Sunteți pe pagina 1din 16

ANALIZA DATELOR DE

MARKETING SPSS

Studenti :
Turnea Alexandru
Savulescu Ionut
Ungureanu Eduard
Romee Cristian
Tudorache Bogdan
Grupa 1732 ,Seria C,
Anul: II

București

-2017-

1
CUPRINS

I.PRELUCRAREA DATELOR .............................................................................................................. 3


1.1. Schimbarea variabilelor din scala metrica in nemetrica .............................................................. 3
1.2. Schimbarea codificarii din cea specifica diferentialei semantice in cea specifica scalei Likert .. 3
1.3. Generarea unei noi variabile pe baza unei formule de calcul care sa implice cel putin doua
variabile existente doar pentru inregistrarile ce satisfac o anumita conditie....................................... 3
II.ANALIZA UNIVARIATA ................................................................................................................. 4
III.ANALIZA BIVARIATA ................................................................................................................. 12
IV.CONCLUZII SI OBSERVATII....................................................................................................... 16

2
I.PRELUCRAREA DATELOR
1.1. Schimbarea variabilelor din scala metrica in nemetrica
Pentru rezolvarea acestui punct am ales intrebarea A39. Pentru a efectua
transofrmarea variabilei metrice intr-una nemetrica folosim meniul „Transform/Record into
different variables”. Importam A39 in fereastra din dreapta si apasam „Old and new Values”.
Inainte de acest pas in casuta Output Variable am numit noua variabila

„Metric_to_Nemetric”.

1 – 20 => 1 „Dimensiune_Mica”

21 – 50 => 2 „Dimensiune_Medie”

50 – higher => 3 „Dimensiune_Mare”

1.2. Schimbarea codificarii din cea specifica diferentialei semantice in cea specifica
scalei Likert
Pentru rezolvarea acestui punct am ales intrebarea A11_1.

1 => -2 „Dezacord_Total”

2-3 => -1 „Dezacord”

4 => 0 „Nici_Nici”

5-6 => 1 „Acord”

7 => 2 „Acord_Total”

1.3. Generarea unei noi variabile pe baza unei formule de calcul care sa implice cel
putin doua variabile existente doar pentru inregistrarile ce satisfac o anumita conditie.
Am ales intrebarea A26 pentru schimbarea unitatii de masura din M in KM. Pentru
aceasta am navigat in panoul „Transorm/Compute Variable”, unde am mutat in fereastra din
dreapta A26 si am impartit la 1000m. Noua variabila am denumit-o „va_km”.

3
Am avut intentia de a modifica in „Variable View” valoarea „Decimals” la 1, dar
avand in vedere ca au fost unele persoane care au raspuns cu o valoare mai mica de 100m nu
s-a putut efectua aceasta operatiune.

Pentru calcularea mediei a doua variabile conditionate de faptul ca respondentii sa fie


de sex „barbatesc” am folosit intrebarile A17_1, A17_2, A17_3, A17_4. Am nagivat in
meniul „Transorm/Compute” unde am scris urmatoarea funtie (A17_1 + A17_2 + A17_3 +
A17_4) / 4, apoi am deschid fereastra „IF” si am conditionat faptul ca intrebarea A2=1.

II.ANALIZA UNIVARIATA
Statistics
Cât de mult v? atrag aten?ia
panourile/afi?ele stradale?

Valid 179
N
Missing 39
Mode 3

Cât de mult v? atrag aten?ia panourile/afi?ele stradale?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative


Percent

Mult 66 30.3 36.9 36.9

Nici mult, nici pu?in 64 29.4 35.8 72.6

Foarte mult 23 10.6 12.8 85.5

Pu?in 13 6.0 7.3 92.7


Valid
Foarte pu?in 5 2.3 2.8 95.5

Extrem de pu?in 5 2.3 2.8 98.3

Extrem de mult 3 1.4 1.7 100.0

Total 179 82.1 100.0


Missing System 39 17.9
Total 218 100.0
Din totalul de 179 de respondent care au raspuns la aceasta intrebare, 66 dintre
aceastea au declarant ca sunt mult atrasi de panourile stradale, iar 64 dintre acestia au
declarant ca atentia acesotra nu este atrasa nici mult nici putin de catre panourile stradale.

