Sunteți pe pagina 1din 15

Achiziții Publice – I

Obiectul achizițiilor publice este reglementat de legea 98/2016 și cuprinde: autoritățile


contractante,domeniul de aplicare și exceptările, categorii de achiziții publice, reguli de
participare și desfășurare a procedurilor, modalități de atribuire, contractul de achiziție publică.
Scopul achizițiilor publice îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru
realizarea de bunuri, servicii și lucrari în condiții de eficiență economică și socială.
Principiile achizițiilor publice: Principiul din perspectiva Teoriei Generale a Dreptului
reprezintă o idee conducatoare ale continuțului tuturor normelor juridice ale unei ramuri de
drept. Problema care se pune este daca principiul este izvor de drept sau nu.
În cazul achizițiilor publice, principiile sunt izvoare de drept pentru că sunt prevăzute în legea
98/2016.
1. Principiul nediscriminării presupune asigurarea condițiilor pentru o concurență reală între
agenții economici astfel încât aceștia să aibă șansa de a participa la o procedură de achiziție și
de a încheia un contract.
2. Principiul tratamentului egal presupune utilizarea de către autoritatea contractantă
(Minister, Guvern etc adică statul) a unor regului,cerințe și criterii care să fie valabile pentru
toți operatorii economici participanți la procedura de achiziție.
3. Principiul recunoașterii reciproce e un principiu cheie al pieței unice europene în virtutea
căruia e permisă libera circulație a bunurilor și serviciilor în întreaga Uniune Europeană fără a
fi necesară administrarea legislației naționale. În esența, un producător va trebui să respecte
normele naționale dintr-un singur stat pentru că mărfurile sale să poată circula liber în cadrul
Uniunii Europene.
4. Principiul transparenței asigură îndeplinirea a două obiective: introducerea unui sistem
deschis al achizițiilor publice ale statelor membre Uniunii Europene și asigurarea unui sistem
de bune practici pentru părțile implicate.
5. Principiul proporționalității presupune asigurarea unei relații de corespondența cantitativă
și calitativă între necesitatea autorității contractante, obiectul contractului de achzitie publică
și cerințele de îndeplinit pentru atribuirea acestuia.
6. Asumarea răspunderii – potrivit acestui principiu toate părțile implicate într-o procedură
de achiziție răspund pentru actele și faptele lor.

Contractul de achiziție publică

Contractul de achiziție publică e acel contract cu titlu oneros asimiliat potrivit legii
actului administrativ încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau
mai multe autorități contractante care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de servicii
sau achiziția de produse.
Trăsăturile juridice ale contractului de achiziție publică:
1. Este un contract sinalagmatic adică obligațiile născute sunt reciproce și interdependente.
Autoritatea contractantă se obligă să plătească prețul în schimbul obligației operatorului
economic de a furniza produsul, de a presta serviciul, de a executa lucrarea.
2. Este un contract bilateral/multilateral adică presupune un aport de voință al părților.
3. Este un contract cu titlu oneros adică are un caracter patrimonial, iar fiecare parte urmărește
un folos cu titlu oneros în schimbul obligațiilor sale.
4. Este un contract administrativ:
-părțile nu se află pe poziții de egalitate juridică.
-încheierea, executarea, încetarea contractului administrativ sunt subordinate interesului
public.

1
-contractul cuprinde clauze care nu pot face obiectul unor negocieri.
-litigiile sunt de competența instanțelor de contencios administrativ.
5. Este un contract solemn adică se încheie în formă scrisă. Forma scrisă este o condiție ad-
validitatem, lipsa formei scrise atrage nulitatea actului juridic (negotium).

Achiziții Publice – II
Reguli generale privind operatorii economici

1. Autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și


nediscriminatoriu.
2. Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile în vederea exceptării
acestora de la aplicarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice.
3. Autoritatea contractantă are obligația să precizeze în documentația de atribuire
reglementările obligatorii în domeniile mediului social și al relațiilor de muncă.
4. Operatorii economici care potrivit legislației statului în care sunt stabiliți au dreptul să
presteze o anumită activitate, nu pot fi respinși de la procedura de achiziție pe motiv că în
temeiul legislației statului membru sunt obligați să fie persoane fizice sau persoane juridice.
5. Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de achiziție în calitate de
ofertant, individual sau în comun cu alți operatori. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a
solicita operatorilor economici, participant în comun să constituie o anumită formă juridică
împreună.
6. Autoritatea contractantă solicită ofertantului să precizeze partea/părțile din contract pe care
urmează să le subcontracteze și datele de identificare ale subcontractanților propuși.
Contracte rezervate-autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca participarea la
procedura de achizițe să fie rezervată doar unităților protejate prevazute de legea 488/2006
(persoane cu handicap) și întreprinderilor sociale prevăzute de legea 219/2015 (economie
socială). Confidențialitate fără a aduce atingere dispozițiilor legale privind liberal acces la
informațiile de interes public autoritatea contractantă obligația de a nu dezvălui informațiile
transmise de operatorii economici, indicate de aceștia ca fiind confidentațiale.

Reguli de evitare a conflictului de interese


Pe parcurul achiziției publice autoritatea contractantă are obligația de a lua toate
măsurile pentru prevenirea, identificarea și remedierea situației privind conflictul de interese.
Cu titlu de exemplu evocam urmatoarele situatii:
a) participarea în procesul de verificare a ofertelor, a persoanelor, care dețin părți
sociale/ acțiuni la operatorii economici participanți.
b) Persoana din comisia de achiziție e soț/soție/rudă/afin (afin este ruda care nu e
legatură de sânge cu una din persoanele care fac parte din consiliul de administrație al
operatorilor economici). Atunci când există indicii rezonabile că persoanele din
comisia de achiziție pot avea un interes direct/indirect, financiar sau de altă natură
care să le afecteze independența și imprțialitatea pe timpul procesului de achiziții.

