Tema 7. Convergența nominală.

Cum s-au calculat criteriile de

convergență nominală? Criteriile de convergență nominală și
analiza îndeplinirii acestora.

7.1. Tratatul de la Maastricht - cinci criterii pe care statele membre trebuie să

le respecte pentru a se putea alătura UEM şi a adopta moneda euro.

1. Rata medie a inflaţiei - maxim +1,5 pp peste media celor mai performanţi
3 membri ai UE
2. Rata dobânzii nominale pe termen lung - maxim +2 pp peste media celor
mai performanţi 3 membri ai UE din perspectiva stabilităţii preţurilor
3. Deficitul bugetar - maxim 3% din PIB;
4. Ponderea datoriei publice în PIB - maxim 60%;
5. Marjele de fluctuaţie ale cursului de schimb - +/-15% în ERM II, (cel
puţin 2 ani), faţă de o rată de paritate centrală.

7.2. CUM S-AU CALCULAT CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ

NOMINALĂ? (studiu de caz)

1. Criteriul ratei inflaţiei

 Condiţia privind stabilitatea preturilor presupune ca rezultatele satisfăcătoare în materie de

inflaţie să fie atribuite în principal evoluţiei costurilor de producţie şi a altor factori care
influenţează evoluţia preţurilor din punct de vedere structural, iar nu influenţei factorilor
temporari. Prin urmare, examinarea convergenţei include o evaluare a factorilor determinanţi
ai inflaţiei şi a perspectivelor pe termen mediu.
 În contextul unor importante șocuri negative (criza economică și financiară mondială și
presiunile dezinflaționiste), câteva ţări ale UE s-au confruntat cu perioade cu rate negative ale
inflaţiei (2009-2010). În acest context precis, ratele negative ale inflației nu constituie o
referință valabilă din punct de vedere economic pe baza căreia se poate evalua performanța
statelor în materie de stabilitate a prețurilor. De exemplu, in martie 2010 s-a ajuns la
excluderea Irlandei, singura ţară a cărei rată medie a inflaţiei pe 12 luni (la -2,3% în martie
2010) a deviat considerabil de la cea înregistrată în zona euro şi în alte state membre,
reflectând, în principal, recesiunea economică severă. De asemenea, in 2014 au fost excluse
din calculul referintei Bulgaria, Grecia si Cipru, iar in 2015 Cipru si Romania au fost
eliminate din calcul.
 Referinta pentru 2015 a fost de -0.8% (Bulgaria, Spania si Slovenia) + 1,5 pp = 0,7%.
 Rata medie a inflatiei din UE

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
EU (28
countries) 2,3 2,3 2,3 2,4 3,7 1 2,1 3,1 2,6 1,5 0,5 0
Euro area (19
countries) 2,2 2,2 2,2 2,2 3,3 0,3 1,6 2,7 2,5 1,3 0,4 0
Belgium 1,9 2,5 2,3 1,8 4,5 0 2,3 3,4 2,6 1,2 0,5 0,6
Bulgaria 6,1 6 7,4 7,6 12 2,5 3 3,4 2,4 0,4 -1,6 -1,1
Czech Republic 2,6 1,6 2,1 2,9 6,3 0,6 1,2 2,2 3,5 1,4 0,4 0,3
Denmark 0,9 1,7 1,8 1,7 3,6 1 2,2 2,7 2,4 0,5 0,4 0,2
Germany 1,8 1,9 1,8 2,3 2,8 0,2 1,1 2,5 2,1 1,6 0,8 0,1
Estonia 3 4,1 4,4 6,7 10,6 0,2 2,7 5,1 4,2 3,2 0,5 0,1
Ireland 2,3 2,2 2,7 2,9 3,1 -1,7 -1,6 1,2 1,9 0,5 0,3 0
Greece 3 3,5 3,3 3 4,2 1,3 4,7 3,1 1 -0,9 -1,4 -1,1
Spain 3,1 3,4 3,6 2,8 4,1 -0,2 2 3 2,4 1,5 -0,2 -0,6
France 2,3 1,9 1,9 1,6 3,2 0,1 1,7 2,3 2,2 1 0,6 0,1
Croatia 2,1 3 3,3 2,7 5,8 2,2 1,1 2,2 3,4 2,3 0,2 -0,3
Italy 2,3 2,2 2,2 2 3,5 0,8 1,6 2,9 3,3 1,2 0,2 0,1
Cyprus 1,9 2 2,2 2,2 4,4 0,2 2,6 3,5 3,1 0,4 -0,3 -1,5
Latvia 6,2 6,9 6,6 10,1 15,3 3,3 -1,2 4,2 2,3 0 0,7 0,2
Lithuania 1,2 2,7 3,8 5,8 11,1 4,2 1,2 4,1 3,2 1,2 0,2 -0,7
Luxembourg 3,2 3,8 3 2,7 4,1 0 2,8 3,7 2,9 1,7 0,7 0,1
Hungary 6,8 3,5 4 7,9 6 4 4,7 3,9 5,7 1,7 0 0,1
Malta 2,7 2,5 2,6 0,7 4,7 1,8 2 2,5 3,2 1 0,8 1,2
Netherlands 1,4 1,5 1,6 1,6 2,2 1 0,9 2,5 2,8 2,6 0,3 0,2
Austria 2 2,1 1,7 2,2 3,2 0,4 1,7 3,6 2,6 2,1 1,5 0,8
Poland 3,6 2,2 1,3 2,6 4,2 4 2,6 3,9 3,7 0,8 0,1 -0,7
Portugal 2,5 2,1 3 2,4 2,7 -0,9 1,4 3,6 2,8 0,4 -0,2 0,5
Romania 11,9 9,1 6,6 4,9 7,9 5,6 6,1 5,8 3,4 3,2 1,4 -0,4
Slovenia 3,7 2,5 2,5 3,8 5,5 0,9 2,1 2,1 2,8 1,9 0,4 -0,8
Slovakia 7,5 2,8 4,3 1,9 3,9 0,9 0,7 4,1 3,7 1,5 -0,1 -0,3
Finland 0,1 0,8 1,3 1,6 3,9 1,6 1,7 3,3 3,2 2,2 1,2 -0,2
Sweden 1 0,8 1,5 1,7 3,3 1,9 1,9 1,4 0,9 0,4 0,2 0,7
United
Kingdom 1,3 2,1 2,3 2,3 3,6 2,2 3,3 4,5 2,8 2,6 1,5 0
Sursa: Convergence Report, ECB 2016, p.47
Evoluţia ratei inflaţiei din România

