Sunteți pe pagina 1din 20

28/03/2016

Curs INSTALATII DE
PROTECTIE A CLADIRILOR
LA INCENDIU
Caracteristicile cladirilor
Conf.dr.ing. Daniela Teodorescu
danateo.cursuri@gmail.com
2016

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 1

Legislatie aplicata

 Normative
 Standarde
 STAS
 SR
 EN
 SR EN; BS EN; etc
 Alte norme: exemplu normele NFPA, CEA4001,
FM

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 2

1
28/03/2016

Legislatie aplicata
 NP086 P118-2/2013
 SR EN 12845-2009 2015 (180 pagini)
 NFPA ;
 NFPA 13 (sprinklere) – app 400 pagini;
 NFPA 20 (pompe) – app 100 pag;
 NFPA 24 (servicii private de stingere a
incendiilor) – app 100 pag;
 etc

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 3

Legislatie aplicata
 Asigurator - exemple:
 CEA 4001
 APSAD
 CEA-VdS
 FM

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 4

2
28/03/2016

OBIECTIVELE SECURITĂŢII LA
INCENDIU
 Privind obiectivele securităţii la incendiu din perspectiva
protecţiei, acestea pot fi atinse prin luarea de măsuri de
protecţie. Aceste măsuri se pot clasifica în: măsuri de protecţie
activă şi măsuri de protecţie pasivă.
 Măsurile de protecţie pasivă
 Măsurile de protecţie pasivă modeleză incendiul şi efectele lui încă
din faza de proiectare prin însăşi structura şi/sau elementele
componente ale clădirii sau instalaţiei, nefiind necesare operaţiuni
speciale pe timpul desfăşurării incendiului (elemente rezistente la
foc, produse cu reacţie la foc controlată, desfumare naturală).
 Măsurile de protecţie activă
 Măsurile de protecţie activă controlează incendiul sau efectele lui
prin acţiuni întreprinse de persoane (hidranţi, stigătoare) sau
dispozitive automate (sprinklere, drencere, inundare cu gaze inerte,
spumă, pulberi, aerosoli, desfumare mecanică).
3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 5

Măsurile de protecţie pasivă

 Se stabilesc in functie de:


 a) - categoria de importanţă a clădirii;
 b) - clasa de importanţă a clădirii;
 c) - destinaţie, tip de clădire şi capacităţi maximum
simultane de utilizatori;
 d) - riscuri de incendiu în încăperi, compartimente de
incendiu şi clădiri;
 e) - nivelul de stabilitate la incendiu asigurat pentru
îndeplinirea condiţiilor de corelare normate;
 f) - condiţiile specifice destinaţiei clădirii şi după caz a
compartimentelor de incendiu;
 g) – căile de acces, intervenţie şi salvare în caz de
incendiu asigurate .
3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 6

3
28/03/2016

Categorii de importanta
pentru cladiri

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 7

Categoria de importanta a unei


cladiri (A, B, C, D)
 Construcţiile se încadrează, după importanţa
lor, în următoarele categorii de importanta,
conform HG 766/97:
 a) de importanţă globală, denumite categorii
de importanţă, care privesc întreaga
construcţie, sub toate aspectele;
 b) de importanţă specifice, denumite clase de
importanţă, care privesc întreaga construcţie
sau părţi ale acesteia, sub anumite aspecte

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 8

4
28/03/2016

CATEGORIILE DE IMPORTANTA
 Categoriile de importanţă care se stabilesc pentru
construcţii sunt:
 construcţii de importanţă excepţională (A);
 construcţii de importanţă deosebită (B);
 construcţii de importanţă normală (C);
 construcţii de importanţă redusă (D).
 Categoria de importanţă se stabileşte de către
proiectant, la cererea investitorului, în cazul
construcţiilor noi, sau a proprietarului, în cazul
construcţiilor existente, atunci când este necesar,
pentru lucrări de intervenţii sau în alte cazuri.
 Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singură
categorie de importanţă şi aceasta va fi înscrisă în
toate documentele tehnice privind construcţia:
autorizaţia de construire, proiectul de execuţie, cartea
tehnică a construcţiei,
3/28/2016
documentele de asigurare.
conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 9

Clase de importanta
pentru cladiri

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 10

5
28/03/2016

Clase de importanţă (I, II, III, IV)


