Sunteți pe pagina 1din 92

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI TEORETICE DESPRE ASIGURĂRI

1.1. Conceptul de asigurare

In contextul economiei de piata, asigurarile constituie un segment al serviciilor,


avand multiple valente. Rolul fundamental al acestora este cel de protejare a bunurilor si a
persoanelor impotriva diferitelor riscuri. Omul a fost intotdeauna preocupat de viitor, iar teama
combinata cu precautie l-a condus spre crearea asigurarilor inca din cele mai vechi timpuri.
În cele ce urmează vom prezenta mai multe moduri de definire a conceptului de
asigurare conform literaturii de specialitate, dintre care enumerăm:
Asigurarea exprimă în principal o protecţie financiară pentru pierderile suferite de
oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.
Dictionarul de asigurari, editia 2002 precizeaza:”asigurarea este atat un transfer de risc,
cat si o combinare a riscurilor. Prin combinarea unui numar mare de unitati de expunere intr-un
grup, asiguratorul poate estima probabilitatea de dauna legata de evenimente nesigure cu un grad
rezonabil de exactitate pentru un grup ca intreg, impartind astfel dauna in mod egal la tot grupul.
Gradul de incertitudine pentru grup este redus, insa simpla combinare a unor persoane intr-un
grup nu modifica in nici un fel incertitudinea pentru o persoana. Prin cunostinte despre
probabilitatea de producere a daunei pentru grup, asiguratorul poate oferi fiecarei persoane
oportunitatea de transfer de risc. O persoana isi poate transfera riscul unei posibile daune mari
catre asigurator prin plata unei prime, transformand astfel incertitudinea unei posibile daune mari
intr-o certitudine a unui cost anual mai redus, dar fix. Nu toate riscurile sunt asigurabile” 1)
Asigurarea reprezintă „un sistem de relaţii economico-sociale, un proces obiectiv
necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorât din acţiunea legilor economice obiective care
constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridice ameninţate de anumite riscuri, a
unui fond din care se compensează daunele şi se satisfac şi alte cerinţe economico-financiare,
probabile, imprevizibile”.2)

1
Conform legii 32/10.04.2000: „asigurarea este operaţiunea prin care un asigurător
constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin 1contribuţia unui număr mare de
asiguraţi, expuşi la producerea anumitor riscuri, şi îi indemnizează pe cei care suferă un
prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri
rezultate ca urmare a activităţilor desfăşurate”.
Contractul de asigurare sau polita de asigurare este contractul incheiat intre asigurat
si asigurator prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat
asiguratorul.Acesta, in urma semnarii contractului se obliga sa platesca contravaloarea dunelor in
cazul producerii unuia din riscurile asigurate.
Acordul de voinţă este primul principiu de bază care permite realizarea unui
contract între asigurat şi asigurător.
Un alt principiu pe care îl are asigurarea este principiul mutualităţii prin care fiecare
asigurat contribuie cu o sumă de bani, numită primă de asigurare, la crearea fondului de
asigurare din care asigurătorul acoperă daunele suferite de asiguraţi.
Contractul poate fi definit ca o înţelegere legată de o problemă juridică între două sau
mai multe persoane care au capacitatea de exerciţiu, deci capacitatea de a contracta, fiecare
3)
urmărind realizarea unor avantaje. Un contract va lua fiinţă după parcurgerea următoarelor
două etape preliminare:
1. o ofertă înaintată de una din părţi ;
2. o acceptare venită din partea celeilalte părţi.
Când aceste două elemente preliminare au apărut şi când pentru ambele părţi există un
avantaj, există un contract.
Anul 2004 a reprezentat un moment important pentru industria asigurarilor din Europa
si pentru sistemul de raportare financiara care guvereneaza aceasta industrie. In data de 31
martie 2004, Consiliul IAS (IASB) din Londra a publicat Standardul International de Raportare
Financiara 4 ‘Contracte de asigurare’.Un astfel de standard de asigurari reprezinta solutia
imediata pentru respectarea termenului limita 2005 la care societatile de asigurare si reasigurare
din tarile membre ale Uniunii
_________________________
3) Constantinescu Dan Anghel, Constantinescu Livia- Cadrul juridic si asigurarile,
Ed.Semne, Bucuresti

1)
C. Bennett- Dictionar de asigurari- sub egida UNSAR- carte aparuta la Financial Times,2002, pag.57
2)
Bistriceanu D. Gheorghe, Bercea Florian, Macovei Emilian - Lexicon de protecţie socială, asigurări şi reasigurări,
Ed. Karat, Bucureşti, 1997, pag.52

2
Europene vor raporta situatiile financiare in conformitate cu Standardele Internationale
de Raporare Financiara (IFRS).

Definitia contractelor de asigurare a fost modificata in cadrul IFRS 4, astfel incat acum
un contract de asigurare este definit ca acel contract in care o parte (asiguratorul) accepta un risc
asigurabil semnificativ de la alta parte (detinatorul politei de asigurare), acceptand sa
compenseze detinatorul politei in cazul in care acesta este afectat de un eveniment viitor nesigur
specific (evenimentul asigurat).
Contractul de asigurare este actul prin care o parte -asiguratorul- este de acord ca, in
schimbul primirii unei sume de bani agreate de la o alta parte -asiguratul- sa plateasca suma
asigurata sau echivalentul acesteia, la producerea unor anumite evenimente .4)
În continuare vom reda elementele constitutive ale Contractului de asigurare:
o data (anul, luna, ziua şi ora) la care începe şi la care expiră asigurarea ;
o stipulaţiunile esenţiale privitoare la risc;
o termenele de plată ale primelor de asigurare;
o sumele asigurate;
o limitele plăţii sumei asigurate sau a despăgubirii în cazul împlinirii riscului ;
o obligaţia asiguratului de a apăra şi conserva bunurile asigurate, de a lua măsuri
pentru prevenirea şi limitarea pierderilor, cazurile în care asigurătorul are
dreptul să refuze plata despăgubirii ori a sumei asigurate.
Sub aspect juridic contractul de asigurare prezintă caracteristicile unui contract:
o consensual datorită faptului că aceasta se încheie numai prin acordul părţilor;
o sinalagmatic prin faptul că fiecare parte are anumite obligaţii;
o aleatoriu reprezentat de faptul, că la încheierea asigurării asiguratul şi asigurătorul nu
cunosc efectele, avantajele, sau pierderile ce vor rezulta;
o adeziune prin acceptarea lui de către asigurat cu toate că a fost redactat de către
societatea de asigurări, asiguratul având posibilitatea de a respinge;
o oneros pentru că fiecare parte urmăreşte să obţină un avantaj sau o facilitate pentru
prestaţia pe care o face sau se obligă să o facă;
o succesiv datorită valabilităţii pentru o perioada mai lungă de timp prima se poate plăti în
mai multe rate, protecţia fiind continuă din partea asigurătorului;

3
o bună - credinţă care presupune ca executarea contractului să se facă cu bună credinţă de
ambele părţi;1)
La baza unui contract de asigurare stau urmatoarele principii:
Principiile care stau la baza contractului de asigurare:
 principiul despăgubirii – contractul de asigurare nu despăgubeşte peste valoarea
pierderilor suferite de asigurat.
 principiul interesului asigurabil – o persoană are interes asigurabil dacă
producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiară sau un
prejudiciu persoanei respective.
 principiul subrogaţiei – se aplică atunci când asiguratul este obligat prin poliţa
de asigurare să despăgubească o daună produsă din culpa unei terţe persoane.2)
Asigurarea transferă riscurile şi totodată daunele unei persoane către o societate
de asigurări oferind securitate financiară. Transferul riscului prin distribuţie a fost determinat
în antichitate de către navigatori şi transportatori ai bunurilor pe apă prin împărţirea mărfurilor
pe mai multe nave, acesta fiind un mod de protecţie.
Metodele de asigurare s-au dezvoltat o dată cu nevoile de protecţie existente la un
moment dat pentru oameni şi afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au înţeles să folosească
asigurarea pentru a micşora riscurile ce pot apărea în tranzacţiile comerciale şi cele legate de
protecţia patrimoniului.

1.2.Modalitatea de acţiune
Asigurarea compensează financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile
pentru compensarea financiară a asiguratului sunt create de asigurător din primele plătite de
persoanele sau organizaţiile care au cumpărat asigurări.
Asiguratul prin despăgubirile primite este repus în situaţia financiară pe care a avut-o
înainte de producerea unui eveniment asigurat. Acest lucru exprimă scopul principal al unei
asigurări, compensarea pierderilor suferite şi nu obţinerea unui profit.
În schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asigurătorul acceptă
riscul unor despăgubiri, în cazul în care deţinătorul poliţei va suferi un prejudiciu.

1)
Dobrin Marinică, Tănăsescu Paul - Teoria şi practica asigurărilor. Procedee manageriale în economia asigurărilor
, Ed. Economică , Bucureşti, 2002, pag. 18
2)
Tănăsescu Paul – Asigurări moderne de bunuri şi persoane, Ed. ASE, Bucureşti, 2003, pag.11

4
În figura nr.1.1 vom prezenta relaţiile economice ce apar între între participanţii la
asigurare, după cum urmează:

Plătesc prime de asigurare

Asiguraţi Asigurători
Plătesc indemnizaţii de asigurare
(despăgubiri sau sume asigurate)

Fig.nr.1.1. Relaţiile economice ce apar între participanţii la asigurare

Observăm legătura dintre asiguraţi care plătesc prime de asigurare societăţilor de


asigurări, iar acestea plătesc indemnizaţiile de asigurare.

Asigurarea este o metodă de transfer al riscului de la persoanele fizice şi juridice către


societăţile de asigurări care îşi asumă riscul.
Daunele materiale şi financiare sunt despăgubite de către societatea de asigurări a
persoanei asigurate, titularului asigurării din fondurile special create prin primele de asigurare
plătite de asiguraţi.
Despăgubirile se plătesc asiguratului în urma producerii unor pagube din riscuri
asigurate ce au fost stipulate prin contractul de asigurare.
Cheltuielile necesare reparaţiei unui bun asigurat sau înlocuirii acestuia pot cuprinde în
limita sumei asigurate din poliţa, costul la data daunei al reparaţiilor, refacerii, restaurării,
recondiţionării sau înlocuirii părţilor avariate sau distruse, precum şi al manoperei.

1.3. Funcţiile asigurării

Precizăm în continuare principalele funcţii ale asigurării :


• distribuirea daunelor între mai mulţi deţinători de poliţe, lucru ce nu poate fi realizat sub
altă formă;
• reducerea efectelor şi a preocupărilor asiguratului, prin securitatea financiară oferită de
asigurare.

5
Distribuţia daunelor
Daunele materiale şi financiare ale asiguraţilor sunt distribuite între aceştia prin
compensarea acelora care suferă pagube, din fondurile special create prin contribuţia
deţinătorilor de poliţe.
Distribuţia daunelor este echitabilă, deoarece fiecare deţinător de poliţă plăteşte o suma
proporţională cu riscul introdus. Prin urmare riscurile nu sunt nici întâmplătoare, nici egale.

Furnizarea unei protecţii


Asigurarea nu poate înlătura riscul dar produce o distribuire a pagubelor produse
anumitor persoane între mai mulţi cumpărători de poliţe, astfel încât nici o persoana să nu
suporte o daună. Asigurarea reduce temerile asiguratului, oferindu-i protecţie. Aceasta oferă
încredere şi eliberează deţinătorul unui contract de asigurare de o potenţială problemă financiară.

Compensaţia financiară
Această compensaţie este posibilă datorită faptului că a fost creat un fond de asigurare
din primele de asigurare plătite de către asiguraţi. Asigurarea are rolul de a contribui la refacerea
unei situaţii financiare în urma daunelor pe care le pot avea asiguraţii şi preluarea obligaţiilor de
către societatea de asigurări faţă de unele evenimente pentru care aceştia sunt direct răspunzători.

Din punct de vedere economic asigurările îndeplinesc următoarele funcţii5):


1. funcţia de repartiţie care se manifestă în procesul distribuirii şi redistribuirii produsului
intern brut şi cunoaşte două faze distincte, dar organic legate între ele: constituirea fondurilor de
asigurare şi distribuirea acestora.
2. funcţia de control se manifestă atât în folosirea de către statul român a asigurărilor ca mijloc
de depistare a unor cauze generatoare de pagube în economie, cât şi în controlul ce se efectuează
asupra modului de formare şi repartizare a fondurilor de asigurare.

1.4. Elementele tehnice ale asigurărilor

În acest subcapitol vă prezentăm elementele tehnice ale asigurărilor, după cum urmează:

6
Asiguratorul este persoana fizica sau juridica autorizata sa furnizeze asigurari 2).Adica
acea persoana, care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurat,se obliga: sa acopere
pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, sa plateasca
suma asigurata , in cazul asigurarilor de viata, sau o despagubire pentru prejudiciul de care
asiguratul raspunde (legal) fata de terte persoane3)

Asiguratul este persoana fizică sau juridică care, în schimbul primei de asigurare plătită
asigurătorului, îşi asigură bunurile împotriva anumitor calamităţi ale naturii sau accidente, ori
persoana fizică ce se asigură împotriva unor evenimente ce pot apărea în viaţa sa, precum şi
persoana fizică sau juridică ce se asigură pentru prejudiciul pe care îl poate aduce unor terţe
persoane de a cărui producere răspunde potrivit legii..Este partea care a achizitionat asigurarea si
va avea dreptul de a solicita depagubiri pntru o dauna prin polita, ca parte la contract.
Beneficiarul asigurării este, persoana care are dreptul de a incasa despagubirea, de
regula, însuşi asiguratul. Există categorii de asigurări (de exemplu, de persoane şi de transport) în
care calitatea de beneficiar o pot avea şi alte persoane, specificate nominal în contractul de
asigurare. Spre exemplu, beneficiar poate fi o terţă persoană căreia - în virtutea contractului sau a
legii - asigurătorul urmează să plătească indemnizaţia de asigurare la realizarea evenimentului
prevăzut în contract (caz asigurat). În alte cazuri desemnarea beneficiarului asigurării se face în
cursul executării contractului de asigurare prin declaraţie scrisă comunicată de asigurat societăţii
de asigurare ori prin testament. De asemenea, beneficiarul asigurării poate fi desemnat şi prin
condiţiile de asigurare (de exemplu, soţul, moştenitorii legali etc).
Prin obiectul asigurării se înţelege ceea ce s-a asigurat: anumite bunuri, despăgubirile
datorate de asigurat ca urmare a răspunderii sale civile faţă de o terţă persoană (patrimoniul din
care ar urma să se plătească) sau un atribut al persoanei (viaţa, capacitatea de muncă etc), adică
valorile patrimoniale sau nepatrimoniale expuse pericolului.
Riscul asigurat este fenomenul sau evenimentul la producerea căruia societatea de
asigurări este obligată prin lege sau contract să achite asiguratului sau beneficiarului asigurării
despăgubirea de asigurare la bunuri sau suma asigurată în cazul persoanelor.
Se constată în continuare că nu orice fenomen generator de pagube poate constitui un
risc asigurat, ci numai acela care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
1) Producerea fenomenului să fie posibilă, deoarece dacă un anumit bun nu este ameninţat,
de nici un fel de risc, asigurarea acestuia nu devine necesară.

2)
C. Bennett- Dictionar de asigurari- sub egida UNSAR- carte aparuta la Financial Times,2002, pag.100
3)
Negru Titel – Asigurari si reasigurari – Sinteze si aplicatii, Ed. Fundatia „Romania de maine”, Bucuresti, 2003,

7
2) Fenomenul (evenimentul) trebuie să aibă în toate cazurile un caracter întâmplător.
3) Acţiunea fenomenului (evenimentului) este necesar să poată fi înregistrată în evidenţa
statistică. Datele din evidenţa statistică referitoare la un anumit fenomen trebuie să
permită stabilirea pe o perioadă cât mai îndelungată a frecvenţei şi intensităţii producerii
acestuia.
4) Producerea fenomenului să nu depindă de voinţa asiguratului sau a beneficiarului
asigurării.

Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta operatiunea prin care se stabileste valoarea


bunurilor in vederea includerii lor in asigurare. Bunurile supuse evaluării trebuie să fie
proprietatea personală a asiguratului.1)(fara nr)
Suma asigurată este partea din valoarea de asigurare, pe care asiguratorul urmeaza sa o
plateasca, in cazul produceriifenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea.
Suma asigurată reprezintă limita maximă a răspunderii asigurătorului şi constituie unul din
elementele care stau la baza calculării primei de asigurare. (SA)

Norma de asigurare reprezintă suma de asigurare, stabilită prin lege, per unitate de obiect
asigurat ( numai la asigurările de bunuri ). (NA)
SA = NA * nr. unităţi ( u.m.)
Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul este obligat, în baza
contractului sau a legii, să o plătească asigurătorului, în schimbul garanţiei pe care acesta i-o
acordă şi o foloseşte pentru constituirea fondului de asigurare, a fondurilor de rezervă, pentru
finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor evenimente producătoare de pagube şi
pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea asigurărilor. Prima de asigurare (PA) este,
aşadar, preţul plătit de asigurat pentru ca asigurătorul să preia riscul asupra sa.
PA = SA * cota de primă tarifară ( u.m. )
Prima brută = prima netă + suplimentul de primă ( u.m. )
Unde:
-Suplimentul de primă serveşte la formarea resurselor băneşti necesare acoperirii
cheltuielilor cu constituirea şi administrarea fondului de asigurare, realizarea unui beneficiu, etc.
-Prima netă serveşte la formarea fondului necesar achitării indemnizaţiilor de asigurare.
-Cotele de primă se stabilesc pe baza datelor statistice folosind diverse metode.

1)
Tănăsescu Paul – Asigurări moderne de bunuri şi persoane, Ed. ASE, Bucureşti, 2003, pag.14

8
Franşiza mai poate fi deductibilă şi atinsă. În primul caz asigurătorul nu compensează
procentul sau suma stabilită din cuantumul daunei, ci numai acea parte care depăşeşte franşiza.
În cel de-al doilea caz, despăgubirea nu se plăteşte dacă volumul pagubei se situează până la
limita sumei franşizei; dacă acest volum depăşeşte suma franşizei, atunci despăgubirea se suportă
integral de către asigurător.

)
Bistriceanu D. Gheorghe, Bercea Florian, Macovei Emilian - Lexicon de protecţie socială,
asigurări şi reasigurări, Ed. Karat, Bucureşti, 1997, pag.52
Constantinescu Dan Anghel, Constantinescu Livia - Cadrul juridic şi asigurările, Ed. Semne,
Bucureşti, 2003,pag.53

Dobrin Marinică , Galiceanu Mihaela - Asigurări şi reasigurări, Ed. Fundaţia „România de


Mâine”, Bucureşti, 2003, pag.17

CAPITOLUL 2
PIAŢA ASIGURĂRILOR ÎN ROMÂNIA

2.1. Caracteristicile pieţei asigurărilor

În sens ştiinţific, piaţa exprimă relaţii economice dintre oameni, dintre agenţii
economici ce se desfăşoară într-un anumit spaţiu, în cadrul cărora se confruntă cererea cu oferta

9
de mărfuri, se formează preţurile, au loc negocieri şi acte de vânzare-cumpărare, în condiţii de
concurenţă.1)
Operaţiile de asigurare, realizate pe baze contractuale, se desfăşoară într-un cadru pe
care îl numim piaţă a asigurărilor. Pe această piaţă se întâlneşte cererea de asigurare, care vine
din partea persoanelor fizice şi juridice asigurabile şi oferta de asigurare, susţinută de organizaţii
specializate, autorizate să funcţioneze în acest domeniu.
Cererea de asigurare: vine din partea persoanelor fizice şi juridice care doresc să
încheie diverse tipuri de asigurări şi constituie un element hotărâtor în stabilirea dimensiunilor
pieţei.
Cererea potenţială este mare, datorită populaţiei numeroase a României, dar cererea efectivă este
redusă, datorită puterii de cumpărare precare a populaţiei şi a convingerii scăzute a acesteia în
legătură cu utilitatea asigurării. Cererea de asigurare se concretizează în contracte de asigurare,
după confruntarea ei cu oferta.
Oferta de asigurare: vine din partea societăţilor specializate, autorizate să funcţioneze
în acest domeniu şi capabile, din punct de vedere financiar, să desfăşoare o astfel de activitate.1)

1. Societăţile de capital: sunt constituite pentru a obţine profit pentru proprietari şi includ,
după cum urmează:
• Societăţile comerciale pe acţiuni şi cu răspundere limitată. Ele îşi desfăşoară activitatea
conform legii şi urmăresc realizarea de profit. Sunt obligate să respecte legislaţia în vigoare cu
privire la mărimea capitalului social minim subscris şi vărsat, mărimea obligaţiilor pe care şi le
pot asuma, rezervele de prime şi/sau daune pe care trebuie să şi le constituie.
• Sindicatele Lloyd's . Lloyd's of London nu reprezintă o societate de asigurări, ci se
comportă ca o piaţă, toate asigurările sunt subscrise în numele său de către anumiţi membri,
fiind garantate cu întreaga avere personală a acestora. Iniţial, această piaţă a fost destinată
asigurărilor maritime, dar spre sfârşitul sec. al XlX-lea a început şi subscrierea riscurilor
nemaritime. Pentru asigurările de viaţă există o companie distinctă a Lloyd's. Piaţa reasigurărilor
reprezintă o mare parte a pieţei Lloyd's. Existând un sindicat specializat în astfel de tranzacţii
(Syndicate Reinsurance). Societatea şi-a creat un fond special alcătuit din veniturile din prime
ale fiecărui membru, pentru a asigura securitate fiecărei poliţe subscrise pe piaţa Lloyd's, şi
astfel societatea nu a fost pusă niciodată în situaţia de a nu putea plăti. Nici un contract de pe
piaţă nu se poate încheia direct între părţi, ci numai prin intermediul brokerilor Lloyd's.
1)
Mecu Constantin, Enache Constantin - Economie politică, Ed. Fundaţiei România de Mâine , ed. a II-a,
Bucureşti, 2000 ,vol. 1, pag. 45
1)
Dobrin Marinică, Tănăsescu Paul - Teoria şi practica asigurărilor. Procedee manageriale în economia asigurărilor
, Ed. Economică , Bucureşti, 2002, pag. 34