Rata anuală a inflaţiei – criteriu pentru ţinta de inflaţie (BNR)

10.00

9.00

8.00

7.00

6.00

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00

0.00

-1.00

-2.00

-3.00

-4.00

-5.00
5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9 0 0 0 0 11 11 11 11 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6
c.0 ar.0 n .0 p.0 c.0 ar.0 n.0 p.0 c.0 ar.0 n.0 p .0 c.0 ar.0 n .0 p.0 c.0 ar.1 n.1 p .1 c.1 ar. n . p. c. ar.1 n.1 p .1 c.1 ar.1 n .1 p.1 c.1 ar.1 n.1 p .1 c.1 ar.1 n .1 p.1 c.1 ar.1 n.1 p.1
de m i u s e de m iu s e de m iu s e de m i u s e de m iu s e de m i u s e de m iu s e de m i u s e de m iu s e de m i u s e de m iu s e

IPC Li mi ta s uperi oa ra Li mi ta i nferioara

Rata medie a inflaţiei – criteriu de convergenţă nominală

 10.0
9.0
8.0
7.0
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
-1.0
-2.0
-3.0
-4.0
-5.0
e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st e c l i e u st
- D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g - D p ri u g
05 - A - A 06 - A - A 07 - A - A 08 - A - A 09 - A - A 10 - A - A 11 - A - A 12 - A - A 13 - A - A 14 - A - A 15 - A - A
20 06 06 20 07 07 20 08 08 20 09 09 20 10 10 20 11 11 20 12 12 20 13 13 20 14 14 20 15 15 20 16 16
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Rata l una ra a i nflatiei Rata medi e a nua l a Rata anua l a a i nflatiei

Cum se calculează rata anuală a inflaţiei/rata medie anuală a inflaţiei?

Rata lunara a Indicele lunar Indicele anual Indicele anual Rata medie
inflatiei (%) al preturilor al preturilor mediu al anuala Rata anuala a
(produsul preturilor inflatiei
indicilor (media
lunari) aritmetica a
indicilor lunari
anualizati)

2011 - Ianuarie 0,8 100,8 1,06993 1,062 6,2 7,0

2011 - Februarie 0,8 100,8 1,07606 1,065 6,5 7,6
2011 - Martie 0,6 100,6 1,08018 1,068 6,8 8,0
2011 - Aprilie 0,7 100,7 1,08334 1,071 7,1 8,3
2011 - Mai 0,2 100,2 1,08409 1,075 7,5 8,4
2011 - Iunie -0,3 99,7 1,07932 1,078 7,8 7,9
2011 - Iulie -0,3 99,7 1,04850 1,076 7,6 4,8
2011 - August -0,3 99,7 1,04252 1,073 7,3 4,3

2011 - Septembrie
-0,2 99,8 1,03458 1,070 7,0 3,5

2011 - Octombrie
0,6 100,6 1,03556 1,066 6,6 3,6
2011 - Noiembrie 0,4 100,4 1,03448 1,062 6,2 3,4

2011 - Decembrie
0,2 100,2 1,03143 1,058 5,8 3,1
2012 - Ianuarie 0,4 100,4 1,02727 1,055 5,5 2,7
2012 - Februarie 0,6 100,6 1,02592 1,051 5,1 2,6
2012 - Martie 0,4 100,4 1,02401 1,046 4,6 2,4
2012 - Aprilie 0,1 100,1 1,01806 1,040 4,0 1,8
2012 - Mai 0,2 100,2 1,01791 1,035 3,5 1,8
2012 - Iunie 0,0 100,0 1,02040 1,030 3,0 2,0
2012 - Iulie 0,6 100,6 1,03001 1,029 2,9 3,0
2012 - August 0,5 100,5 1,03882 1,028 2,8 3,9