(P100)
 Clasele de importanţă se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la
bază criterii specifice.
 Clasele de importanţă se corelează cu categoriile de importanţă de către
proiectant, la construcţiile noi, şi/sau de către expertul tehnic atestat, la
construcţiile existente, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a
componentelor sistemului calităţii
 Clasificarea construcţiilor şi structurilor în clase de importanţă
 Construcţiile sunt împărţite în clase de importanţă-expunere, în funcţie
de consecinţele umane şi economice ale unui cutremur major precum şi
de importanţa lor în acţiunile de răspuns post-cutremur.
 Clasele de importanţă-expunere la cutremur pentru clădiri şi structuri
sunt următoarele:
 Clasa 1. Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate
 Clasa 2. Clădiri şi alte structuri ce pot provoca în caz de avariere un
pericol major pentru viaţa oamenilor
 Clasa 3. Toate celelalte clădiri cu excepţia celor din clasele 1, 2 şi 4.
 Clasa 4. Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri pentru depozite, etc

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 11

Clase de importanţă (I, II, III, IV)


 Clasa 1. Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate
 1.1. Spitale şi instituţii medicale/sanitare cu servicii de urgenţă şi săli de operaţie
 1.2. Staţii de pompieri, poliţie şi garajele cu vehicule pentru servicii de urgenţă
 1.3. Centre de comunicaţii
 1.4. Staţii de producere şi de distribuţie a energiei (electrice, a gazelor, etc.)
 1.5. Rezervoare de apă şi staţii de pompare
 1.6. Turnuri de control pentru aviaţie
 1.7. Clădiri şi structuri cu funcţiuni esenţiale pentru guvern şi apărarea naţională
 1.8. Clădiri şi alte structuri ce conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase
(radioactive, etc.).
 Clasa 2. Clădiri şi alte structuri ce pot provoca în caz de avariere un pericol major
pentru viaţa oamenilor
 2.1. Spitale şi instituţii medicale cu o capacitate de peste 50 persoane în aria totală expusă
 2.2. Şcoli, licee, universităţi, instituţii pentru educaţie etc. cu o capacitate de peste 150
persoane în aria totală expusă
 2.3. Clădiri din patrimoniul cultural naţional, muzee s.a.
 2.4. Clădiri având peste 300 persoane în aria totală expusă
 Clasa 3. Toate celelalte clădiri cu excepţia celor din clasele 1, 2 şi 4.
 Clasa 4. Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri pentru depozite, etc. caracterizate de
un pericol redus de pierderi de vieţi omeneşti în caz de avariere la cutremur.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 12

6
28/03/2016

Notiuni despre riscul de


incendiu - clasificari

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 13

Evaluarea cantitativă a incendiului


sau riscul de incendiu
 În orice studiu al securitătii la incendiu este
nevoie şi de o evaluare cantitativă, de stabilire a
valorii siguranţei la incendiu a sistemului
 Evaluarea cantitativă a securităţii la incendiu
porneşte de la analiza riscului de incendiu.
 Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii unui
incendiu in spatii, încăperi, construcţii sau
compartimente de incendiu. Riscului de incendiu
i se poate asocia un anumit nivel de securitate la
incendiu.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 14

7
28/03/2016

RISCUL DE INCENDIU
 RISC DE INCENDIU probabilitatea izbucnirii
incendiilor în spaţii încăperi, construcţii sau
compartimente de incendiu ori instalaţii.

 RISCUL DE INCENDIU se exprima diferit:


 în cladirile cu funcţiuni civile (publice) se exprimă
prin riscuri de incendiu,
 în cladirile destinate activităţilor de producţie şi de
depozitare se exprimă prin "categorii de pericol
de incendiu".

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 15

RISCUL DE INCENDIU
 Riscul de incendiu se stabileste in functie de:
 densitatea sarcinii termice determinată prin
calcul
 Destinaţia cladirii
 natura activităţii desfăşurate

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 16

8
28/03/2016

RISCUL DE INCENDIU
 DEFINITIE DENSITATEA SARCINII TERMICE
 Sarcină termică - suma energiilor calorice degajate
prin combustia completa a tuturor materialelor din
spatiul considerat.
 DENSITATE SARCINĂ TERMICĂ potenţial caloric
total al unui spaţiu, încăpere, etc, raportat la aria
pardoselii luată în considerare (J/m2).
 Risc de incendiu
 Riscul de incendiu este determinat, in principal, de
densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de
destinatia respectiva.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 17

RISCUL DE INCENDIU (cf P118-1:2015, in


curs de aprobare, nu e definitiv!)
 a) - risc mic, atunci când densitatea sarcinii
termice (q) este maximum 420 Mj/m²;
 b) - risc mijlociu, atunci când densitatea sarcinii
termice (q) este mai mare de 420 Mj/m² şi
maximum 840 Mj/ m² sau se utilizează foc deschis
sub orice formă;
 c) - risc mare, atunci când densitatea sarcinii
termice (q) este mai mare de 840 Mj/m² şi
maximum 1680 Mj/ m²;
 d) - risc foarte mare, atunci când densitatea
sarcinii termice (q) este mai mare de 1680 Mj/ m²
şi/sau există risc de explozie volumetrică.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 18

