratia privind accizele pentru luna ianuarie 2008 a întreprinderii SRL
“Carfedol”, la rubrica perioada fiscala se va indica L/01/2008.
La coloana 1 se indica numarul de ordine al marfii supuse accizelor.
La coloana 2 se indica denumirea marfii accizate expediate (transportate).
La coloana 3 se indica pozitia tarifara a marfii(aur) supuse accizelor conform
Nomenclatorului de marfuri al Republicii Moldova, specificata la coloana 1 a anexei la titlul IV al
Codului fiscal.
La coloana 4 se indica codul clasificatiei veniturilor bugetare.
La coloana 5 se indica volumul în expresie naturala în caz daca, conform titlului IV al
Codului fiscal, baza impozabila se determina în expresie naturala, reflectînd în paranteze unitatea de
masura, specificata în anexa la titlul IV din Codul fiscal.

47
La coloana 6 se indica valoarea marfii fara TVA si accize, în caz daca, conform titlului IV al
Codului fiscal, baza impozabila se determina în expresie valorica. Valoarea marfii fara TVA si
accize se va reflecta în unitati monetare nationale.
La completarea Declaratiei privind accizele subiectul impunerii face înscrierile
corespunzatoare doar în una din coloanele 5 sau 6 în dependenta de tipul cotei accizului aplicate.
La coloana 7 se indica costul licentei pentru activitatea desfasurata de subiectul impunerii în
domeniul jocurilor de noroc.
La coloana 8 se indica cota accizului stabilita ad valorem în procente de la valoarea marfii
fara TVA si accize, sau de la costul licentei pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc; sau
cota accizului stabilita în suma absoluta la unitatea de masura a marfii accizate conform anexei la
titlul IV al Codului fiscal.
La coloana 9 se indica suma accizului calculata, reiesind din cota accizului aferenta marfii
accizate, aplicata la una din bazele impozabile, oglindite la coloanele 5,6 si 7 la sima totală de 2476
lei.
La coloana 10 se indica suma accizului achitata pentru marfurile supuse accizelor utilizate în
procesul de prelucrare si/sau de fabricare pentru obtinerea altor marfuri supuse accizelor, care
urmeaza a fi trecuta în cont la momentul expedierii (transportarii) marfurilor finite supuse accizelor
din încaperea de acciz, sau urmeaza a fi supusa restituirii.
La coloana 11 se indica suma accizului destinata virarii la buget, calculata ca diferenta dintre
coloana 9 si coloana 10, care va fi oglindita în fisa contului personal al platitorului de accize în
cazul în care va reprezenta o obligatiune a platitorului de acciz fata de buget, la suma totală de 2476
lei
În coloana respectiva înscrierea rezultatelor cu semnul “minus” nu se admite. La fel
corectari si radieri la completarea Declaratiei privind accizele nu se admit.
Declaratia privind accizele se semneaza de catre conducatorul si contabilul-sef al subiectului
impozabil si se prezinta la inspectoratul fiscal de stat într-un exemplar unic.
În situatiile cînd întregul sortiment de marfuri supuse accizelor, expediate (transportate) din
încaperea de acciz a subiectului impozabil, sau procurate de persoanele fizice si juridice fara
confirmarea documentara a achitarii accizelor si ulterior comercializate, nu poate fi înscris într-un
singur formular al Declaratiei privind accizele, acesta se reflecta detaliat într-o anexa la Declaratie.
În formularul Declaratiei se trec doar sumele totale calculate pentru marfurile accizate
expediate (transportate) din încaperea de acciz care fac parte din componenta fiecarui cod separat

48
al contului clasificatiei bugetare a veniturilor de stat, completîndu-se astfel coloanele 4, 5 sau 6, 9,
10 si 11.
Exemplu:
La 10 ianuarie 2001 întreprinderea de producere a marfurilor accizate a vândut119,84 gr aur.
Suma accizului achitat la materia prima procurata, pentru care exista documente ce confirma
achitarea accizului la buget, constituie 37224 lei. În aceasta situatie, în Declaratia privind accizele
pentru luna ianuarie, se vor înscrie informativ urmatoarele date:
- la coloana 2 “Denumirea marfii accizate expediate (transportate)”: “Cercei, inele, pandativ,
verighete”;
- la coloana 4 “Codul contului clasificatiei bugetare a veniturilor de stat”: “115/15”;
- la coloana 5 “Volumul în expresie naturala”: “119,84 gr”;
- la coloana 10 “Suma accizului achitata în limita cantitatii folosite care urmeaza a fi trecuta
la cont sau restituita”: “2476 lei”.
Evidenta marfurilor supuse accizelor. Registrele de evidenta si modul lor de întocmire
Subiectii impunerii tin evidenta marfurilor supuse accizelor expediate (transportate) în
registre, stabilite de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lînga Ministerul Finantelor.
Registrele de evidenta a marfurilor supuse accizelor sînt de doua tipuri:
1) Registrul de evidenta a marfurilor accizate expediate (transportate)
Forma registrului este de model unic ce se completeaza în baza datelor din factura de
expeditie (factura fiscala), eliberata pentru marfurile supuse accizelor.
2) Registrul de evidenta a marfurilor accizate primite de persoanele care nu sînt subiecti ai
impunerii, inclusiv de întreprinderile comerciale, la care nu exista confirmarea documentara a
achitarii accizelor
Primul tip de registru se tine doar de catre persoanele fizice si juridice care produc si/sau
prelucreaza marfuri supuse accizelor si detin Certificatul de acciz.
Fiecare loc al încaperii de acciz trebuie sa fie înzestrat cu cîte un registru de acest fel.
Înscrierile în registru se fac de mîna, pîna la expedierea marfurilor accizate din locurile
încaperii de acciz si se completeaza de catre persoane întarite prin ordinul conducatorului.
Cînd are loc miscarea interna de marfuri accizate, înscrierile în registru de asemenea se fac,
însa fara completarea coloanelor 8 - 10.
Cel de-al doilea registru, se tine de catre persoanele, nesubiecti ai impunerii, inclusiv
întreprinderile comerciale, care vînd marfuri accizate livrate, expediate anterior de catre persoanele

