Importan a grâuluiCultivat pentru prima dat în Mesopotamia (acum 10.000 ani). Plasticitate ecologic deosebit .

Cea mai mare suprafa cultivat 215 milioane ha in 2015.(2132,6 mii ha eurostat) Con inutul mediu în proteine (7 – 22%).
Gliadina 35-45 % si pana la continutul minim de albumina 2-5 % Con inut mare în glucide 65 – 70% (maltoza, zaharoza) Con inutul în gr simi al embrionului de grâu (2– 4%) F ina integral de grâu con ine complexul de vitamine B1 B2 B5
B6 PP K1 K2 K3 H F ina integral de grâu asigur alimenta iei umane aproape întreaga serie de acizi aminici ( in cantitati > leucina, valina si in cantitati mici lizina, tirozina etc. ) În furajarea animalelor grâul este mai valoros fa de
porumb ( proteine 8-9 %, spor<Suprafe e cultivate, produc iiFran a, > produc tor de grâu din UE - recolt record de 40,4 milioane tone , in 2016 5,48t/ha nefavorabil..In Germania 2016- 7,78t/ha 2015 - 8,09 t/ha Comisia European
estimeaz o produc ie comunitar de 139,4 milioane de tone cu 6,3 < 2014. RO In 2016 s-au cultivat 2,075 milioane hectare cu grâu i secar i s-a ob inut o produc ie medie de 4,054 kilograme la hectar, deci un total de 8,41 milioane de
tone de grâu, fa de 7,85 milioane de tone în 2015", a precizat Achim Irimescu. În 2015, Lamyman a recoltat 16,5 tone de grâu la hectar, cu 0,8 tone mai mult decât vechiul record de inut de c tre un agricultor din Noua Zeeland Fermierul
britanic a îns mân at grâul pe data de 14 septembrie 2014 i a folosit semin e de la Syngenta – soiul Reflection. S-a îns mân at cu 110-120 de kilograme la hectar, iar pe 14 iulie, fermierul num rase 900 de spice pe metru p trat.Genealogia
grâuluiGrâul are o structur poligenomic i cuprindegenomurile AA, BB, DD ce apar in la trei specii diploide cu 14 cromozomi (2n = 14): Triticum monococcum ssp. boeoticum (2n =14, genomul AA) Aegilops speltoides (2n = 14,
genomul BB) Aegilops squarossa (2n = 14, genomul DD). Genul Triticum posed trei grupe naturale alopoliploide: grupa diploid - AA (Triticum monococcum); grupa tetraploid - AABB (Triticum dicoccoides) grupa hexaploid AABBDD
(Triticum aestivum ssp. vulgaris)Numar forme existente la nivel mondial 650566...Surse de germoplasm la grâu..Alac – T. monoccocum T. turgidum var. DiccocumCorela ii existente la grâuProductia de boabe - Numarul fratilor fertili,
lungimea spicului,densitatea spicului, numarul boabelor in spiculet, greutatea boabelor in spic Calitatea boabelor - Continutul in gluten, calitatea glutenului, sticlozitatea bobului,MMB, randamentul fainii Calitatea fainii - consistenta
aluatului, elasticitatea si intinderea aluatului,panificabilitatea Rezistenta la ger - Adâncimea nodului de infratire, sistemul radicular dezvoltat Rezistenta la seceta - numar mare de stomate, marimea stomatelor mica, prezenta cuticulei, frunze
inguste, ceroase, suprafata de evaporatie mica Rezistenta la cadere - Paiul scurt, ingrosat, internodiile bazale scurte, groase Soiuri române ti de grâuFundulea 29, Doina, Ileana, Dacia, Diana, Iulia, Favorit, CeresSemipitice: Rapid , Dropia,
Ardeal, Dor, Gruia, Glosa, FaurHibrizi de grâu – avantaje Hibrizii de grâu sunt produ i prin încruci area sexuat a dou linii. - Productivitate mai mare rezultat dintr-o fertilitate mai mare a florilor i MMB superior - În ime superioar –