9
28/03/2016

RISC DE INCENDIU (P118/1999


actual)
 In functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu in
cladiri, poate fi (cf P118/1999):
 mare: qi = peste 840 MJ/m2
 mediu: qi = 420 - 840 MJ/m2
 mic: qi = sub 420 MJ/m2
 În funcţie de destinaţie (funcţiune), unele spaţii şi încăperi din
clădirile civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de
incendiu (de ex):
 mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanţe
combustibile ( arhive, biblioteci, muitipiicare, parcaje autoturisme, etc.)
 mijlociu:în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii
cu preparări calde, etc);
 mic: celelalte încăperi şi spaţii
 Riscul de incendiu al clădirilor şi compartimentelor de incendiu în
ansamblu, indiferent de destinaţia lor, se consideră riscul cel mai periculos
din încăperile şi spaţiile care reprezintă mai mult de 30% din volumul
clădirii sau al compartimentului de incendiu respectiv.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 19

Categorii de pericol de
incendiu (legat de riscul
de incendiu)

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 20

10
28/03/2016

CATEGORII DE PERICOL
DE INCENDIU
 La construcţii de producţie şi/sau depozitare, riscul de incendiu
are în vedere natura activităţilor desfăşurate, caracteristicile de
ardere ale materialelor şi substanţele utilizate, prelucrate,
manipulate sau depozitate, şi densitatea sarcinii termice. La
acestea riscul de incendiu este definit prin CATEGORII DE
PERICOL DE INCENDIU, ce exprimă:
 categoriile A şi B: posibilităţi de incendiu şi explozie
volumetrică (risc foarte mare de incendiu);
 categoria C: posibilităţi de incendiu / ardere (risc mare de
incendiu);
 categoria D : existenţa focului deschis sub orice formă,în
absenţa substanţelor combustibile (risc mediu de incendiu);
 categoria E : existenţa unor materiale sau substanţe
incombustibileîn stare rece sau a substanţelor combustibile
în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de
incendiu).
3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 21

EVALUAREA COMPORTARII LA
FOC A CONSTRUCTIILOR

 Conform reglementărilor Uniunii Europene,


comportarea la foc a construcţiilor se
evaluează după două mari categorii de
performanţe:
 Reacţia la foc;
 Rezistenţa la foc.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 22

11
28/03/2016

Notiuni de definit:
Reactia la foc si clase de reactie
la foc
Rezistenta la foc [h]
Gradul de rezistenta la foc sau
nivel de stabilitate la incendiu

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 23

REACTIA LA FOC
 Reacţia la foc - Comportare a unui material care, prin
propria sa descompunere, alimentează un foc la care este
expus, în condiţii specificate
 Reacţia la foc a produselor utilizate în construcţii
evaluează produsul în forma sa de utilizare finală – de punere în
operă – cu toate materialele componente şi în alcătuirea
efectivă din construcţie. In acest fel se evidenţiază alcătuirile
benefice care pun în valoare caracteristicile pozitive, precum şi
modul de inhibare a caracteristicilor negative ale materialelor
componente.
 Un produs care conţine materiale combustibile bine protejate
faţă de acţiunea focului, va putea fi clasificat favorabil pentru
utilizarea sa finală pentru o perioadă de timp de expunere la foc,
determinată de cerinţele de rezistenţă la foc ale elementelor în
care este utilizat.
 Reacţia la foc este clasificată în 7 clase de reacţie la foc.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 24

12
28/03/2016

CLASE DE REACTIE LA FOC


 Clasa de reacţie la foc
 DEFINITIE – expresie cantitativă, formulată în termeni de performanţă,
pentru modul de comportare a unui produs în condiţii de utilizare finală
(pus în operă) care prin propria sa descompunere alimentează un foc
la care este expus, exprimată prin nivelul parametrilor specifici,
determinaţi în urma unor încercări standardizate.
 In functie de reacţia lor la foc, produsele de construcţii în condiţii de
utilizare finală (puse în operă) pot fi incombustibile sau combustibile.
 Produsele şi elementele de construcţii se clasifică in 7 clase de
reacţie la foc:
 A1 – incombustibile;
 A2 – practic incombustibile
 B – practic neinflamabile;
 C – dificil inflamabile;
 D – mediu inflamabile
 E – uşor inflamabile
 F – foarte uşor inflamabile.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 25