2012 - Septembrie
1,2 101,2 1,05326 1,030 3,0 5,3

2012 - Octombrie
0,3 100,3 1,04956 1,031 3,1 5,0
2012 - Noiembrie 0,0 100,0 1,04563 1,032 3,2 4,6

2012 - Decembrie
0,6 100,6 1,04938 1,033 3,3 4,9
2013 - Ianuarie 1,3 101,3 1,05971 1,036 3,6 6,0
2013 - Februarie 0,3 100,3 1,05648 1,039 3,9 5,6
2013 - Martie 0,0 100,0 1,05256 1,041 4,1 5,3
2013 - Aprilie 0,1 100,1 1,05291 1,044 4,4 5,3
2013 - Mai 0,2 100,2 1,05313 1,047 4,7 5,3
2013 - Iunie 0,0 100,0 1,05375 1,050 5,0 5,4
2013 - Iulie -0,3 99,7 1,04407 1,051 5,1 4,4
2013 - August -0,2 99,8 1,03672 1,051 5,1 3,7

2013 - Septembrie
-0,6 99,4 1,01875 1,048 4,8 1,9

2013 - Octombrie
0,3 100,3 1,01881 1,045 4,5 1,9
2013 - Noiembrie 0,0 100,0 1,01830 1,043 4,3 1,8

2013 - Decembrie
0,3 100,3 1,01554 1,040 4,0 1,6
2014 - Ianuarie 0,9 100,9 1,01058 1,036 3,6 1,1
2014 - Februarie 0,3 100,3 1,01052 1,032 3,2 1,1
2014 - Martie 0,0 100,0 1,01042 1,029 2,9 1,0
2014 - Aprilie 0,3 100,3 1,01208 1,025 2,5 1,2
2014 - Mai 0,0 100,0 1,00942 1,022 2,2 0,9
2014 - Iunie -0,3 99,7 1,00664 1,018 1,8 0,7
2014 - Iulie -0,1 99,9 1,00949 1,015 1,5 0,9
2014 - August -0,3 99,7 1,00834 1,012 1,2 0,8

2014 - Septembrie
0,1 100,1 1,01538 1,012 1,2 1,5

2014 - Octombrie
0,2 100,2 1,01439 1,012 1,2 1,4
2014 - Noiembrie -0,2 99,8 1,01253 1,011 1,1 1,3

2014 - Decembrie
-0,1 99,9 1,00834 1,011 1,1 0,8
2015 - Ianuarie 0,4 100,4 1,00409 1,010 1,0 0,4
2015 - Februarie 0,3 100,3 1,00410 1,010 1,0 0,4
2015 - Martie 0,4 100,4 1,00782 1,009 0,9 0,8
2015 - Aprilie 0,1 100,1 1,00649 1,009 0,9 0,6
2015 - Mai 0,5 100,5 1,01160 1,009 0,9 1,2
2015 - Iunie -2,9 97,1 0,98442 1,007 0,7 -1,6
2015 - Iulie -0,2 99,8 0,98325 1,005 0,5 -1,7
2015 - August -0,5 99,5 0,98134 1,003 0,3 -1,9

2015 - Septembrie
0,3 100,3 0,98269 1,000 0,0 -1,7

2015 - Octombrie
0,3 100,3 0,98364 0,998 -0,2 -1,6
2015 - Noiembrie 0,3 100,3 0,98862 0,996 -0,4 -1,1

2015 - Decembrie
0,1 100,1 0,99063 0,994 -0,6 -0,9
2016 - Ianuarie -0,8 99,2 0,97870 0,992 -0,8 -2,1
2016 - Februarie -0,2 99,8 0,97316 0,989 -1,1 -2,7
2016 - Martie 0,1 100,1 0,97024 0,986 -1,4 -3,0
2016 - Aprilie -0,1 99,9 0,96749 0,983 -1,7 -3,3
2016 - Mai 0,2 100,2 0,96541 0,979 -2,1 -3,5
2016 - Iunie -0,2 99,8 0,99301 0,980 -2,0 -0,7
2016 - Iulie -0,2 99,8 0,99224 0,981 -1,9 -0,8
2016 - August 0,1 100,1 0,99801 0,982 -1,8 -0,2
2016 - Septembrie -0,1 99,9 0,99433 0,983 -1,7 -0,6
2016 - Octombrie 0,4 100,4 0,99570 0,984 -1,6 -0,4

Inflația totală și inflația de bază

IPC = Indice CORE1 + Prețuri administrate

Indice CORE1 = Indice CORE 2 + Indice prețuri alimente LFO (volatile) +

Indice prețuri combustibili (volatile)