49
fizice si juridice, pentru care nu exista confirmare documentare cu privire la achitarea accizului la
buget.
Ca si pentru primul tip de registru, înscrierile se fac de mîna, la momentul primirii
marfurilor accizate fara confirmare documentara privind achitarea accizului. Astfel, la momentul
primirii marfurilor se completeaza primele noua coloane din registru, iar dupa comercializarea lor
se completeaza si coloanele 10 - 12.
Ambele registre se pastreaza în locuri determinate pe parcursul a 5 ani de la data
completarii lor definitive
Formulele contabile pentru evidenţa accizelor la întreprinderea analizată sunt următoarele:
Calcularea accizelor la scoaterea mărfurilor din ăîncăperea de acciz. Înregistrarea
menţionată este precedată de formula contabilă privind achitarea accizelor, Conform Registrului de
evidenţă a mărfurilor expediate (Anexa ) a Declaraţiei privind accizele, a Ordinului de Plată şi a
Registrului de evidenţă a contului 534:
Ct contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534 3 „Datorii privind
accizele, taxele ” la suma de 10830 lei
Ct contul 242 „Conturi curente în valută naţională” la suma de 10830 lei
Şi
Dt contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” la suma de 984,55
lei
Ct contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534 3 „Datorii privind
accizele, taxele ” la suma de 984,55 lei
Reflectarea sumei accizelor, care urmează a fi restituite la buget se efectuează după formula
contabilă şi se întocmeşte la finele perioadei de gestiune în cazul cand contul 534 are sold debitor:
Dt contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” subcontul 225 3
„Creanţe pe termen scurt privind accizele” la suma de 984,55 lei
Ct contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534 3 „Datorii privind
accizele, taxele ” la suma de 984,55 lei
Aplicarea accizelor are atât dezavantaje cât şi avantaje. Ca avantaje putem să precizăm
faptul că, prin aplicarea lor, statul descurajează consumul unor produse dăunătoare sănătăţii ca de
exemplu ţigările, aloolul etc.
Din punctul de vedere al statului, avantajul aplicării accizelor îl repreazinta faptul că
accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursă de venit apreciabilă, facil de obţinut, la un cost

50
puţin ridicat.50 Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, ţigările, automobilele
şi carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra
consumului, respectiv ¾. Un alt avantaj al impunerii indirecte, implicit al aplicării accizelor îl
prezintă rapiditatea, comoditatea şi costul relative redus al perceperii.
Ca şi dezavantaj menţionăm faptul că aplicarea accizelor duce la majorarea preţurilor la
producţie, în funcţie de mărimea accizelor, iar acest fapt poate reduce, în anumite condiţii, cererea
la aceste produse. Ca urmare, se va diminua volumului vânzărilor şi, respectiv, mărimea profitului.
Astfel, va fi afectată şi dezvoltarea ulterioară a întreprinderii
Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie,
ajungându-se în perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor 51 (de altfel
această problemă este actuala mai mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite).
Faptul că se aplică supra valorii în vamă, la care se adauga taxele vamale, în cazul
produselor importate, sau în sumă fixă asupra cantităţilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste
taxe să-şi diminueze randamentul în condiţii de inflaţie puternică. Apare necesară, astfel, o
modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflaţiei.

3.2 Evaziune fiscala in domeniul accizelor-comparative cu alte state. Rolul organelor in


combaterea fraudei in domeniul accizelor

Contrabanda este ocolirea impozitelor, accizelor pe bunuri prin escamotarea punctelor de


control. Evaziunea fiscală poate purta diferite sensuri după conţinut. Evaziunea fiscală se manifestă
atât prin fraudă fiscală cu încălcarea legii, cât şi prin eschivare legală de la plata impozitelor.
Tăinuirea mărfurilor impozabile se realizează prin diferite operaţiuni cu documente (dările de
seamă contabile sau fiscale), urmărindu-se înşelarea organelor fiscale.52
În literatura de specialitate contrabanda se defineşte ca ocolirea impozitelor, accizelor pe
bunuri prin escamotarea punctelor de control 53. Contrabanda de bunuri deseori are loc din
următoarele motive: evitarea impozitelor de accize, precum şi evitarea regulilor ce interzic
comercializarea cu aceste bunuri. Această definiţie a contrabandei cuprinde două feluri de activităţi
ilegale: contrabanda tipică şi activitatea de ocolire a achitării impozitelor care este legală şi, în
general, nu este considerată drept contrabandă. Economiştii în general, determină escamotarea

50
Moşteanu, T., coordonator, ,,Finanţe publice – Note de curs şi aplicaţii pentru seminar”, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005, pg. 73
51
Alexandru, F., ,,Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pg. 29
52
http://www.transparency.md/files/docs/Studiu_piata_petroliera_ro.pdf
53
1 Merriman David, Understand, Measure and Combat Tabacco Smuggling, 2001.