10
Activitatea pieţei Lloyd's rămâne un etalon pentru toate pieţele de asigurări şi reasigurări, prin
continua perfecţionare a reasigurării pe care a inventat-o „excedent de daună", dar şi prin
publicaţiile periodice care oferă informaţii precise şi la zi în cele mai diverse domenii de interes
pentru celelalte pieţe de asigurări şi reasigurări.
• Bursele de asigurări. Aceste burse apar ca adevărate pieţe, fiecare asigurare sau reasigurare
achiziţionată la bursă este subscrisă de către membrii acesteia, membrii pot fi indivizi, asociaţii
sau corporaţii.
2. Societăţile cooperatiste: acestea nu sunt constituite în general pentru a obţine profit, de
obicei, proprietarii acestora sunt deţinătorii de poliţe care primesc acoperire prin asigurare la
preţuri minime. Aceste societăţi includ:
• Organizaţii de asigurare de tip mutual care efectuează operaţii pentru membrii lor, având la
bază principiul mutualităţii, ceea ce presupune întrajutorarea membrilor lor şi nu obţinerea de
profit. Fiecare membru al unei astfel de organizaţii are o dublă calitate: de asigurat şi de
asigurător.
• Tontinele sunt asociaţii constituite pentru o perioadă de timp determinată, în timpul căreia
membrii asociaţiei varsă o cotizaţie anuală la fondul comun, în funcţie de vârstă, iar ta expirarea
termenului suma rezultată va fi împărţită între membrii supravieţuitori.
• Organizaţiile de schimb reciproc asemănătoare celor mutuale prin faptul că oferă membrilor
lor asigurare la preţuri minime, dar cu o singură deosebire, că riscul asigurării va fi transferat
celorlalţi membri şi nu organizaţiei ca entitate individuală.
• Alte societăţi cooperatiste. Sunt tipuri „noi" de societăţi de asigurare care fac asigurarea
disponibilă pentru o anumită organizaţie sau grup de entităţi dintr-un anumit domeniu de
activitate, în schimbul unor prime acceptabile.
• Organizaţiile frăţeşti. Seamănă cu cele mutuale, numai ca ele combină rolul asigurărilor cu o
funcţie socială sau cu una de investiţii. Acestea subscriu în principal asigurări de viaţă sau
medicale.
3. Poolurile şi asociaţiile: asigurătorii pot fi puşi uneori în situaţia de a nu putea acoperi
daunele, fie că acestea se produc cu o frecvenţă prea mare, fie că sunt prea mari, şi de aceea se
constituie aceste pooluri sau asociaţii, formate din câţiva asigurători independenţi, care
cooperează pentru a asigura riscuri pe care membrii nu sunt dispuşi să le acopere singuri.
Poolurile pot funcţiona ca sindicat sau prin intermediul reasigurării. Când funcţionează ca
sindicat, el poate emite o poliţă mixtă, care include toţi membrii poolului, şi specifică partea din
asigurare pentru care este responsabil fiecare membru, astfel asiguratul are o relaţie contractuală
cu fiecare membru al poolului. Când funcţionează pe baza reasigurării, un membru al poolului

11
emite poliţă, iar ceilalţi membri reasigură o anumită parte din riscul asigurat, astfel asiguratul are
o relaţie contractuală numai cu societatea care a emis poliţa.
4. Asigurători de stat (publici): în unele ţări au existat sau există asigurători de stat . Observăm
aici, intervenţia directă a statului în economia asigurărilor.1)
Piaţa asigurărilor - o piaţă concurenţială perfectă sau una imperfectă?
Pentru a afla cărui tip de piaţă aparţine piaţa asigurărilor vom reda o scurtă prezentare a
celor două tipuri de pieţe existente.
Piaţa cu concurenţa perfectă - observăm, următoarele caracteristici2):
1. Atomizarea pieţei – piaţa reuneşte un număr mare de ofertanţi şi de solicitanţi.
2. Libertatea de intrare-ieşire a participanţilor pe şi de pe piaţă
3. Descentralizarea deciziilor - fiecare organizaţie de asigurare ia decizii în
limitele capacităţii sale financiare, dar trebuie să ţină seama şi de prevederile legale în materie,
pentru a nu-şi prejudicia nici interesele proprii, nici pe cele ale terţilor.
4. Transparenţa pieţei - persoanele fizice nefamiliarizate cu problemele asigurărilor nu
realizează avantajele pe care i le poate oferi un contract de asigurare, deoarece pentru
convingerea unui solicitant despre utilitatea şi oportunitatea contractării unei asigurări este
necesară adresarea la un agent de asigurare, aşadar, piaţa asigurărilor este aproape opacă
pentru cei neavizaţi.
5. Omogenitatea produsului de asigurare - se comercializează o paletă largă de produse
constând în asigurări împotriva diferitelor riscuri, dar cu excepţia câtorva produse, printre care
asigurarea autovehiculelor şi asigurarea locuinţelor, celelalte sunt lipsite de omogenitate.
Piaţa cu concurenţă imperfectă - atunci când cel puţin una din trăsăturile pieţei cu
concurenţă perfectă, prezentate mai sus, nu caracterizează o piaţă. De aceea, considerăm
că piaţa asigurărilor de persoane, de bunuri, de răspundere civilă este o piaţă
impură, imperfectă .
În continuare vom reda cele 3 tipuri de comportament existente din partea societăţilor de
asigurări aflate în concurenţă pe piaţa de asigurări:

Comportamentul de concurenţă perfectă, se aplică de societăţile de asigurări cu un


volum de activitate redus.
Comportamentul de concurenţă imperfectă, presupune existenţa unui număr mare de
societăţi de asigurare pe piaţă, preţul fiind determinat de cererea de asigurări existentă pe piaţă.
1
1)
Tănăsescu Paul – Asigurări moderne de bunuri şi persoane, Ed. ASE, Bucureşti, 2003, pag.97
2)
Dobrin Marinică, Tănăsescu Paul - Teoria şi practica asigurărilor. Procedee manageriale în economia asigurărilor
, Ed. Economică , Bucureşti, 2002, pag. 36

12
Comportamentul managerial, presupune recunoaşterea importanţei deciziilor luate de
managerii societăţilor de asigurări, se practică în societăţile mari.

Dimensiunea pieţei asigurărilor

Se folosesc o serie de indicatori, cum ar fi:


 Numărul contractelor încheiate în perioada de referinţă.
 Numărul poliţelor în vigoare.
 Valoarea anuală a primelor de asigurare.
 Cuantumul sumelor asigurate în perioada de referinţă.
 Valoarea totală a angajamentelor asumate de societăţile de asigurări la un moment
dat.
Se mai pot determina indicatori 1) care să cuprindă gradul de implicare al asigurărilor
în viaţa economico-socială a unei ţări, cum ar fi:
 Ponderea acestora în produsul intern brut (PIB) şi produsul naţional brut (PNB).
 Ponderea în ocuparea forţei de muncă.
 Ponderea pe piaţa capitalului de împrumut.
 Eficienţa folosirii capitalului şi a forţei de muncă.

2.2. Evoluţia asigurărilor în România

Activitatea din domeniul asigurărilor de bunuri, persoane şi răspundere civilă, desfăşurată în ţara
noastră, se întinde pe o perioadă de peste 130 de ani, care poate fi împărţită în trei etape
distincte :

1)
Dobrin Marinică, Tănăsescu Paul - Teoria şi practica asigurărilor. Procedee manageriale în economia asigurărilor
, Ed. Economică , Bucureşti, 2002, pag. 36

13
1) Asigurările în perioada 1871 - 1948 - Societăţi de asigurări private
2) Asigurările în condiţiile economiei planificate 1949-1990
3) Asigurările după 1990

Asigurările în perioada 1871 - 1948 - Societăţi de asigurări private

• 13 martie 1871- a fost constituită prima societate de asigurare "Dacia" cu un capital social
de 3 milioane de lei şi având ca membrii fondatori personalităţi marcante ale vieţii politice,
sociale şi economice: B. Boerescu, T.F. Negroponte, G. Ghe. Cantacuzino, Menelas Ghermani,
Th. Mehedinteanu, St. Ioanide, C. Deroussi, V.C. Porumbaru şi Alexandru Zissu.
• 1873 a fost înfiinţată societatea de asigurări "România" cu un capital social de 2 milioane
lei. Aceasta s-a bucurat de sprijinul unor personalităţi de prim rang: Beizadea D. Grigore Ghica,
principele Al. B. Ştirbei, Mihail Kogălniceanu.
• 1881 cele două societăţi "Dacia" şi "România" au fuzionat şi au creat societatea "Dacia –
România" care a devenit una din cele mai puternice societăţi de asigurare din tara noastră din
acea perioadă.
• 1882 a fost înfiinţată societatea de asigurări "Naţionala" cu un capital de 3 milioane lei.
Printre fondatorii societăţii se pot enumera: I. Marghiloman, D. Sturza, P. Grădişteanu, Gh. C.
Filipescu, J. M. Elias, Emil Constantinescu, Menelas Ghermani, Teodor Rosetti, N. I.
Crissoveloni, Ioan S. Brătianu şi alţii.
• 1897 a fost înfiinţată la Brăila, societatea "Generala", de cercurile comerciale din Brăila şi
Galaţi, cu colaborarea băncii Marmorosch, Blank & Co.
• 1907, a fost înfiinţată societatea "Agricola", care practica asigurări legate de agricultură şi alte
tipuri de asigurări; în 1930 a fuzionat cu "Fonciera" - Cluj, devenind astfel "Agricola -Fonciera".
• 1920, s-a constituit societatea "Steaua României", cu un capital de 2 milioane de lei, care în
1932 a fuzionat cu "Ancora", ajungând la 12 milioane de lei capital;
în 1936 a preluat portofoliul românesc al societăţii "Phoenix" din Viena, aflată în lichidare,
majorând capitalul la 20 de milioane.
• 1923, a fost înfiinţată societatea "Asigurarea Româneasca", cu un capital de 4 milioane de
lei; extinderea activităţii sale în asigurările de viaţă fără examinare medicală (asigurări populare)
i-a adus bune rezultate. Conform datelor din acea perioadă, societatea se afla în anul 1937 în
topul societăţilor de asigurări.

14
Asigurările în condiţiile economiei planificate 1949-1990

Din iunie 1948, activitatea de asigurare a fost organizată pe baze noi. Societăţile de
asigurări au trecut în proprietatea statului cu toate activele şi pasivele lor. Instituţiile
publice de asigurări au fost încorporate şi ele în noile structuri organizatorice ale economiei
naţionale planificate. În domeniul asigurărilor, a fost creată societatea "Sovrom-Asigurare".
În anul 1952, a fost organizată Administraţia Asigurărilor de Stat - ADAS, cu
capital integral român, instituţie specializată în operaţiuni de asigurări, reasigurări şi comisariat
de avarie. Crearea ADAS marchează instituirea monopolului de stat în domeniul
asigurărilor. Pe teritoriul României a funcţionat un singur asigurător, în locul multiplelor
societăţi private de asigurări, câte fiinţaseră în deceniile anterioare.1)

Asigurările după 1990

În locul Administraţiei Asigurărilor de Stat, care şi-a încetat activitatea pe data de 31


decembrie 1990, au luat fiinţă trei societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor:
• Societatea "Asigurarea Româneasca S.A.", care a preluat activele aferente asigurărilor
facultative de viaţă, cele aferente asigurărilor obligatorii, asigurărilor facultative de autoturisme
şi altor asigurări în sumă de 1 000 milioane şi, în limitele acestora, pasivele corespunzătoare,
precum şi bunurile imobile aparţinând ADAS, incluse în capital;
• Societatea "Astra S.A." a preluat activele societăţilor mixte, cu participarea ADAS din
străinătate, cele aferente asigurărilor şi operaţiilor de reasigurare în relaţiile cu străinătatea, în
suma de 3 000 milioane de lei, şi în limitele acestora, pasivele corespunzătoare;
• Agenţia "Carom S.A." a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea şi plata
despăgubirilor în cazurile de pagube produse în România, când răspunderea revine unor asiguraţi
la societăţi de asigurări din străinătate. În anul 1991 a fost adoptată Legea nr.47 privind
constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor iar în anul 1995
Legea nr.136 privind asigurările şi reasigurările.
• În luna septembrie 1990 a fost înfiinţată prima societate cu capital integral privat din România,
UNITA S.R.L cu sediul la Timişoara.

1)
www.romasig.ro

15
• Guvernul României a înfiinţat Banca de Export Import a României S.A. - EXIMBANK,
având capital integral de stat. Această societate practică asigurări pentru credite la export
împotriva riscului de neplată.

• În anul 1992 s-au înfiinţat societăţile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARE ARDAF,


ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL.
• În anul 1993 s-au înfiinţat societăţile ASIGURAREA ANGLO - ROMÂNĂ, GENERALA
ASIGURARI.
• În anul 1994 cel mai mare grup de asigurări şi servicii financiare din lume, AIG - American
International Group a venit în România prin divizia de asigurări generale.
• În anul 1994 a fost înfiinţată UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi
Reasigurare din România.
• În anul 1994 s-au înfiinţat societăţile ASITRANS, ASIGURĂRI ION ŢIRIAC - ASIT care în
anul 2000 a fost preluata de ALLIANZ - ŢIRIAC ASIGURĂRI.
• În anul 1995 s-au înfiinţat societăţile ASIGURAREA POPULARĂ ROMÂNĂ, OMNIASIG,
SARA - ASIG (care în anul 1996 şi-a schimbat numele în SARA MERKUR).
• În anul 1996 s-au înfiinţat societăţile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE ŞI
REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURĂRI.
• În anul 1997 s-a înfiinţat societatea Naţionale Nederlaneden Asigurări de Viaţă care în
prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurări de Viaţă, GARANTA.
• În anul 1999 s-a înfiinţat AIG Life Asigurări România S.A., divizia de asigurări de viata şi
pensie privată a companiei AIG.
• În anul 2001 s-a înfiinţat CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

2.3. Piaţa asigurărilor în România


Economia de piata contemporana este o forma moderna de organizare a vietii ecomonice,
caracterizata prin desfasurarea libera, autonoma si eficienta a activitatii in concordanta cu
regulile si avantajele mecanismului pietei libere 1.)

Numărul total al societăţilor de asigurare autorizate în conformitate cu prevederile Legii


nr.32/2000 de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA)-de la înfiinţarea sa (iulie
2001) şi până la iunie 2005-este de 54,din care: 50 au obţinut autorizaţia de funcţionare în 2001
sau 2002;o societate (respectiv OMNIASIG ADDENDA SA)a obţinut autorizaţia de funcţionare
în 2003 (autorizaţia prealabilã, de constituire, fiind obţinută în 2002); o societate (ABG

16
INSURANCE SA)a obţinut, până în iunie 2003, doar autorizaţia de constituire, urmând sã
parcurgă cea de-a doua etapă prevăzută de Legea nr.32/2000,respectiv autorizarea funcţionarii.

La data de 30.06.2005 existau 54 de societăţi autorizate sã funcţioneze ca asigurători,


întrucât, în cursul anului 2005, CSA a retras autorizaţiile de funcţionare

pentru douã societăţi (ADAS ASIGURARE ŞI REASIGURARE SA -Decizia


nr.147/11.04.2002,şi GRUPUL DE ASIGURÃRI ROMÂN-GRUP AS SA -Decizia
nr.2677/05.12.2002; ).Având în vedere faptul cã în prezent (iunie 2005) este autorizatã sã
funcţioneze şi societatea OMNIASIG ADDENDA SA, analiza capitalului social al societăţilor de
asigurare se realizează pentru un număr de 54 de societăţi.

_________________________
1.) Prof. Dr. I.Bucur, Economie politica , Ed. Printeuro, Ploiesti 2003

Tabel nr.2.1 TOP 10 CLASAMENT GENERAL ASIGURĂRI

PRIME BRUTE INCASATE DIN ASIGURARI DIRECTE GENERALE

Criteriu: Prime brute subscrise


Mld. EUR
la 30.06.2006
1. ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A. 219
2. ASIROM 136.2
3. OMNIASIG 116
4. ASIBAN 72.3
5. UNITA 68.1
6. ARDAF 62.9
7. BCR ASIGURARI 60.7
8. ASTRA 61.4
9. GENERALI 30.2
10. BT ASIGURARI 26.9

17
Fata de anul 2004 topul primelor 10 societati realizat in functie de primele brute incasate din
asigurari directe generale ,se prezinta astfel: Allianz – Tiriac Asigurari S.A. a ocupat si in 2005
locul intai fiind urmata ca si in 2004 de Asirom(locul ll) si Omniasig(locul lll). Unita , BCR
Asigurari, Asiban si BT Asigurari au urcat , primele doua cate o pozitie, clasandu-se in 2005 pe
locurile 5 si respectiv 6; celelalte doua societati au urcat patru si respectiv cinci pozitii, clasandu-
se in 2005 pe locurile 4 si 10. Ardaf a coborat de pe locul 5 pe locul 6, Astra de pe locul 4 a
trecut pe locul 8. Generali a ramas pe locul 9.

Se remarca faptul ca urcarile cele mai spectaculoase le-au avut companiile de asigurari care
au bune relatii cu bancile sau sunt chiar detinute de banci : Asiban (controlata de BRD, BCR,
CEC, Banca Transilvania), BT Asigurari (Banca Transilvania ) si BCR Asigurari.

BCR Asigurari s-a miscat foarte repede in anul 2005, urcand pana la a saptea pozzitie, cu
afaceri de 60,7 milioane euro pe asigurari generale.

Un salt spectaculos l-a facut BT Asigurari care a intrat in Top 10 cu afaceri de 26.9 milioane
de euro pe asigurari generale in 2005.

TABEL NR.2.2 TOP 10 CLASAMENT asigurări DIRECTE DE VIATA

18
Criteriu: Prime brute subscrise
Mld EUR
la 30.06.2006
1. ING NEDERLANDEN ASUGURARI DE
108
VIATA
2. AIG LIFE 30
3. ASIBAN 24.6
4. ASIROM 23.0
5. BCR ASIGURARI 21.3
6. ALLIANZ-TIRIAC 19.0
7. OMNIASIG 17.0
8. AVIVA 17.0
9. GRAWE 11.5
10.INTERAMERICAN 6.2

Comparativ cu situatia din 2004, topul realizat in 2005 in functie de primele brute
incasate din asigurari de viata are urmatoarea structura : ING Asigurari de Viata a ramas si in
2005 lider de piata fiind urmata de AIG Life si Asiban care au devansat Asirom, aceasta ocupand
in 2005 doar locul 4.
BCR Asigurari a avut o urcare spectaculoasa de 5 pozitii, ocupand in 2005 locul 5.
ALLIANZ –TIRIAC si AVIVA au coborat cate o pozitie, ocupand locurile 7 si 10. GRAWE a
ramas pe locul 9.
Asiban a urcat pe locul 3 cu afaceri de 24.6 miloane euro, in crestere cu 165.3% fata de
anul 2004, cand a ocupat locul 6 in clasament.
Cea mai amre crestere din primele zece companii de asigurari de viata, de 351.7%, a
fost inregistrata de BCR Asigurari, care a urcat cinci locuri in top, ajungand pe pozitia 5.

TABEL NR.2.3 TOP 10 CLASAMENT ASIGURăRI NON-VIAţă1)

1)
www.1asig.ro

19
Criteriu: Prime brute subscrise
Mld LEI
la 30.06 2006
1. ALLIANZ-TIRIAC 3.196
2. ASIROM* 2.586
3. OMNIASIG 2.049
4. ASTRA 912
5. ARDAF 830
6. GENERALI 805
7. ASIBAN 722
8. UNITA 539
9. AIG ROMANIA 425
10. AGI ROMANIA 289
* au evidentiat în contabilitate numai primele brute încasate, nu si
primele brute subscrise

Remarcăm, că la sfârşitul anului 2005, în clasamentul asigurărilor non-viaţă pe primele


3 locuri se află Allianz-Ţiriac , Asirom şi Omniasig, dominând piaţa asigurărilor.

Tabel nr.2.4 Clasament asigurări de credite şi garanţii1)

Criteriu: prime brute încasate la 31.12.2002 Mil. LEI


1. OMINIASIG 103.198,28
2. ALLIANZ TIRIAC 87.363,34
3. ARDAF 21.052,39
4. ASIROM 9.085,53
5. A.P.R. 6.928,27
6. ANGLO-ROMANA 3.779,61
7. GRUP AS 2.585,60
8. METROPOL 2.323,49
9. UNITA 1.830,01
10. GENERALI 1.502,00

1)
www.romasig.ro

20
CLASAMENT ASIGURĂRI DE CREDITE ŞI GARANŢII

1.omniasig

2.allianz tiriac
120.000,00
3.ardaf
100.000,00
4.asirom
80.000,00
5.a. p. r.
60.000,00
6.anglo- romana
40.000,00
7.grup as
20.000,00
8.metropol
0,00
9.unita

10.generali

* sursa: www.romasig.ro
Precizăm că în clasamentul asigurărilor de credite şi garanţii , la sfărşitul anului 2002,
conducea Omniasig urmată îndeaproape de Allianz-Ţiriac.

Evoluţia pieţei asigurărilor

Pentru primele şase luni ale anului 2003, rezultatele transmise de societăţile de asigurări
indică un total al primelor brute subscrise de peste 12.000 de miliarde de lei, iar estimările
specialiştilor din piaţă, firme de consultanţă şi audit, certifică valoare totală a pieţei asigurărilor
în 2003, în jurul a 700 milioane euro, cu mici variaţii de la o firmă la alta. Comparativ cu totalul
primelor brute încasate în 2002, de 478,2 milioane euro, reprezintă o creştere de peste 60%, în
valori nominale, la nivelul întregului an.

Creşterea a provenit, în principal, ca urmare a evoluţiei primelor de asigurare pe segmentul viaţă,


cel al asigurărilor de incendiu şi alte bunuri, asigurărilor auto

21
obligatorii, CASCO şi asigurărilor de Carte Verde. Bineînţeles, creşteri importante au fost
consemnate la asigurările de credite şi garanţii de pierderi financiare.
În graficul următor s-au luat în considerare prime brute încasate de societăţile de
asigurări din România, în ultimi ani.

Evoluţia pieţei asigurărilor

800
750

600
Mil. dolari

505,21
400
344,53
272,07
200 178,29

0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Anul

*sursa: ziarul Capital nr.43/23.10.2003

Grafic nr.2.5 Evoluţia pieţei asigurărilor

Remarcăm evoluţia ascendentă a asigurărilor din ultimi ani, cu o creştere spectaculoasă în 2003.

Pentru 2004, asigurătorii nu se aşteaptau la o creştere la fel de mare ca în 2003. Mişcări vor
exista pe piaţa asigurărilor de sănătate, a fondurilor de pensii şi a produselor de bancassurance.
Creşterea numărului de poliţe aferente creditelor bancare este aşteptată şi in continuare, chiar
dacă valoarea mică a primelor au făcut ca ponderea acestora în total în 2003 să fie între 5 – 7%.

2.4. CADRUL LEGISLATIV AL ASIGURĂRILOR

22
Activitatea de asigurare si reasigurare se desfasoara prin societatile de asigurare –
reasigurare si societati de reasigurare. Infiintarea acestora se face pe baza avizului prealabil al
Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare di cadru Ministerului
Finantelor.

De asemeni, activitatea de asigurare se desfasoara si prin societati de intermediere, care


negociaza si incheie contracte de asigurare pentru societatile de asigurare.