Indice CORE 2 = Indice CORE 2 ajustat + Indice preturi tutun și băuturi

alcoolice

Contribuții la rata anuală a inflației

Raportul privind inflatia, noiembrie 2016 “Pe parcursul trimestrului III, rata anuală
a inflației și-a atenuat valoarea negativă până la -0,57 la sută. Deși continuă să
evolueze sub limita inferioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual
asociat țintei de 2,5 la sută, dinamica anuală a prețurilor de consum (exclusiv
efectul direct al reducerii cotei TVA la debutul anului curent) și-a întrerupt
declinul, poziționându-se recent pe o traiectorie ușor ascendentă (+0,1 puncte
procentuale, până la 0,8 la sută în luna septembrie). Tendința este favorizată de
apariția primelor semnale privind disiparea influențelor dezinflaționiste provenite
din mediul extern, potențialul acestora de a mai compensa presiunile de creștere
care se acumulează pe plan intern (odată cu extinderea surplusului de cerere)
diminuându-se gradual. Totodată, spre finele trimestrului a devenit vizibilă o
ajustare ușoară în sens crescător a anticipațiilor privind inflația. În acest context,
inflația de bază CORE2 ajustat (netă de efectul direct al modificărilor de natură
fiscală) a avansat până la 1,4 la sută la finele intervalului analizat
 2. Criteriul ratei dobânzii
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

European Union : 5,30 5,07 4,35 4,45 3,76 4,08 4,56 4,55 4,11 3,82 4,27 3,65 2,95 2,20 1,44

Belgium 5,59 5,13 4,99 4,18 4,15 3,43 3,81 4,33 4,42 3,90 3,46 4,23 3,00 2,41 1,71 0,84

Bulgaria : : : 6,45 5,36 3,87 4,18 4,54 5,38 7,22 6,01 5,36 4,50 3,47 3,35 2,49

Czech Republic : 6,31 4,88 4,12 4,82 3,54 3,80 4,30 4,63 4,84 3,88 3,71 2,78 2,11 1,58 0,58

Denmark 5,64 5,08 5,06 4,31 4,30 3,40 3,81 4,29 4,28 3,59 2,93 2,73 1,40 1,75 1,32 0,69

Germany 5,26 4,80 4,78 4,07 4,04 3,35 3,76 4,22 3,98 3,22 2,74 2,61 1,50 1,57 1,16 0,50

Ireland 5,51 5,01 5,01 4,13 4,08 3,33 3,77 4,31 4,53 5,23 5,74 9,60 6,17 3,79 2,37 1,18

Greece 6,10 5,30 5,12 4,27 4,26 3,59 4,07 4,50 4,80 5,17 9,09 15,75 22,50 10,05 6,93 9,67

Spain 5,53 5,12 4,96 4,12 4,10 3,39 3,78 4,31 4,37 3,98 4,25 5,44 5,85 4,56 2,72 1,73

France 5,39 4,94 4,86 4,13 4,10 3,41 3,80 4,30 4,23 3,65 3,12 3,32 2,54 2,20 1,67 0,84

Croatia : : : : : 4,42 4,43 4,93 6,04 7,83 6,28 6,54 6,13 4,68 4,05 3,55

Italy 5,58 5,19 5,03 4,25 4,26 3,56 4,05 4,49 4,68 4,31 4,04 5,42 5,49 4,32 2,89 1,71

Cyprus : 7,62 5,70 4,74 5,80 5,16 4,13 4,48 4,60 4,60 4,60 5,79 7,00 6,50 6,00 4,54

Latvia : 7,57 5,41 4,90 4,86 3,88 4,13 5,28 6,43 12,36 10,34 5,91 4,57 3,34 2,51 0,96

Lithuania : 8,15 6,06 5,32 4,50 3,70 4,08 4,54 5,61 14,00 5,57 5,16 4,83 3,83 2,79 1,38

Luxembourg 5,52 4,86 4,70 3,32 2,84 2,41 3,30 4,46 4,61 4,23 3,17 2,92 1,82 1,85 1,34 0,37

Hungary : 7,95 7,09 6,82 8,19 6,60 7,12 6,74 8,24 9,12 7,28 7,63 7,89 5,92 4,81 3,43

Malta : 6,19 5,82 5,04 4,69 4,56 4,32 4,72 4,81 4,54 4,19 4,49 4,13 3,36 2,61 1,49

Netherlands 5,40 4,96 4,89 4,12 4,10 3,37 3,78 4,29 4,23 3,69 2,99 2,99 1,93 1,96 1,45 0,69

Austria 5,56 5,08 4,96 4,14 4,13 3,39 3,80 4,30 4,36 3,94 3,23 3,32 2,37 2,01 1,49 0,75

Poland : 10,68 7,36 5,78 6,90 5,22 5,23 5,48 6,07 6,12 5,78 5,96 5,00 4,03 3,52 2,70

Portugal 5,59 5,16 5,01 4,18 4,14 3,44 3,91 4,42 4,52 4,21 5,40 10,24 10,55 6,29 3,75 2,42

Romania : : : : : 6,99 7,23 7,13 7,70 9,69 7,34 7,29 6,68 5,41 4,49 3,47

Slovenia : : 8,71 6,40 4,68 3,81 3,85 4,53 4,61 4,38 3,83 4,97 5,81 5,81 3,27 1,71