Reguli aplicabile comunicărilor:


1.Orice comunicare/solicitare/informare și altele asemenea sunt transmise în scris prin
mijloace electronice de comunicare sau alte mijloace.
2. Prin excepție, comunicarea verbală poate fi utilizată cu condiția consemnării în scris a
principalelor elemente ale acesteia.
3. Autoritatea contractantă are obligația de a asigura protejarea integrității datelor și a
confidențialității ofertelor.

2
4. Autoritatea contractantă are dreptul să impună utilizarea unor instrumente și dispozitive
care nu sunt disponibile cu caracter general cu condiția să ofere mijloace alternative de acces.

Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică


În funcție de valoare estimată a contractului, autoritatea contractantă va aplica una din
următoarele proceduri de achiziții: -licitația deschisă, -licitația restrânsă, -negocierea
competitivă, -dialogul competitiv, -parteneriatul pentru inovare, -negocierea fără publicare
prealabilă, -concursul de soluții, -procedura de atribuire în cazul serviciilor sociale, -procedura
simplificată, -achziția directă.

Licitația deschisă e acea procedură de atribuire în cadrul căruia orice operator


economic are dreptul de a depune oferta în urma publicării unui anunț de participare. Procedura
licitației deschise se aplică atunci când valoarea estimată a achiziției fără TVA este mai mare
sau egală cu pragurile valorice prevazute de lege. (De exemplu acum folosim licitația publică
pentru lucrări ca exemplu avem un anumit prag ceea ce depășește acest prag trebuie să se facă
licitația publică). Licitația deschisă se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de
participare, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici depunerea de
oferte. (anunț de participare). Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu cerințele
prevăzute în documentele achiziției însoțită de documentele care demonstrează îndeplinirea
criteriilor de calificare stabilite de autoritatea contractantă.
Etapele procedurii: Procedura de licitație deschisă se desfășoară într-o singură etapă
obligatorie. Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape finale de
licitație electronică cu condiția de a preciza acest lucru în documentația de atribuire.
Termenul procedurii: Ca regulă, termenul e de 35 de zile între dată transmiterii anunțului de
participare în jurnalul oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a ofertelor. Ca
excepție, termenul se poate reduce la cel puțin 15 zile, dacă s-a publicat în prealabil, un anunț
de intenție. De asemenea, autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile termenul de
35 de zile dacă acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice.

Achiziții Publice – III

Licitația restrânsă este acea procedură de atribuire prin care orice operator economic
are dreptul de a depune o solicitare de participare urmând ca numai candidații care îndeplinesc
criteriile de calificare să aibă dreptul de a depunde oferta în etapa ulterioară.
Etapele procedurii:
Procedura de licitație cuprinde două etape:
a. Etapa depunerii solicitărilor de participare și a selectării candidaților. Autoritatea
contractantă are dreptul de a limita participarea agenților economici, dar nu mai puțin de 5.
b. Etapa depunerii ofertelor de către candidații selectați și evaluarea acestora. În plus
autoritatea contractantă poate decide organizarea unei etape finale de licitație electronică.
Termenele procedurii:
Etapa 1: Termene de cel puțin 30 de zile, termenul poate fi redus cu 5 zile în cazul în care
ofertele se depun prin mijloace electronice, în situații de urgență termenul se reduce la 15 zile.
Etapa 2: Termenul este de 30 de zile, mijloace electronice se reduce cu 5 zile, dacă s-a depus
anterior un anunț de intenție, se reduce la termenul de 10 zile.

Negocierea competitivă este acea procedură în care orice operator economic are
dreptul de a depunde o solicitare de participare urmând ca numai candidații care îndeplinesc
criteriile de calificare să aibă dreptul de a depune oferte inițiale pe baza cărora autoritatea va
derula negocieri în vederea îmbunătățirii acestora.

3
Situații în care se aplică procedura:
a. Dacă se îndeplinește cel puțin unu din următoarele criterii: necesitățile autorităților
contractante nu pot fi asigurate fără adaptarea soluțiilor disponibile pe piață. Lucrările,
produsele sau serviciile includ servicii de proiect sau inovatoare. Specificațile tehnice nu pot
fi definite cu suficientă precizie.
b. Dacă în urma unei proceduri de licitație deschisă sau restrânsă au fost depuse numai oferte
neconforme sau inaceptabile.
Etapele procedurii:
a. Etape depunerii solicitărilor de participare și a selectării candidaților.
b. Etapa depunerii ofertelor inițiale de către candidații selectați și evaluarea conformității
acestora cu cerințele minime.
c. Etapa negocierilor în vederea îmbunătățirii ofertelor inițiale a depunerii sferelor finale și a
evaluării acestora.
Termenele procedurii:
- etapa 1: idem licitației restrânse
etapa 2: idem lictiației restrânse.