Legea 47/1991 protejeaza asiguratorii romani prin conditionarea infiintarii de societati de


asigurare de catre persoanele straine numai prin asociere cu persoanele fizice sau juridice
romane, iar in cazul in care societatile de asigurari straine doresc sa infiinteze reprezentante,
trebuie sa indeplineascu anumite conditii, si anume:

sa aiba personalitate juridica in tara de origine, sa fi desfasurta activitate de asigurari in ultimii


10 ani, sa nu se afle in stare de incetare de plati sau de faliment;

sa obtina, in prealabil, avizul de la OSAAR;

sa depuna la o unitate bancara din Romania o garantie in numerar echivalenta cu limita minima a
capitalului ce trebuie sa fie varsat la constituirea societatii.

O alta masura de protejare a intereselor asiguratorilor romani, prevazuta in art,4 din lege, este
aceea ca reprezentantele infiintate in Romania nu pot incheia decat contracte de asigurare cu
persoane fizice sau persoane juridice straine, ori societati de asigurare, asigurare –reasigurare
romane.

Societatile comerciale din domeniul asigurarilor se pot constitui numai sub forma de
societati pe actiune sa de societati cu raspundere limitata si trebuie sa indeplineasca anumite
cerinte in legatura cu valoarea capitalului social.

Pana sfarsitul anului 1989, Romania dispunea de o singura societate de asigurari de stat.
Economia de piata a impus insa necesitatea crearii unor structuri noi, precum si calificarea de noi

23
cadre, activitatea de asigurare si reasigurare desfasurandu-se in prezent prin societati cu capital
privat si mixt.

1. Pana la data de 10.04.2000, cadrul legislativ in domeniul asigurarilor era reprezentat, in


principal, de Legea 47/1991 privind constituirea, organizarea si fuctionarea societatilor
comerciale din domeniul asigurarilor si Hotararea guvernului 574/1991 privind atributiile
Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare ;
Dintre atributiile OSAAR amintim:
- Supravegherea situatiei financiare a asiguratorilor, in vederea protejarii intereselor asiguratilor
sau a potentialilor asigurati, in care scop poate dispune efectuarea de controale asupra activitatii
asiguratorilor sau brokerilor de asigurare.
- aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor, in
conformitate cu criteriile stabilite prin norme;
- aprobarea divizarii sau fuzionarii unui asigurator inregistrat in Romania;
- Participa la elaborarea planului de conturi, a normelor si regulamentelor contabile, dupa
consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din asigurari;

2. A aparut apoi Legea 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în
România;

3 Ordinul 1998 din 7 octombrie 1996 pentru aprobarea Normelor privind constituirea, utilizarea
şi gestionarea Fondului special pentru protejarea asiguraţilor;

4. Legea nr.32 din 3 aprilie 2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
Sectiunea care se refera la obligatiile asiguratorilor autorizati, mentioneaza:

- sa mentina un anumit capital social si o marja de solvabilitate;

- sa-si conduca activitatea pe baze prudentiale si competente ;

- sa prezinte periodic rapoarte asupra activitatii desfasurate;

- sa gestioneze separat fondul de asigurari de viata;

- sa constituie si sa mentina rezerve tehnice.


5. Legea nr.76 din 12 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/2000 privind
societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor

Concluzii

24
Remarcăm că în România, după anul 1991, activitatea de asigurare se desfăşoară prin
intermediul societăţilor de asigurare, al societăţilor de asigurare-reasigurare şi al societăţilor de
reasigurare.

Un domeniu mai puţin acoperit îl reprezintă asigurările de viaţa.

Cauzele pentru care s-au înregistrat pierderi pentru anumite categorii de asigurări sunt:
nivelul primelor este inadecvat, fiind insuficient pentru acoperirea despăgubirilor solicitate;
asiguraţii au început să-şi cunoască mai bine drepturile şi solicită mai frecvent despăgubiri; nu a
existat o dispersie suficient de mare a riscului între deţinătorii de poliţe; nu s-a apelat la pârghia
reasigurărilor .

Societăţile de asigurări s-au orientat mai mult spre asigurările de persoane, altele decât
cele de viaţă, asigurări de bunuri împotriva incendiilor, calamităţilor, asigurărilor de viaţă şi
asigurări pentru autovehicule.

Piaţa românească a asigurărilor a înregistrat o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani, o


creştere net superioară ritmului de creştere economică înregistrată. Volumul total de prime
încasate a ajuns în 2002 la 471 milioane euro ( din care 352 milioane euro încasaţi din prime
pentru asigurările generale şi 118,7 milioane euro asigurări de viaţă ). Anul 2002 a reprezentat
primul an în care gradul de penetrare a asigurărilor în economie a fost supraunitar, ajungând la
1,09%, desigur încă departe de nivelul înregistrat în pieţele mature( în medie 8% în ţările UE şi
3-5% în ţările Europei Centrale). Densitatea asigurărilor a crescut în 2002 la 21,7 euro/locuitor
faţă de 16 euro/locuitor în 2001. Ponderea asigurărilor de viaţă a crescut în fiecare an, ajungând
la 25% în 2002 faţă de 8,3% în 1998. Tendinţa aceasta va continua şi în anii următori, ca urmare
a maturizării pieţei şi creşterii nevoii de protecţie şi economisire .

În 2003 piaţa asigurărilor a fost caracterizată de o creştere fără precedent de peste 60% ,
valoarea totală a primelor brute fiind în jurul a 700 milioane euro, faţă de 474,2 milioane euro în
2002.

În 2004 a continuat acelaşi trend pozitiv caracteristic ultimilor ani ai pieţei asigurărilor
dar nu la nivelul creşterii inregistrate in 2003.

Aderarea Romaniei la structurile europene va produce in mod cert modificari si pe plan


intern, la nivelul industriei locale a asigurarilor. Traiectoria Romaniei si a pietei de profil de aici
vor urma, cel mai probabil, exemplul altor state din Europa Centrala si de Est care au aderat deja
la Uniunea Europeana. Aceste exemple sunt binecunoscute de catre marii reasiguratori globali,

25
care au urmarit constant, inca de dinaintea caderii Cortinei de Fier, progresele facute de catre
asiguratorii din Est.

In urma unui studiu realizat pornind de la opiniile unor importanti reasiguratori –


MUNICH Re, SWISS Re, GE Insurance Solutions, MOSCOW Re si SAVA Re s-a concluzionat
ca volumul afacerilor derulate pe aceasta piata va continua sa creasca, viitoarea integrare in
structurile europene fiind o conditie necesara, dar nu si suficienta pentru asigurarea dezvoltarii
viitoare.

MUNICH Re „ Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va determina cresterea, in


continuare, a nivelului investitiilor straine si, in consecinta, accelerarea ritmului de dezvoltare
macroeconomica.”

SWISS Re „ Piata de asigurari din Romania beneficiaza de un semnificativ potential


de crestere [.....] aderarea la Uniunea Europeana va accelera aceasta crestere.”

GE Insurance Solutions „ Elementele precum noile cerinte de solvabilitate dezbaterile


privind unificarea RCA – Carte Verde, cresterea graduala a capitalului social minim obligatoriu,
scindarea companiilor de asigurari in fuctie de criteriul viata- non-viata , sunt dovezi certe ale
unei evolutii pozitive.”

MOSCOW Re „ [...] Pe termen lung, calitatea de membru al Uniunii Europene va


influienta, cu siguranta, in mod pozitiv, evolutia pietei de profil”

SAVA Re „ Atat volumul de prime subscrise de catre intreaga piata, cat si gradul de
penetrare al acestora in PIB au inregistrat cresteri de exceptie. Parerea noastra este ca Romania
va trebui sa urmeze etape similare cu Slovenia sau alte state nou-intrate in UE inainte de a
patrunde in Uniune.”

CAPITOLUL 3

RISCUL ŞI SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE

Riscul si supravegherea asigurarilor

26
3.1.Risc si sansa

Daca nu ar exista risc, nu ar exista asigurari. Riscul este obiectul oricarui contract de
sigurare si reprezinta elementul specific al asigurarii.
Definirea riscului este inca o problema larg dezbatuta in literatura de
specialitate.Intalnim astfel,multe definitii ca:”obiect al asigurarii”, fie o fie o persoana sau un
lucru”, ”sansa unei pierderi”, ” nesiguranta privind rezultatul unei activitati” 1) . Riscul este un
pericol, o primejdie la care sunt supuse bunurile, oamenii, afacerile si pentru care societatile de
asigurari pot oferi protectie.
Alte lucrari considera ca riscul reprezinta “variatia rezultatului care ar putea sa apara intr-o
anumita perioada de timp intr-o situatie data” 2) .Daca nu este posibil decat un rezultat, variatia si
deci riscul este considerat zero. Daca sunt posibile mai multe rezultate, atunci riscul este diferit
de zero. Cu cat sunt posibile mai multe variante privind rezultatul, cu atat riscul este mai mare.
Riscul, pentru a fi asigurabil, trebuie sa indeplineasca aceste conditii.
Pentru a fi asigurabile, riscurile trebuie sa indeplineasca o serie de criterii de asigurabilitate3)
, si anume:
 Sa fie calculabile, sa poata fi determinate probabilistic si sa se poata produce cu o
probabilitate cuprinsa intre (0,1);
 Sa nu poata fi evitate;
 Sa nu poata fi constientizate;
 Sa fie suportabile ca marime si ca frecventa, adica sa poata fi suportate din punct
de vedere financiar de catre asigurator
 Sa fie compensatorii, adica asiguratorul sa compenseze pierderea financiara
reultata din producerea lor;
Sa fie contractuale, adica sa reprezinte protectia prevazuta in
contractul de asigurare;
 Sa fie compatibile cu reglementarile legale in vigoare, cu morala si cu
profitabilitatea asiguratorului.
Sa fie contractuale, adica sa reprezinte protectia prevazuta in
contractul de asigurare;
 Sa fie compatibile cu reglementarile legale in vigoare, cu morala si cu
profitabilitatea asiguratorului.

27
 Sa fie aleatorii.

1)
J.D. Hammond, The Meaning and Measurement of Risk, Essays in the Theory of Risk
and Insurance, Glenview, III, Scott, Foresman and Company, 1968
2)
C. Arthur Williams, Richard M. Heins, Risc Management and Insurance , Me Graw Hill
BookCompany, 1989
3)
Violeta Ciurel, Asigurari si reasigurari : abordari teoretice si practici iternationale, Ed. All
Beck,
Bucuresti 2000, pag.19

Efectele producerii riscurilor pot fi in numar mai mare si, alaturi de pierderile economice,
pot sa se manifeste efecte de alta natura: sociale, politice, psihologice, fizice si juridice. Desigur,
o analiza completa a acestora este foarte dificil de facut, incepand chiar cu cuantificarea lor in
aceste planuri. Din punct de vedere al asigurarii, interesul se opreste asupra celor economice.

3.2. Forme de protecţie împotriva riscului

a) Asigurarea
Asigurarea propriu-zisă constă în protecţia financiară pentru pierderi cauzate de o gamă
largă şi variată de riscuri.
Asigurarea are la bază un acord de voinţă (contract) încheiat între asigurător şi asigurat,
prin care asigurătorul oferă asiguratului protecţie pentru riscurile pe care şi le-a asumat, obligându-se
să acopere asiguratului contravaloarea daunelor (respectiv suma asigurată în cazul asigurărilor de
viaţă) în caz de producere a acestor evenimente, în schimbul plăţii de către asigurat a unei sume de
bani, numită "primă de asigurare".
Plătind asigurătorului prima de asigurare, calculată prin aplicarea unui procent mic la
valoarea asigurabilă, asiguratul primeşte în schimb garanţia de despăgubire împotriva pierderii
posibile şi viitoare pentru oricare dintre riscurile incluse în condiţiile de asigurare.
Protecţia riscului se constituie, astfel, într-o marfă specifică (un serviciu), care se vinde şi se
cumpără ca orice altă marfă pe o piaţă specifică, numită "piaţa asigurărilor", parte a pieţei serviciilor
financiare.
Asigurarea are la bază un acord de voinţă între o persoană fizică sau juridică în calitate
de asigurat şi o persoană juridică în calitate de asigurător, prin care asiguratul cedează asigurătorului

28
un risc sau o clasă de riscuri pentru care obţine protecţia asigurătorului. Pentru această protecţie,
asiguratul plăteşte asigurătorului o sumă de bani, numită primă de asigurare, urmând ca în cazul
producerii riscului sau riscurilor asigurate, asigurătorul să îl despăgubească pe asigurat pentru
daunele suferite.1)Astfel, asigurarea se concretizează într-o tranzacţie al cărei obiect îl constituie
cumpărarea unui serviciu, respectiv a protecţiei pentru pierderea posibilă şi viitoare datorită
producerii riscurilor agreate. Preţul acestei protecţii este prima de asigurare.
Esenţa asigurării constă în dispersia riscului. Asiguratul transferă asupra altei persoane pericolul
pierderii financiare determinate de producerea unui eveniment
b) Coasigurarea

Coasigurarea este o modalitate de transfer al riscului de la un asigurat către mai mulţi


asigurători, pentru părţi din valoarea bunului asigurat. Nu se referă şi nu înseamnă în nici un fel
supraasigurare, adică asigurarea la o valoare peste valoarea reală a obiectului asigurat.
Prin coasigurare, asiguratul cedează cote părţi din riscul asigurat mai multor
asigurători până la 100% din valoarea riscului. Aceasta este o modalitate de dispersie a
riscurilor care se practică pe anumit pieţe şi care este caracteristică, în mod deosebit, acoperirii
riscurilor mari sau foarte mari. În cazul în care se produc daunele, asiguratul va colecta
contravaloarea despăgubirilor de la asigurătorii săi, în mod proporţional cu nivelul primelor plătite.
Coasigurarea reprezintă o formă de protecţie având aceeaşi esenţă economică pe
care o are şi asigurarea. Ea se practică, îndeosebi, în situaţiile în care valoarea bunului (bunurilor)
asigurat este foarte mare, implicând, evident, o răspundere mare a asigurătorului. în acest mod,
riscul iniţial este preluat în condiţii similare de preţ (prima de asigurare) de către mai mulţi
asigurători până la concurenţa valorii bunului ce se asigură.
c) Autoasigurarea

Autoasigurarea este o altă formă de protecţie destul de mult utilizată. Ea constă în crearea
de către o persoană fizică sau juridică a unui fond, a unor rezerve proprii având ca destinaţie
numai acoperirea pagubelor create din orice motiv (calamităţi, incendii, furt şi altele). Această
formă de protecţie este numită impropriu autoasigurare, poate ar putea fi denumită mai corect auto-
protecţie. Ea nu este o asigurare deoarece nu se bazează pe o relaţie contrac tuală, nu există
părţi contractante, asiguratul este în acelaşi timp şi asigurător şi nu respectă ideea de

1)
Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale, Ed. All Beck ,Bucureşti, 2000,
pag.19

29
mutualitate, obligatorie în asigurare. Aşadar, riscul este reţinut de compania respectivă şi nu se
încheie tranzacţii de cumpărare de asigurări.
Printre avantajele utilizării autoasigurării, limitate de altfel, putem menţiona:
• Nivelul scăzut al „primelor”, dat fiind că vor acoperi numai riscul efectiv
• Veniturile din investirea acestor fonduri create din prime ce aparţin asiguratului şi pot fi utilizate
pentru creşterea propriului fond de protecţie sau
reducerii contribuţiilor viitoare;
• Costurile viitoare pentru primele de asigurare nu vor fi afectate de
istoricul daunelor la categoria de riscuri respective pe piaţă care, în
condiţiile creşterii daunalităţii, pot determina creşterea lor la nivelul
pieţei pentru acea categorie de asigurări;
• Prin natura protecţiei, prin autoasigurare se va stimula, în mod direct,
reducerea şi controlul riscurilor;
• Nu există posibilitatea apariţiei unor dispute între asigurat şi asigurător
în legătură cu daunele produse;
• Profiturile rezultate din autoasigurare vor creşte şi se vor acumula la
fondurile asiguratului.
d) Reasigurarea

A apărut dintr-o necesitate obiectivă, şi anume, din existenţa unor riscuri foarte mari
(maritime, aviatice, incendiu, de viaţă, de accidente etc.) care pot genera daune extrem de mari pe
care societăţile de asigurări, neavând capacitate financiară suficientă, pot fi incapabile să le
suporte numai pe contul lor, ducând, practic, la falimentul acestora. Reasigurarea oferă capacitatea
necesară asigurătorului direct (original, iniţial) pentru acoperirea riscurilor pe care, altfel, nu le poate
suporta singur.
Reasigurarea are ca efect „pulverizarea” riscului.
Reasigurarea reprezintă un acord încheiat între două părţi numite companie cedentă
(reasigurat, asigurător direct) şi reasigurator, prin care prima consimte să cedeze, iar cea de-a
doua acceptă să preia o anumită parte a riscului (uneori întregul risc), conform condiţiilor stabilite
în acord, în schimbul plăţii de către compania cedentă reasiguratorului a unei anumite sume
denumită primă de reasigurare , ce reprezintă o cotă din prima originală de asigurare, urmând ca
în cazul producerii evenimentului asigurat reasiguratorul să contribuie la acoperirea pierderii.1)
1)
Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale, Ed. All Beck ,Bucureşti, 2000,
pag.24

30
Reasigurarea reprezintă asigurarea răspunderii contractuale rezultate din contractul de
asigurare sau asigurare directă. Practic, reasigurarea este asigurarea asigurării, fiind în acelaşi
timp statuată prin încheierea unui contract separat de asigurare între reasigurator şi reasigurat.

3.3.Clasificarea riscurilor

Dacă nu ar exista risc, nu ar exista asigurări. Riscul este obiectul oricărui contract de
asigurare şi reprezintă elementul specific ai asigurării.
Riscul este un pericol, o primejdie la care sunt supuse bunurile, oamenii, afacerile
şi pentru care societăţile de asigurări pot oferi protecţie.
Riscul reprezintă posibilitatea de a producere a unei daune. A fost definită ca fiind
orice situaţie rezultată dintr-o activitate a unei organizaţii capabilă de producerea unei daune,
vătămări, răspunderi civile sau împiedicării a dezvoltării în termeni sociali, morali şi
financiari 1).
Riscul, pentru a fi asigurabil, trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Evenimentele
incerte pot aduce cu ele pierderi sau câştiguri.
Menţionăm că pentru a fi asigurabile, riscurile trebuie să îndeplinească o serie de
criterii de asigurabilitate, şi anume:
• Să fie calculabile, să poată fi determinate probabilistic şi să se poată produce cu o
probabilitate cuprinsă între (0,1);
• Să nu poată fi evitate;
• Să nu poată fi conştientizate;
• Să fie suportabile ca mărime şi ca frecvenţă, adică să poată fi suportate din punct de
vedere financiar de către asigurător;
• Să fie compensatorii, adică asigurătorul să compenseze pierderea financiară
rezultată din producerea lor;
• Să fie contractuale, adică să reprezinte protecţia prevăzută în contractul de asigurare;
• Să fie compatibile cu reglementările legale în vigoare, cu morala şi cu
profitabilitatea asigurătorului.

1)
Bennett C. - Dicţionar de asigurări, Ed. Trei, Bucureşti, 2002, pag. 504

31
Clasificarea riscurilor

Există mai multe criterii de clasificare 1) după cum vă vom prezenta în continuare:
a) după asigurabilitate:
- riscuri pure
- riscuri speculative
Riscurile pure sunt cele care prin producerea lor provoacă numai pierderi, şi
niciodată câştig. Sunt riscurile asigurabile pentru care, în cele mai multe cazuri,
asigurătorii oferă protecţie. Cele mai tipice riscuri pure sunt incendiu, explozie, accidente,
naufragiu, deces, furtună, furt.
Riscurile speculative sunt numite şi riscuri antreprenoriale deoarece, prin producerea
lor se poate înregistra o pierdere sau obţine un câştig. Ele au un element de atractivitate. în
acesta categorie sunt incluse riscurile comerciale, pariurile, jocurile de noroc. Aceste riscuri nu
sunt asigurabile. în cazul acestor riscuri, de multe ori, chiar dacă individul pierde, societatea
poate să câştige.
Remarcăm că asemănările dintre cele două categorii de riscuri constau în faptul că sunt
repetabile în condiţii esenţial similare.
b) după implicaţiile şi natura riscurilor:
• riscuri fundamentale
• riscuri particulare
Riscurile fundamentale sunt acele riscuri care, prin efectele producerii lor, afectează o
mare parte a societăţii sau a lumii şi nu numai anumite persoane. Astfel, un risc fundamental
presupune elementul de catastrofa. De exemplu: războiul, foametea, cutremurul, poluarea etc.
Atunci când riscurile fundamentale au un potenţial de dezastru foarte mare, ele apar ca fiind
neasigurabile din punct de vedere al asigurătorilor.
Riscurile particulare sunt riscurile ale căror consecinţe sunt relativ limitate sub
aspectul întinderii efectelor. Cele mai multe riscuri asigurabile sunt riscuri particulare, rezultând
o pierdere pentru un număr relativ mai mic de persoane.
Observăm că reacţia la risc depinde de modul în care fiecare persoană percepe, se
comportă şi răspunde într-o situaţie de nesiguranţă. Unul dintre factorii care afectează această
reacţie este siguranţa sau nesiguranţa persoanei respective.
1)
Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale, Ed. All Beck ,Bucureşti, 2000,
pag.33

32
c) Din punct de vedere al teoriei managementului riscului, riscurile suntde două tipuri:
 riscuri statice, considerate drept riscuri asigurabile deoarece producerea lor generează
numai pierdere sau menţinerea status-ului;
 riscuri dinamice, identificate cu riscurile comerciale tipice care pot
genera profituri sau pierderi, fiind deci neasigurabile.
d) Ca abordare specifică, având impact asupra asigurabilităţii, riscurile se
pot clasifica în două mari categorii:
1) riscuri asigurabile, adică acelea pe care asigurătorii le preiau şi pentru care oferă protecţie
asiguraţilor.
Ele se subdivid în:
a. riscuri generale, cum ar fi: incendiu, explozie, naufragiu, eşuare, răsturnare a
navei sau a ambarcaţiunii, coliziune, răsturnare sau deraiere a mijlocului de
transport terestru, prabusire a aeronavei , descărcare a mărfii într-un port de refugiu,
cutremur de pământ, erupţie vulcanică, sacrificul în avaria comună etc.
b. riscuri speciale: ce se pot produce ca urmare a acţiunii oamenilor (război, grevă,
închidere de fabrici, revoluţie, revoltă, răscoală,insurecţie,stare de război declarat sau
nedeclarat etc.) sau cele ce ţin de natura mărfii(ruginire,codire, zgâriere, spargere,
alterare, mucegăire etc).Aceste riscuri se asigură separat, la solicitarea expresă a
asiguraţilor, contra unei prime de asigurare suplimentară, de regulă, individual, pentru
fiecare risc.
2) riscuri neasigurabile (excluse) sunt acele riscuri pe care asigurătorii nu le acceptă; aici
sunt incluse acele evenimente a căror producere este certă sau se apropie de certitudine, sau cele
care sunt cauzate de către asigurat, cunoscute de către acesta şi ascunse asigurătorului, cum ar fi:
viciile ascunse ale bunului asigurat, ambalarea necorespunzătoare a mărfii asigurate,
consecinţele energiei atomice, faptele săvârşite cu intenţie, starea de nenavigabilitate a navei sau
de funcţionare defectuoasă a mijlocului de transport, comportarea necorespun zătoare voită a
asiguratului, evaporarea lichidelor, moartea naturală a animalelor vii, uzura normală a bunului
asigurat, utilizarea oricărei arme de război care foloseşte fisiunea sau fuziunea nucleară, pagubele
indirecte etc.
Riscurile sunt grupate şi sunt oferite de cele mai multe ori în „pachet” sub forma
„condiţiilor de asigurare” care poartă diferite denumiri, în funcţie de natura bunurilor
asigurate şi de riscurile incluse în asigurare.