51
ilegală a impozitelor ca „ocolirea” impozitelor pe când escamotarea legală se numeşte „eschivare”
de impozite. Ambele escamotări, şi cea legală şi cea ilegală afectează impozitele pe venituri şi
consum. Conform Legislaţiei Republicii Moldova, contrabanda reprezintă trecerea peste frontiera
vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor valori în proporţii mari, eludându-se
controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori
prin nedeclararea sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere
a frontierei.
Evaziunea fiscală Legislaţia Republicii Moldova nu prevede nici noţiunea şi nici deosebirea
de bază a definiţiilor sintagmelor evaziune fiscală şi fraudă fiscală. Evaziunea fiscală poate fi
interpretată ca o metodă sau o totalitate de procedee prin intermediul cărora persoanele interesate
ocolesc în mod intenţionat pe cale legală obligaţiunile prevăzute de legislaţia fiscală sau prezintă
date eronate cu privire la sursele şi veniturile impozabile.
Noţiunea de evaziune fiscală poate purta diferite sensuri după conţinut. În sens mai larg,
evaziunea fiscală reprezintă totalitatea procedeelor legale şi ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi
sustrag total sau parţial averea lor de la obligaţiunile prevăzute de legislaţia fiscală. În domeniul
fiscal precum şi în literatura de specialitate întâlnim aşa expresie ca ocolirea pe cale legală a
prevederilor fiscale, altfel spus aceasta ar reprezenta sustragerea intenţionată de la executarea
obligaţiei fiscale, comisă nu prin încălcarea directă a normei fiscale concrete, dar prin evitarea
intenţionată, prin ocolirea acesteia prin intermediul unor acţiuni şi acte simulate şi numai aparent
reale. Deci am putea defini evaziunea fiscală ca - sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin
transmiterea unor date eronate privind sursele şi veniturile impozabile, ori reprezintă acţiunile bine
orientate ale contribuabilului, care-i permit să evite sau într-o măsură sau alta să reducă plăţile sale
obligatorii la buget54.
Se disting următoarele etape ale atestării şi examinării cazurilor de combatere a delictelor
fiscale55: · efectuarea controlului fiscal; · expedierea în organele de drept a actelor necesare pentru
examinarea cazului; · examinarea nemijlocită a actelor de către organele de poliţie, care la rândul
lor se efectuează în două etape: (1) cercetarea penală şi (2) ancheta penală propriu - zisă; · diferirea
dosarului penal instanţei de judecată, etapă încheiată cu emiterea hotărârii de către instanţa de
judecată; · executarea pedepsei de către învinuiţi. Este necesar de ţinut cont de faptul că scopul final

54
Viorel Rusu, Aspecte privind fenomenul evaziunii fiscale, Materialele conferinţei privind evaziunea fiscală. Chisinau,
2001, pag.34.
55
Vladimir Gîlcă „Aspectele privind combaterea infracţiunilor în domeniul fiscal”, Materialele conferinţei privind
evaziunea fiscală, Chisinau, pag.26.