REZISTENTA LA FOC
 Rezistenta la foc – aptitudinea unui produs – părţi
sau element de construcţie - de a-şi păstra, pe o durată de timp
determinată, stabilitatea la foc, etanşeitatea la foc, izolarea
termică şi/sau orice altă funcţie impusă, specificate într-o
încercare standardizată de rezistenţă la foc, conform
Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor
pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc.
 Criteriile de performanţă pentru rezistenţa la foc sunt:
 R stabilitatea la foc (capacitatea portantă)
 E etanşeitatea la foc
 I izolarea termică la foc
 W radiaţie termică
 C Inchidere automată (C0…C5) de ex. la usi
 S etanşeitate la fum (S200 sau Sa)
 K capacitatea de protecţie la foc a acoperirilor

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 26

13
28/03/2016

GRAD DE REZISTENTA LA FOC (sau


NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU)
 GRAD DE REZISTENŢĂ LA FOC - capacitate globală a
construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a răspunde
la acţiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia sau
funcţiunea acestuia.

 GRADUL DE REZISTENŢĂ LA FOC AL CONSTRUCŢIEI sau


al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul
său cu cea mai defavorabilă încadrare şi se precizează
obligatoriu în documentaţia tehnico-economică.

 GRAD DE REZISTENTA LA FOC din P118 (I, II, III, IV, V).
 Notiunea de NIVEL DE STABILITATE LA INCENDIU (I, II, III,
IV, V). inlocuieste notiunea de GRAD DE REZISTENTA LA FOC
din P118 (I, II, III, IV, V).
3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 27

Tabel 1.
Conditii minime pentru incadrarea constructiilor in niveluri de stabilitate la foc

Nr. Tipul elementelor Nivelul de stabilitate la foc


crt. de construcţie I II III IV V
1 Stâlpi R 180 R 120 R 60 R 30 R 15

2 Pereţi portanţi, diafragme REI 180 REI 120 REI 60 REI 30 REI 15

3 Pereţi interiori neportanţi EI 30 EI 30 EI 15 EI 15 –

4 Pereţi exteriori neportanţi EI 30 EI 30 EI 15 E 15 –

5 Grinzi, ferme, R 120 R 60 R 45 R 30 R 15


(R 30) (R 30)
6 Planşee, acoperişuri terasă REI 120 REI 60 REI 45 REI 30 REI 15
(REI 30) (R 30)
7 Pane, contravântuiri, R 45 R 30 R 15 – –
(R 30) (R 15)
8 Panouri de învelitoare şi REI 15 – – – –
suportul continuu al învelitorii
combustibile (în afară de
tablă goală)

NOTA 1 – Pentru simbolurile R, EI, REI, a se vedea SR EN 13501:2005.


REI – sunt satisfăcute toate criteriile (capacitate portantă, etanşeitate la foc, izolare
termică)
R – este satisfăcut numai criteriul de capacitate portantă
EI – sunt satisfăcute numai criteriile de etanşeitate la foc şi cel de izolare termică
NOTA 2 _ Cifrele din paranteză corespund clădirilor şi compartimentelor în care sarcina
termică nu depăşeşte 840 Mj/m2, cu excepţia clădirilor înalte, foarte înalte, a celor
cu săli aglomerate, a celor care adăpostesc persoane care nu se pot evacua
singure.
NOTA 3 – Atunci când pereţii au rezistenţe mai mari decât REI 180, stâlpii şi diafragmele
vor avea cel puţin aceiaşi rezistenţă la foc cu pereţii
3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 28

14
28/03/2016

COMPARTIMENTUL DE INCENDIU
 COMPARTIMENT DE INCENDIU – conform SR EN 1991-1-2 -
spaţiu în interiorul unei construcţii, extins pe unul sau mai multe
niveluri şi delimitat prin astfel de elemente de separare încât
propagarea focului în afara compartimentului să fie
împiedicată pe o perioadă de timp dată.