Dialog conceptitiv: Acea procedură în care orice operator economic are dreptul de a
depune o solicitare de participare, urmând ca numai candidații care îndeplinesc criteriile de
calificare să aibă dreptul de a participa la etapa de dialog, iar candidații rămași au dreptul de a
depune oferte finale.
Situații când se aplică procedura (idem negocierea competitive).
Etapele procedurii:
1. Depunerea solicitării și a selectării candidaților.
2. Etapa dialogulului cu candidații selectați în vederea identificării soluției pe baza cărora se
vor depune oferte finale.
3. Etapa depunerii ofertelor finale și a evaluării acestora.
Termenele procedurii  Negocierea competitivă.
Parteneriatul pentru inovare este acea procedură prin care orice operator economic
are dreptul de a depune o solicitare urmând ca numai candidații slectați să aibă dreptul de a
depune oferte inițiale pe baza cărora se vor desfășura negocieri în vederea îmbunătățirii
acestora. Situații când se aplică procedura: parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea
unui produs, serviciu sau lucrări inovatoare și achiziția ulterioară a produselor, serviciilor sau
lucrărilor cu condiția ca aceasta să coresundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime
convenite.
Etapele procedurii:
Etapa1: etapa depunerii solicitărilor de participare și a selectării candidaților.
Etapa 2: a depunerii ofertelor initițiale și a evaluării conformității acestora cu cerințele
minime.
Etapa 3: etapa negocierilor în vederea îmbunătățirii ofertelor inițiale, a depunerii ofertelor
finale și a evaluării acestora.

Negocierea fără publicare prealabilă reprezintă acea procedură în care îna anumite
situații prevăzute de lege, autoritatea contractantă atribuie contractual de achiziție publică
fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Situații când se aplică:
a. Dacă în cadrul unei proceduri de licitație deschisă sau restrânsă nu au fost depuse oferte
sau au fost depuse oferte neconforme.
b. Dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate doar de un operator economic din
anumite motive prevăzute de lege. Scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere

4
de artă sau reprezentații artistice unice. Concurența lipsește din motive tehnice. Protecția unor
drepturi exlcusive inclusive de propietate intelectuală.
c. În situații de urgență când perioadele de aplicare a procedurilor licitației deschise și restrânse
când termenii nu pot fi respectați.
d. Pentru atribuirea contractelor de achiziții ca urmare a unui concurs de soluții.
e. Pentru achiziționarea de lucrări și servicii noi, ulterior încheierii de contract de achiziții
publice conform legii.

Concursul de soluții reprezintă o procedură de atribuire în care datorită specificului


achiziției, atribuirea contractului se face în urma evaluării proiectelor de către un juriu alcătuit
din persoane fizice independente. Juriul este autonom în opiniile și deciziile pe care le emite,
stabilește clasamentele proiectelor, printr-un aport semnat și este format din persoane cu o
anumită calificare profesională. Juriul are obligația de a redacta un proces verbal al dialogului
cu candidați.
Procedura simplificată: se aplică în situația în care valoarea estimată a contractului este mai
mică decât pragurile prevăzute de lege. Sunt niște caracteristici: se inițiază prin publicarea în
SEAP (Siste Electoral de Achiziții Publice) a unui anunț de participare simplificat. Termenele
sunt mai scurte 10 zile produse și servicii, 6 zile produse de complexitate redusă, 15 zile
achiziții de lucrări.

Achiziția directă: când valoarea achiziției este mai mica decât pragurile valorice
prevăzute de lege, această achiziție se poate realiza prin: SEAP prin intermediul cataloagelor
electronice, direct de la operatorul economic când în catalogul electronic nu există produsul,
serviciul, lucrarea. Prețul din catalogul electronic este mai mare decât obiectul achiziției. Din
motive tehnice nu este posibil accesul în SEAP/catalogul electronic.

Achiziții Publice – IV
Instrumente și tehnici de atribuire a contractelor de achiziții publice

Acordul cadrul e acel acord încheiat în formă fixă între una sau mai multe autorități
contractante și unul sau mai mulți operatori economici care au ca obiect stabilirea termenelor
și condițiilor care guvernează contractele de achiziție într-o anumită perioadă în special ceeea
ce privește prețul și cantitățile avute în vedere. Atribuirea contractului cadru se realizează prin
aplicarea de către autoritatea contractantă a unei proceduri standard.
Autoritatea contractantă nu are dreptul:
- de a încheia acordul cadru cu o durată mai mare de 4 ani,
- de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele
prevăzute în acordul cadru.
- să încheie acordul cadru pe baza cărora se pot stabili contracte subsecvente de tipul său
natură diferită unele de altele.
- de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul economic semnatar al acordului
cadru și numai pe baza regulilor din respectivul.
- de a atribui contracte subsecvente de alte autorități contractante care nu sunt parte în acordul
cadru.
- de a atribui, de a încheia contracte subsecvente peste perioada maximă a acordului cadru.
- de a atribui contracte subsecvente a căror valoare cumulate ar duce la eludarea legii.
Durata acordului cadru nu poate depăși de regulă 4 ani. În cazuri excepționale,
justificate de obiectul acordului cadru, durata poate fi mai mare.
Conținutul acordului cadru: Prin încheierea acordului cadru autoritatea contractantă
își asumă următoarele obligații principale:

5
a) să nu încheie cu un alt operator economic pe durată acordului cadru un contract având
același obiect.
b) să atribuie operatorului economic care a încheiat acordul cadru orice contract subsecvent
care rezultă din acesta. Operatorul economic care a semnat acordul cadru are obligația
principală de a furniza produsele/presta serviciile din acordul cadru.
Modalitățile acordului cadru:
Acordul cadru se încheie:
- cu un singur operator economic;
- cu mai mulți operatori economici. În acest caz acordul cadru cuprinde cel putin obligațiile
principale și pretul unitar pentru stabilirea valorii contractelor subsecvente.
Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractele subsecvente pentru operatorul
economic cu care a încheiat acordul cadru. În acordul cadru încheiat cu mai mulți operatori
economici distingem 2 situații: -fără reluarea competiției, -cu reluarea competiției.
Fără realuarea competiției, acordul cadru stabilește care dintre operatorii economici,
parte la acordul cadru, vă executa lucrările, presta serviciile sau furniza produsele. Cu reluarea
competiției, în acest caz în vederea încheierii contractelor subsecvente autoritatea contractantă
reia competiția între operatorii economici care sunt parte la acordul cadru. La încheierea
contractului subsecvent, operatorii economici vor depune noi oferte de preț. Sistemul dinamic
de achiziții e acel proces de achiziții organizat în totalitate prin mijloace electronice și deschis
pe întreaga perioadă de valabilitate oricărui operator care îndeplinește condițiile de calificare
și selecție. Acest procedeu se utilizează pentru achizițiile de uz curent a căror caracteristici
disponibile pe piață satisfac necesitățile autorității contractante.