52
depinde de o conlucrare eficientă între persoanele responsabile din toate organele de control
implicate, care determină delictul fiscal, însă în acest proces pot fi antrenate de asemenea şi cadre
bine instruite din diverse ramuri ale economiei naţionale.
Legislaţia şi politica fiscală a Uniunii Europene abordează o modalitate şi axare diferită în
materie de impozite directe şi impozite indirecte. În ceea ce priveşte impozitarea indirectă, există un
cadru legal bine definit pentru armonizarea legislaţiei cu privire la impozitul pe cifra de afaceri,
accize şi alte forme de impunere indirectă – în măsura în care armonizarea în cauză este necesară în
vederea asigurării instituirii şi funcţionării pieţei interne. Astfel, Uniunea Europeană a stabilit
niveluri maxime şi minime la cotele TVA, facilităţi fiscale concrete, norme comune de accize la
petrol, alcool şi tutun şi norme comune vizând produsele din sectorul energetic în scopul creşterii
eficienţei energetice. În domeniul impozitelor directe, numărul de acte legislative este mai limitat,
în schimb, acestea sunt suplimentate tot mai mult de hotărâri ale Curţii Europene şi iniţiative
importante de politici, cum ar fi, de exemplu, Codul de conduită vizând impunerea inechitabilă a
afacerilor. În contextul eforturilor de integrare în UE, depuse de Republica Moldova, dezvoltarea
legislaţiei şi politicii fiscale din Moldova în conformitate cu standardele UE a fost agreată în cadrul
Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi al Planului de Acţiuni privind Politica Europeană de
Vecinătate. Modul general de abordare se axează pe instituirea unui mediu pozitiv de afaceri
(inclusiv dezvoltarea unei administrări fiscale moderne şi obiectiv echitabile), ce solicită înlăturarea
tuturor tipurilor de obstacole din calea comerţului, stabilirea, plasamentul şi, eventual, alinierea
normelor şi procedurilor fiscale naţionale la cele adoptate în comun de Uniunea Europeană.56
Reforma administrării fiscale în Moldova a înregistrat progrese semnificative până în
prezent, deşi mai rămân probleme serioase pentru anii care urmează. Mai mult decât atât, sunt
preconizate schimbări importante în politica şi legislaţia fiscală în anii care urmează, inclusiv o
posibilă cota unică de impozitare a venitului persoanei fizice, reformele TVA şi, în special,
implementarea deplină a sistemului de restituire a TVA pentru persoanele fizice nerezidente,
creşterea impozitului pe venitul corporativ şi stabilirea unei cote unice reduse, completarea Codului
Fiscal cu noi titluri privind contribuţiile sociale şi taxele vamale, precum şi majorarea cotelor
principale la accize. Concluzia generală este că, în timp ce Republica Moldova are un sistem fiscal
coerent, elementele de bază ale impozitării directe şi indirecte sunt compatibile cu normele UE şi
ţara continuă să depună eforturi conjugate în vederea modernizării administraţiei sale fiscal.
Evaluarea impozitării indirecte scoate în evidenţă o serie de aspecte problematice referitoare
atât la sistemul TVA din Moldova, cât şi la legislaţia cu privire la accize.

56
http://www.ncu.moldova.md/public/files/publication/armonizare/TAX_RO.pdf

53
Cum se traduce în piaţă creşterea bruscă a accizelor? Contrabandă, evaziune şi scăderea
încasărilor. În domeniul accizelor, problema principală constă în cotele, baza de impozitare pentru
unitatea de acciz, necesitatea unei legislaţii suplimentare (în special cu privire la momentul apariţiei
obligaţiei fiscale şi depozitare), precum şi în tratarea zonelor libere.
APC interzice impozitarea „neloială” a „produselor similare”, dar nu este sigur cât de mult
impozitarea neloială a substituiţilor – interzise în conformitate cu regulile OMC –, de asemenea, se
aplică.
Aplicarea dispoziţiilor APC cu privire la impozitarea indirectă (de exemplu, în ceea ce
priveşte accizele) este legată de conceptul de „produse similare”. În practica comerţului
internaţional, acest lucru poate fi problematic, în cazul în care guvernele şi grupurile de „lobby”
devin creative în vederea protecţiei mărfurilor proprii împotriva concurenţei străine. Astfel, ţările
uneori încearcă să argumenteze că un anumit produs importat nu este acelaşi ca şi produsul naţional,
creând astfel un drept oarecum artificial pentru a impune taxe mai mari, de multe ori accize. De
facto, considerente similare par să apară în ceea ce priveşte „produsele substituite”, în cazul în care
eludarea similară poate apărea: de exemplu, când s-a luat decizia că vinurile spumante ale
Republicii Moldova nu erau aceleaşi ca şi vinurile spumante importate. Interpretarea OMC,
elaborată în mai multe cazuri de soluţionare a litigiilor, se bazează pe Articolul III al GATT 94 şi
nota suplimentară la punctul 2 din articolul respectiv. Interpretarea de bază este că concurenţa
trebuie menţinută şi este piatra de temelie pentru interpretare. În consecinţă, în cazul în care
„corectitudinea” impozitelor indirecte pe „înlocuitori/substituenţi” urmează a fi judecată, atunci ar
trebui să se ia în consideraţie efectele acestor taxe asupra concurenţei. În cazul în care concurenţa
este stingherită, atunci aceste taxe nu ar trebui să fie premise.