3.4. Managementul riscului

33
Definim managementul riscului ca fiind un proces prin care sunt identificate expunerile
de pierdere cu care se poate confrunta o persoană juridică sau fizică şi prin care se aleg tehnicile cele
mai potrivite în înlăturarea acestor expuneri. În trecut, managerii de risc considerau că
organizaţiile se confruntă doar cu riscuri pure (riscul pur presupune una dintre următoarele situaţii:
pierdere sau lipsa pierderii). Noile forme de management al riscului iau în considerare şi anumite riscuri
speculative.
Managementul riscului este un proces care urmăreşte două tipuri de obiective:
 obiectivele ante-pierdere. Organizaţia trebuie să se pregătească pentru pierderi potenţiale în
cel mai economic mod, printr-o analiză de cost a programelor de siguranţă, a primelor de
asigurare plătite şi a costurilor determinate de alte metode de tratare a pierderilor.
 obiectivele post-pierdere. Supravieţuirea organizaţiei după apariţia unei pierderi este un
exemplu de astfel de obiectiv, impunând reluarea, cel puţin parţială, a activităţilor într-o
perioadă de timp rezonabilă. Menţinerea veniturilor după apariţia pierderii este un alt
prerogativ al conducerii superioare a oricărei organizaţii - chiar dacă nu se poate
realiza o stabilitate perfectă a acestora.
Procesul de managementul riscului implică cinci etape:
1. dezvoltarea programului;
2. analiza riscurilor,
3. analiza soluţiilor;
4. luarea deciziei;
5. administrarea programului

Etapa întâi: Dezvoltarea programului


Această etapă este cea mai importantă parte a managementului riscului. Mai întâi,
managerul de risc stabileşte obiectivele programului, care trebuie să fie corelate cu obiectivele
generale ale organizaţiei. Apoi, managerul de risc stabileşte echipa care se va ocupa de
desfăşurarea acestui program.

Etapa a doua: Analiza riscurilor


După ce stabileşte o direcţie şi un scop final, managerul de risc va trece la identificarea,
cuantificarea şi evaluarea riscurilor multiple care restricţionează organizaţia în atingerea

34
obiectivelor generale. Nici un risc nu poate fi tratat corespunzător dacă nu este identificat în
prealabil. Managerii de risc apelează la o serie de instrumente pentru a crea o listă de priorităţi
privind expunerile de risc indiferent de severitatea lor. Pe astfel de listă sunt incluse expuneri de
tipul: expuneri ale proprietăţii (clădiri, fabrici, echipamente, date electronice, stocuri de materiale
etc), expuneri de răspundere (produse defecte, poluare, discriminare între salariaţi etc),
expuneri ale veniturilor (cheltuieli de reluare a activităţii, pierderi contingente ale organizaţiei
etc), expuneri ale resurselor umane (handicap, deces, pensionare sau şomaj, boli şi accidente
profesionale etc.) etc. Pentru a crea această listă de expuneri, managerii de risc apelează la ches-
tionare de analiza riscurilor, inspecţii la faţa locului, grafice, documente financiare, date
statistice etc. Totodată, managerii de risc trebuie să ţină cont de tendinţele industriei şi de
schimbările de pe piaţă care pot determina noi tipuri de expuneri cauzatoare de temeri pentru
organizaţie.
După ce fiecare risc a fost identificat şi cuantificat, managerul de risc poate să evalueze gradul în
care organizaţia va fi afectată în activitatea sa de apariţia unui astfel de risc.

Etapa a treia: Analiza soluţiilor


La această etapă, managerul de risc va căuta să aleagă combinaţia aproape perfectă de
instrumente care vor permite organizaţiei să înlăture efectele riscurilor identificate fără costuri
ridicate.
În acest sens, managerul de risc va trebui să se asigure că a identificat toate soluţiile posibile pentru
fiecare expunere — acest proces de brainstorming va reduce la zero posibilitatea ca vreo opţiune de
control sau finanţare a riscului să fie trecută cu vederea.
Soluţiile de înlăturare a efectelor riscurilor pot fi clasificate ca metode de control a
riscului şi metode de finanţare al riscului. Controlul riscului se referă la tehnici care reduc
frecvenţa şi/sau severitatea riscului. Finanţarea riscului se referă la tehnici care vor oferi
fondurile necesare pentru acoperirea pierderilor apărute ca urmare a riscului.

Vă prezentăm cele mai cunoscute tehnici de control al riscului:


 Evitarea - o anumită expunere este înlăturată definitiv. De exemplu, pierderile cauzate
de inundaţii pot fi evitate prin schimbarea zonei în care acestea se produc.
 Prevenirea pierderii - frecvenţa riscului este redusă. De exemplu, măsuri de prevenire
a litigiilor, ca urmare a comercializării de produse defecte presupune inscripţionarea

35
produselor cu mesaje de atenţionare, instituirea unor puncte de control în procesul de
producţie etc.
 Reducerea pierderii-măsuri de diminuare a severităţii pierderii după producerea
riscului. De exemplu, reabilitarea lucrătorilor care au suferit accidente de muncă,
limitarea numerarului în casierii etc.
În ceea ce priveşte finanţarea riscului, vă menţionăm următoarele tehnici:
 Reţinerea - organizaţia reţine o parte sau întreaga pierdere care rezultă în urma apariţiei
riscului. Reţinerea poate fi activă sau pasivă. Atunci când organizaţia este conştientă de
expuneri şi planifică reţinerea pierderii, reţinerea este considerată activă. în cazul reţi-
nerii pasive, fie managerul de risc nu a identificat expunerea, fie nu a luat nici o măsură de
control sau a omis să ia vreo măsură.
 Transferuri, altele decât asigurarea - metode prin care riscurile pure şi consecinţele
financiare sunt transferate unei alte părţi. Exemple de astfel de transferuri includ
contractele, în general, prin care se transferă riscurile, contractele de leasing, înţelegerile de
exonerare a responsabilităţii etc.
 Asigurarea -poate fi utilizată în combinaţie cu reţinerea. Organizaţia urmează să reţină
doar o mică parte din pierderea maximă posibilă care ar putea apărea. în cazul în care
recurge la o astfel de tehnică de finanţare a riscului, organizaţia va primi o indemni-
zaţie după apariţia pierderii, îşi va reduce temerile şi îşi va lărgi orizontul de planificare al
activităţii.
În determinarea celei sau celor mai bune metode pentru tratarea expunerilor, managerul de risc va
apela la o matrice pentru a le clasifica în funcţie de frecvenţă şi severitate.1)
Primul tip de pierdere este caracterizat de frecvenţă şi severitate reduse. Un exemplu de o
astfel de pierdere poate fi furtul unui dicţionar de pe biroul unei secretare. Acest tip de
expunere poate fi tratat prin reţinere, întrucât pierderea apare mult prea rar şi, atunci când
apare, produce daune reduse.
Al doilea tip de expunere este mai serios. Pierderile apar frecvent, dar severitatea este relativ
redusă. Exemple de astfel de expuneri includ daune materiale la automobile, cereri de
compensare a lucrătorilor, furt în magazine etc. Controlul riscului poate fi utilizat, în aceste
cazuri, pentru a reduce frecvenţa pierderilor. în plus, întrucât pierderile apar în mod regulat şi
sunt previzibile, tehnica reţinerii poate fi şi ea utilizată.
Al treilea tip de expunere poate fi înlăturat cu ajutorul asigurării. Asigurarea este potrivită
pentru acele cazuri cu o frecvenţă redusă, dar de o severitate semnificativă. Severitatea semni-
1)
Finanţe-Bănci-Asigurări, nr.4, aprilie 2004,pag.63

36
ficativă presupune existenţa unui potenţial catastrofic, în timp ce o probabilitate redusă indică
caracterul fezabil al achiziţionării poliţei de asigurare. Exemple de astfel de expuneri includ
incendiile, exploziile, dezastrele naturale etc. Managerul de risc poate apela la o combinaţie
între reţinere şi asigurare pentru a face faţă acestor expuneri.
Al patrulea tip, şi cel mai serios de expunere, este cel caracterizat prin frecvenţă şi severitate
ridicate, în acest caz, managerul de risc va apela la evitare. După alegerea soluţiilor de tratare a
riscurilor, managerul de risc va cuantifica aceste soluţii în termeni de bani, timp şi resurse umane
necesare aplicării lor.
Totodată, managerul va realiza o analiză calitativă a soluţiilor găsite, luând în considerare
impactul adoptării unui astfel de program asupra strategiilor organizaţiei şi asupra acţionarilor.

Etapa a patra: Luarea deciziei


După ce managerul de risc a stabilit o listă de soluţii posibile, începe etapa cea mai
grea. Cum resursele organizaţiei sunt limitate, managerul trebuie să aleagă cu atenţie dintre
acestea soluţia cea mai potrivită. Pentru aceasta, managerul de risc trebuie să fie familiarizat cu
diferite modele de luare a deciziilor - financiar, etic, judecată profesională. O combinaţie care
poate fi de folos este modelul ierarhic de atribute multiple care oferă posibilitatea analizării unei
soluţii din perspective multiple.
Managerul de risc nu va lua decizia finală fără a cere sfatul şi sprijinul altor persoane
interesate. Totuşi, fără a fi implementat, programul, cât ar fi el de bun, nu va aduce nici un
beneficiu organizaţiei. Implementarea programului înseamnă comunicarea declaraţiei de management
al riscului tuturor departamentelor din cadrul organizaţiei în care sunt prevăzute obiectivele
programului. Pe lângă declaraţie, managerul de risc va elabora şi un manual de managementul
riscului pentru a fi utilizat în aplicarea programului. Manualul descrie în detaliu programul şi poate
fi un instrument foarte util în instruirea noilor angajaţi care vor fi implicaţi în program. Manualul
precizează şi responsabilităţile, obiectivele şi tehnicile disponibile managerului de risc. Pe lângă ma-
nagerul de risc, la elaborarea şi comunicarea programului, a manualului şi a declaraţiei de
managementul riscului vor participa şi alte departamente interesate în tratarea diferitelor
expuneri ale organizaţiei, cum ar fi: contabilitatea, financiarul, marketingul, producţia etc.

Etapa a cincea: Administrarea sistemului


Precizăm că după ce soluţia a fost implementată, este esenţială obţinerea unui feed-
back asupra succesului programului. Pentru aceasta, managerul va utiliza sisteme de informare

37
din managementul riscului - baze de date care permit managerului să stocheze şi să analizeze date
de managementul riscului şi să utilizeze aceste date în previziunea de pierderi viitoare. Programul
trebuie revizuit periodic pentru a evalua în ce măsură obiectivele acestuia sunt atinse, în special
secţiunile referitoare la costuri, proceduri de siguranţă, proceduri de prevenire a pierderilor,
înregistrarea datelor referitoare la pierderi va permite detectarea oricăror variaţii în frecvenţă şi
severitate a acestora.
În final, managerul trebuie să determine dacă politicile de management al riscului
corespund obiectivelor şi strategiilor generale ale organizaţiei. Este dificil de evaluat
succesul unui program, întrucât depinde cum este definit "succesul". De obicei, managerul
de risc va apela la două tehnici. Prima este de evaluare pe baza rezultatelor, dar principalul
dezavantaj al acestei tehnici constă în faptul că există mult prea multe variabile care sunt în
afara controlului managerului de risc. De aceea, managerul de risc aplică şi metoda evaluării
pe baza activităţii. Această metodă permite variaţii de la rezultatele estimate în cazuri de
forţă majoră. întrucât metoda este mult mai "gentilă" cu managerii de risc, soluţia optimă
pentru caracterizarea succesului unui program implementat rămâne aplicarea unei
combinaţii de cele două tehnici.
Implementarea necorespunzătoare a programelor de managementul riscului sau
ignorarea acestora stau la baza recentelor dezastre financiare. Astăzi, investitori din lumea
întreagă încep să impună ca obligatorie, la nivelul managementului de nivel superior al marilor
corporaţii, aplicarea unor concepte precum managementul riscului pentru a se putea astfel
calcula riscurile în ansamblul lor. în pofida costurilor ridicate ale implementării sistemului de
managementul riscului, companiile au înţeles marile oportunităţi pe care le determină implemen-
tarea acestuia.

3.5. Procesul de transfer al riscului


Riscul, element de baza de la care porneste o asigurare este utilizat in sensul negativ al
evenimentelor pe care nu le dorim. Viata oamenilor a fost si este amenintata de cele mai
imprevizibile fenomene pe care le comporta natura si activitatea complexa pe care acestia o
dezvolta.
Indiferent cat de multa grija acordam evitarii problemelor sau protectiei familiei si a
bunurilor personale, riscul exista in viata noastra aducand pierderi materiale fi ninanciare. Cu
toate acestea de-a lungul vremii oamenii au gasit forta necesara nu numai refacerii bunurilor
distruse dar si gasirii de noi metode pentru a se proteja in cazul pericolelor.

38
Asigurarea este conceptul de unire a unei comunitati de risc prin care, membrii comunitatii,
consimt sa contribuie financiar la formarea unui fond de asigurare si mai apoi la suportarea in
comun a pagubelor produse membrilor acestei comunitati.
Astfel oamenii au organizat aceasta forma de protectie sub forma unor societati de asigurari
care sa functioneze in baza unei legislatii, a unor norme, principii economice si de protejare a
persoanelor ce consimt sa participe la aceste fonduri financiare.
Asa a aparut notiunea de Asigurator, societate de asigurari ce administreaza si isi asuma
riscul de a despagubi, in cazul producerii uni eveniment cuprins in polita de asigurare si notiunea
de Asigurat ,principalul initiator al conceptului de asigurare, cel care plateste o prima de
asigurare in raport cu bunurile asigurate.
.
Intr-un sens mai larg, asigurarea transfera riscul de la o persoana , la un grup de persoane
care, astfel, poate mai usor sa compenseze financiar daunele suferite.
Esenta asigurarii consta in dispersia asupra unei comunitati special organizate in acest
scop. Procesul de identificare, cuantificare, cercetare a reactiei la riscuri, reducerea probabilitatii
de a se produce un risc, implementarea unor masuri si decizii de limitare a producerii pagubelor
este definit astazi ca transfer al riscului.
Participarea la aceasta forma de protectie se face in mod facultativ, cu impunere legislativa
sau prin normele de functionare ale anumitor institutii prin acceptarea unor termeni si conditii de
catre asigurator si de catre asigurat prin contract (polita ) de asigurare.

3.6. Supravegherea activităţii de asigurare

Activitatea de supraveghere

Reglementările şi măsurile adoptate la nivel naţional diferă de la ţară la ţară în funcţie de


gradul de protecţie al consumatorului, controlului investiţiilor străine şi protecţia industriilor
interne. Datorită internaţionalizării tot mai pronunţate a tranzacţiilor financiare este din ce în ce mai
dificilă identificarea şi menţinerea unor disparităţi între legislaţiile naţionale care reglementează
aceste activităţi, în special între ţările cu nivel de dezvoltare apropiat.
Reglementările în domeniul asigurărilor se împart în trei tipuri:
1) reglementări structurale, organizatorice privind condiţiile de constituire a societăţilor de asigurare
şi reasigurare, categoriile de asigurări ce pot fi practicate, formele de asigurare obligatorii;

39
2) reglementări prudenţiale, care se referă la: solvabilitate, lichiditate, capital;
3) reglementări referitoare la protecţia investitorilor, care se suprapun
parţial cu celelalte două, dar acoperă modul în care acestea se desfăşoară.
Asigurările fac obiectul unei supravegheri şi a unor reglementări stricte în cele mai multe
ţări, în special pentru protecţia asiguraţilor şi pentru creşterea rolului acestor servicii în procesul
dezvoltării economice, şi nu atât pentru extinderea intervenţiei statului. Importanţa lor a fost
recunoscută pentru promovarea unei concurenţe sănătoase şi a unei comportări responsabile a
asigurătorilor.
Activitatea de supraveghere apare ca o necesitate pentru protecţia asiguraţilor şi a
pieţei naţionale a asigurărilor şi reasigurărilor; ea este necesară şi datorită dezvoltării rapide a
sectorului, a competiţiei tot mai mari şi a internaţionalizării companiilor de asigurare. Opusă
acestei situaţii este dificultatea tot mai mare a procesului de supraveghere datorită diminuării
transparenţei sectorului prin tendinţele evidente manifestate în ultimii ani prin achiziţionările şi
fuzionările multor companii de asigurare, reasigurare, bănci sau societăţi de investiţii. Ca urmare,
marile companii de asigurare ajung să facă parte din grupuri financiare complexe, ceea ce
impune mai mult existenţa unei organizaţii de monitorizare, evaluare şi supraveghere.
Au fost înfiinţate autorităţi de supraveghere a pieţei asigurărilor. Din punct de vedere
administrativ, ele au fost constituite fie ca organisme independente subordonate Parlamentului
- cum ar fi în Olanda - , fie în subordinea guvernului, respectiv a unui minister (finanţe, comerţ
etc.) - cum ar fi în Marea Britanie, aparţinând de Department of Trade, sau România,
aparţinând în prezent Ministerului Finanţelor.
Necesitatea activităţii de supraveghere este strâns legată şi de realizarea şi menţinerea
unui echilibru între soliditatea financiară a companiilor şi influenţele pieţei şi presupune
elaborarea unei legislaţii şi a unor regulamente care să asigure continuitatea şi solvabilitatea
companiilor de asigurare.

Scopurile activităţii de supraveghere1) sunt:


 Protejarea asiguraţilor, prin urmărirea solvabilităţii, a calităţii şi
competenţei managementului, a investiţiilor societăţilor de asigurare;
 Asigurarea condiţiilor pentru stabilitatea financiară, siguranţa şi
soliditatea companiilor de asigurare şi a fondurilor de pensii;

1)
Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale, Ed. All Beck ,Bucureşti, 2000,
pag.570

40
 Supravegherea şi impunerea unei conduite pentru companiile de
asigurare care să fie în interesul clienţilor;
 Stabilirea criteriilor privind capacitatea financiară şi lichiditatea companiilor de asigurare
şi reasigurare;
 Monitorizarea şi coordonarea dezvoltării sistemului de asigurări şi reasigurări;
 Evaluarea şi limitarea riscului pentru clienţi;
 Creşterea încrederii populaţiei în asigurări;
 Protejarea sistemului de asigurări de a nu ajunge la eşec;
 Protejarea şi supravegherea investiţiilor şi, implicit, a activelor clienţilor.

FONDUL DE PROTEJARE A ASIGURAŢILOR

Sistemul asigurărilor în România, concepe existenţa unui fond de protejare a


asiguraţilor, ca o formă de siguranţă în cazul intervenirii insolvabilităţii vreunui asigurător. 1)
Existenţa acestui Fond este necesar într-o piaţă în consolidare cum este piaţa asigurărilor din
România pentru că reprezintă o alternativă de încredere pentru protecţia reală a
consumatorului de asigurare.

Potrivit Legii nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România, coroborat


cu art. 4 din Legea nr.32/2000 Fondul de protejare a asiguraţilor este constituit din contribuţia
societăţilor de asigurare şi reasigurare din piaţa asigurărilor, indiferent dacă acestea sunt
societăţi de asigurări generale sau de asigurări de viaţă şi este administrat de Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor , care şi reglementează funcţionalitatea acestuia şi modul în care
asiguraţii direcţi , creditori ai societăţii de asigurare aflată în lichidare, pot solicita fondului
despăgubirea pentru prejudiciul suferit de ei şi neacoperit de asigurătorul aflat în stare de
insolvabilitate.

Fondul de protecţie al asiguraţilor a funcţionat până în anul 2001 , ca anexă la Bugetul


de Stat al României, tot până la acea dată producând efecte juridice şi Normele de constituire şi
administrare a fondului de protejare a asiguraţilor aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor
nr.1990/1996.

1)
Buletin informativ UNSAR, ADAR - Anul 9/ Nr. 3 /2003 , pag.3

41
Începând cu anul 2002, Fondul de Protecţie al Asiguraţilor a trecut în total în
administrarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor care a emis de altfel Norme privind
constituirea, administrarea şi funcţionarea Fondului de protejare a asiguraţilor puse în aplicare
prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.3/2002.Aceste Norme
stabilesc şi modul în care funcţionează accesul creditorilor la fond.

În conformitate cu Normele în prezent în vigoare, Fondul de protejare a asiguraţilor este


destinat plăţilor de despăgubiri şi de sume asigurate în caz de faliment al societăţilor de asigurare
şi de asigurare-reasigurare în condiţiile prevederilor art. 31 din Legea nr. 32/2000 privind
societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.

Normele reglementează o procedură de adresare la Fond din care deducem că asiguraţii


direcţi trebuie să se supună mai întâi procedurii de drept comun prevăzută de legea nr.64/1995
privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare.

Asigurătorii aflaţi în situaţia reglementată de Legea nr.32/2000 vor proceda la efectuarea


plăţii despăgubirilor şi a sumelor asigurate din fondurile de rezervă, precum şi din cele obţinute
din vânzarea activelor aparţinând asigurătorului, până la epuizare, cu respectarea priorităţilor
prevăzute de Legea nr. 32/2000 şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995 .

În cazul în care fondurile sunt insuficiente, după închiderea procedurii de faliment,


potrivit legii, plăţile se vor efectua numai în limita disponibilului aflat în Fondul de protejare a
asiguraţilor, administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, şi numai pentru asiguraţii
direcţi.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

Conform articolelor 5 şi 8 din Legea 32/2000 privind societăţile de asigurare şi


supravegherea asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este autoritatea de
supraveghere a asigurărilor în România, şi are ca atribuţii, în principal, următoarele:
• elaborează sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau
care au implicaţii asupra acestuia şi avizează actele administrative individuale, dacă au legătură
cu activitatea de asigurare;

42
• supraveghează situaţia financiară a asigurătorilor, în vederea protejării intereselor asiguraţilor,
scop în care poate dispune efectuarea de controale ale activităţii asigurătorilor sau brokerilor de
asigurare;
• participă la elaborarea planului de conturi, a normelor şi a metodelor contabile, după
consultarea cu asociaţiile profesionale ale operatorilor din asigurări;
• ia măsuri pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionată cu respectarea normelor
prudenţiale specifice;
• participă la asociaţiile internaţionale ale autoritarilor de supraveghere a asigurărilor;
• pot fi practicate, procedura de autorizare a asigurătorilor şi a brokerilor, marja de solvabilitate,
insolvabilitatea asigurătorilor, condiţiile privind administrarea fondului adoptă norme pentru
aplicarea Legii 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cum ar fi
normele privind clasele de asigurări ale asigurărilor de viaţă, investiţiile şi evaluarea activelor şi
altele;
• emite decizii prin care acordă, suspendă sau retrage autorizaţii, aprobă divizarea sau fuzionarea
asigurătorilor, aprobă transferul de portofoliu de asigurări, sancţionează operatorii din domeniu
pentru încălcarea legislaţiei specifice în vigoare;

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va prezenta Parlamentului, în termen de 6 luni


de la expirarea fiecărui exerciţiu financiar, un raport asupra pieţei asigurărilor din România,
precum şi o informare privind activităţile desfăşurate. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va
edita şi va publica un raport informativ anual asupra pieţei de asigurări şi asupra instituţiilor şi
organismelor acesteia.