Licitația electronică e acel proces repetitive desfășurat prin mijloace electronice după
o evaluare inițială a ofertelor în cadrul căruia ofertanții au posibilitatea de a reduce prețurile
și/sau de a îmbunătăți oferta.
Autoritatea contractantă poate utiliza licitația electronică în următoarele situații:
1. Ca o etapă finală a procedurii de licitație deschisă, restâansă sau negociere repetitivă.
2. La reluarea competiției dintre operatorii economici la un acord cadru.
3. La depunerea ofertelor în cadrul sistemului dinamic de achiziții.

Organizarea și desfășurarea achiziției publice


Consultarea pieței: Înainte de inițierea procedurii de achiziție, autoritatea contractantă
are dreptul de a organiza consultări ale pieței (nu este obligatoriu). În cadrul acestor consultări,
autoritatea contractantă poate invita experți independenți care pot emite recomandări.
Împărțirea pe loturi: Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe
loturi a contractelor de achiziție de a stabili dimensiunea și obiectul loturilor cu condiția
includerii acestor informații în documentele achiziției. În acest caz, în anunțul de participare se
va preciza dacă ofertele pot fi depuse pentru unul sau mai multe, ori toate loturile.
Reguli de publicitate și transparență: Autoritatea contractantă are obligația de a
asigura transparența procedurilor de achiziție publică prin publicarea: anunțurilor de intenție,
anunțurilor de participare și anunțurilor de atribuire.
1. Autoritatea contractantă își poate face cunoscute intețiile cu privire la achizițiile planificate
prin publicarea unui anunț de intenție. Acest anunț de intenție se publică în JOUE – Jurnalul
oficial al Uniunii Europene și la nivel național.
2. Anunțul de participare este caracterizat în momentul în care autoritatea contractantă are
obligația de a transmite un anunț de participare atunci când lansează o procedură de achiziție
publică, anunțurile de participare cuprind informații de detaliu privind achiziția publică și se
publică în JOUE – Jurnalul oficial al Uniunii Europene (când valoarea estimată este mai mare
decât pragul prevăzut de lege) și la nivel național.

6
3. Anunțul de atribuire: Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un
anunț de atribuire în termen de 30 de zile de la data: -încheierii contractului de achiziție
publică/acord cadru, -finalizarea unui concurs de soluții, -atribuirea unui contract printr-un
sistem dinamic de achiziții. În cazul dinamic al contractelor subsecvente încheiate în
executarea acordurilor cadru, anunțul de atribuire se publică trimestrial.

Achiziții Publice – V
Documentația de Atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care


conține toate informațiile necesare operatorului economic pentru informare concretă, corectă
și precisă cu privire la achiziții.
a) Documentația este alcătuită din fișa de date a achiziției. Ea cuprinde informații generale,
standarde, formalitățile ce trebuie îndeplinite, modul în care trebuie întocmită propunerea
tehnică și financiară, criteriul de atribuire și căile de atac.
b) Caietul de sarcini conține în mod obligatoriu specificații tehnice care reprezintă cerințe,
prescripții descries în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităților autorității
contractante.
c) Clauze contractual obligatorii.
d) Formulare și modele de documente.
Specificațiile tehnice sunt stabilite în caietul de atribuire și definesc caracteristicile
solicitate, privind lucrarea/produsul care foc obiectul achiziției.
Specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități:
a) Prin rapoarte la cerințele de performanța sau cerințe funcționale.
b) Prin trimitere la standarde: naționale, europene sau internațional.
c) Combinația între a și b.
Cerințele de etichetare: Autoritatea contractantă poate solicita operatorilor economici ca
aceștia să prezinte o etichetă specifică din care să rezulte ca produsele/serviciile/lucrările
îndeplinesc anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură.
Rapoarte de încercare și certificate de conformitate: Autoritatea contractantă poate solicita
prezentarea de rapoarte de încercare și/sau certificate de conformitate care sunt emise de către
organisme de evaluare a conformității, adică organism independente de certificare și inspecție.
Solicitările de clarificări sau informații suplimentare: Orice operator economic are dreptul
de a solicita clarificări sau informații suplimentare în documentația de atribuire, iar autoritatea
contractantă are obligația de a răspunde în cel mult 3 zile lucrătoare. Solicitarea de clarificări
și răspunsul se publică pe pagina de internet pe care s-a publicat și documentația de atribuire.
Oferte alternative: Autoriatea contractantă are dreptul de a permite sau solicita ofertanților să
depună oferte alternative numai dacă a precizat explicit în anunțul de participare acest lucru.
Ofertele alternative trebuie să aibe legatură cu obiectul contractului de achiziție.
Criterii de clasificare și selecție:
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de clasificare și selecție referitoare la:
a) eligibilitatea ofertantului.
b) capacitatea ofertantului.
După criteriul privind eligibilitatea = situații de excludere din procedura de atribuire:
1) Săvârșirea unei infracțiuni.
2) Încălcarea obligațiilor de plată privind impozitele, taxele sau contribuțiile la bugetul general
consolidat.
3) Alte situații de excludere (insolvența, abatere profesională gravă, încălcarea obligațiilor în
cadrul mediului social de muncă.