54
CONCLUZII

Apariţia accizelor este explicată prin raţiunile de ordin financiar ca de altfel în cazul oricărui
impozit. În timp însă se constată o aplicare pe scară largă a acestor taxe de consumaţie, aplicare ce
vizează şi obiective de ordin moral şi social. Ca atare considerăm accizele un important impozit atât
din punct de vedere al veniturilor pe care le aduce bugetului de stat cât şi ca o potenţială pârghie
care poate fi activizată în vederea realizării unor considerente sociale. Studiul de faţă a surprins
problematica complexă a accizelor din mai multe perspective: din cea a statului ca beneficiar al
veniturilor aduse de accize, din perspectiva consumatorului al cărui comportament este influenţat
într-o oarecare măsură de accize, din perspectiva agentului economic, care chiar dacă nu este afectat
de plata acestor impozite suportate, fiind de consumatori, resimte un impact în urma modificării
cotelor accizelor şi nu în ultimul rând din perspectiva societăţii care va suporta costurile directe şi
indirecte a consumului nociv de produse accizabile.
Analiza accizelor din perspectiva financiară a pus în evidenţă rolul şi locul accizelor în
cadrul sistemului fiscal.
Din perspectiva consumatorului accizele sunt la fel de indezirabile ca orice impozit şi efectele
asupra modelului de consum sunt semnificative. În acest caz apare un paradox, deşi accizele se
aplică asupra unor produse nocive sănătăţii şi mediului, nu consumul acestora se reduce, întrucât un
fumator mai degrabă va renunţa la mâncare sau îmbracăminte decât la ţigări. Deşi statul susţine că
principalul rol al accizelor este cel moralizator şi de rezolvare a unor externalităţi negative, efectele
reale nu sunt în concordanţă cu intenţiile. Chiar dacă există o reducere a consumului acestor
produse apar şi efecte secundare care adeseori sunt mult mai grave precum creşterea contrabandei şi
a produselor contrafăcute sau de slabă calitate care pot fi şi mai dăunătoare atât pentru consumator
cât şi pentru stat.
Deci, o simplă majorare a accizelor s-ar putea să nu reducă consumul întrucat acesta va fi
alimentat de piaţa neagră şi ca urmare nici încasările la buget nu vor creşte. Impactul asupra
agenţilor economici este adesea minimalizat întrucat consumatorii sunt cei care suportă povara
fiscală a accizelor, însă în anumite situaţii această povară fiscală este împarţită între consumator şi
producător sau comerciant şi duce la o reducere a profiturilor. Din perspectiva societăţii accizele

55
sunt văzute ca un preţ care va fi plătit pentru costurile pe care societatea trebuie să le suporte în
urma consumului de alcool, tutun sau produse energetice.
Costurile se reflectă pe multe planuri, apar costuri directe – un fumător se îmbolnăveste şi
va fi spitalizat, deci apar anumite costuri pentru refacerea sănătaţii lui, cat şi costuri indirecte. Un
şofer sub influenţa alcoolului poate cauza decesul altor persoane. Problema care se pune este de a
cuntifica aceste costuri, însă acest lucru devine dificil mai ales în cazul costurilor 17 intangibile.
Însă studiile care au făcut o analiză a acestor costuri relevă faptul că ele nu sunt acoperite integral
de accizele plătite de consumatori, ca urmare rămân costuri destul de importante pe care le vor plăti
în definitiv şi cei care nu consumă aceste produse.

56
BIBLIOGRAFIE
LEGI ŞI ACTE NORMATIVE
1. Codul fiscal al Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova Nr. 1163 – XIII din 24.04.97
// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 102 din: 23.08.2001.
2. Legea Nr.571/22.12.2003 privind Codul fiscal al României // Monitorul Oficial al României
nr. 927 / 23.12.2003.
3. Codul vamal. Legea Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000 // Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 160 din: 23.12.2000.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la bazele sistemului fiscal al Republicii Moldova
Nr.1198–XII din 17.11.1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 011 din:
30.11.92.
5. Legea Republicii Moldova cu privire la serviciul fiscal al Republicii Moldova Nr. 876-XII
din 22.01.1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 001 din: 01.02.92.
6. Legea Republicii Moldova privind taxele locale nr. 186-XIII din 19.07.94 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 054 din: 18.04.2002.
7. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2007 nr. 348 din 23.11.2006 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 189 din: 15.12.2006.
8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen
mediu (2006-2008) nr. 1079 din 19.10.2005 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
148 din: 07.11.2005.
9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen
mediu (2007-2009) nr. 813 din 11.07.2006 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
124 din: 08.08.2006.
10. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de promovare a
exportului pe anii 2002-2005, nr.80 din 29.01.2002 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 021 din: 05.02.2002.
11. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de atragere a
investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015, nr.1288 din 09.11.2006 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 181 din: 24.11.2006.
12. Instrucţiune cu privire la modul de calculare şi achitare a accizelor, nr.03, din 16.08.2002.

57
13. Regulamentul cu privind instituirea sistemului de marcare cu timbre de acciz a mărfurilor
din ţară (indigene) şi din import pasibile accizelor din 19.03.2001.
14. Regulament cu privire la ordinea perfectării actelor şi perceperii plăţilor vamale la importul
în Republica Moldova a mărfurilor supuse accizelor din 25.05.1998