 Constructiile cu destinaţii sau funcţiuni diferite, grupate sau


comasate in cadrul unui compartiment de incendiu, se separă
între ele cu pereţi şi planşee corespunzatoare destinatiilor,
riscurilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice, iar
intre compartimentele de incendiu, daca nu sunt asigurate
distantele de siguranta, se prevad elemente despartitoare
antifoc din produse A1, rezistente la foc corespunzator densitatii
sarcinii termice, dar minimum REI 180 şi după caz, rezistente
la explozie.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 29

Scenariul de securitate la
incendiu

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 30

15
28/03/2016

Elaborarea scenariului de securitate la


incendiu
 scenariul de securitate la incendiu se
elaboreaza de proiectanti, in baza prevederilor
metodologiei din O.M.A.I. nr 130/2007
 Scenariile de securitate la incendiu constituie acea
parte a pieselor scrise ale proiectului constructiei,
instalatiei sau amenajarii, care sintetizeaza regulile
si masurile de aparare impotriva incendiilor
stabilite prin documentatiile tehnice de
proiectare/executie elaborate.
 Masurile adoptate prin scenariul de securitate la
incendiu trebuie sa se reflecte in piesele desenate
ale documentatiilor de proiectare/executie
 CINE IL STAMPILEAZA??
3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 31

Definitii si clasificari
cladiri – P118/1999

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 32

16
28/03/2016

Definitii:
 Aria construita (Ac) este suprafata
orizontală a nivelului suprateran cu aria
cea mai mare delimitată de fetele exterioare
ale peretilor de închidere perimetrali,
 Aria desfăsurată (Ad) a unei constructii
reprezintă suma ariilor construite a tuturor
nivelurilor acesteia, supraterane sau/si
subterane, delimitate de fetele exterioare ale
peretilor de închidere perimetrali ai fiecărui
nivel/suprafata orizontală a constructiei
 Volum total si suprateran
3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 33

TIPURI CARACTERISTICE DE CLĂDIRI


(P118)
 Construcţii: obiecte construite supraterane (cu sau fără
subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoarele
destinaţii şi funcţiuni:
 civile (publice) pentru locuit, administraţie, comerţ, sănătate,
cultură, învăţământ, sport, turism, etc;
 de producţie şi/sau depozitare pentru activităţi specifice de
bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite, etc);
 mixte pentru diferite activităţi civile (publice), de producţie
şi/sau depozitare, ori civile (publice) şi de producţie şi/sau
depozitare, înglobate în acelaşi volum construit.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 34

17
28/03/2016

TIPURI CARACTERISTICE DE
CLĂDIRI (P118)
 Construcţie (clădire) blindată construcţie închisă supraterană în
care activitatea se desfăşoară numai la lumină artificială, având
acoperiş şi pereţi de închidere perimetrală plini, în care se prevăd
numai goluri psihologice şi uşi de acces. Încăperile blindate cu aria
construită (Ac) mai mare de 700 m 2 sunt considerate construcţii
blindate.
 Construcţie (clădire) deschisă construcţie descoperită sau
acoperită tip "şopron", deschisă perimetral pe minimum 2 laturi ori
delimitată de elemente neetanşe (plasă, trafor, etc).
 Construcţie (clădire) închisă clădire acoperită şi închisă perimetral
cu pereţi.
 Construcţie subterană construcţie realizată în întregime sub
nivelul terenului înconjurător (natural sau amenajat).
 Construcţie clădire supraterană construcţie realizată peste cota
terenului înconjurător (natural sau amenajat) şi care poate avea sau
nu niveluri subterane.

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 35

TIPURI CARACTERISTICE DE CLĂDIRI


 Clădirile înalte sunt acele clădiri civile la care pardoseala ultimului nivel folosibil
este situată, faţă de terenul accesibil vehiculelor de intervenţie ale pompierilor, la
28 m şi mai mult.
 Nu sunt considerate clădiri înalte:
 construcţiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni;
 blocurile de locuinţe, care au cel mult P + 11 niveluri;
 clădirile la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel care ocupă
maximum 50% din aria construită a clădirii şi este compus numai din clădiri pentru
maşini ale ascensoarelor, ori spălătorii sau uscătorii ale clădirilor de locuit.
 Clădirile înalte care depăşesc 45 m constituie categoria de clădiri foarte înalte.
 Sălile aglomerate se consideră încăperile distincte sau grupurile de încăperi
numai cu comunicaţie directă între ele, în care suprafaţa ce-i revine unei
persoane este mai mică de 4.00m2 şi se pot întruni simultan:
 orice număr de persoane, în sălile teatrelor dramatice sau muzicale;
 cel puţin 150 de persoane în celelalte săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi
pentru expoziţii, cluburi şi case de cultură; atunci când sălile respective sunt
situate la parter, această limită poate fi 200 de persoane;
 cel puţin 200 de persoane pentru orice săli cu alte destinaţii şi cel puţin 400 de
persoane pentru vestiarele din anexele social-administrative ale industriei.
3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 36

18
28/03/2016

Alti termeni cf P118


 Incaperi tampon antifoc

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 37

Cai de evacuare

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 38

19
28/03/2016

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 39

Exemplu de limitare a cailor de


evacuare

3/28/2016 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 40

20