Slovakia : 8,04 6,93 4,99 5,03 3,52 4,41 4,49 4,72 4,71 3,87 4,45 4,55 3,19 2,07 0,89

Finland 5,48 5,04 4,98 4,13 4,11 3,35 3,78 4,29 4,29 3,74 3,01 3,01 1,89 1,86 1,45 0,72

Sweden 5,37 5,11 5,30 4,64 4,43 3,38 3,70 4,17 3,89 3,25 2,89 2,61 1,59 2,12 1,72 0,72

United Kingdom 5,33 5,01 4,91 4,58 4,93 4,46 4,37 5,06 4,50 3,36 3,36 2,87 1,74 2,03 2,14 1,79
Sursa: Convergence Report, ECB 2016, p.49
 Dinamica CDS Romania
CDS - prima de asigurare pe care un creditor trebuie să o plătească unui terţ pentru ca, în cazul în care
debitorul intră în incapacitate de plată, să îşi poată recupera integral suma plasată.

700
650
600
550
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2
008 008 009 009 009 009 010 010 010 010 011 011 011 011 012 012 012 012 013 013 013 013 014 013 013 014 014 014 015 015 015 015 016 016
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
 3. Criteriul deficitului bugetar
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
European
Union : : : -2.6 -3.2 -2.9 -2.5 -1.6 -0.9 -2.4 -6.6 -6.4 -4.6 -4.3 -3.3 -3.0 -2.4
Euro area -1.5 -0.3 -2.0 -2.7 -3.2 -3.0 -2.6 -1.5 -0.6 -2.2 -6.3 -6.2 -4.2 -3.6 -3.0 -2.6 -2.1
Belgium -0.6 -0.1 0.2 0.0 -1.8 -0.2 -2.6 0.2 0.1 -1.1 -5.4 -4.0 -4.1 -4.2 -3.0 -3.1 -2.5
Bulgaria 0.1 -0.5 1.1 -1.2 -0.4 1.8 1.0 1.8 1.1 1.6 -4.1 -3.1 -2.0 -0.3 -0.4 -5.5 -1.7
Czech
Republic -3.4 -3.5 -5.3 -6.3 -6.4 -2.7 -3.1 -2.3 -0.7 -2.1 -5.5 -4.4 -2.7 -3.9 -1.2 -1.9 -0.6
Denmark 0.9 1.9 1.1 0.0 -0.1 2.1 5.0 5.0 5.0 3.2 -2.8 -2.7 -2.1 -3.5 -1.1 1.5 -1.7
Germany -1.7 0.9 -3.1 -3.9 -4.2 -3.7 -3.4 -1.7 0.2 -0.2 -3.2 -4.2 -1.0 0.0 -0.2 0.3 0.7
Estonia -3.3 -0.1 0.2 0.4 1.8 2.4 1.1 2.9 2.7 -2.7 -2.2 0.2 1.2 -0.3 -0.2 0.7 0.1
- - -
Ireland 2.4 4.9 1.0 -0.3 0.4 1.3 1.6 2.8 0.3 -7.0 13.8 32.1 12.6 -8.0 -5.7 -3.7 -1.9
- - - -
Greece -5.8 -4.1 -5.5 -6.0 -7.8 -8.8 -6.2 -5.9 -6.7 10.2 15.1 -11.2 10.3 -8.8 13.2 -3.6 -7.5
-
Spain -1.3 -1.0 -0.5 -0.4 -0.4 0.0 1.2 2.2 2.0 -4.4 -11.0 -9.4 -9.6 10.5 -7.0 -6.0 -5.1
France -1.6 -1.3 -1.4 -3.1 -3.9 -3.5 -3.2 -2.3 -2.5 -3.2 -7.2 -6.8 -5.1 -4.8 -4.0 -4.0 -3.5
Croatia : : : -3.5 -4.7 -5.2 -3.9 -3.4 -2.4 -2.8 -6.0 -6.2 -7.8 -5.3 -5.3 -5.4 -3.3
Italy -1.8 -1.3 -3.4 -3.1 -3.4 -3.6 -4.2 -3.6 -1.5 -2.7 -5.3 -4.2 -3.7 -2.9 -2.7 -3.0 -2.6
Cyprus -4.0 -2.2 -2.1 -4.1 -5.9 -3.7 -2.2 -1.0 3.2 0.9 -5.4 -4.7 -5.7 -5.8 -4.9 -8.8 -1.1
Latvia -3.7 -2.7 -2.0 -2.2 -1.6 -1.0 -0.4 -0.6 -0.7 -4.1 -9.1 -8.5 -3.4 -0.8 -0.9 -1.6 -1.3
Lithuania -2.8 -3.2 -3.5 -1.9 -1.3 -1.4 -0.3 -0.3 -0.8 -3.1 -9.1 -6.9 -8.9 -3.1 -2.6 -0.7 -0.2
Luxembourg 3.5 5.9 6.0 2.5 0.2 -1.3 0.1 2.0 4.2 3.4 -0.7 -0.7 0.5 0.3 1.0 1.5 1.6
Hungary -5.1 -3.0 -4.1 -8.8 -7.1 -6.3 -7.8 -9.3 -5.1 -3.6 -4.6 -4.5 -5.5 -2.3 -2.6 -2.1 -1.6
Malta -6.7 -5.5 -6.1 -5.4 -9.1 -4.4 -2.7 -2.6 -2.3 -4.2 -3.3 -3.2 -2.5 -3.6 -2.6 -2.1 -1.4
Netherlands 0.3 1.9 -0.3 -2.1 -3.0 -1.7 -0.3 0.2 0.2 0.2 -5.4 -5.0 -4.3 -3.9 -2.4 -2.3 -1.9
Austria -2.6 -2.1 -0.7 -1.4 -1.8 -4.9 -2.6 -2.6 -1.4 -1.5 -5.4 -4.5 -2.6 -2.2 -1.4 -2.7 -1.0
Poland -2.2 -3.0 -4.8 -4.8 -6.1 -5.0 -4.0 -3.6 -1.9 -3.6 -7.3 -7.3 -4.8 -3.7 -4.1 -3.4 -2.6
Portugal -3.0 -3.2 -4.8 -3.3 -4.4 -6.2 -6.2 -4.3 -3.0 -3.8 -9.8 -11.2 -7.4 -5.7 -4.8 -7.2 -4.4
Romania -4.4 -4.6 -3.4 -1.9 -1.4 -1.1 -0.8 -2.1 -2.8 -5.5 -9.5 -6.9 -5.4 -3.7 -2.1 -0.8 -0.8
-
Slovenia -3.0 -3.6 -3.9 -2.4 -2.6 -2.0 -1.3 -1.2 -0.1 -1.4 -5.9 -5.6 -6.7 -4.1 15.0 -5.0 -2.7
-
Slovakia -7.3 12.0 -6.4 -8.1 -2.7 -2.3 -2.9 -3.6 -1.9 -2.4 -7.8 -7.5 -4.3 -4.3 -2.7 -2.7 -2.7
Finland 1.7 6.9 5.0 4.1 2.4 2.2 2.6 3.9 5.1 4.2 -2.5 -2.6 -1.0 -2.2 -2.6 -3.2 -2.8
Sweden 0.8 3.2 1.4 -1.5 -1.3 0.3 1.8 2.2 3.3 1.9 -0.7 -0.1 -0.2 -1.0 -1.4 -1.6 0.2
United -
Kingdom 0.7 1.1 0.4 -2.0 -3.2 -3.4 -3.3 -2.7 -2.9 -4.9 10.2 -9.6 -7.6 -8.3 -5.7 -5.7 -4.3