4
Statistics
In ce m?sur? cump?ra?i
produsele v?zute în reclamele
de pe panourile stradale?

Valid 176
N
Missing 42
Mode 3

5
In ce m?sur? cump?ra?i produsele v?zute în reclamele de pe panourile
stradale?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative


Percent

Rar 108 49.5 61.4 61.4

Foarte rar 39 17.9 22.2 83.5


Valid
Des 29 13.3 16.5 100.0

Total 176 80.7 100.0


Missing System 42 19.3
Total 218 100.0
Din totalul de 176 de personae care au raspuns la aceasta intrebare, 108au declarant ca
acestia cumpara in intr-o masura destul de rara produsele pe care le vad in reclamele de pe
panourile stradale, 39 dintre respondent cumpara foarte rar iar pe ultimul loc avem un numar
de 29 de respondent care achizitioneaza des prodsele vazute pe panorurile stradale.

6
Statistics
Sunte?i de p?rere c? afi?ele
trebuie s? con?in? o cantitate
mare de informa?ii?

Valid 161
N
Missing 57
Mode 2

Sunte?i de p?rere c? afi?ele trebuie s? con?in? o cantitate mare de


informa?ii?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative


Percent

Nu 119 54.6 73.9 73.9

Nesigur 22 10.1 13.7 87.6


Valid
Da 20 9.2 12.4 100.0

Total 161 73.9 100.0


Missing System 57 26.1
Total 218 100.0

Din totalul de 161 de respondeti care au dat un raspuns la aceasta intrebare, 119 (74%)
au declarant faptul ca afisele nu trebuie sa contina o cantitate mare de informatii, 22(14%)
dintre aceastia au declarant ca sunt nesiguri de raspuns iar 20(12%) dintre respondeti au
declarant faptul ca afisele stradale trebuie sa contina o cantitate mare de informatii.

7
Statistics

Mesajul Culorile Decorul Pre?ul Persoana


(modelul/vedeta
) folosit/?

Valid 145 145 145 145 145


N
Missing 73 73 73 73 73
Mean 7.61 6.72 6.66 7.39 6.03
Mode 10 8 7a 9 5
Std. Deviation 2.450 2.356 2.289 2.292 2.489
Variance 6.003 5.551 5.241 5.253 6.194
Range 9 9 9 9 9
Minimum 1 1 1 1 1
Maximum 10 10 10 10 10

a. Multiple modes exist. The smallest value is shown

In graficele de mai jos am analizat intrebare A42 ce consta in alocarea unor puncte de
la 1 – 10 de catre respondent in functie de cee ace doresc acestia sa vada, ce creed ei ca este

8
mai important sa apara intr-un afis. In urma analizei am constata faptul ca respondentii doresc
in primul rand sa vada mesesajul si calritatea acestuia urmat de afisarea pretului pe afis,
culorile atribuite acestuia, decorul sip e ultimul loc, cu cea mai mica importanta se afla
persoana/vedeta ce apare pe afisul publicitar.

9
10
11
III.ANALIZA BIVARIATA

Pentru analiza bivariata am ales sa analizam relatia dintre atractivitatea produsului si


credibilitatea acestuia, folosind coeficientul de corelatie al rangurilor Spearman. (Analiza
Metric-Metric)

Correlations

Credibilitate Atractivitate

Correlation Coefficient 1.000 .613**

Credibilitate Sig. (2-tailed) . .000

N 167 167
Spearman's rho
Correlation Coefficient .613** 1.000

Atractivitate Sig. (2-tailed) .000 .

N 167 167

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

În cazul nostru Sig. 0,000 < 0,05 , deci putem afirma că există o legătură
semnificativă statistică între atractivitate și credibilitate. Legătura dintre atractivitatea și
credibilitatea panourilor este una directa și de o intensitate medie (coeficientul de corelație
=0.613). Cu alte cuvinte cu cât atractivitatea este mai mare, cu atât credibilitatea afisului este
percepută a fi mai mare.