În concluzie, am putea spune că fără riscuri nu ar mai fi nevoie de asigurări. Riscul,


elementul specific al asigurării este un pericol, o primejdie pentru care societăţile de asigurări pot
oferi protecţie. Pentru ca această protecţie să fie sigură şi credibilă, societăţile de asigurare îşi
desfăşoară într-un cadru legal bine pus la punct, beneficiind de o supraveghere îndeaproape din
partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Activitatea de supraveghere apare ca o necesitate pentru protecţia asiguraţilor şi a pieţei


naţionale a asigurărilor şi a reasigurărilor, fiind necesară şi datorită dezvoltării rapide a
sectorului, a competiţiei şi a internaţionalizării companiilor de asigurare.

43
Managementul riscului este aşadar un proces prin care sunt identificate şi cuantificate
expunerile la pierdere, riscuri pure cu care se poate confrunta o persoană juridică şi prin care se
aleg tehnicile cele mai potrivite pentru înlăturarea acestor expuneri.

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ :

ASIGURAREA BUNURILOR APARTINAND PERSOANELOR FIZICE LA ALLIANZ-


TIRIAC ASIGURARI S.A.

4.1. Despre Allianz-Tiriac Asigurari S.A.

Pentru o buna impresie in fata clientului, trebuie sa ai “lectia invatata. Aceasta presupune
a cunoaste nu numai ofertele societatii, ci si necesitatea incheierii unei asigurari, piata
asigurarilor, mediul concurential, legislatia. Clientul trebuie sa constientizeze faptul ca asigurarea
nu este un lux, un moft, ci o necesitate vitala pentru apararea linistii caminului sau. De asemeni

44
este deosebit de important sa cunosti datele generale despre societatea ale carei produse le
promovezi, in cazul nostru despre Allianz-Tiriac Asigurari.

Allianz- Tiriac Asigurari S.A. este una dintre cele mai importante companii de asigurare
din Romania si a rezultat prin preluarea, in anul 2000, a pachetului majoritar de actiuni al
Societatii de Asigurari Ion Tiriac S.A. (ASIT) de catre Allianz AG din Germania.

ASIT constituita in anul 1994, si-a consolidat pozitia pe piata romaneasca a asigurarilor,
devenind inca din anul 1995 prima societate in topul companiilor private de asigurari din
Romania. ASIT a cunoscut in cei sase ani de la infiintarea sa o evolutie permanent ascendenta.
Interesul pentru protectia afacerilor clientilor sai, calitatea serviciilor oferite si profesionalismul
de care au dat dovada angajatii societatii, au determinat recunoasterea ASIT, intr-o perioada
scurta de timp, drept o societate de asigurari puternica si viabila atat pe plan national cat si
international.

Actuala pozitie de lider a Allianz- Tiriac Asigurari S.A. pe piata romaneasca de asigurari
este rezultatul imbinarii dintre experienta pe piata locala, calitatea managementului si
profesionalismul angajatilor sai din cele 157 de unitati la nivel national si experienta puterea
financiara si renumele international al Grupului Allianz- cel mai mare asigurator din Europa,
aflat de asemenea in topul celor mai importante grupuri financiare din lume, respectiv al treilea.

Societatea Allianz- Tiriac Asigurari S.A. are un numar de peste 1800 de angajati si peste
4000 de agenti care asigura o legatura permanenta cu clientii sai. De asemenea colaboreaza cu
cca. 180 de agentii de intermediere avand la randul lor peste 750 de angajati si agenti in
subordine, si cu majoritatea firmelor de brokeraj in asigurari.
Obiectivul companiei de a avea o rata de crestere a afacerii superioara ratei de crestere a
pietei asigurarilor, creeaza in permanenta oportunitati de cariera pentru persoane dinamice care
doresc un parcurs profesional de succes pe termen lung.
O oportunitate permanenta este reprezentata de ofertele Allianz- Tiriac Asigurari S.A. de
parteneriat respectiv AGENT pe segmentul asigurarilor generale sau CONSULTANT
FINANCIAR pe segmentul asigurarilor de viata.
Societatea este reprezentata in peste 70 de tari si ofera celor 60 de milioane de clienti o
gama larga de servicii prin intermediul unei retele internationale se societati afiliate.

45
Una din politicile Allianz- Tiriac Asigurari S.A. este cea de expansiune la nivel mondial,
compania neretragandu-se de pe niciuna din pietele pe care activeaza. Astazi, peste o jumatate
din venitul din prime al grupului este obtinut in afara granitelor Germaniei.
Auditul societatii este asigurat de firme cu renume international – KPMG- societate
cotata AAA (securitate financiara remarcabila) de catre Standard and Poor ‘s.
Sloganele societatii « Puterea de partea ta » sau « Noi privim lucrurile din cea mai
importanta perspectiva- a ta » reprezinta filozofia managementului in asigurari, respectiv ideea
preluarii riscurilor prin implicarea societatii in activitatea clientului.
Conducerea grupului international este detinuta de catre Allianz AG Munchen, printre
cei mai mari membrii europeni si nord-americani numarandu-se Assurances Generales de
France, Cornhill Insurance, Riuonione Adriatica de Securita, Elvia, Fireman’s Fund.
Avantajele prezentei internationale a companiei :
- printr-un singur asigurator, clientii pot beneficia de o sustinere internationala ;
- transferul masiv de cunostinte intre societatile afiliate.

Structura portofoliului cunoaste o paleta larga de forme de asigurare care cuprinde :


asigurari generale, asigurari de viata, asigurari obligatorii.
Cresterea calitatii si adaptarea serviciilor acordate clientilor este unul din obiectivele
principale ale societatii. Clientii beneficiaza de forme de asigurare adecvate activitatilor
lor specifice si de o solutionare prompta a daunelor.
Nivelul de siguranta pe care il ofera clientilor este sustinut, pe linga propria putere
financiara, printr-un extins program de reasigurari care reprezinta unul din instrumentele
principale de protectie a intereselor si rezultatelor financiare ale societatii.

4.2. ELEMENTE DE ANALIZA A BILANTULUI CONTABIL ALLIANZ-TIRIAC


ASIGURARI

Bilant contabil consolidat – varianta simplificata la 31.12.2004 mld.RON


ACTIVE 2004 2003 PASIVE 2004 2003
Active necorp. 3.1 4.5 Capitaluri proprii 1111,8 622,1
Plasamente 2850,4 1690,2 Capital social 304,7 270,3
Partea din rezerve 1499,2 1547,2 Rezerve tehnice brute 4928,0 3392,6
cedate reasiguratori
Creante 3657,0 2826,1 Rezerve tehn.aferente 275,8 127,2

46
contracte in unitati de
cont
Alte active 560,0 477,0 Datorii 1656,7 1810,4
Alte pasive 597,4 592,8
Active totale 8569,7 6545,0 Total capit. si oblig. 8569,7 6545,0
sursa : Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S.A.

Pe o piata in care concurenta a devenit tot mai dura, Allianz-Tiriac Asigurari S.A. a
reusit sa-si consolideze pozitia numarul 1 pe piata romaneasca. Allianz-Tiriac Asigurari
S.A. detine acum o cota de 21% din piata in conditiile in care diferenta fata de principalul
competitor a crescut pana la 6 puncte procentuale. A dovedit astfel ca a ales cea mai
eficienta strategie de dezvoltare, sustenabila pe termen lung. In fapt, rezultatele financiare
au aratat capacitatea companiei de a genera consecutiv profituri in crestere, care in
permanenta au depasit costurile de capital.
Aceste circumstante au generat accesul la resurse financiare suplimentare folosite
pentru finantarea programelor de dezvoltare pe termen scurt si mediu.
Allianz-Tiriac Asigurari S.A. a imbunatatit permanent rezultatul investitional, in
ciuda faptului ca randamentele instrumentelor disponibile pe pietele financiare s-au
diminuat, atat in ce priveste instrumentele cu venit fix emise de institutiile statului cat si
valorile medii ale dobanzilor oferite de bancile comerciale.
In anul 2004 a fost realizata o noua majorare a capitalului social, pentru al doilea an
consecutiv. Mai mult decat atat, este evidenta disponibilitatea actionarilor de a continua
finantarea dezvoltarii activitatilor prin decizia de majorare a capitalului luata si in cursul
anului 2005. Majorarea capitalului s-a realizat atingand cifra de 35.000.000 EURO.
Bilantul contabil la 31.12.2004 arata ca activele societatii s-au majorat cu peste 2000
de miliarde lei , pana la 8570 miliarde lei, Allianz-Tiriac Asigurari S.A. ramanand si la
31.12.2004 asiguratorul cu cea mai mare valoare a activelor. Cresterea activelor
companiei cu o rata de aproape 31% se datoreaza, in principal, evolutiei creantelor,
respective plasamentelor detinute, ale caror valori au inregistrat plusuri de 29%,
respective 69%, comparativ cu anul 2003. Astfel nivelul creantelor totale ale societatii au
ajuns la un la 3657 miliarde lei, aceasta valoare incluzand creantele provenite din
operatiuni de asigurare directa, cele provenite din operatiuni de reasigurare si alte creante.
Cu o pondere de 33%, plasamentele reprezinta cea de-a doua categorie importanta de
active ale Allianz-Tiriac Asigurari S.A.. Importanta nu este data doar de valoarea lor

47
ridicata de 2850 miliarde lei, dar si de faptul ca ele exprima modul in care afacerea este
abordata din perspectiva investitionala, capacitatea managementului societatiide a gasi
structuri ale portofoliului de p lasamentecapabile sa ofere un raport optim risc-randament.
Abordarea prudenta a activitatilor investitionale reprezinta, de altfel, un proces continuu
la nivelul Allianz-Tiriac Asigurari S.A., evidentiind resposabilitatea administratorilor
societatii in gestionarea resurselor financiare care includ obligatii de plata asumate de
catre asigurator. In plus, nivelul riscurilor plasamentelor este dublu controlat de
reglementarile specifice activitatilor de asigurari din Romania, pe de o parte, dar si de
criteriile prudentiale existente la nivelul Grupului Allianz, care impun companiilor
membre plasarea resurselor reprezentand rezerve tehnice in instrumente monetare
garantate de stat sau emise de institutii financiare internationale prezente in tara noastra
care sunt evaluate cu ratinguri superioare.

Anul 2004 a fost cel de-al patrulea an consecutiv in care Allianz-Tiriac Asigurari
S.A. si-a consolidate pozitia numarul 1 pe segmental asigurarilor de bunuri, proprietati si
raspundere civila. Compania a ajuns sa detina o cota de piata ce depaseste 25% din piata
asigurarilor generale, primele brute subscrise depasind 6860 mld.lei. Cifra evidentiaza o
crestere cu peste 38% fata de veniturile realizate in anul anterior (4969 mld lei).

Aproximativ 60% din aceasta suma a fost obtinuta din vanzarile de polite auto
casco care au genrat prime brute subscise de 4150 mld lei.
Cresterea se datoreaza pe de o parte atragerii de noi clienti, persoane fizice si juridice.
Tendinta a fost sustinuta de mentinerea ratei ridicate a cererii de finantare a achizitiei de
autovehicule in sistem leasing si prin angajarea de credite comerciale. Relatiile excelente
pe care Allianz-Tiriac Asigurari S.A. le are cu partenerii sai reprezentand compani de
brokeraj, societati de leasing, dar si institutii bancare, au contibuit substantial la cresterea
vanzarii de polite auto. Pe de alta parte, in contextul in care, in ultimii ani traversam o
perioada de innoire a parcului auto din Romania, majorarea primei medii pe segmentul
asigurarilor auto reprezinta un fenomen ce putea fi anticipat.

Cea mai ridicata rata de crestere a veniturilor (66%) a fost inregistrata de asigurarile
de bunuri si proprietati apartinand persoanelor fizice, valoarea primelor brute subscrise de
Allianz-Tiriac Asigurari S.A. pe acesta clasa de asigurari ajungand in 2004 la aproximativ
241 mld. lei. Acesta evidentiaza atat cresterea cererii in randul populatiei din Romania,

48
dar si faptul ca Allianz-Tiriac Asigurari S.A. reuseste sa-si imbunatateasca in permamenta
imaginea in interiorul segmentului reprezentat de persoanele fizice.

Structura portofoliului* de asigurari generale


2004 2003
Accidente persoane 1,2% 1,3%
Auto casco 60,7% 58,6%
Raspundere civila auto 14,6%
Bunuri si cladiri 13,6% 14,3%
Altele 9,9% 11,4%
sursa : Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S.A.

La nivelul contului tehnic al activitatiilor de asigurari generale derulate de Allianz-Tiriac


Asigurari S.A. consemnam o rata a daunei neta de reasigurare de la 59% la peste 66% dar
si rata cheltuielilor de achizitie si a administrare cu 3 puncte procentuale (vezi tabelul 3.)

Principalii indicatori de performanta operationala(*) Tabel 3.


Ani financiari incheiati la 31 decembrie 2004 2003
Rata daunei 66,5% 58,8%
Rata cheltuieli de achizitie si adm. 24,2% 21,2%
Rata combinata 90,1% 80,0%
(*) Net de reasigurare
sursa : Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S.A.

Principalii indicatori de siguranta financiara(*) Tabel 4


Ani financiari incheiati la 31 decembrie 2004 2003
Marja de solvabilitate 1,761 1,464
Grad de solvabilitate(**) 2,39 2,17
Active admise sa acopere rez.tehnice 4,311 2,415

49
Grad de acoperire a rez. Cu active(***) 128% 132%
Coeficient de lichiditate(****) 1,95 2,33
(*)Conform normelor de raportare emise de catre Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor
(**)Conform normelor in vigoare, pentru asiguratorii cu o rata de solvabilitate mai mare
decat 1, nu exista risc de insolvabilitate
(***)Conform normelor in vigoare aceasta rata trebuie sa fie de minimum 100%
(****)Conform normelor in vigoare aceasta rata trebuie sa fie de minimum 1

sursa : Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S.A.

4.3. Politici si metode contabile

Situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu :


1. Ordinul Ministerului Finantelor Publice si al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
nr.2328/2390/28.12.2001 privind reglementari contabile specifice domeniului
asigurarilor armonizate cu directivele si standardele europene de contabilitate.
2. Ordinul Comisia de Supraveghere a Asigurarilor nr.3103/2005 pentru aplicarea
Bazele intocmirii situatiilor financiare au fost costurile istorice.Tranzactiile in devize au
fost inregistrate la curs de schimb BNR la data tranzactiei.
Folosirea estimarilor a fost necesara in ce priveste valoarea activelor si pasivelor la
31.12.2004 si a veniturilor si cheltuielilor perioadei. Componentele la care se refera aceste
estimari sunt :
- rezerve tehnice pentru activitatea de asigurari generale si de viata.
- partea din rezerve tehnice aferenta contractelor in reasigurare
- creante provenite din operatiuni de asigurare
- datorii provenite din operatiuni de reasigurare
- castigurile si pierderile din diferente de curs valutar
- primele cedate
- cheltuielile cu comisioanele agentilor si brokerilor
- cheltuieli de achizitie reportate

Prime subscrise includ valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente contractelor de
asigurare. In situatia in care durata contractului de asigurare este mai mare de un an, prima bruta

50
subscrisa reprezinta valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an
calendaristicdin cadrul contractului de asigurare, cu exceptia contractelor cu prima unica, pentru
care prima subscrisa reprezinta valoarea primei aferente contractului de asigurare.

Daunele intamplate cu privire la asigurarile generale includ toate daunele intamplate in


perioada, fie ca sunt raportate sau nu.
Rezervele pentru daune neplatite, calculate pe baza estimarii caz cu caz si pe baza metodelor
statistice, sunt determinate pe baza costului estimat aferent platii tuturor daunelor inpamplate
pana la data bilantului, dar neplatite la aceasta data.

Rezervele tehnice sunt constituite si mentinute in conformitate cu Ordinul 3109/2003 emis


de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor pentru punerea in aplicare a Normelor privind
metodologia de calcul si evidenta a rezervelor.

Rezervele de prime se calculeaza lunar, prin insumarea cotelor-partidi prime brute


subscrise. Aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare.

Rezervele de daune se creeaza in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de


asigurator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune.

Rezerva de catastrofa se creeaza prin aplicarea lunara a unui procent de min.5% asupra
volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acopera riscuri catastrofale, pana
cand fondul atinge cel putin nivelul retinerii proprii sau 10% din acumularea raspunderilor
asumate prin contractele ce acopera riscurile catastrofale.
Tinand cont de concurenta tot mai dura de pe piata asigurarilor si de perspectiva
integrarii in Uniunea Europeana, Allianz-Tiriac Asigurari S.A. considera ca succesul companiei
este dependent printre altele de :
- dezvoltarea unui portofoliu echilibrat ;
- orientarea catre nevoile clientului.

Din aceste puncte de vedere, anul 2006 a insemnat pentru societatea de asigurari
repozitionarea clientilor persoane fizice in portofoliul asigurarilor generale. Prin urmare, in
sprijinul acestei idei, au fost lansate pentru asigurarea de bunuri persoane fizice trei produse noi
care sa satisfaca intreaga paleta de necesitati a clientilor si anume :

51
4.4. CONTRACTELE DE ASIGUARE A BUNURILOR PERSOANE FIZICE ALLIANZ-
TIRIAC ASIGURARI S.A.

1. Asigurarea mixta pentru persoane fizice -INTEGRA


2. Asigurarea locuintelor si a bunurilor - ARMONIA
3. Asigurarea cladirilor apartinand persoanelor fizice pentru credite ipotecare -
CREDITUM .

Necesitatea introducerii noilor produse a fost dictata de :

- evolutia generala a pietei pentru persoanele fizice


- cresterea nevoilor clientilor pentru acoperiri din ce in ce mai complexe
- concurenta din partea companiilor de asigurari autohtone
- restrictiile impuse de contractele de reasigurare
- modificarile in structura actionariatului pe piatat asigurarilor din Romania in 2005
- integrarea in Uniunea Europeana in 2007 si competitia cu companiile straine de
asigurari

Ca o caracteristica a acestor trei produse de asigurare este caracterul integrator al conditiilor


de asigurare adica indiferent ce polita va incheia clientul, pentru cladire va beneficia de aceleasi
conditii generale la care se pot atasa conditii spaciale optionale, in functie de cat vrea sa-si
asigure clientul din bunurile aflate in posesie.
O idée de remarcat la conditiile generale de asigurare, este introducerea definitiilor unor
termeni contractuali, pentru incheierea asigurarii in cunostinta de cauza .

4.4.1.CONDITII DE ASIGURARE–PREVEDERI COMUNE:


1. DEFINITII :
Pentru intelegerea corecta a prevederilor contractului de asigurare, trebuiesc mai intai
intelesi termenii specifici folositi in domeniul asigurarilor definiti astfel :

Asigurat : persoana fzica, nominalizata in polita de asigurare care are un interes asigurabil si
care in schimbul platii primei de asigurare, se asigura pentru cazurile de producere a riscurilor
asigurate

52
Asigurator : Allianz -Tiriac Asigurari S.A., inregistrata in Registrul asigurarilor,
reasigurarilor si intermediarilor in asigurari cu numarul RA -017.

Contractant al asigurarii : persoana care incheie contractul de asigurare pentru asigurarea


unui risc privind alta persoana si se obliga fata de asigurator sa plateasca prima de asigurare.

Beneficiar : persoana mentionata in contractul de asigurare, indreptatita sa primeasca


despagubirea in cazul producerii riscului asigurat.

Contract de asigurare : polita de asigurate impreuna cu conditiile generale de asigurare,


conditiile speciale de asigurare, clauze, cerere chestionar, inspectia de risc, specificatii de
asigurare, suplimente de asigurare, declaratii facute de Asigurat.

Polita de asigurare : documentul semnat de Asigurator si de Asigurat, cuprinzand datele de


identificare ale acestora, obiectul asigurarii, sumele asigurate, primele de asigurare, termenele de
plata a primei de asigurare, fransize, alte elemente si care probeaza incheierea contractului de
asigurare.

Risc asigurat : evenimentul viitor, posibil dar incert mentionat in conditiile speciale de
asigurare, la producerea caruia Asiguratorul isi asuma obligatia de a plati despagubirea.

Suma asigurata: suma maxima in limita careia Asiguratorul plateste despagubirea la


producerea riscului asigurat.

Perioada asigurata: intervalul de timp in care Asiguratorul acopera riscurile asigurate.

Despagubire : sum ape care Asiguratorul o datoreaza Asiguratului sau Beneficiarului


asigurarii, dupa caz, pentru pagubele/prejudiciile rezultate in urma producerii riscurilor asigurate.

Fransiza : partea din valoarea daunei stabilita ca suma fixa ori procent din suma asigurata
sau din dauna, suportata de Asigurat, pentru fiecare eveniment(aceasta suma se scade din fiecare
despagubire)

53
Reprezentanti ai asiguratului: persoane alese sau numite in conformitate cu prevederile
legale, statutele sau actele constitutive autorizate sa reprezinte Asiguratul.

2. OBIECTUL ASIGURARII
In baza conditiilor speciale de asigurare, in limita raspunderii asumate prin polita de
asigurare si in schimbul incasarii primelor de asigurare, Allianz- Tiriac Asigurari S.A. , in calitate
de Asigurator, asigura continutul din locuinta Asiguratului pentru riscurile prevazut la punctul 8
intamplate in locuinta asigurata, care poate sa fie domiciliul Asiguratului sau alta adresa
specificata in polita.
De comun acord , se pot aduce modificari la contractul de asigurare oricand in cursul
valabilitatii acestuia. In asemenea cazuri, Asiguratorul emite un act aditional (supliment de
asigurare ) la polita in vigoare, care face parte integranta din aceasta.

3. INCHEIEREA ASIGURARII
Polita de asigurare se incheie dupa informarea scrisa a Asiguratului cu privire la
Asigurator si la continutul contractului de asigurare. Polita se incheie in baza
informatiilor furnizate de Asigurat care impreuna cu anexele la polita, clauzele,
specificatiile cu bunurile asigurate si declaratiile facute in scris de asigurat, fac parte
integranta din contractul de asigurare. Asigurarea se considera incheiata prin emiterea de
catre asigurator a politei de asigurare si plata de catre Asigurat a primelor de asigurare.