Eurostat utilizeaza metoda ESA, FMI foloseste metoda cash.

În cazul metodologiei cash, calculul deficitului bugetar are la baza platile si incasarile efective.
Standardul ESA95 inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in sistem “accrual” (pe baza de
angajamente, nu de plati efective precum in sistemul cash)
Romania a efectuat a doua cea mai dura ajustare fiscala din UE in perioada 2010-2013,
dupa Grecia
Consolidarea fiscala cumulativa 2010-2013
 4. Criteriul datoriei publice
200 200 200 200 200 200 201 201 201 201 201 201
1999 2000 1 2002 2003 4 5 2006 7 8 9 0 1 2 3 4 5
EU : : : 58.9 60.4 60.9 61.5 60.1 57.5 60.7 72.8 78.4 81.1 83.8 85.7 86.7 85
Euro area 70.6 68.1 67 66.9 68.1 68.4 69.2 67.4 65 68.6 78.4 83.8 86.1 89.5 91.3 92 90.4
114. 108. 104. 101.
Belgium 4 8 108 7 1 96.5 94.6 91 87 92.5 99.5 99.7 102 104 105 107 106
Bulgaria 76.1 71.2 65 51.4 43.7 36 26.8 21 16.3 13 13.7 15.3 15.2 16.7 17 27 26
Czech
Republic 15.2 17 22.8 25.9 28.1 28.5 28 27.9 27.8 28.7 34.1 38.2 39.8 44.5 44.9 42.2 40.3
Denmark : 52.4 48.5 49.1 46.2 44.2 37.4 31.5 27.3 33.4 40.4 42.9 46.4 45.2 44.7 44.8 40.4
Germany 60 58.9 57.7 59.4 63.1 64.8 67 66.5 63.7 65.1 72.6 81 78.7 79.9 77.5 74.9 71.2
Estonia 6.5 5.1 4.8 5.7 5.6 5.1 4.5 4.4 3.7 4.5 7 6.6 6.1 9.7 10.2 10.7 10.1
Ireland 46.6 36.1 33.2 30.6 29.9 28.2 26.1 23.6 23.9 42.4 61.7 86.3 110 120 120 105 78.6
104. 104. 101. 103.
Greece 98.9 9 107 9 5 103 107 6 103 109 127 146 172 160 177 180 177
Spain 60.9 58 54.2 51.3 47.6 45.3 42.3 38.9 35.5 39.4 52.7 60.1 69.5 85.7 95.4 100 99.8
France 60.2 58.6 58.1 60 64.1 65.7 67.1 64.4 64.3 68 78.9 81.6 85.2 89.5 92.3 95.3 96.2
Croatia : : : 36.6 38.1 40.4 41.3 38.9 37.7 39.6 49 58.3 65.2 70.7 82.2 86.6 86.7
109. 105. 101. 100. 102.
Italy 7 1 105 9 5 100 102 6 99.8 102 113 115 117 123 129 132 132
Cyprus 54.8 54.9 56.5 59.7 63.1 64.1 62.8 58.7 53.5 44.7 53.4 55.8 65.2 79.3 102 107 108
Latvia 12.1 12.1 13.9 13.1 13.9 14.3 11.7 9.9 8.4 18.7 36.6 47.4 42.8 41.3 39 40.7 36.3
Lithuania 22.7 23.5 22.9 22.1 20.4 18.7 17.6 17.2 15.9 14.6 28 36.2 37.2 39.8 38.7 40.5 42.7
Luxembourg 6.8 6.5 7 6.9 6.9 7.3 7.5 7.9 7.8 15.1 16 19.9 18.8 21.8 23.5 22.7 22.1
Hungary 59.8 55.1 51.7 55 57.6 58.5 60.5 64.6 65.6 71.6 77.8 80.5 80.7 78.2 76.6 75.7 74.7
Malta 62.1 60.9 65.5 63.2 69.1 72 70.1 64.6 62.4 62.7 67.8 67.6 70 67.6 68.4 67 64