7
După criteriul privind capacitatea = autoritatea contractantă are dreptul de a aplica
criterii de capacitate referitoare la:
1)Capacitatea de exercitare a activității profesionale: în acest caz, operatorul economic trebuie
să prezinte documente relevante care să dovedească forma de înregistrare, atestare în
conformitate cu legea țării de origine. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita astfel
de documente și pentru subcontractanții propuși.
2) Situația economică și financiară se poate dovedi prin elemente precum: -un anumit nivel
mediu al cifrei de afaceri anual, -anumite niveluri ale altor indicatori economico financiari
relevant (lichiditatea anuală), -un nivel corespunzător al asigurăii de risc profesional.
3) Capacitatea tehnică și profesională poate fi dovedită prin următoarele documente: -o lista a
lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani însoțită de
certificate de bună execuție.
-o listă a principalelor livrări de produse sau servicii din cel mult ultimii 3 ani.
- indicarea tehnicilor și a organismelor tehnice implicate.
- calificările educaționale și profesionale ale operatorilor economici.
- alte situații.

Criterii de atribuire
Fără a aduce atingerea dispozițiilor legale privind prețurile anumitor produse,
autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică ofertantului care a a depus oferta
cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, această ofertă se determină prin unul din
următoarele criterii de atribuire:
a) Prețul cel mai scăzut,
b) costul cel mai scăzut,
c) cel mai bun raport calitate preț/calitate-cost.
În situația pretul cel mai scăzut, singurul element este doar prețul ofertat de operatorul
economic.
În situația costul cel mai scăzut se determină prin considerente de rentabilitate utilizând
factori precum calcularea costurilor pe ciclu de viață.
Calcularea costurilor pe ciclu de viață vizează: costuri suportate de autoritatea
contractantă legate de achiziție, utilizare, consum energie, întreținere, ale emisiilor de gaze. În
situația cel mai bun raport calitate preț/calitate cost.
Acest criteriu se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte
calitatative de mediu și sociale, cum ar fi:
- calitate, caracteristici estetice, funcționale, de mediu ale acestora.
- organizarea și calificarea ori experiența personalului desemnat pentru semnarea
contractului.
- serviciile post vânzare, asistență tehnică, condiții de livrare.
Acest criteriu include un element sau preț/cost fix.

Achiziții Publice – VI

Garanția de participare - are ca scop protejarea autorității contractante față de riscul unui
comportament corespunzător al ofertantului pe toata perioada implicării sale în perioada de
atribuire. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita construirea garanției de participare.
Caracteristici:
- Valoarea cel mult 2% din valoarea contractului.
- Perioada de valabilitate cel puțin egală cu cea de valabilitate a ofertei.

8
- Se constituie prin virament bancar sau instrument de garantare emis de bancă sau
societatea de asigurări.
- Garanția se va executa necondiționat la cererea beneficiarului.
- Daca valoarea garanției de participare e redusă, se poate construi și prin depunerea de
numerar la caseria unității.
Garanția de participare se reține de către autoritatea contractantă în următoarele situații:
1. își retrage oferta în perioada de valabilitae a acestuia.
2. oferta fiind stabilită câștigătoare, nu constituie garanția de bună execuție în termenul
prevăzut de lege.
3. oferta fiind stabilită câștigătoare, refuză să semneze contractul de achiziție publică.
4. garanția de participare se restituie către operatorul care a câștigat achiziția în cel mult 3 zile
lucratoăre de la data constituirii garanției de bună execuție.
5. garanția se restituie către ofertanții care nu au câștigat procedura după semnătura
contractului de achiziție.
Garanția de bună execuție se constituie de către contractant în scopul asigurării autorității
contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă și la timp a contractului de achiziție publică.
Garanția de bună execuție se constituie în maximum 15 zile de la data semnării contractului de
achiziții. Valoarea garanției de bună execuție nu poate depăși 10% din prețul contractului, fără
TVA.
Garanția se constituie în una din următoarele forme:
- printr-un instrument de garantare emis de către o bancă sau societate de asigurări.
- prin depunerea la casierie a unor sume în numerar.
- prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale.
Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție
oricând pe parcursul contractului în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu
își îndeplinește obligațiile asumate.
Eliberarea, restituirea garanției de bună execuție se realizează astfel:
- În cazul contractului de furnizare în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului verbal de
recepție a produselor.
- În cazul contractului de servicii, în termen de 14 zile de la data executării serviciilor.
- În cazul contractelor de lucrări garanția se restituie după cum urmează 70% din valoare
garanției în termen de 14 zile de la data încheierii procesului verbal de recepție a lucrărilor.
Restul de 30% la data încheierii procesului verbal de recepție final.

Documentul unic de achiziție european-DUAE


Este acel document furnizat în format electronic prin utilizarea formatului standard, stabilit
de comisia europeană, constând în declarația pe proprie răspundere a operatorului electronic
cu privire la îndeplinirea criteriului de calificare și selecție.
După certifică faptul că operatorul economic îndeplinește următoarele condiții:
- Nu se află în nicio situație de excludere menționată de lege.
- Îndeplinește criteriile privind capacitatea astfel cum au fost solicitate de autoritatea
contractantă.
- Îndeplinește criteriile de selecție stabilite.
- Autoritatea contractantă poate solicita candidaților oricând pe timpul procedurii de achiziție să
depună documente justificative a informațiilor din DUAE.
- Înainte de atribuirea contractului de achiziție, autoritatea contractantă solicită ofertantului
clasat pe primul loc să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze
îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție în conformitate cu informațiile cuprinse
în DUAE.