4. PERIOADA ASIGURATA
Contractele de asigurare se incheie pe ani de asigurare. La cerere, contractele pot fi
incheiate si pe perioade subanuale dar minim 3 luni cu precizarea ca orice luna inceputa
se considera luna intreaga.

5. INCEPUTUL SI INCETAREA RASPUNDERII ASIGURATOR


Daca nu s-a convenit altfel intre parti prin conditiile speciale de asigurare, raspunderea
Asiguratorului cel mai devreme in ziuaurmatoare datei emiterii politei si incasarii primei
de asigurare si incateaza in ultima zi din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea.
In cazul emiterii de suplimente de de asigurare la polita existenta, raspunderea
Asiguratorului incepe in ziua urmatoare datei emiterii suplimentului si incasarii
eventualelor prime suplimentare datorate si inceteaza odata cu polita la care acesta este

54
anexat, sau in ultima zi de valabilitate a suplimentului daca prin acesta s-a extins
valabilitatea politei emise initial.

6. EXCLUDERI :
Nu sunt cuprinse in asigurare pagubele/ prejudiciile cauzate de :
- razboi (declarat sau nu), invazie sau actiunea unui dusman extern
- razboi civil, revolutie,rebeliune, insurectie, dictatura militara, conspiratie ;
- terorism asa cume ste definit in legea interna sau in conventiile si trataele
internationale.
- Confiscare, expropriere, nationalizare, rechizitionare, sechestrare, distrugere sau
avariere din ordinul orcarui guvern de drept sau de fapt sau oricarei autoritati publice ;
- Explozie atomica, radiatii sau infestari radioactive, ca urmare a folosirii energiei
atomice sau a materialelor fisionabile ;
- Poluarea sau contaminarea din orice cauza.

7. SUMELE ASIGURATE/Limitele raspunderii (la asigurarile de raspundere civila si accidente


persoane suma asigurata/ limita raspunderii nu se mai pot reintregi) sumele asigurate mentionate
in ploita de asigurare se exprima in aceeasi moneda, modul de stabilire fiind prevazut in
conditiile speciale.

8. FRANSIZE
Polita de asigurare poate fi incheiata cu aplicarea unor fransize asa cum a fost definit
termenul.

9. PRIMELE DE ASIGURARE
Primele de asigurare se achita anticipat si integral pentru intreaga perioada mentionata in
polita, sau in rate, din care prima rata se plateste inainte de intrarea in vigoare a politei,
iar urmatoarele pana la datele scadente mentionate in aceasta.
Primele de asigurare se platesc in aceeasi moneda in care s-a incheiat contractul de
asigurare.
Numarul si cuantumul ratelor de prims sunt cele inscrise in polita de asigurare.

55
Neachitarea unei rate de prima pana la data scadenta are drept consecinta suspendarea
automata a contractului de asigurare si pe cale de consecinta, a oricarei raspunderi a
Asiguratorului pentru riscurile produse in perioada de suspendare. Suspendarea poate
inceta in baza unui supliment de asigurare in urmatoarele conditii :

a. in termen de 30 zile calendaristice de la data scadenta a ratei de prima datorate.


Asiguratul trebuie sa solicite , in scris, repunerea in vigoare a contractului, cu precizarea
expresa ca nu ridica pretentii de despagubire pentru eventualele pagube produse in
perioada in care contractul a fost suspendat.

b. Intocmirea de catre reprezentantul Asiguratorului a unui nou raport de inspectie de risc.

c. plata ratei de prima restante si emiterea suplimentului de asigurare. Contractul de


asigurare se considera repus in vigoare incepand cu ora 24 a zilei in care s-a incasat rata
deprima si s-a emis suplimentul de asigurare. In cazul in care nici dupa trecerea perioadei
de suspendare rata de prima datorata nu este achitata , contractul de asigurare se reziliaza
automat.

10. OBLIGATIILE ASIGURATULUI


Asiguratul este obligat :
- pe intreaga perioada de valabilitate a contractului de asigurare
a. la incheierea politei de asigurare sa prezinte Asiguratorului informatii detaliate si complete in
legatura cu toti factorii ce ar putea influienta producerea unui risc acoperit, factorii in baza carora
Asiguratorul va decide daca sa acopere riscul sau sa-l accepte numai in anumite conditii ;

b. sa plateasca primele de asigurare sau ratele de prima la termenele scadente si in cuantumurile


prevazute in polita de asigurare.

c. sa declare existenta altor asigurari pentru aceeasi forma de asigurare, inclusiv la asiguratori
diferiti, atat la incheierea politei cat si pe perioada valabilitatii acesteia ;

d. sa notifice in scris Asiguratorului, in termen de 14 zile calendaristice, orice modificare,


agravare a riscului, chiar daca acestea au loc impotriva vointei Asiguratului, in legatura cu datele
luate in considerare la incheierea politei.

56
- in caz de neindeplinire a obligatiilor mentionate mai sus, indreptateste asiguratorul sa
rezilieze polita de asigurare prin notificare scrisa ;
- Asiguratorul are dreptul sa denunte contractul de asigurare de la data constatarii, fara
restituirea primelor pentru perioada scursa de la incheierea asigurarii. In cazurile grave de
neglijenta privind agravarea riscului prin neindeplinirea masurilor de prevenire, Asiguratorul are
dreptul sa refuze plata despagubirilor la producerea riscului asigurat.
- dupa producerea riscului asigurat :
a. sa ia masuri pentru limitarea pagubelor, pe seama Asiguratorului si in limita sumei la care s-a
facut asigurarea ;

b. sa instiinteze , imediat, in caz de incendiu, explozie sau furt, dupacaz, pompierii, politia sau
alte autoritati publice competente, cele mai apropiate, solicitand acestora intocmirea de acte
cuprivire la cauzele si imprejurarile producerii evenimentului asigurat ;

c. sa avizeze in scris Asiguratorul despre producerea riscului asigurat, generator de pretentii de


despagubire, despre cauzele si imprejurarile producerii riscului asigurat ;

d. sa pastreze partile afectate si sa le puna la dispozitia reprezentantilor sau expertilor


Asiguratorului pentru constatare ;

e. sa furnizeze toate informatiile si documentele solicitate de Asigurator si sa permita acestuia sa


faca investigatii referitoare la cauza si marimea pagubei ;

f. sa conserve dreptul de regres al Asiguratorului impotriva celor vinovati de producerea


pagubelor

- in cazul nerespectarii obligatiilor de mai sus, Asdiguratorul are dreptul sa refuze plata
despagubirii, daca din acest motivnu a putut determina cauza sau marimea reala a pagubei
produse din riscurile asigurate.

11.CONSTATAREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR

57
- In cazul producerii riscurilor asigurate, constatarea si evaluarea pagubelor se fac de catre
Asigurator impreuna cu Asiguratul sau imputernicitii acestuia in conformitate cu conditiile
generale.
- in cazul in care pagubele au fost agravate din alte cauze decat din riscurile asigurate,
despagubirea se va stabili numai pentru acea parte care, dupa constatarile ce se mai pot face
cu certitudine, a fost cauzata – fara indoiala – de evenimentul asigurat ;
- in cazul in care la data formularii cererii de despagubire exista o alta sigurare acoperind
acelasi obiect si acelasi risc, Asiguratorul va contribui proportional cu suma asigurata.
- la solicitarea Asiguratului, Asiguratorul poate acorda un avans in contul daunei de pana 30
% din despagubirea estimata ;
- despagubirile se platesc in moneda in care s-a incheiat polita de asigurare si s-a platit prima
de asigurare, dar in toate cazurile facturile in lei se platesc in lei
- despagubirile se platesc in 15 zile lucratoare de la depunerea intregii documentatii la
Asigurator, in baza acordului scris al Asiguratului asupra sumelor cuvenite, exprimat prin
semnarea Cererii de despagubire – model anexat.
- transmiterea drepturilor in favoare unui tert poate fi facuta de asigurat la incheierea
contractului pri mentionarea unui beneficiar in contract sau dupa producerea daunei prin
acordul scris al asiguratului ;
- Asiguratorul are dreptul sa amane plata despagubirii daca , in legatura cu dauna, a fost
instituita impotriva Asiguratului o ancheta sau o procedura penala, pana la finalizarea
acestora ;
- dupa plata fiecarei despagubiri, suma asigurata se micsoreaza cu suma cuvenita drept
despagubire, asigurarea continuand pentru suma ramasa ;
- suma asigurata poate fi reintregita prin emiterea unui supliment de asigurare in schimbul
unei prime aditionale care se poate retine din despagubirea cuvenita.

12. DISPOZITII FINALE :


- Toate comunicarile intre parti se fac in forma scrisa sau se vor confirma in scris. Comunicarile
se vor face la adresa Asiguratului mentionata in polita de asigurare sau la alta adresa daca partile
au convenit altfel.
- respectarea riguroasa a obligatiilor ce-i revin Asiguratului precum si prezumtia ca declaratiile si
raspunsurile Asiguratului la chestionar sunt adevarate, vor fi o conditie ce precede orice
raspundere care revine Asiguratorului ;

58
- daca Asiguratul a comunicat date inexacte sau incomplete sau nu a informat Asiguratorul
despre orice modificare intervenita in legatura cu datele luate in considerare la incheierea
contractului precum si despre schimbarea imprejurarilor esentiale privind posibilitatea producerii
riscului, Asiguratorul are dreptul :

 sa propuna asiguratului modificarea contractului prin emiterea unui


supliment de asigurare cu ajustarea corespunzatoare a primelor
 daca Asiguratul nu este de acord cu modificarea propusa, contractul se
reziliaza cu efect la data propunerii modificarii . Asiguratul retine pentru
perioada expirata dar nu mai putin de trei luni, o prima anuala, iar
diferenta se restituie Asiguratului daca inainte de reziliere nu au fost
daune avizate si /sau platite
 sa anuleze contractul de asigurare cu efect de la inceputul asigurarii cu
restituirea integrala a primelor daca contractul nu s-ar fi incheiat.

- dupa producerea riscului :


a. sa reduca despagubirea, corespunzator raportului dintre prima stabilita si cea care
cunoscandu-se exact imprejurarule, ar fi fost cuvenita.
b. sa refuze plata despagubirii, restituind integral sumele daca fata de imprejurarile reale
contractul nu s-ar fi incheiat.
- pentru restituit : Asiguratorul retine primele de asigurare pentru perioada expirata pe luni de
asigurare (minim 3) pentru fiecare luna - 1/10 din prim anuala iar restul se restituie Asiguratului.
- pentru incasat : primele de asigurare cuvenite Asiguratului se calculeaza pentru perioada
ramasa pana la expirare pe luni de asigurare, in proportie de 1/12 din prima anuala.
- fiecare luna de asigurare inceputa se considera luna intreaga.
- Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru pagubele produse in perioada cat contractul a fost
suspendat.
- Spezele bancare pentru orice operatiune de restituire de prime efectuata de Asigurator, cad in
sarcina Asiguratului.
- legea aplicabila contractului este legea romana
- la conditiile generale se aplica toate prevederile din conditiile speciale in care se face referire la
prezentele conditii.

59
4.5. ASIGURAREA MIXTA PENTRU PERSOANE FIZICE – INTEGRA

Reprezinta o forma distincta de asigurare, proiectata de Allianz - Tiriac Asigurari S.A., prin care
Asiguratorul da posibilitatea incheierii pe o singura polita a unui pachet de asigurari compus
din :
- asigurarea cladirilor si a altor constructii ;
- asigurarea bunurilor din locuinta ;
- raspunderea civila legala;
- accidente personae- membrii familiei
- deces din boala a titularului politei.

Toate formele de asigurare sunt valabile la adresa specificata in polita, cu exceptia decesului
din boala care este valabil si in afara ei.
Aceata polita se incheie obligatoriu pentru toate formele de asigurare mentionate mai sus
tratate separat ca sume asigurate si prime.

Asigurarea cladirilor si /sau a altor constructii

Prin locuinta se intelege, in cazul gospodariilor din mediul urban sau rural, casa, vila, cabana
sau alta constructie destinata locuirii permanente sau temporar impreuna precum si curtea,
terenul din jurul cladirii si gradina iar in cazul blocurilor- apartamentul . Impreuna cu cladirea se
asigura ca facand parte din aceasta si
- instalatiile din interiorul constructiei ;
- conductele de gaze ;
- conducte de canalizare ;
- instalatii electrice ;
- instalatii fixeale cladirii(centrala termica, climatizarea, ascensoare, hidrofoare, boilere,
etc.) ;
- amenajarile constructive speciale, imbunatatiri ale cladirii ;
- anexele gospodaresti( magazii, soproane, imprejmuiri) .

Exista si unele categorii de constructii care nu se asigura si anume : cladirile minate,


cele afectate de cutremur, constructii aflate in extravilan, etc.

60
4.5.1. ASIGURAREA BUNURILOR DIN LOCUINTA :

In sensul prevederilor conditiilor speciale, prin « continut » se intelege totalitatea


bunurilor ce sunt in proprietatea asiguratului din locuinta acestuia :
 mobilier covoare si mochete, obiecte casnice, bunuri electrocascine, etc,
indiferent de valoarea unitara, precum si aparatura electronica, foto, si audio-video, etc,
a caror valoare unitara nu depaseste 500 EURO/ bucata sau echivalentul in lei sau alta
valuta la cursul BNR din data incheierii asigurarii ;
 imbracaminte, incaltaminte, lenjerie si materiale pentru confectionarea acestora ect,
indiferent de valoarea unitara, precum si blanuri a caror valoare unitara nu depaseste
1000 EURO/ bucata sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR din data
incheierii asigurarii ;
 materiale de constructie, combustilbil, mijloace de transportgospodaresc, mijloace
aferente atelierelor, unelte, produse agricole, pomicole, viticole si animaliere, alimente,
furaje, stupi de albine (fara familia de albine), scule ect.
 Blanuri a caror valoare depaseste valoarea unitara de 1000 EURO/ bucata sau
echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR din data incheierii asigurarii ;
 Aparatura electronica foto, audio-video etc., a caror valoare depasrste 500 EURO /
bucata sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR din data incheierii
asigurarii ;
 Bunuri de valoare deosebita precum : obiectele de arta, mobila, tapiserii, tablouri,
sculpturi, lucrari pe sticla, instrumente muzicale, manuscrise si /sau alte obiecte avand
valoare artistica ,stiintifica sau istorica, obiecte de patrimoniu pentru care exista masuri
corespunzatoare contra furtului( gratii la spatiile vitrate, incuietori sigure si dupa caz
alarma), sume de bani, hartii de valoare, bijuterii, pietre scumpe, obiecte din metale
pretioase numai daca sunt pastrate in seifuri inzidite.

Toatea acestea pot fi asigurate :


- global
- pe grupe de bunuri
- individual

61
4.5.2. RISCURI SI SITUATII EXCLUSE DIN ASIGURAREA DE BUNURI :

-uzura normala, eroziune, coroziune, deteriorarea graduala a bunurilor asigurate, cu exceptia


cazurilor in care asemenea fenomene sunt cauzate direct de un risc asigurat, situatie in care
Asiguratorul devine raspunzator numai pentru paguba materiala provocata de riscul acoperit.
- efectul cumulat al fumului, vaporilor, lichidelor si gazelor/pragului, cu exceptia cazurilor in
care asemenea fenomene sunt cauzate direct de un risc acoperit.
- contractarea , evaporarea, pierderea in greutate, scurgerea continutului, modificarea aromei,
texturii sau finisajului, descompunerea sau putrezirea, cu exceptia cazurilor in care asemenea
fenomene sunt cauzate direct de un risc acoperit
- daune cauzate de umiditatea sau uscaciunea excesiva a atmosferei, temperaturi extreme sau
modificari bruste a temperaturii, cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene produc avarii
sau distrugeri materiale acoperite de un risc asigurat, situatie in care Asiguratorul devine
raspunzator numai pentru paguba materiala provocata de riscul acoperit ;
- daune cauzate de animale, pasari, rozatoare si alti daunatori inclusiv molii, fluturi, viermi,
termite sau alte insecte similare, cu exceptia cazurilor in care acestea produc avarii sau distrugeri
materiale acoperite de un risc asigurat, situatie in care Asiguratorul devine raspunzator numai
pentru paguba materiala provocata de riscul asigurat;
- daune cauzate de microorganisme, mucegai, ruginire, descompunere in conditii de umiditae sau
uscaciune, cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene produc avarii sau distrugeri
materiale acoperite de un risc asigurat, situatie in care Asiguratorul devine raspunzator numai
pentru paguba materiala provocata de riscul acoperit ;
- supratensiune, supracurent, caderi de tensiune sau alte fenomene similare in retelele de
electricitate, care au ca efect functionarea defectuasa a echipamentelor electronice sau electrice,
cu exceptia cazurilor in care asemenea fenomene produc avarii sau distrugeri materiale acoperite
de un risc asigurat.
- autovehicule si ambarcatiuni de orice fel
- plante de cultura (cereale,legume sau fructe nerecoltate), paduri
- pamant sau apa ;
- bunurile aflate pe balcoane sau terase deschise sub soproane sau cerul liber, pentru riscurile de
furt sau fenomene atmosferice.
- bunuri d evaloare deosebite asa cum au fost definite pentru care nu s-au asigurat masuri
corespunzatoare (gratii la spatiile vitrate, incuietori sigure, si , dupa caz, alarme.

62
- bunuri din cladire parasite , nefolosite, riunate sau degradate, fara usi, ferestre si sisteme de
inchidere sau avand incvuietorile deteriorate.
- producerea cu intentie a riscului asigurat, de carter Asigurat sau catre prepusi ai Asiguratului, ca
de pilda :
incendierea intentionata, producerea unor explozii sau inundatii in scopul distrugerii sau
avarierii bunurilor asigurate, daca acestea rezulta din acte incheiate de organele in drept.
- culpa grava a asiguratului, membrilor familiei acestuia sau a unor persoane pentru care aceasta
are o raspundere in ceea ce priveste producerea pagubelor.
- exista culpa grava atunci cand conduita neglijenta a persoanei conduce la producerea
evenimentului asigurat, aceasta neprevazind, insa, consecintele conduitei sale desi ar fi trebuit sa
le prvada si chiar sa le preintampine
- in caz de furt NU sunt cuprinse in asigurare si NU se acorda despagubiri in urmatoarele
situatii(imprejurari) precum si daca furtul a fost favorizat de :
a. insusirea ilegala, falsificarea sau alte acte comise intentionat din neglijenta grava a
Asiguratului sau altor personae.
b. pierderea inexplicabila, disparitia misterioasa fara sa se cunoasca modalitatea in cara au
disparut aceste bunuri.
c. furtul simplu, furt prin inselatorie, furt prin intrebuintare de chei potrivite sau originale, cu
exceptia cazurilor prevazute anterior.
d. desfiintarea sau scoaterea din functiune de catre Asigurat a sistemelor de alarma si protectie
existente la data incheierii politei
e. neasigurarea corespunzatoare, de catre Asigurat a usilor de acces,,ferestrelor sau altor
deschideri exterioare ale locuintei, pe perioada cand nu se afla nici o persoana in locuinta.

4.5.3.Asigurarea de raspundere civila legala :

In sensul prevederilor contractuale, asiguratul acorda acoperire pentru prejudiciile(pagube


de bunuri sau vatamari corporale) provocate tertilor de catre asigurat si membrii familiei
acestuia, la domiciliul asigurat.

4.5.4. Asigurarea de accidente persoane :

63
In sensul prevederilor conditiilor speciale de asigurare, asiguratorul acorda acoperire pentru
riscul de deces sau invaliditate permanenta ca urmare a accidentelor suferite de asigurat si
membrii familiei acestuia la domiciliul asigurat iar clauza speciala de deces din boala este
acordata pentru titularul politei.

Pentru toate cele patru forme de asigurare, suma asigurata, asa cum a fost prezentata in
definitie, reprezinta :

- pentru cladiri, valoarea de inlocuire sau valoarea de piata evaluate conform normelor
Allianz - Tiriac Asigurari S.A. (pretul pe metru patrat de suprafata utila * suprafata)
- pentru bunurile asigurate, valoarea declarata de asigurat reprezentand bunurile
respective achizitionate la preturile de piata – se recomanda intocmirea unei liste de
inventar
- limita raspunderii civile este cuprinsa intre 100 EUR si 50000 EUR si se stabileste de
catre asigurat
- limita despaguburilor pentru accidente la domiciliul asigurat, este stabilita de Asigurat
si nu poate fi mai mica de 5000 EUR si mai mare de 20000 EUR. Pentru deces din
boala suma sigurata este de 5000 EUR.

Contractele de asigurare se incheie pe ani de asigurare dar pot fi incheiate si pe perioade


subanuale pana la minim trei luni.
Raspunderea Asiguratorului incepe in ziua urmatoare incheierii contractului si incasarii
primei si inceteaza in ultima zi prevazuta in polita. Polita poate fi incgeiata si cu franciza, asa
cum a fost ea definita, caz in care asiguratul beneficiaza de o reducere a primei de asigurare.
Exista si si o lista de excluderi generale cum ar fi : razboi, terorism, explozie atomica,
confiscare, expropriere, poluare sau contaminare. Atat primele de asigurare cat si sumele
asigurate sunt exprimate in aceeasi moneda, incasarea primelor facandu-se in moneda prevazuta
in polita.

Primele de asigurare se achita integral si anticipat sau in rate din care prima rata se achita la
incheierea contractului.
Inspectia de risc, adica verificarea declaratiilor Asiguratului privind lucuinta asigurata, se va
efectua de catrea reprezentantii Asiguratorului, acestia fiind inspectori de asigurare sau agenti,

64
numai atunci cand valoarea cladirilor este mai mare de 100.000 EUR sau valoarea bunurilor
depaseste suma de 50.000 EUR.
Asigurarea mixta INTEGRA poate acoperi, in functie de optiunile Asiguratului, trei
categorii de riscuri:

A.Prin optiunea STANDARD se acopera urmatoarele riscuri:


- incendiu
- trasnet
- explozie (urmata sau nu de incendiu) chiar daca aceasta a avut loc in afara cladirii fara
a fi provocata de dispozitive explozive.
- Caderea aparatelor de zbor(aeronave si vehicule spatiale), a unor parti ale acestora sau
a unor obiecte trasportate, sau impactul cu acestea.