Netherlands 58.5 51.8 49.2 48.5 49.7 49.9 49.3 44.8 42.7 54.8 56.9 59.3 61.6 66.4 67.7 67.9 65.1
Austria 66.4 65.9 66.5 66.5 65.7 65.1 68.6 67.3 65.1 68.8 80.1 82.8 82.6 82 81.3 84.4 85.5
Poland 39 36.5 37.3 41.8 46.6 45 46.4 46.9 44.2 46.3 49.4 53.1 54.1 53.7 55.7 50.2 51.1
Portugal 51 50.3 53.4 56.2 58.7 62 67.4 69.2 68.4 71.7 83.6 96.2 111 126 129 131 129
Romania 21.6 22.4 25.7 24.8 21.3 18.6 15.7 12.3 12.7 13.2 23.2 29.9 34.2 37.3 37.8 39.4 37.9
Slovenia 23.7 25.9 26.1 27.3 26.7 26.8 26.3 26 22.8 21.8 34.6 38.4 46.6 53.9 71 80.9 83.1
Slovakia 47.1 49.6 48.3 42.9 41.6 40.6 34.1 31 30.1 28.5 36.3 41.2 43.7 52.2 54.7 53.6 52.5
Finland 44.1 42.5 41 40.2 42.8 42.7 40 38.2 34 32.7 41.7 47.1 48.5 53.9 56.5 60.2 63.6
Sweden 61.5 50.7 52.1 50.2 49.7 48.7 48.9 43.7 39 37.5 41 38.3 37.5 37.8 40.4 45.2 43.9
United
Kingdom 40.2 37.3 34.6 34.7 35.9 38.8 40.1 41 42 50.2 64.5 76 81.6 85.1 86.2 88.1 89.1
 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Primary deficit (% of GDP) 2.2 5 7.5 5.3 3.9 1.1 0.8 0.4

Gross financing need (billions lei) 10.4 14.3 56.9 46.1 59.5 64.3 66.7 55

Gross financing need (% of GDP) 2.5 2.8 11.4 8.8 10.7 10.9 10.7 8.4

 Rezerva financiara (buffer-ul) a fost de aproximativ 4,5% din PIB in 2014

si este inclus in datoria publica.
 La sfârșitul lunii mai 2016 rezerva în valută la dispoziția Trezoreriei
Statului a fost de 5,9 miliarde euro, reprezentând 3,5 % din PIB.
10.0% 10%
9.0% 9%
8%
8.0%
7.0%
6.0%
5.0%
4.0%
3.30%
3.0%
2.07% 2.12%
2.0%
1.0%
0.0%
Titluri de stat 6 luni Titluri de stat 12 luni Titluri de stat la 5 ani
Decembrie 2009 August. 2014

 maturitatea medie ramasa corespunzatoare datoriei publice a crescut de la 3,6

ani în 2011 la 4,4 ani în 2013 si la 4,9 ani în mai 2014, ceea ce înseamna
reducerea presiunii privind finantarea pe termen
 Romania s-a imprumutat in 2016 la dobanzi minime istorice si pe pietele
international: de exemplu, sub 3% la euro in octombrie la obligatiuni de 10
ani, suprasubscrise de 2,5 ori
 Costul datoriei publice totale s-a redus la 4,4% in 2016
 Rata implicita a dobanzii aferenta datoriei publice

100.00
95.00 93.23
90.00
85.00
80.00
75.00
70.00
65.00
60.00
55.00
50.00
45.00 44.81
40.00 40.46
38.38
35.00
30.00
26.66
25.00
22.23
20.00
15.00 11.11
10.00
12.32 8.41 7.70 6.30 6.96 6.76 5.69 5.41
6.88 4.57 4.42 4.43 4.37 4.37
5.00 8.36
0.00 5.04
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Criteriul cursului de schimb