9
E-CELTIS – sistem electronic implementat și administrat de comisia europeană,
cuprinzând informații privind certificate și alte documente justificate, solicitate în mod obișnuit
de autoritățile contractante în cadrul procedurilor de achiziție.
În Romania autoritatea responsabilă cu actualizarea E-celtis , este Agentia Națională
pentru achiziții publice (ANAP). Aceasta autoritate pune la dispoziția Comisiei Europene lista
completă a bazelor de date care conțin informații relevante privind operatorii economici din
România.
Liste oficiale ale operatorilor economici: Operatorii economici au dreptul de a se înscrie în
liste oficială certificată de catre organisme de drept public. ANAP are obligația de a informa
Comisia Europeană cu privire la modul de funcționare a sistemului de certificare. Sunt litse
electronice, baze de date și sunt certificate de un organism independent.
Cataloage electronice - sunt elaborate de către candidați, ofertanți în vederea participării la o
procedură de atribuire. Cataloagele electronice reprezintă cerințele aplicabile instrumentelor de
comunicare electronice. Atunci când acceptă prezența ofertelor sub formă de cataloage
electronice, autoritatea contractantă precizează acest lucru în anunțul de participare, indică în
documentele achiziției toate informațiile privind formatul și specificațiile tehnice de conectare
la catalog.
Ajustarea prețului – pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat în situația
în care au apărut anumite condiții al căror efect se reflectă în creșterea sau diminuarea
costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Pentru a se respecta principiul
transparenței, posibilitatea de ajustare a pieței trebuie să fie precizată atât în documentația de
atribuire cât și în contractul care se încheie cu clauze speciale în acest sens. În caz contrar,
prețul nu se poate ajusta.
Cu toate acestea, ajustarea prețului este posibilă chiar dacă nu s-a prevăzut în contract în
următoarele situații:
- Au loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice privind instiuirea, modificarea
sau renunțarea anumitor taxe, impozite locale, al căror efect se reflectă în creșterea,
diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul.
- Au survenit circumstanțe imprevizibile și independente de voința părților, altele decât cele
arătate anterior.

Atribuirea contractelor de achiziție publică și încheierea acordului cadru


Autoritatea contractantă stabilește oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire, precizată
în anunțul de participare și în documentele achiziției dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- Oferta respectivă îndeplinește toate cerințele, condițiile și criteriile stabilite în anunțul de
participare și documentul achiziției.
- Oferta a fost depusă de un ofertant care îndeplinește criteriile privind eligibilitatea, calificarea
și selecția .
În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui
ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-
o situație de forță majoră sau în imposibiltatea fortuită de a executa contractul, autoritatea
contractantă are dreptul să declare câștigătoare oferta clasată pe locul II în condițiile în care
aceasta este admisibilă. Dacă nu există oferta clasată pe locul II, sau nu este admisibilă,
procedura de achiziție este anulată. În cazul în care informațiile prezentate de operatorii
economici sunt incomplete sau eronate, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita
clasificări sau dupa caz completări ale documentelor. În cazul unei oferte care are un preț sau
cost aparent neobișnuit de scăzut, în raport cu obiectul achiziției, autoritatea contractantă are
obligația de a solicita acelui ofertant clarificări cu privire la preț/cost care se pot referi la:
- Fundamentare economică a modului de formare a prețului.
- Soluțiile tehnice adoptate.

10
- Originalitatea lucrărilor, produselor, serviciilor.
- Respectare obligațiilor privind domeniile mediului social și al relațiilor de muncă.
Autoritatea contractantă are dreptul de a refuza și respinge o astfel de ofertă, când din dovezile
prezentate nu se justifică nivelul scăzut al pieței.
Finalizarea procesului de achiziție publică:
Procedura de atribuire se finalizează prin:
- Încheierea contractului de achiziție publică/acordul cadru:
- Anularea procedurii de atribuire.
Încheierea contractului de achiziție publică:
La încheierea contractului de achiziție, următoarele documente devin parte integrantă a
contractului sub formă de anexe:
- Caietul de sarcini.
- Propunerea tehnică și propunerea financiară.
- Garanția de bună execuție.
- Angajamentul ferm din partea unui terț.
- Contractele cu subcontractanții în situația în care este reglementat un mecanism de efectuare a
plăților direct de sub contractanți.
- Dacă pe timpul executării contractului se constată contradictii între propunerile tehnice și
caietul de sarcini, prevalează prvederile caietului de sarcini.
- Refuzul ofertantului declarat câștigător de a semna contractul echivalează cu o încălcare gravă
a unei obligații și are ca efect excluderea operatorului din cadrul procedurii.

Achiziții Publice – VII


Anularea Procedurii de Atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire în următoarele


cazuri:
1. Dacă nu au fost depuse oferte/Dacă ofertele depuse nu au fost admisibile.
2. Dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate, din cauza modului
neuniform de abordare a soluțiilor tehnice.
3. Dacă au avut loc prevederi legale care afectează procedura de atribuire dacă SNSC
(Consiliul de Rezolvare al Contestațiilor) sau Instanța de Judecată dispune acest lucru.
4. Dacă contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul câștigător aflat într-o situație de forță
majoră, iar ofertantul de pe locul 2 nu a depus o ofertă admisibilă.