B.Prin acoperirea STANDARD EXTINSA, riscurile prevazute mai sus la care se adauga :

- furtuna ,uragan, vijelie, tornada


- ploaie torentiala – efecte directe inclusiv cele cauzate de patrunderea apei prin
sparturile si rupturile provocate aacoprisului, peretilor, usilor si ferestrelor prin
manifestarea violenta a fenomenelor atmosferice de la punctul anterior manifestate
concomitent cu ploaia
- grindina – efecte directe
- furtul produs prin efractie si/sau acte de talharie ale elemntelor de constructie din
alcatuirea cladirii, in conditiile prevazute de codul penal, inclusiv inclusiv tentativa de
furt
- vandalism(distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun
apartinand Asiguratului) cu exceptii
- greutatea zapezii si /sau a ghetii
- izbirea din exterior de catre autovehicule, altele deact cele apartinand Asiguratului, a
cladirii asigurate, inclusiv distrugeri provocate de animale.
- unda de soc provocata de avioane ( boom sonic)
- avalansa de zapada
- caderea accidentala de corpuri pe cladirea asigurata, cu excluderea cazurilor in care
aceasta a fost provocata cu intentie
- greve, tulburari civile si actiuni ale unor grupuri rauvoitoare

65
- inundarea provocata de apa cladirii asigurate, cu exceptii :
- prin spargerea accidentala a conductelor, rezervoarelor, deteriorarea robinetelor
si a altor accesorii ale instalatiei sanitare si de incalzire
- prin refularea, deversarea apei de canalizare pluviale sau ca urmare a spargerii
accidentale a tubulaturii
- provenind de apartamentele aflate la etajele superioare sau de pe acelasi etaj
- prin cresterea brusca si neprevazute a nivelului panzei de apa freatica, formarea
ploilor torentiale,avand ca efect inundarea subsolurilor
- spargerea accidentala a conductelor, rezervoarelor, vaselor ect., ca urmare a inghetului
apei din conducte, rezervoare, vase etc. cu exceptii prevazute de asemeni expres in conditiile de
asigurare
- spargerea accidentala a bunurilor casabile din alcatuirea cladirii(constructiei) – geamuri
simple, termopan, inclusive ramele acestora, pereti –cortina si din caramida de sticla, precum si a
placajelor ceramice, marmura sau sticla, a bunurilor sanitare ce fac parte din amenajarile
constructive ale cladirii si sunt mentionate in specificatia de asigurare, in limita sumei de 1000
EUR sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii, ca
urmare a riscurilor acoperite la puctele sus-mentionate, precum si a variatiilor de temperatura,
accidentelor de orice fel , inclusiv a celor produse prin actiunea animalelor, montarii initiale
gresite, cu exceptii prevazute.

4.6. CONDITII SPECIALE

4.6.1. Conditii speciale pentru bunuri :

Ca extindere la acoperirile STANDARD sau SATNDARD EXTINSA, cu plata primelor de


asigurare suplimentare si prevederea expresa pe formularul de polita, se pot asigura :

- riscuri catastrofice : cutremur de pamant, inundatii si aluviuni provenind din


revarsarea apelor de suprafata (curgatoare sau statatoare), precum si din precipitatii
atmosferice temporare, inclusiv din topirea zapezii sau ghetii ; prabusire si/sau
alunecare de teren ;
- pe langa riscurile generale acoperite prevazute si cu plata primelor de asigurare
suplimentare si prevedrea expresa pe formularul de polita, in baza unor clauze
speciale, se pot acorda urmatoarele acoperiri suplimentare :

66
b. avariile accidentale produse la instalatiile interioare de gaze, apa, canal, climatizare
sau incalzire centrala(Clauza PF/1) ;
c. cazarea temporara la o alta locatie ;(Clauza PF/2) .

Inca o noutate a acestui produs este faptul ca, fara perceperea unei prime suplimentare, in
limita a 10% din suma asigurata, se despagubesc si urmatoarele cheltuieli :
- pentru reproiectare
- pentru curatarea locului ca urmare a producerii evenimentului ( inlaturare moloz,
resturi etc.)
- pentru interventia pompierilor (daca este cazul)
- pentru expertizarea daunei
- pentru limitarea pagubelor

4.6.2. Extinderi la conditii speciale bunuri : se acorda acoperiri suplimentare pentru :


- bunuri aflate in custodia Asiguratului (la o val. Maxim 10% din suma asigurata)
- bunurile Asiguratului la o alta adresa pe perioada cursurilor scolare*)

*Acoperirile de mai sus se tarifeaza separat.

4.6.3.Conditiile speciale raspundere civila prevad :

Riscuri acoperite :

1. Sumele pe carea Asiguratul, persoana fizica este obligat sa la plateasca tertelor persoane
pagubite, cu titlu de daune materiale ca urmare a producerii din culpa proprie, precum si
din culpa altor persoane pentru care acesta este obligat sa raspunda in baza
legii(sotul/sotia, copii minori aflati sub supravegherea Asiguratului precum si alte
persoane care locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul si fata de care acesta are
obligatia legala de intretinere), de vatamari corporale sau pagube la bunuri ;
2. Sumele pe care Asiguratul este obligat in baza legii sa le plateasca tertelor persoane
pagubite, cu titlu de daune materiale, ca urmare a producerii prejudiciilor cauztae de
lucruri si animale aflate in paza juridica a Asiguratului, precum si de ruina edificiului ;
3. Cheltuielile facute de Asigurat in procesul civil (cheltuieli de judecata necesare pentru
buna desfasurare a justitiei si incuviintate de instanta) daca a fost obligat la despagubire ;

67
4. Cheltuielile de judecata facute de cel prejudiciat pentru indeplinirea formalitatilor legale
in vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirilor, daca Asiguratul a fost obligat
prin hotarare judecatoreasca la plata acestora.

4.6.4. Conditii speciale pentru acordarea despagubirilor la sectiunea de raspundere civila


legala :

1. Sa existe un prejudiciu cauzat unei terte persoane printr-o fapta culpabila a unie persoane ce
se afla sub acoperirea asigurarii ori prin intermediul unui lucru aflat in paza unei asemenea
persoane ;
2. Intre fapta culpabila si prejudiciu sa existe o legatura de cauzalitate ;
3. Prejudiciul sa fie indemnizabil, adica sa aiba un caracter cert, actual, sa fie personal si
direct.

Conditii speciale pentru accidente persoane :

Riscuri acoperite :
- explozia, prabusirea/alunecarea de teren, lovirea, inteparea, taierea, caderea ;
- alunecarea, atacul din partea altei personae sau a unui animal, trasnetul;
- electrocutarea, arsura, degerarea, inecul, intoxicarea subita, otravirea, asfixierea subita,
infectia accidentala;
- accidente produse ca urmare a circulatiei mijloacelor de transport sau din cauza
accidentelor produce acestora, cele provocate de functionarea sau folosirea masinilor,
aparatoelor, instrumentelor, sculelor sau armelor;
- urmarile immediate (deces sau invaliditate permanenta) ale efortului fizic excesiv
impus de forta majora.

Excluderi:
- urmarile bolilor, inclusive profesionale sau infectioase, ale afectiunilor psihice sau ale
bolilor transmisibile prin atacul animalelor, cu exceptia turbarii;
- urmarile iradierii puternice, cu intensitate d ecel putin 100 electro –volti, prin raze
laser sau maser, sau raze ultraviolete produse artificial;
- urmarile normale ale luminii, temperaturii sau starii timpului;

68
- sinuciderea sau tentativa de sinucidere ;
- invaliditatea permanenta si/sau decesul Asiguratului, daca sunt cauzate sau prilejuite
de : consumul de alcool sau de droguri, abuzul ori utilizarea de medicamente fara
prescriptie medicala ;
- comiterea sau incercarea de a comite cu intentie, de catre persoanele asigurate, a unor
fapte penale.

4.6.5.Conditii speciale privind asigurarea de deces din boala:

Riscuri acoperite:

Riscul asigurat este decesul din boala al Asiguratului, produs intre data de intrare in vigoare a
contractului si data de extindere a contractului. Se stabileste o singura suma
asigurata/familie/deces si invaliditate/ cheltuieli medicale

Excluderi :
In cazul acopririi riscului de deces din boala, este exclus decesul cauzat sau influientat de
afectiuni, vatamari sau conditii medicale preexistente. Limita de varsta pentru care se acorda
acoperirea este de maxim 70 ani.

4.7. DOCUMENTE UTILIZATE LA INCHEIEREA ASIGURARII

A. Specificatie de asigurare privind asigurarea cladirilor si a bunurilor (anexa 1)


B. Nota de calcul pentru cele patru forme de asigurare (anexa 2)
C. Polita de asigurare (anexa 3)
D. Clauza speciala pentru acoperirea riscului de deces din boala(anexa 4)

Comentariile care se pot face in legatura cu documentele in baza carora se face controlul ar
fi urmatoarele :

69
4.7.1. .SPECIFICATIA DE ASIGURARE
- formularul imbunatatit cuprinde o multitudine de date tehnice si dotarile cladirilor ( an
constuire, metoda de constuire, materiale etc.), care ajuta la aprecierea exhaustiva a
bunurilor care vor fi preluate in asigurare ;
- este obligatorie completarea tuturor rubricilor formularului cu datele solicitate, date ce
vor fi introduse in computer de catre operator pentru generarea formularului Nota de
Calcul .

4.7.2.NOTA DE CALCUL

Este un formular ce contine toate rubricile si datele necesare pentru calculul primelor de
asigurare.

Este impartita in capitole pentru calculul primei de asigurare corespunzatoare formelor de


asigurare si un capitol final – RECAPITULATIE in care se centralizeaza primele calculate la
capitolele anterioare.

Fiecare capitol contine rubrici referitoare la :


- sumele asigurate aferente fiecarei forme de asigurare
- cotatiile de prima alese din tarif
- fransize
- prime de asigurare

4.7.3. TARIFAREA

Tarifarea cladirilor se face dupa urmatoarele criterii :


Tipul cladirilor
- apartament in bloc
- cladiri din beton/ zidarie
- cladiri din paianta, chirpici, metal

70
- cladiri din lemn (materiale combustibile)

Anul constuctiei
- < 1940
- 1940- 1977
- 1978 – 1992
- > 1993

Tipul de acoperire
- Standard/ Standard extinsa
- Riscuri catastrofice
 Zona A
 Zona B
 Zona C
Fransiza pentru riscuri catastrofice
- 0
- 50 EUR
- 100 EUR
- 150 EUR

Clauze speciale
PF 1 – Avarii la instalatii de apa, climatizare, incalzire
PF 2 – Cazare temporara la alta locatie – se tarifeaza separat

Fransiza pentru acoperirea Standard sau Standard Extinsa.

Reduceri la reinnoire dupa 2 ani consecutivi de asigurare fara daune.

Tarifarea bunurilor se face dupa urmatoarele criterii :

Felul asigurarii :
- global
- pe grupe

71
- individual

Tipul de acoperire :
- Standard/ Standard Extinsa
- Riscuri catastrofice

Fransiza pentru riscuri catastrofice :

- 0
- 50 EUR
- 100 EUR
- 150 EUR

Acoperiri suplimentare :
- bunuri in custodia Asiguratului
- bunurile Asiguratului la o alta adresa pe perioada cursurilor scolare

Fransiza pentru acoperirea Standard sau Standard Extinsa

Reduceri la reinnoire dupa doi ani consecutivi de asigurare fara daune

Tarifare raspundere civila legala se face prin aplicarea unei cote unice la limita raspunderii,
rezultand prima finala.

Tarifarea accidentelor/ decesului din boala


- se alege una din variantele de sume asigurate ( accidente personae, respective deces
din boala) din table
- prima de asigurare se allege din table pentru pozitia corespuzatoare a sumei asigurate.

Modalitatea de calcul a primei


Cladiri:
1.Se alege cota de baza corespunzatoare din tabelele speciale.

2.Se alege cota pentru riscuri catastrofice din tabelele speciale

72
(tabelele contin variante corespunzatoare celor 3 zone de cutremur :A,B,C).

3.In cazul caselor de vacanta se majoreaza cotele obtinute mai sus cu 10%.

4.Se calculeaza primele de asigurare partiale.

5.In functie de optiunea clientului se adauga clauzele PF1si PF2 rezultand o


prima aditionala ce se adauga la prima calculata anterior.

6.Se aplica eventualele reduceri(ani fara daune,plata integrala,etc.)


Din normele metodologice privind subscrierea, in cazul politelor de cladiri, inspectia de risc
este obligatorie numai pentru cladiri/ constructii a caror suma asigurata este mai mare de 100.000
EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii.
Pentru apartamentele din bloc inspectia de risc nu este obligatorie. Nu se poate incheia
asigurarea numai pentru riscuri catastrofice. Evaluarea cladirilor se face :
- la valoarea de inlocuire(din nou) - din tabelele
- la valoarea de piata - din tabelele

Valorile mentionate in tabele reprezinta suprafata UTILA


Cand sumele asigurate se stabilesc pe baza valorilor din tabele, nu se aplica
proportionalitatea in caz de dauna chiar daca suma asigurata este cuprinsa in intervalul -20%
pana la + 15 %.

Modalitatea de calcul a primei


Bunuri :

1. Se aleg cotele de baza corespunzatoare din tabele.


2. Se aleg cotele pentru riscuri catastrofice (fransize) din tabele.
3. Se calculeaza primele partiale prin aplicarea cotelor la sumele declarate de client.
4. In functie de optiunea clientului se adauga acoperirile suplimentare rezultand o prima
aditionala ce se adauga la prima calculata anterior.
5. Se aplica eventualele reduceri (ani fara daune,plata integrala,alte fransize,etc.

73
In cazul bunurilor, inspectia de risc este obligatorie numai pentru situatiile in care suma
asigurata este mai mare de 50.000 EURO sau sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul
BNR de la data incheierii asigurarii, sau se solicita preluarea in asigurare a bunurilor de valoare
deosebita si se efectueaza inainte de emiterea politei, rolul acesteia fiind acela de a verifica
existenta masurilor de protectie la furt.
Nu se poate incheia asigurarea numai pentru riscuri catastrofice.
Nu se pot asigura :
- animale sau pasari ;
- plante de cultura inclusiv agricole( cereale, legume sau fructe nerecoltate) si paduri ;
- pamanit sau apa ;
- autoveholule si ambarcatiuni de orice fel ;
- bunuri cu valoare deosebita, pentru care nu s-au luat masuri corespunzatoare contra
furtului.

Limitele sumelor la care se pot asigura bunurile sunt prezentate in tabelele B1 si B2 .

Modalitatea de calcul a primei


Raspunderea civila :
1. Se aplica prima de asigurare din tabel corespunzatoare sumei asigurate aleasa de client.

Accidente persoane/ deces din boala :

2.Se alege prima de asigurare din tabel corespunzatoare sumei asigurate aleasa de client.
Din normele metodologice extragem urmatoarele idei :
Limita raspunderii trebuie sa fie cuprinsa intre 1000EURO si
50.000 EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii
asigurarii.
Limita raspunderii nu se poate reintregi.
Suma asigurata pentru accidente persoane nu poate fi mai mica de 5000EUR si mai mare
de 20.000EUR sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii
asigurarii.
Suma asigurata nu se poate reintregi.

74
Suma asigurata pentru deces din boala este de 5000 EURO iar prima de asigurare este 15
EURO sau echivalentul.
Suma asigurata este stabilita global pentru deces si invaliditate.

Modalitatea de calcul a primei :


REDUCERI :
1. Plata integrala: 5% din prima totala
2. Ani fara plata daune : 5-20% din prima totala (cladiri,bunuri)
3. Aplicarea fransize: 10-55% din prima de asigurare (cladiri .bunuri)
4. Reduceri acordate conform competentelor Directorilor
5. Alte reduceri – diverse situatii comerciale.

Din punct de vedere mathematic, reducerile cumulate de mai sus se incadreaza in intervalul 0- 70
%

Modalitatea de calcul a primei :


REDUCERI INDIVIDUALIZATE

I. INTEGRA : 10 % - pentru pachet


Normele metodologice prevad ca pentru toate formele de asigurare se aplica o reducere de
pachet de 10% indiferent de celelalte reduceri, prima minima sa fie de 50 EURO sau echivalent
lei, iar esalonarea ratelor este permisa doar daca prima este mai mare de 20 EURO.

II. ARMONIA : nu se acorda reduceri


Prima minima este de 10 EUR sau echivalent in lei, iar esalonarea ratelor este permisa doar
daca prima este mai mare de 20 EUR.

III. CREDITUM : nu se acorda reduceri dar daca se incgeie asigurari de viata (Term Life
Instant sau Term Life Flexible) se acorda o reducere de pana la 10% pe baza politei
CREDITUM.
Exista un formular de Mandat pentru reinnoire automata pe perioada creditului, prima
minima este de 10EUR sau echivalent in lei si esalonarea ratelor se poate face doar daca prima
este mai mare de 20 EUR.

75
Primele se calculeaza prin aplicarea cotatiilor pe sumele asigurate la cele patru sectiuni si
insumarea lor.
Pentru fiecare contract exista si rubrica « Obligatiile Asiguratului » prin care se precizeaza
anumite conditii ce trebuiesc respectate pe timpul derularii contractului, atat inainte de
producerea riscului asigurat, cat si dupa producerea lui. De exemplu, obligatia de a-si achita
ratele la termenele scadente, sa avizeze evenimentul in anumite termene, sa ia masuri pentru
limitarea pagubei, etc.).

4.7.4..EMITEREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE

Pentru emiterea contractului (politei ) de asigurare, sunt necesari si obligatorii urmatorii pasi :
1. Se completeaza de catre inspector sau agentul de asigurare specificatia de asigurare si
caracteristicileobiectelor asigurate ;
2. Se completeaza nota de calcul cu sumele declarate de client cu cotele de prima / primele din
tarif ;
3. Se calculeaza primele de asigurare pentru fiecare forma de asigurare ;
4. In rubrica RECAPITULATIE se centralizeaza primele si se aplica eventualele reduceri ;
5. Se completeaza formularul de polita de asigurare.

4.7.5. CONSTATAREA, EVALUAREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR

In cazul producerii riscurilor asigurate, constatarea si evaluarea pagubelor se fac de catre


Asigurator impreuna cu Asiguratul sau imputernicitii acestuia.
Evaluarea daunelor in vederea stabilirii cuantumului despagubirii se face in functie de :
- suma la care s-a facut asigurarea, mentionata expres in polita de asigurare ;
- felul daunei, respective totala sau partiala.

Prin dauna totala se intelege distrugerea in intregime a bunurilor asigurate sau disparitia, fara
resturi care sa mai poat fi intrebuintate sau valorificate, sau distrugerea in asa mod incat, desi au
ramas resturi, refacerea prin reparatie nu mai este posibila sau rentabila din punct de vedere al

76
costului, sau costul este egal ori depaseste suma asigurata din polita, cu exceptia cazurilor de
subevaluare.
Prin dauna partiala se intelege distrugerea, avarierea ori deprecierea partiala a bunurilor
asigurate asfel incat acestea pot fi recuperate si readuse la starea anterioara producerii riscului
asigurat sau valorificate in cazul bunurilor depreciate, iar costul reparatiei(piese, manopera etc.)
nu depaseste suma asigurata nici valoarea reala a bunurilor la data daunei.
Dupa efectuarea lucrarilor de constatare si completare a procesului verbal se stabileste
cuantumul despagubirii la valoarea din nou sau la valoarea ramasa precum si retinerile aferente
astfel :

Despagubirile se platesc in maxim 15 zile lucratoare de la depunerea intregii documentatii la


Asigurator, in baza acordului scris al Asiguratorului privind sumele cuvenite.
In contractul de asigurare poate fi trecut si o terta persoana ca beneficiara a despagubirii.
Asiguratorul poate amana plata despagubirilor daca in legatura cu dauna a fost instituita
impotriva Asiguratului o ancheta sau o procedura penala, pana la finalizarea ei.

4.7.6. DISPOZITII FINALE ALE POLITEI

Exista anumite puncte la acest capitol al contracutlui de asigurare dintre care se pot remarca
urmatoarele :
a. in cazul rezilierii sau denuntarii, pentru perioada de asigurare neacoperita primele de
asigurare platite se restituie Asiguratului ;
b. dreptul Asiguratului de a ridica pretentii fata de Asigurator privind plata unor despagubiri
se stinge in termen de 2 ani de la data producerii evenimentului ;
c. legea aplicabila contractului de asigurare este legea romana si orice litigiu in legatura cu
acesta se se rezolva in instantele de judecata competente din Romania

4.8..ASIGURAREA BUNURILOR PRIN APELAREA POLITEI ARMONIA

Polita ARMONIA reprezinta o forma distincta de asigurare practicata in sistemul Allianz -


Tiriac Asigurari S.A. prin care, spre deosebire de INTEGRA, se pot asigura numai bunurile si
cladirea, fie impreuna fie separate.

77
Asa cum au fost concepute, toate conditiile, tarifele si normele concepute pentru INTEGRA
sunt valabile si la ARMONIA, practice cea din urma fiind o polita fara sectiunea de raspundere
civila si accodenta persoane.

4.9. ASIGURAREA CLADIRILOR APARTINAND PERSOANELOR FIZICE PENTRU


CREDITE IPOTECARE/IMOBILIARE CREDITUM

Polita CREDITUM a fost conceputa special pentru satisfacerea nevoilor clientilor


care doresc sa-si construiasca o casa prin intermediul unui credit bancar dar care in acelasi timp
vor sa se protejeze de evenimente neprevazute care ar putea sa impiediece ducerea la bun sfarsit
al proiectului. Pentru evidentierea utilitatii acestui produs este necesara si o scurta prezentare a
legaturii dintre Asigurat, Asigurator si Banca finantatoare;

Conceptul de bancassurance

Concept relativ nou pentru piata financiara romaneasca, sistemul de distributie


bancassurance incepe sa capteze din ce in ce mai mult interesul bancilor si asiguratorilor romani.

In Romania, produsele bancassurance au fost create si s-au adaptat conditiilor


specifice pietei, motiv pentru care nu exista inca pe piata locala un produs care sa
corespunda 100% definitiei clasice sistemului bancassurance. Perspectivele parteneriatelor
bancassurance sunt foarte incurajatoare atat pe plan local, cat mai ales la nivel international,
specialistii apreciind ca acest canal de distributie va deveni predominant intr-un orizont de timp
pana in 2010.

Subiectul bancassurance a fost intens dezbatut de catre specialistii prezenti la


Masa Rotunda cu tema Bncassurance – un parteneriat asigurabil, care a avut loc la finele lunii
mai, in cadrul Forumului International de Asigurari-Reasigurari, FIAR 2004.

78
In sensul definitiei clasice, bancassurance reprezinte un sistem de distributie prin
care politele de asigurare emise de un asigurator sunt vandute prin intermediul bancilor.

Asemenea relatii au debutat in Romania in urma cu aproximativ 4 ani si, cu


siguranta, nu este o simpla coincidenta faptul ca dezvoltarea acestora a avut loc pe masura ce
bancile au acordat o atentie sporita segmentului de clienti persoane fizice. Mai mult, dezvoltarea
parteneriatelor bancassurance a fost impulsionata si de cresterea exploziva a creditelor (in special
a celor acordate populatiei), crestere consemnata incepand cu anul 2002.

Perspectivele parteneriatelor bancassurance sunt foarte incurajatoare nunumai


pentru piata romaneasca (unde abia incepe sa se contureze ca tendinta), dar mai ales la nivel
international. Un studiu realizat in randul a 120 de manageri de companii de asigurare de succes
din Europa pe tema canalelor de distributie arata ca, intr-un orizont de timp la nivelul anilor
2005-2010, distributia in sistem bancassurance de produse de asigurare va depasi, ca pondere,
cele doua canale care sunt acum prevalente : fortele de vanzari si distributia prin brokeri.