MANUALE ŞI MONOGRAFII
1. Băcescu M. Macroeconomie: bazele macroeconomiei / M. Băcescu, A. Băcescu . – Bucureşti:
ALL, 1993. – 426 p.
2. Brezeanu Petre. Finanţe publice şi fiscalitatea intre teorie şi practică / Petre Brezeanu . –
Bucureşti: Moldova de Maine, 1998. – 220 p.
3. Bucătaru Dumitru. Finanţe: note de curs / D. Bucătaru. – Iaşi: Editura Fundaţiei „Chemarea ”,
1994. – 157 p.
4. Caraganciu A., Instrumentarul de analiză a proceselor financiare / A. Caraganciu, Chişinău:
Prut Internaţional, 2001. - 112 p.
5. Caraganciu A. Problemele metodologice ale analizei mecanismului financiar în economia de
tranziţie / A. Caraganciu, Gh. Iliadi. – Chişinău: Editura ASEM, 1996. – 252 p.
6. Casian A. Tranziţia: retrospective şi perspective, politica bugetar-fiscală / A. Casian, A.
Petroia . – Chişinău: GUNIVAS, 2002. – 472 p.
7. Cobzari L. Rolul grupurilor financiar-industriale în perioada de tranziţie: Tendinţele sociale în
pragul secolului XXI / L. Cobzari , G. Ulian. - Kaunas, 1998.
8. Cobzari L. Metodologia planificării bugetare: elaborare de buget / L. Cobzari , T. Manole . –
Chişinău: CEP USM, 2004. – 231 p.
9. Ciubotaru M. Optimizarea macroeconomică în republica Moldova: elaborarea sistemului de
simulare / M. Ciubotaru: autoref. tz. dr. hab. in ştiinţe economice. - Chişinău, 2000. – 25 p.
10. Dracea M. Echilibrul financiar în perioada de tranziţie / M. Dracea – Craiova: Ed. Amicul
casei, 1997.
11. Hoanţă N. Economie şi finanţe publice / N. Hoanţă. – Bucureşti: Polirom, 2000. – 285 p.
12. Manole T. Finanţe public e/ T. Manole. - Chişinău: AAP, 1998. – 348 p.
13. Manole T. Finanţele publice locale: teorie şi aplicaţii / T. Manole. – Chişinău, Editura Cartier,
2000. – 264 p.
14. Manole T. Finanţele publice locale: rolul lor în consolidarea autonomiei financiare la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale / T. Manole. – Chişinău: Epigraf, 2003. – 240 p.

58
15. Manolescu Gh. Buget: abordare economică şi financiară / Gh. Manolescu. – Bucureşti: Editura
Economică, 1997. – 362 p.
16. Monolescu Gh. Politici economice. Concepte, instrumente, experienţe / Gh. Manolescu.-
Bucureşti: Editura Economică, 1997. – 678 p.
17. Matei Gh. Finanţe generale / Gh. Matei. – Craiova: MONDO-EC, 1994. – 299 p.
18. Matei Gh. Finanţe generale / Gh. Matei, I. Tomiţă. – Craiova: Reprografia Universităţii din
Craiova, 1992. – 132 p.
19. Moşteanu T. Buget şi trezorerie publică / T. Moşteanu. – Bucureşti: Editura Tribuna Economică,
2002. – 457 p.
20. Moşteanu T. Finanţe publice / T.Moşteanu şi colectiv. - Bucureşti: Editura Tribuna Economică,
2002. – 409 p.
21. Nemec J. Finanţe publice: teorie şi practică în tranziţia central-europeană / J. Nemec, G.
Wright. –Iaşi: Ars Longa, 2000.- 430 p.
22. Onofrei M. Impactul politicilor financiare asupra societăţii / M. Onofrei. – Bucureşti: Editura
Economică, 2000. – 288 p.
23. 47. Profiroiu A. Economia sectorului public / A. Profiroiu. – Bucureşti: Editura Economică,
2001. – 222 p.
24. Secrieru A. Finanţe publice. Instrumente şi mecanisme financiare de intervenţie
guvernamentală / A. Secrieru. – Chişinău: Epigraf, 2004. – 423 p.
25. Stratulat O. Politica financiară / O. Stratulat. – Chişinău: Ed. ASEM, 1997. –
26. Stratulat O. Consemnări la prelegerea „Mecanismul financiar» / O. Stratulat. - Chişinău, Ed.
ASEM, 1996. – 79 p.
27. 56. Stiglitz J. Экономика ăосударственноăо сектора / J. Stiglitz. – Moskva: Infra-M, 1997.–
718 p.
28. Studii şi analize financiar-bugetare. - Chişinău, 2000. – 308 p.
29. Văcărel I. Finanţe publice / I. Văcărel. – Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 1992. –
423 p.
30. Văcărel I. Finanţe Publice / I. Văcărel. - Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 1999 423
p.
31. Văcărel I. Politici economice şi financiare de ieri şi de azi / I. Văcărel. –Bucureşti: Editura
Economică, 1996. – 384 p.
32. Weimer D. Analiza politicilor publice / D. Weiner , R. Aidan. – Chişinău:. ARC, 2004. – 598 p.
33. Programul SIGMA, Bugetarea şi elaborarea politicilor / – Bucureşti: Ed. FDSC, 2000, 290 p.

59
34. Republica Moldova: Dimensiunile reformelor. – Chişinău: Ed. Potos, 2002. Academia de Ştiinţe
a Moldovei, Ministerul Economiei al R. Moldova, Centrul de Studiere a Problemelor Pieţei. 343
p.