Pentru perechea nemetric-nemetric am ales sa analizam relatia dintre atentia pe care o


atrag panourile/afisele stradale si cat de mult trebuie sa ocupe textul in cadrul afisului.

12
Pentru perechea nemetric-nemetric am ales sa analizam relatia dintre atentia pe care o
atrag panourile/afisele stradale si cat de mult trebuie sa ocupe textul in cadrul afisului.

Pentru aceasta am folosti coeficientul de corelatie al lui Pearson.

Correlations

Cât de mult v? Cât de mult


atrag aten?ia trebuie s?
panourile/afi?el ocupe textul în
e stradale? cadrul afi?ului?

Pearson Correlation 1 .166*


Cât de mult v? atrag aten?ia
Sig. (2-tailed) .046
panourile/afi?ele stradale?
N 179 145
Pearson Correlation .166* 1
Cât de mult trebuie s? ocupe
Sig. (2-tailed) .046
textul în cadrul afi?ului?
N 145 145
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

13
Dupa cum putem observa Sig=0.046<0.05 inseamna ca exista o legatura intre atentia
pe care o atrag panourile/afisele stradale si cat de mult trebuie sa ocupe textul in cadrul
afisului. Coeficientul de corelatie Pearson = 0.166 ceea ce ne indica o legatura directa de o
intensitate slaba. Altfel spus cu cat textul ocupa un spatiu mai mare pe afis intr-o masura
mica creste atentia trecatorilor.

Pentru perechea nemetric-metric am ales sa analizam relatia dintre tipul fontului


folosit in mesajele stradale si atractivitatea acestora.

Correlations

14
Tipul fontului folosit pentru Atractivitate
realizarea mesajelor
trebuie s? fie unul cu
caractere speciale c? s? fie
observat ?i în?eles mai
u?or

Tipul fontului folosit pentru Correlation


1.000 .172*
realizarea mesajelor trebuie Coefficient
s? fie unul cu caractere Sig. (2-tailed) . .031
speciale c? s? fie observat ?i
N 157 157
Spearman's rho în?eles mai u?or

Correlation
.172* 1.000
Coefficient
Atractivitate
Sig. (2-tailed) .031 .

N 157 167

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Sig=0.031 < 0.05 ceea ce ne indica faptul ca exista o legatura intre tipul fontului
folosit si atractivitatea afisului. Coeficientul de corelatie al lui Spearman = 0.172 ceea ce ne
indica o legatura directa de o intensitate slaba. Altfel spus, cu cat textul folosit in afisele
stradale este mai special si creat astfel ca sa fie observat mai usor de catre trecatori,
atractivitatea creste intr-o masura mica.

15
IV.CONCLUZII SI OBSERVATII

In urma analizei efectuate pe un esantion de 218 persoane am tras urmatoarele


concluzii cu privire la afisele stradale.

O mare pondere din persoanele care se opresc si se inforeaza cu privire la anumite


produse din afisele stradale, achizitioneaza in mod rar aceste produse.

Afisele stradale atrag atentia intr-o masura mare trecatorilor, ceea ce inseamna ca
aceasta metoda de informare a potentialilor clienti este una foarte buna.

Afisele stradale nu trebuie sa contina informatii abundente deoarece aceasta practica


va rezulta un efect negativ rezultat prin respingerea mesajului din partea trecatorilor.

In urma analizei am constata faptul ca trecatorii doresc in primul rand sa vada


mesesajul si calritatea acestuia urmat de afisarea pretului, culorile atribuite acestuia, decorul
si pe ultimul loc, cu cea mai mica importanta se afla persoana/vedeta ce apare pe afisul
publicitar.
Cu cât atractivitatea panoului stradal este mai mare, cu atât credibilitatea este
percepută a fi mai mare, ceea ce poate rezulta in cumpararea produsului.

Cu cat textul folosit in afisele stradale este mai special si creat astfel ca sa fie observat
mai usor de catre trecatori, atractivitatea creste intr-o masura mica.

Cu cat textul ocupa un spatiu mai mare pe afis intr-o masura mica creste atentia
trecatorilor.

16