Informarea ofertanților:
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite ofertantului căștigător o comunicare prin
care își manifestă acordul de a încheia contractul de achiziție, despre acest lucru vor fi
informați și ceilalți ofertanți. La solicitarea ofertanților ce nu au căștigat autoritatea comunică
în cel mult 15 zile următoarele: Fiecărui candidat respins motivele care au stat la baza
deciziei de respingere, Fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă inaceptabilă, neconformă
sau inadmisibilă, motivele care au stat la baza deciziei.
Raportul procedurii de atribuire: Autoritatea are obligația de întocmi raportul procedurii
pentru fiecare contract atribuit. Raportul trebuie să cuprindă informații cum ar fi denumirea
autorității, obiectul și valoarea contractului, rezultatele procesului de calificare, denumirea
ofertantului declarat căștigător, motivele anulării procedurii. 2. Dosarul achiziției: Autoritatea
are obligația de a întocmi dosarul achiziției pentru fiecare contract în parte. Dosarul se
păstrează pe toata durata derulării contractului și cel puțin 5 ani de la data încetării
contractului respectiv. Dosarul achiziției cuprinde documente cum ar fi: anunțul de

11
participare, documentația de atribuire, ofertele, contractul de achiziție. Dosarul achiziției
publice are caracterul de document public și se supune regimului juridic al informațiilor cu
caracter public.
Executarea contractului de Achiziție Publică
1. Subcontractarea, în acest caz, o parte sau părți din contractul de achiziție publică vor fi
îndeplinite de operatorii economici subcontractanți. În acest caz operează o cesiune de creanță
cu privire la partea, părțile din contract care sunt îndeplinite de subcontractanți, ofertantul are
obligația de a cuprinde în oferta sa denumirea subcontractanților, datele lor de contact,
partea/părțile ce vor fi executate de aceștia și valoarea părților respective. Autoritatea
contractană are obligația să efectueze plăți direct către sub contractanți dacă aceștia solicită și
când natura contractului permite acest lucru. Operatorul economic răspunde în fața autorității
pentru subcontractanții propuși adică operatorul economic răspunde de executarea contractului
indiferent dacă există sau nu subcontractanți.
2.Modificarea contractului de achiziție publică: Situația când modificările au fost prevăzute
în documentația de atribuire sub forma unor cauze de revizuire, clare, precise și fără echivoc.
A doua ipoteză când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: Este necesară
achiziționarea unor produse/servicii/lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul
inițial, dar sunt necesare în vederea îndeplinirii acestuia. Schimbarea contractului este
imposibilă. Orice majorare a prețului pentru produsele sau serviciile suplimentare nu va depăși
50%.

3. Dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: Au intervenit unele circumstanțe care
nu au fost prevăzute de autoritatea contractantă. Nu este afectat caracterul general al
contractului. Creșterea prețului nu depășește 50%.
Prelungirea contractelor de furnizare sau de servicii cu caracter permanent
Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi durata contractelor de furnizare sau servicii
cu caracter de regularitate încheiate în anul precedent și a căror durată normală expiră la 31
decembrie dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a. În documentația de atribuire
a fost prevăzut posibilitatea de suplimentare. b. În documentația e atribuire a fost prevăzută o
clauză care dă dreptul autorității contractante de a opta pentru suplimentare. c.Valoarea
contractulu inițial include și suplimentarea. d.Prelungirea contractului inițial nu poate prelungi
4 luni de la data expirării.
Finalizarea Contractului de Achiziție
Autoritatea contractantă are obligația de a emite documente constatatoare care conțin informații
referitoare la îndeplinirea sau după caz neîndeplinirea obligațiilor contractuale și dacă este
cazul la eventualele prejudicii
Remediile și căile de atac
Litigiile în materia achizițiilor publice sunt soluționate fie pe calea Dreptului Comun în
condițiile legii 554/2004 a Contenciosului Administrativ fie pe calea facultativă a procedurii
administrativ-jurisdicționale în fața SNSC reglementată pe legea 201/2016. Persoana care se
considera vatamata poate uza de una din cele doua cai. Mai mult dacă inițial a apelat la cala
facultativă a procedurii administrativ-jurisdicționale în fața SNSC poate renunța la aceasta și
se poate îndrepta către instanța de Contecios Administrativ. Pe acest aspect, s-a pronunțat
Curtea Constituțională care a stabilit că procedura administrativ-jurisdicțională în fața SNSC
este facultativă și se circumscrie articolului 21, al.4 din Constituția României potrivit căruia
jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.
Procedura administrativ-jurisdicțională în fata SNSC: Pentru a apela la procedura SNSC,
persoana care se consideră vătămată trebuie să îndeplinească următoarele condiții: Să aibă
calitate de operator economic, are un interes cu o procedură de atribuire, adică să fie legitim,
să nu vină în contradicție cu legea, să fie personal, să fie născut și actual. Persoana suferă sau

12
riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante de natură să
producă efecte juridice. Prejudiciul poate fi material sau moral, să fie cert și să nu fi fost reparat
încă.
Situația terțului prejudiciat: În situația în care un terț (altă persoană decât operatorul
economic participant la achiziție) a suferit un prejudiciu în urma unei proceduri de achiziție
publică, acesta poate solicita repararea prejudiciului pe calea dreptului comun în condițiile legii
numărul 554/2004.
Problema pluralității de contestație: De regulă persoana care se consideră vătămată,
formulează o singură contestație adresată fie SNSC fie Instanței de Contencios Administrativ
(Drept Comun). Suntem în prezența unei plurailăți de contestații dacă acceași persoană într-o
astfel de situație are entietate contestația adresată instanței de judecată prezumându-se că
persoana a renunțat la calea administrativ jurisdicțională. 2. Mai multe persoane se adresează
cu contestații fie SNSC fie Instanței de Contencios, în acest caz instanța pronunță conexarea
solicitând trimiterea dosarului de la SNSC.