Parteneriatele tip bancassurance se bucura, in prezent, de un real succes in tari


precum Spania sau Portugalia, unde peste 55% din asigurarile de viata si peste 20% din
asigurarile generale ajung la clienti prin intermediul bancilor.

In ultima vreme, specilaistii evidentiaza tot mai mult perspectivelede dezvoltare


ale canalelor bancassurance, iar potentialul de crestere este apreciat ca fiind semnificativ.

Romania are o piata bancara matura, consolidata, cu o legislatie bine definita, iar
faptul ca gradul de intermediere bancara se afla inca la un nivel scazut, in comparatie chiar si cu
tarile central si sud-est europene nu poate decat sa evidentieze potentialul crescut al acestei piete.
Pe de alta parte, se observa ca, desi la nivelul anului 2003, asigurarile au contribuit cu numai
1,3% la formarea PIB-ului, gradul de cunoastere al acestor produse este in crestere, utilitatea
unei asigurari fiind tot mai mult constientizata de catre populatie si agentii economici.

Din punct de vedere legislativ, piata romaneasca ofera conditii de dezvoltare a


parteneriatelor de tip bancassurance. Prin noua lege bancara s-a deschis calea catre un sistem
integrat prin care o banca poate sa fie proprietarul sau actionarul nelimitat al unei societati de
asigurare. Totodata, legislatia in domeniul asigurarilor permite institutiilor de credit sa actioneze
in calitate de agent al unei companii de asigurare. Exista insa la nivel legislativ o serie de

79
restrictii care limiteaza intr-o anumita masura dezvoltarea parteneriatelor bancassurance ; ne
referim la reglementarile normative in vigoare care nu permit bancilor sa vanda un anumit
produs de asigurare oferit de mai multe societati

Asigurarea cladirilor apartinand persoanelor fizice pentru credite ipotecare reprezinta


o forma distincta de asiguarre practicata in sistemul Allianz-Tiriac Asigurari S.A., destinata
exclusiv persoanelor fizice care cumpara locuinte prin sistemul de credit ipotecar imobiliar.

Polita de asigurare se incheie in baza “Conditiilor generale privind asigurarea pentru


personae fizice” si a “Conditiilor speciale privind asiguarrea cladirilor apartinand persoanelor
fizice”, prezentate anterior.

Nu se accepta incheierea de polite cu prime de asigurare mai mici de 10 EURO sau


echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii. Esalonarea in rate
a primelor de asigurare este admisa numai pentru prime de asigurare contractate de minimum 20
EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul BNR de la data incheierii asigurarii, cu
conditia ca o rata sa nu fie mai mica de 5 EURO sau echivalentul in lei sau alta valuta la cursul
BNR de la data incheierii asigurarii. Plata ratelor se face anticipat si integral sau esalonat in 4
rate subanuale.

Polita CREDITUM se incheie pe toata perioada de creditare si se cesioneaza in


favoarea bancii care a acordat creditul ipotecar.

Spre deosebire de politele INTEGRA si ARMONIA, Conditiile generale ale politei


CREDITUM includ clauze speciale :

CLAUZA PF/1 – asigurarea instalatiilor interioare de gaze, apa, canal, climatizare si


incalzire pentru avarii accidentale. :

Allianz-Tiriac Asigurari S.A. in calitate de Asigurator, in schimbul primelor de asigurare


suplimentare incasate de la Asiguratul nominalizat in polita de asigurare, acopera pagubele

80
produse de avarii accidentale la instalatiile interioare de gaze, apa, canal, climatizare sau
incalzire centrala care rezulta din riscurile specifice prevazute la pct.2 de mai jos.

Riscuri acoperite : in baza prezentei clauze se acopera avarierea sau distrugerea brusca
produsa instalatiilor ce necesita reparatii ce necesita reparatii sau inlocuire si care rezulta din :

a. reglarea defectuoasa a instalatiei, aruncarea in timpul functionarii a unor parti


componente, defectiuni sau erori de functionare a dispozitivelor de protectie, patrunderea
accidentala de obiecte straine in corpul instalatiei.

b. lipsa accidentala a apei in boilere sau in recipiente sub presiune.

c. suprapresiune sau implozie.

d. scurtcircuit, supratensiune, suprasarcina, formarea de arcuri voltaice sau inductie.

e. defecte sau greseli de proiectare sau de fabricatie, defecte ale materialului.

f. erori de montare sau instalare.

EXCLUDERI:

Cele prevazute in “Conditiilor generale privind asigurarea pentru personae fizice” si a


“Conditiilor speciale privind asiguarea cladirilor apartinand persoanelor fizice”, precum si:

a. actiunea normala a curentului electric asupra instalatiilor si aparaturii electrice.

b.pagube produse la piese si parti ale istalatiilor

c. pagube produse prin deteriorarea gratarelor de ardere, duzelor de gaze, injectoarelor


etc.

d. eroziune,coroziune, depuneri lasate de apa, piatra pe cazane, rugina, noroi, zgura.

e. avariere, distrugere din neglijenta grava a Asiguratului.

f. orice erori sau defecte

Suma asigurata reprezinta valoarea de inlocuire rezultata din facturi.

81
CLAUZA PF/2 - cazarea temporara la o alta locatie

1. Societatea Allianz-Tiriac Asigurari S.A., in calitate de asigurator, in schimbul primelor de


asigurare suplimentare incasate de la Asiguratul nominalizat in polita de asigurare, va despagubi
pe Asigurat pentru cheltuielile privind cazarea temporara la o alta locatie, in limita a 10% din
suma asigurata pentru cladire, pentru cazurile in care cladirea asigurata a devenit nelocuibila ca
urmare a producerii unei pagube mateiale care rezulta din riscurile prevazute la acoperirea
STANDARD EXTINSA.

2.Excluderi :

Cele pravazute in conditiile generale si cele speciale privind asigurarea cladirilor


apartinand persoanelor fizice.

3.Obligatiile specifice ale Asiguratului

cele prevazute in conditiile generale precum si :

sa avizeze Asiguratorul imediat dupa producerea evenimetului asigurat despre situatia


cladirilor asigurate si impreuna sa stabileasca modalitatea de cazare temporara.

Sa prezinte facturile privind cheltuielile ocazionate exclusiv de cazare.

Suma asigurata reprezinta valoarea cheltuielilor privind cazarea temporara in limita a


10% din suma asigurata pentru cladire.

CALUZA PF/3 – cladiri in constructie

1. Prin extinderea prevederilor pct.5 din conditii, Allianz-Tiriac Asigurari S.A. accepta sa
asigure cladirile aflate in construcie si care au destinatia de “locuinta”;

2. Suma asigurata mentionata in polita la data emiterii, reprezinta valoarea finala a


construciei.

3. Daca valoarea finala a constructiei depaseste suma asigurata mentionata,Asiguratul


este obligat sa solicite majorarea sumei asigurate.

82
4. Asiguratorul nu va plati despagubiri mai mari decat suma asigurata prevazuta in polita

5. Exclude riscul de furt prin efractie si /sau talharie al elementelor de constructie care nu
sunt montate si al materialelor de constructie depozitate pe santier.

CAPITOLUL 5

EFICIENTA ACTIVITATII SOCIETATILOR DE ASIGURARI DIN ROMANIA

5.1.Conceptul de eficienta in domeniul asigurarilor

Pentru a aprecia eficienta activitatii de asigurare este necesar sa avem in vedere atat raportul
dintre efectul obtinut si efortul depus in legatura cu aceasta activitate, cat si rezultatele financiare
obtinute de un asigurator.

83
Efectul obtinut de pe urma activitatii de asigurare, prin acordarea despagubirii, se concretizeaza
in crearea conditiilor care permit continuitatea proceselor economice din diferite ramuri si
sectoare, mentinerea integritatii proprietatii apartinand unor persoane juridice sau fizice si
realizarea de catre populatie a unor masuri suplimentare de prevedere si economisire. De
asemenea, prin asigurarile si reasigurarile in valuta se creeaza premisele pentru desfasurarea
continua a comertului exterior si cooperarii economice internationale.

Efortul pentru obtinerea efecutlui amintit este facut atat de Asigurat care plateste o suma pentru
asigurare, cat si de Asigurator, care organizeaza, conduce si participa direct la realizarea
asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila.

Eficienta este normal sa fie privita atat din punctul de vedere al intereselor asiguratorului, care isi
conduce activitatea pe baza principiului gestiunii financiare, cat si din punctul de vedere al
intereselor asiguratilor.

Pentru asigurator asigurarile sunt cu atat mai eficiente, cu cat cheltuielile ocazionate de plata
despagubirilor si de administrare a fondurilor de asigurare sunt mai reduse.

Pentru asigurati, eficienta este cu atat mai mare, cu cat despagubirile pe care ei le primesc la
producerea riscului asigurat sunt mai aproape de valoarea sumei asigurate.

5.2. Criterii si indicatori privind aprecierea eficientei activitatii de asigurare

Pentru a putea facea o apreciere obiectiva a efecientei activitatii de asigurare. Este necesar
sa se foloseasca un sistem adecvat de indicatori. Alegerea indicatorilor ce pot fi utilizati pentru
aprecierea efecientei activitatii de asigurare este necesar sa fie facuta in fiunctie de o serie de
criterii :

obiectivele concrete care se urmaresc ;

nivelul macro sau micro la care urmeaza sa fie efectuata aprecierea eficientei ;

modul de reglementare juridica ;

forma de asigurare despre care este vorba ;

Cei mai importanti si mai frecvent utilizati indicatori :

84
Rata daunei este unul dintre indicatorii utilizati pentru aprecierea rezultatelor financiare
obtinute de un asigurator. Arata in ce raport se afla despagubirile fata de primele incasate

Rd = D/P x 100

Unde : Rd – Rata daunei

D – Daune platite

P - Prime incasate

Cu cat rata daunei inregistreaza valori mai mici , cu atat situatia financiara este mai favorabila.

Costul relativ al activitatii de asigurare se obtine prin raportarea totalului cheltuielilor


ocazionate de activitatea de asigurare, la totalul incasarilor din prime de asigurare si din alte
surse. Formula de calcul este urmatoarea :

Ca = C/P x 100

Unde : Ca -costul relativ al activitatii de asigurare

C – total cheltuieli efectuate de asigurator

P - total prime de asigurare si alte venituri incasate

Costul relativ al activitatii de asigurare arata, in procente, cat reprezinta cheltuielile de


asigurare fata de veniturile realiztae din activitatea de asigurare.

Pentru aprecierea nivelului rezultatelor financiare finale obtinute de o societate de asigurari,


se poate utiliza indicatorul Rata venitului net. Acesta se calculeaza raportand diferenta intre
totalul veniturilo si totalul cheltuielilor inregistrate intr-o anumita perioada la total venituri. :

Rvn = ( P – C ) x 100/P

Cheltuielile la 100 sau 1000 lei profit (Cp) ca indicator de apreciere, se calculeaza ca un
raport intre diferenta cheltuielilor totale si despagubirile totale si diferenta veniturilor totale si
cheltuielilor totale. :

85
Cp = C-D/Vt-Ct

Gradul de cuprindere in asigurare (Gc), indicator care prezinta un interes deosebit pentru
asigurator, evidentiaza posibilitatea de dispersie a riscului si se calculeaza ca un raport intre
numarul bunurilor asigurate si numarul bunurilor asigurabile (N).

Gc = n/N x 100

Prima medie incasata pe un contract(Pm) se calculeaza in cazul asiguratorilor de bunuri,


de persoane si raspundere civila si evidentiaza raportul ce exista intre primele totale incasate din
asigurari de bunuri si numarul de contracte de asigurari de bunuri incheiate :

Pm = P/Nc

Eficienta activitatii de asigurari si reasigurari poate creste si prin preocuparea permanenta


pentru gasirea unor solutii menite a conduce la reducerea cheltuielilor privind administrarea
asigurarilor. Aici se va actiona deopotriva asupra celor doua componente, respectiv cheltuielile
de personal si cheltuielile materiale. De asemenea, dupa cum am vazut in capitoloele precedenta,
eficienta poate spori si prin exploatarea intr-o masura tot mai mare a conditiilor pe care le ofera
economia de piata in ceea ce priveste obtinerea de venituri suplimentare prin efectuarea de
plasamente in diferite investitii a rezervelor tehnice.

5.3.VIITORUL ASIGURARILOR

Schimbarile din industria asigurarilor erau pana nu demult asemenea dunelor de nisip : atat de
lente, incat cei care traiau si munceau in acest mediu puteau sa nu le observe. Companiile de
asigurare ale viitorului se vor indrepta catre client. Tehnologia si sistemele de asigurare vor fi
adaptate pentru a se adresa rapid si eficient nevoilor clentilor. Companiile care care nu vor putea
face acest lucru, vor descoperi ca sunt dezavantajate de din punct de vedere al costului sau al
calitatii serviciilor.

Tehologia computerelor a parcurs un proces evolutiv extrem de complex. In prezent ia nastere


o noua generatie de computere, si anume aceea a cip- urilor integrate in diferite elemente si
materiale obisnuite.

86
Sa consideram un exemplu cu aplicatii in industria asigurarilor- cel ala autovehiculelor
prevazute cu cip-uri. Cu ajutorul lui se poate urmari deplasarea automobilului pe un anumit
teritoriu ceea ce ar insemna recuperarea in proportie de aproape 100% a masinilor furate.
Societatile de asigurare pot utiliza tehnica in vederea furnizarii rapide a serviciilor medicale
necesare pasagerilor accidentati sau pentru solutionarea rapida a cazurilor de despagubire.

Un alt exemplu il constituie instrumentul denumit « cross pen » . Tot ceea ce se scrie pe o
tabla speciala cu ajutorul acestiu creion se inregistreaza electronic. Cuvintele incercuite
reprezinta cuvinte cheie sau cuvinte index. Poate fi eficient in domeniul asigurarilor pentru ca in
locul procedurii traditionale conform careia agentii se deplaseaza la domiciliul clientului pentru a
completa formularele specifice, sepot inregistra digital cu ajutorul creionului « cross pen ».

Utilizarea camerelor de luat vederi digitale. Un alt proiect realizat de specialistii IBM
asiguratori. Yasuda Fire & Marine Insurance din Japoniea a fost prima care a aplicat utilizarea
lor. Astfel, angajatii companiilor de asigurare, in loc sa faca fotografii si sa le trimita prin curier,
resurg la transmiterea lor pe cale electronica. Pe linga eliminarea cheltuielilor postale, se
accelereaza procesul de solutionare a adaunelor.

Sisteme de procesar comuna inseamna capacitatea de a apela informatii electronice comune


de la locatii diferite si de la un numar mare de computere. Acest lucru diminueaza necesarul de
hartie sau de personal.

Utilizarea Internetului nu numai ca faciliteaza vanzarea asigurarilor, dar asigura o


solutionare mai rapida a nevoilor persoanelor asigurate. Comertul on-line, denumit si comert
electronic, se refera la posibilitatea de a achizitiona produse direct de pe Web prin simpla
indicare a cartii de credit si a adresei unde urmeaza sa fie trimis produsul respectiv. Cea mai
puternica influienta asupra industriei asigurarilor nu se reflecta atat in vanzari cat mai ales in
asistenta post vanzare acordata clientului.

Imbunatatirea imaginii. Fie ca recunoastem sau nu, industria sigurarilor are o imagine
slaba in randul publicului consumator. Partial, explicatia consta in faptul ca publicul nu este
suficient informat cu privire la modul in care functioneaza asigurarea, modul in care o companie
de asigurari isi desfasoara activitatea sau cu privire la avantajele asigurarii atat pentru fiecare
individ in parte cat si pentru stabilitatea financiara a unei comunitati.

87
Se remarca in Romania, in ultima vreme, o efervescenta in piata asigurarilor si o crestere a
interesului persoanelor fizice pentru incheierea asigurarilor. Cred ca un rol importanta in
reconsiderarea ideii de asigurare in randul populatiei il au urmatorii factori:

- aparitia unor publicatii de specialitate;


- spatiile publicitare, reclama in general facuta de societatile de asigurari;

- mass media aboredeaza din ce in ce mai des tema asigurarilor;

- concurenta tot mai mare a asiguratorilor si dezvoltarea unor retele dense de agentii si
agenti personae fizice;

- aparitia tot mai frecventa a evenimentelor de tip catastrophic (inundatii, incendii, etc.);

- intarirea in societatea romaneasca a sentimentului proprietatii si a dorintei de protejare


a proprietatii;

In acest scop statul roman doreste o mai amre constientizare in randul populatiei a
necesitatii incheierii asigurarilor de bunuri de catre persoanele fizice, intucat , in
eventualitatea producerii unor evenimente catastorfice , societatile de asigurari
solutioneaza professional plata despagubirilor.

Mai mult decat atat, este in pregatire o lege prin care se va introduce
obligativitatea presoanelor fizice de incheiere a unor asigurari la riscuri catastrofice si
initierea unor programe de educare a consumatorilor de produs prin diverse mijloace.

De plida, in acest scop in SUA , National Association of Mutual Insurance


Companies a elaborat un program de initiere in randul copiilor in fundamentele
asigurarii, program administrat de Insurance Institute. De asemenea, numeroase
companii de asigurare au creat site-uri pe Internet destinate special informarii
consumatorului. Pe langa instruirea directa, specialistii in asigurari atrag atentia ca
reclamele pentru asigurari trebuie sa capete trasaturi de natura educationala, evitandu-
se reclamele pur comerciale.

88
CUPRINS

1. Notiuni teoretice despre asigurari …………………………. …pag. 1


1.1. Conceptul de asigurare ……………………………………pag. 1
1.2. Modalitatea de actiune ……………………………………pag. 6
1.3. Functiile asigurarii………………………………………...pag. 8
1.4. Elementele tehnice ale asigurarilor……………………….pag. 10

2. Piata asigurarilor in Romania………………………………….pag. 14


2.1. Caracterisiticile pietei asigurarilor………………………. pag. 14
2.2. Evolutia asigurarilor in Romania………………………... pag. 20
2.3. Piata asigurarilor in Romania…………………………… pag. 24
2.4. Cadrul legislativ al asigurarilor…………………………...pag. 32

3. Riscul si supravegherea activitatii de asigurare…………..…..pag. 38


3.1. Risc si sansa ………………………………………………pag. 38
3.2. Forme de protectie impotriva riscului……………………. pag. 40
3.3. Clasificarea riscurilor……………………………………...pag. 44
3.4. Managementul riscului…………………………………… pag. 48
3.5. Procesul de transfer al riscului…………………………….pag. 55
3.6. Supravegherea activitatii de asigurare ……………………pag. 57

4. Studiu de caz : Asigurarile de bunuri apartinand persoanelor


fizice la Allianz-Tiriac Asigurari S.A.…………………………..pag. 64
4.1. Despre Allianz-Tiriac Asigurari S.A……………………….pag. 64
4.2. Elemente de analiza a bilantului contabil la Allianz-Tiriac..pag. 66
4.3. Politici si metode contabile………………………………...pag. 70
4.4. Contractele de asigurare a bunurilor apartinand

89
persoanelor fizice la Allianz-Tiriac asigurari S.A…………..pag. 71
4.4.1. Conditii de asigurare – prevederi comune…………....pag. 72
4.5. Asigurarea mixta pentru personae fizice – INTEGRA……...pag. 79 4.5.1.
Asigurarea bunurilor din locuinta …………………………….pag. 80
4.5.2. Riscuri si situatii excluse din asigurarea de bunuri.…..pag. 81
4.5.3. Asigurarea de raspundere civila legala ………………pag. 83
4.5.4. Asiguarea de accidente personae……………………. pag. 83
4.6. Conditii speciale …………………………………………...pag. 86
4.6.1. Conditii speciale la asigurarile de bunuri…………….pag. 86
4.6.2. Extinderi la conditii speciale bunuri………………….pag. 86
4.6.3. Conditii speciale raspundere civila…………………...pag. 87

4.6.4. Conditii pentru acordarea despagubirilor la sectiunea


raspundere civila………………………………………pag. 87
4.6.5. Conditii speciale privind asigurarea de deces din
boala ……………………………………………….......pag. 88
4.7. Documente utilizate la incheierea asigurarii ………………..pag. 89
4.7.1. Specificatie de asigurare ………………………………pag. 89
4.7.2. Nota de calcul ………………………………………… pag. 89
4.7.3. Tarifarea ……………………………………………….pag. 90
4.7.4. Emiterea politei ………………………………………..pag. 95
4.7.5. Constatarea, evaluarea si plata despagubirilor ………...pag. 95
4.7.6. Dispozitii finale ………………………………………. pag. 96
4.8. Asigurarea bunurilor prin apelarea politei ARMONIA ……pag. 96
4.9. Asigurarea cladirilor apartinand persoanelor fizice,
pentru credite ipotecare CREDITUM ……………………. pag. 97
5. Eficienta activitatii societatilor de asigurari din Romania pag. 105
5.1. Conceptul de eficienta in domeniul asigurarilor …………..pag. 105
5.2. Criterii si indicatori privind aprecierea eficientei
activitatii de asigurare………………………………………pag.106
5.3. Viitorul asigurarilor…………………………………………pag. 109

90
BIBLIOGRAFIE

C.Bennett – Dictionar de asigurari – sub egida UNSAR – carte aparuta la Financial Times,
Ed.Trei , Bucuresti, 2002;

Bistriceanu D.Gheorghe, Bercea Florian, Macovei Emilian – Lexicon de protectie sociala,


asigurari si reasigurari, Ed, Karat, Bucuresti, 1997;

Ciurel Violeta, Asigurari si reasigurari : abordari teoretice si practici internationale, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2000 ;

Constantinescu Dan Anghel, Constantinescu Livia – Cadrul juridic si asigurarile, Ed. Semne,
Bucuresti, 2003;

Dobrin Marinica, Tanasescu Paul – Teoria si practica asigurarilor. Procedee manageriale in


economia asigurarilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2002;

91
Dobrin Marinica, Galiceanu Mihaela – Asigurari si reasigurari, Ed. Fundatiei “Romania de
Maine”, Bucuresti, 2003;

Mecu Constantin, Enache Constantin – Economie politica, Ed. Fundatiei “Romania de Maine”,
Bucuresti, 2000;

Negru Titel – Asigurari si reasigurari – sinteze si aplicatii, Ed. Fundatiei “Romania de Maine”,
Bucuresti, 2003;

J.D.Hammond, The meaning and Measurement of Risk, Eassays in the Theory of Risk and
Insurance, Glenview, lll, Foresman and Company, 1968;

Tanasescu Paul – Asigurari moderne de bunuri si personae, Ed. ASE, Bucuresti, 2003;

Arthur Williams, Richard M. Hiens, Risk Management and Insurance’ Me Graw Hill Book
Company, 1989;

Revista “Finante – Banci – Asigurari”, nr.4, aprilie 2004;

Buletin informativ UNSAR, ADAR, Anul 9/ Nr.3/ 2003;

Raport anual – 2004 Allianz-Tiriac Asigurari S.A.;

Legea 32/10.04.2000.

www.romasig.ro ;

www.1asig.ro;

92

S-ar putea să vă placă și