ANEXE

60
61
Anexa 1. Accize. Subiecţii şi obiectul impunerii

ACCIZE

mărfuri de consum şi servicii


cu o rentabilitate
impunătoare

obligaţia de plată
apare la data livrării
mărfurilor din
încăperea de acciz

subiecţii impunerii obiectul impunerii

persoane fizice şi juridice persoane fizice persoane juridice care anexa la


care prelucrează, fabrică şi juridice care desfăşoară activitate în titlul IV
mărfuri supuse accizelor importă domeniul jocurilor de noroc din Codul
mărfuri supuse Fiscal
accizelor

62
Anexa 2. Baza impozabilă a accizelor

Baza impozabilă a
accizelor

volumul în costul licenţei în


valoarea valoarea în vamă
expresie domeniul jocurilor
mărfurilor fără a mărfurilor
naturală de noroc
accize şi TVA importate

suma absolută la cote ad valorem cote ad valorem


unitatea de măsură în procente în procente
a mărfurilor

Registrul de evidenţă a mărfurilor accizate expediate (transportate)

63
Caracteristicile mărfii accizate expediate
Suma accizelor achitată
(transportate)
prin dispoziţia de Din contul
Nr.mijl. de Locul livrării
plată supraplăţii
Data Nr. transport şi Valoarea Suma cu indicarea
Nr. şi data
expedierii facturii codul fiscal al fără TVA accizului Suma Suma destinatarului
denumirea cantitatea dispoziţiei
transportatorului şi acciz calculat (lei) Luna (lei)
de plată
(lei) (lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

64
ICS
Nr. 97,
BN “Izabella” 1178,4 57906,58 ? - Ianuarie 5790,66 “Suvorov-
03.02 CS AC 585 21.01
0198924 Vin” SRL
Nr. 08, “Smeralda”
06.02 BN “Merlot” 1160,2 78098 ? ? Ianuarie 809.8
CS AC 585 13.02 SRL
0198925
BN Nr. 14, “Vino-
15.02 C KF 404 “Sauvignon” 2402,7 142226,91 ? ? Ianuarie 399,54
0198926 17.02 Bianca” SRL
BN Nr. 31, “Basarabia-
16.02. CS AC 585 “Cabernet” 1203,8 95994,46 ? ?
0198927 18.02 Vin” SRL
BN Nr. 12, “Vino-
19.02 CS AE 439 “Aligote” 2270,0 134531,61 ? ?
0198928 19.02 Bianca” SRL
BN Vin Livada Nr. 14, Cont
22.02 CS AE 439 170 799 ? ?
0198929 Moldovei 23.02 numerar
BN Nr. 25, “Basarabia-
23.02 CS AC 585 “Cabernet” 1173,7 117414,7 ? ?
0198930 25.02 Vin” SRL
ICS
BN Nr. 29,
28.02 CS AE 439 “Muscat” 1888,9 107775,24 ? ? “Suvorov-
0198931 28.02
Vin” SRL
ICS
BN Nr. 33,
28.02 CS AC 585 “Muscat” 1011,5 57703,03 ? ? “Suvorov-
0198932 28.02
Vin” SRL
TOTAL TOTAL

65
1
Accize Moldova 2014
Anexa nr.1

Mărfurile supuse accizelor

Poziţia tarifară Denumirea mărfii Unitatea Cota


de accizului
măsură

1 2 3 4

160430 Icre (caviar) şi înlocuitori devaloarea în lei 25%


icre
220300 Bere fabricată din malţ litru 2,02 lei
2205 Vermuturi şi alte vinuri dinlitru 10,50 lei
struguri proaspeţi,
aromatizate cu plante sau cu
substanţe aromatizante
220600 Alte băuturi fermentate (delitru 10,50 lei
exemplu, obţinute din suc de
pere proaspete, cidru,
hidromel); amestecuri de
băuturi fermentate,
amestecuri de băuturi
fermentate şi băuturi
nealcoolice, nedenumite şi
necuprinse în altă parte
2207 Alcool etilic nedenaturat cu olitru alcool absolut 73 lei
concentraţie de alcool de
80% vol. sau mai mare;
alcool etilic şi alte alcooluri
denaturate, de orice
concentraţie
2208 Alcool etilic nedenaturat cu olitru alcool absolut 73 lei
concentraţie de alcool de pînă
la 80% volum, distilate,
rachiuri, lichioruri şi alte
băuturi alcoolice
240210000 Ţigări de foi (inclusiv cele cuvaloarea în lei 40%
capete tăiate) şi trabucuri
(ţigări fine), conţinînd tutun
240220 Ţigarete care conţin tutun:
– cu filtru 1000 bucăţi/ valoarea în lei 75 lei + 24%
– fără filtru 1000 bucăţi 50 lei
240290000 Alte ţigări de foi, trabucuri şivaloarea în lei 40%
ţigarete, conţinînd înlocuitori
de tutun
2403 Alte tutunuri şi înlocuitori dekg 104,30 lei
tutun fabricate; tutunuri