Achiziții Publice – VIII


Notificarea prealabilă

Legea prevede că subsancțiunea contestației ca inadmisibilă înainte e a se adresa CNSC


sau instanței competente persoanei care se consideră vătămată are obligația să notifice
autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de conciedere a pretinsei încălcări a legislației
privind achizițiile publice. Această notificare prealabilă are un caracter obligatoriu și reprezintă
condiție pentru promovarea ulterioară a unei contestații către CNSC sau instanță. Notificarea
prealabilă se formulează în termen de 10 zile sau 5 zile de la data luării la cunoștință despre
actul autorității contractante (în funcție de valoare). Notificarea prealabilă se face în scris și
conține următoarele elemente: Datele de identificare a persoaei vătămate, neregulile sesizate,
măsurile de remediere pe care le consideră necesare. În termen de 3 zile de la data primirii
notificării, autoritatea contractantă transmite un răspuns prin care comunică dacă înțelege să
adopte sau nu măsura de remediere. În caz afirmativ măsura de mediere se adoptă în termen de
7 zile de la data de transmitere a răspunsului.
Suspendarea dreptului de a încheia contractul de achiziții: Formularea unei notificări
prealabile de către persoana vătămată are efect suspendarea dreptului de încheia contractul.
Spre deosebire de vechea reglementarea suspendarea operează cu caracter obligatoriu de la
data formulării notificării prealabile. Contractul încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale
privind suspendarea este lovită de nulitatea absolută.
Termenul de contestare și efectele contestației
Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau
care nu a primit nici un răspuns precum și orice persoană care se consideră vătămată de
măsurile de remediere adoptate poate sesiza CNSC în vederea anulări actului autorității,
obligarea acestora la adaptarea unor măsuri de remediere, precm și recunoașterea dreptului
pretins. Termenul pentru introducerea contestației dreptului este de 10 zile – 5 zile (în funcție
de valaore) și curge de la data luării la cunoștință a răspunsului autorității contractante poate
adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestației. Măsurile
de remediere trebuie comunicate contestatorului, celorlalți operatori economici precum și
CNSC în termen de o zi lucrătoare la data adoptării lor. În situația în care contestatorul
consideră că măsurile de remediere sunt satisfăcătoare acesta formulează cererile de renunțare
la contestație. Autoritatea contractantă are dreptul de a încheie contractul de achiziții numai
după comunicarea deciziei CNSC privind soluționarea constestației. Contractul încheieta cu
nerespectarea acestei obligații este lovit de nulitate absolută.
Conținutul Contestației

13
Contestația se formulează în scris și trebuie să conțină următoarele elemente:
 Datele de identificare ale contestatorului
 Denumirea și sediul autorității contractante
 Denumirea obiectului contractului
 Procedura de atribuire aplicată
 Numărul și data procedurii de achiziții
 Precizarea actului atacat al autortiății contractante
 Obiectul contestației
 Motivarea în fapt și în drept a contestației
 Mijloacele de probă pe care le sprijină contestația
 Semnătura contestatarului
În situația în care în contestație nu sunt prevăzute toate contestaițiile, Consiliul cere
contestatorului să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează
contestația este anulată. La contestație se va atașa dovada notificării prealabile și copia
răspunsului primit de la autoritatea contractantă. Contestația formulată pe calea administrativ
jurisdicțională nu se taxează. Aceasta este un principiu care rezultă din dispozițiile
Constituționale potrivit cărora jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.

Soluționarea Contestației
Principiile Procedurii de soluționare a contestațiilor
1.Principiul legalității reprezintă un principiu fundamental al oricărui proces și
constituie o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire al justiției,
legalitatea exclude arbitrariul și lipsa de previzibilitate. Obligativitatea respectării legeii
decurge din prevederi Constituționale potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii.
Legea 101/2016 prevede în mod expres că Consiliul examinează din punct de vedere al
legaității și temeinice actul atacat.
2. Principiul celerității în materia achizițiilor publice, principiul celerității este
consacrat de directivele europene care sunt transpuse în plan național prin legea 101/2016.
Potrivit directivelor, statele membre adoptă măsuri necesare pentru a garanta că în materia
achizițiilor publice deciziile luate de autorități sunt supuse unor căi de atac efective și cât se
poate de rapide. În acest sens, legea 101/2016 prevede o serie de termene procedurale relativ
scurte de desfășurare a activității jurisdicționale a Consiliului.
3. Principiul contradicționalității, potrivit principiului toate elementele contestației
trebuie supuse dezbaterii părților, iar fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima
cu privire la orice element care are legătură cu pretenția dedusă judecății. Principiul se
maniefestă atât părților litigiului (operatorul economic și autoritatea contractană, cât și între
părți și completul specializat) astfel în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii contestație
autoritatea contractantă are obligația de a transmite consiliului și contestatorului punctul său
de vedere. Principiul este respectat chiar dacă partea nu și-a exprimat efectiv punctul de vedere
ci doar a avut posibilitatea să o facă.
4. Principiul asigurării dreptului la apărare este unul dintre cele mai importante
principii ce guvernează desfășurarea unui proces și este consacrat la nivel constituțional. Una
din cerințele procesului echitabil prevăzut de CEDO este obligația instanțelor de judecată de a
respecta dreptul la apărare al părților. Acest principiu a fost transpus în legea 101/2016 care
prevede că părțile pot fi reprezentate de avocați sau de consilieri juridici și pot depune concluzii
scrise în timpul procedurii.
5. Principiul imparțialității și independenței, chiar dacă membrii CNSC sunt
funcționari publici cu statut special denumiți Consilieri de soluționare a contestațiilor în
domeniul achizițiilor publice, aceștia trebuie să dea dovadă de imparțialitate și independență

14
deoarece activitatea pe care o desfășoară este de natură jurisdicțională. Respectarea acestui
principiu presupune că membrii completului nu pot fi influențați în activitatea lor
jurisdicțională. Indepdeneța astfel înțeleasă nu exclude intervenția instanțelor de control
judiciar în urma exercitărții căilor de atac prevăzute de lege.

15