Sursa: Convergence Report, ECB 2016, p.49

Regimuri ale cursului de schimb
în statele cu derogare
 Consiliu monetar (currency board arrangement)(Bulgaria) -
politică monetară dedicată în totalitate țintei ratei de schimb.
Autoritatea monetară este obligată să mențină un curs valutar
fix pentru propria monedă față de o valută puternică.
 Flotare liberă (independent float) (Ungaria, Polonia, Suedia) –
cursul de schimb este stabilit de piață, oficial fără nici o
intervenție din partea autorității monetare menită să limiteze
fluctuațiile cursului de schimb. Poate rezulta volatilitate
ridicată.
 Flotare controlată (managed float) ( România, Croația, Cehia –
flotare liberă dar nu permite aprecierea pest un anumit nivel) –
autoritatea monetară poate influența cursul de schimb fără a
avea o țintă predefinită, intervenția directă sau indirectă pe
piață vizând ajustarea anumitor indicatori macroeconomici
(poziția balanței de plăți, rezerva internațională).
Convergenţa nominală a “statelor care fac obiectului unei derogări”
Armonizarea proceselor de convergenţă reală şi nominală
1.1. Relaţia convergenţă reală – convergenţă nominală

Influenţă favorabilă

 Reformele structurale impulsionează convergenţa PIB-

ului/locuitor ceea ce conduce la o creştere neinflaţionistă a
salariilor, la creşterea veniturilor, la majorarea încasărilor fiscale
(consolidare fiscală sustenabilă).
 Convergenţa nivelului productivităţii determină reducerea
costurilor medii de producţie, accelerând dezinflaţia în sectorul
bunurilor comercializabile.

Influenţă nefavorabilă

 Diferenţele de productivitate între sectorul bunurilor

comercializabile şi cel al bunurilor necomercializabile (efectul
Balassa-Samuleson), în condiţiile unor creşteri salariale uniforme,
vor genera persistenţa unui nivel mai ridicat al inflaţiei
(convergenţa preţurilor bunurilor necomercializabile cu UE, care
nu este susţinută de creşterea productivităţii).

1.2. Relaţia convergenţă nominală – convergenţă reală

Influenţă favorabilă

• Reducerea ratei inflaţiei şi a ratei dobânzii (pentru a respecta

criteriile de la Maastricht) determină o creştere a investiţiilor şi
prin urmare a PIB-ului.
• O volatilitate redusă a monedei naţionale (care să fluctueze într-o
marjă de stabilită) determină o creştere a ISD-urilor şi a
exporturilor (a gradului de deschidere) cu implicaţii favorabile
asupra procesului de convergenţă reală.
• Reducerea deficitului bugetar determina cresterea economisirii
nationale, care va genera majorarea investitiilor si reducerea
deficitului extern.

Influenţă nefavorabilă
  Impunerea respectării criteriilor de la Maastricht (mai ales în
ceea ce priveşte deficitul bugetar şi datoria publică) poate afecta
procesul de convergenţă al economiilor în care nivelul investiţiilor
este redus; existenţa unor deficite bugetare sustenabile (deşi mai
mari decât 3 % din PIB) poate contribui la adaptarea structurală
mai rapidă a acestor economii la cerinţele UE.

Care sunt principalele costuri ale adoptării monedei unice de către România?

 Renunţarea la politica monetară şi la instrumental cursului de schimb pentru

realizarea unor obiective interne (ajustarea şocurilor economice).
 Majorarea expunerii economiei la şocurile asimetrice din cauza decalajelor
structurale şi slabei capacităţi de neutralizare a şocurilor.
 Inflaţia şi şomajul vor avea un grad mai ridicat de persistenţă, mai ales în
condiţiile unei slabe flexibilităţi ale pieţei muncii.
 Reducerea competitivităţii, ca urmare a decalajelor ridicate de productivitate
faţă de economiile din nucleul zonei euro.
 Slaba convergenţă a ciclurilor de afaceri cu nucleul zonei euro, ceea ce va
genera un impact asimetric al politicii monetare comune.

Care sunt principalele beneficii ale adoptării monedei unice de către

România?

 Reducerea costurile de tranzacţie asociate regimurilor de schimb flotante.

 Creşterea transparentei preţurilor. Comisia europeană a susţinut că o
monedă unică va descuraja discriminarea prin preţ (o piaţă, o monedă).
 Câştiguri de bunăstare din reducerea incertitudinii privind evoluţia
cursului de schimb. Incertitudinea ratei de schimb induce incertitudine în ceea
ce priveşte venitul exportatorilor. Se reduce riscul sistemic ceea ce conduce la
reducerea ratei reale a dobânzii.
 Se reduc aşteptările inflaţioniste. Problema inconsistenţei în timp a politicii
monetare conduce la presiuni inflaţioniste.
 Potenţiale beneficii generate de accentuarea integrării comerciale şi
financiare cu partenerii din cadrul uniunii monetare.