1
“omogenizate” sau
“reconstituite”; extracte şi
esenţe de tutun
270710100 Benzoli destinaţi utilizăriitona 3500 lei
drept carburanţi sau
combustibili
270720100 Toluoli destinaţi utilizăriitona 3500 lei
drept carburanţi sau
combustibili
270730100 Xiloli destinaţi utilizării drepttona 3500 lei
carburanţi sau combustibili
270750 Alte amestecuri detona 3500 lei
hidrocarburi aromatice, care
distilă în proporţie de
minimum 65% (inclusiv
pierderile) la 250 grade C
după metoda ASTM D 86
270900100 Condensat de gaz natural tona 3500 lei
271011110-271019290 Uleiuri (distilate) uşoare şitona 3500 lei
medii
271019310-271019490 Motorină, inclusivtona 1455 lei
combustibil (carburant)
diesel şi combustibil pentru
cuptoare
271019510 Păcură destinată a fi supusătona 1455 lei
unui tratament specific
271019610 Păcură cu un conţinut de sulftona 1455 lei
de maximum 1% din greutate
271019630 Păcură cu un conţinut de sulftona 1455 lei
peste 1% în greutate, dar de
maximum 2%
271019650 Păcură cu un conţinut de sulftona 1455 lei
peste 2% în greutate, dar de
maximum 2,8%
271019690 Păcură cu un conţinut de sulftona 1455 lei
de peste 2,8% în greutate
271112 Propan tona 2180 lei
271113 Butan tona 2180 lei
271114000 Etilenă, propilenă, butilenă şitona 2180 lei
butadienă
271119000 Altele tona 2180 lei
280430000 Azot tona 109,50 euro
280440000 Oxigen tona 121 euro
290110000 Hidrocarburi aciclice saturate tona 3500 lei
290124100 Buta-1,3-dienă tona 3500 lei
290129000 Alte hidrocarburi aciclicetona 3500 lei
nesaturate
290211000 Ciclohexan tona 3500 lei
290219 Alte hidrocarburi ciclanice,tona 3500 lei

2
ciclenice şi cicloterpenice
ex.290220000 Benzen destinat a fi utilizattona 3500 lei
drept carburant sau
combustibil
290230000 Toluen tona 3500 lei
290244000 Amestec de izomeri aitona 3500 lei
xilenului
290290900 Alte hidrocarburi ciclice tona 3500 lei
290511000-290513000 Alcooli monohidroxilicitona 3500 lei
(metanol, propanol, butan-1-
ol)
290514 Alţi butanoli tona 3500 lei
290516 Octanol (alcool octilic) şitona 3500 lei
izomerii lui
ex.290519000 Pentanol (alcool amelic) tona 3500 lei
2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli,tona 3500 lei
eter-alcool-fenoli, peroxizi de
alcooli, peroxizi de eteri,
peroxizi de cetone (cu
compoziţie chimică definită
sau nu) şi derivaţii lor
halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi
sau nitrozaţi
330300 Parfumuri şi ape de toaletă valoarea în lei 30%
381400900 Alţi solvenţi şi diluanţitona 3500 lei
organici compuşi nedenumiţi
şi necuprinşi în altă parte;
preparate pentru îndepărtarea
vopselelor sau lacurilor
381700500 – Achilbenzeni lineari tona 3500 lei
381700800 Altele tona 3500 lei
ex.4303 ímbrăcăminte din blană (devaloarea în lei 25%
nurcă, vulpe polară, vulpe,
samur)
7113 Articole de bijuterie sau de
giuvaiergerie şi părţi ale
acestora, din metale preţioase
sau din metale placate sau
dublate cu metale preţioase:
– din metale preţioase, chiar
acoperite, placate sau dublate
cu metale preţioase:
711311000 – – din argint, chiargramul 2,20 lei
acoperite, placate sau dublate
cu alte metale preţioase
711319000 – – din alte metale preţioase,gramul 33,40 lei
chiar acoperite, placate sau
dublate cu metale preţioase
711320000 – din metale comune placategramul 33,40 lei

3
sau dublate cu metale
preţioase
8519 Aparate de înregistrare avaloarea în lei 15%
sunetului; aparate de
reproducere a sunetului;
aparate de înregistrare şi
reproducere a sunetului
852110 Aparate video de înregistratvaloarea în lei 5%
sau de reprodus, chiar
încorporînd un receptor de
semnale videofonice cu
bandă magnetică
852190000 Alte aparate video devaloarea în lei 5%
înregistrat sau de reprodus,
chiar încorporînd un receptor
de semnale videofonice
8527 Aparate de recepţie pentruvaloarea în lei 5%
radiotelefonie, radiotelegrafie
sau radiodifuziune, chiar
combinate în acelaşi corp, cu
un aparat de înregistrare sau
de reproducere a sunetului
sau cu un ceas

Note:
1. ín cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se transportă), se importă într-o formă ce
nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, impozitarea (aplicarea
timbrelor de acciz sau “Timbrului de acciz”) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se
volumele în unitatea de măsură dată. ín mod similar se efectuează recalcularea accizelor la spirt, în
funcţie de conţinutul de alcool absolut.
2. ín cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile marcării cu timbru de acciz sau “Timbru de
acciz” se expediază (transportă), importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care
sînt stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică un singur timbru de acciz sau “Timbru de
acciz”, a cărui valoare se determină la momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor în
cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară.
3. Prin derogare de la prevederile art.125, suma accizelor vărsată în buget pentru alcoolul etilic
nedenaturat de la poziţia tarifară 22071000, procurat în scopul utilizării lui în medicină în volumul
contingentului anual stabilit de Guvern, se restituie conform Regulamentului aprobat de Guvern.

4
Anexa 2

Sursa: http://www.consiliulfiscal.ro/ra-2013.pdf, pg. 134