cantitate mai mare de paie - Capacitate de înfr ire superioar - Sistem radicular mai bine dezvoltat - Toleran mai mare la stresuri (iernare, secet , exces hidric) - Toleran mai bun la boli (Fusarium

Hibrizi de grâu – istoric- 1930 – program federal de ob inere a hibrizilor de grâu în SUA - 1962 – primul sistem CMS (cytoplasmatic male sterility) - 1973 - primul CHA (Chemical Hybridisation Agent) - 1973 – Primul hibrid bazat pe CMS
- 1981- Comercializarea primilor hibrizi în SUA i Australia (Cargill i Dekalb) - 1982 – Monsanto lanseaz un program de ob inere a hibrizilor cu ajutorul CHA - 1985 – apari ia de noi hibrizi crea i din colaborarea \ HybriTech (Monsanto)
i Nordsaat Hibrizi de grâu Istoric 56 - 1993 – CHS Croisor (Hybrinova) i Genesis (Monsanto) sunt autorizate în Fran a - 1994 – întroducerea hibrizilor în Fran a - 1999 – introducerea în Germania a hibridului Hybnos - Nordsaat - 2003-
2004 –Relansarea comercializ rii de hibrizi în Fran a, Germania, UK, Polonia, Cehia, Ungaria, Portugalia etc. -2011 – autorizarea de EU a sintofen (Crosoir) -2013 – Pioneer incepe un program de ameliorare -2016 – Bayer anunta
inaugurarea unui centru de cercetare pentru obtinerea de hibrizi de grau in SUAHibrizi de grâu – tehnici de ob inere CMS (cytoplasmatic male sterility) Utilizat în SUA, China, India, Australia...Avantaj - cost mai mic al semin ei.
Dezavantaje - restaurarea fertilit ii este dificil (incomplet ) - durat mare de ob inere - num r limitat de linii mam CHA (Chemical Hybridisation Agent) Utilizat în Fran a Avantaj - durat mic de ob inere- num r mare de încruci ri
posibile- performan e semnificativ superioare liniilor parentale Dezavantaje - cost mare pentru ob inerea CHA - pre ridicat al semin elor an 2 - 40-70% din combina ii sunt evaluate (90% sunt eliminate) an 3-4- testare în diferite ri
europene an 5-6 încerc ri oficiale (1-2 hibrizi din câteva mii de combina ii)Obiectivele amelior rii la grâul comun•capacitatea de produc ie - peste 12 t /ha (16,52 kg/ha, soi Dickens) con inutul proteic mare – peste 15 – 17% con inutul în
gluten uscat – peste 10 – 12% raport f in /pâine – 1,00/ 1,35 rezisten a activ la stresurile climatice i fitopatogenice reac ia favorabil în condi ii de intensivizare (mecanizare, chimizare, irigare)Obiectivele amelior rii la grâul
durum•Programul de ameliorare a grâului durum vizeaz : - ameliorarea con inutului de pigmen i carotenoizi; - ameliorarea rezisten ei la iernare i fuzarioz ; - îmbun irea arhitecturii spicului, pentru a permite o fertilitate mai bun , boabe
mari i grele; - intensificarea hibrid rilor i retroîncruci rilor dintre grâul durum i triticale. Reac ia la mecanizare, chimizare, irigare.Metode conven ionale de ameliorare la grâu- Hibridarea sexuat - MutagenezaMetode neconven ionale de
ameliorare la grâu- Ingineria genetic (tehnologia ADN recombinant) - Mutageneza in vitro - Dihaploidia (metoda Zea)Compara ie între ameliorarea tradi ional i cea prin inginerie genetic Cultivarul nou la A. Traditionala este format din
mai multe gene. La IG e doar din gena de interes!Grâul modificat genetic - grâu OMGMON 71800 (RR) – aprobat in USA - 2004! - pana in 2016, NU a fost introdus in cultura nici un soi de grau MG - in mai 2013 a fost identificat intr-o
ferma din statul Oregon - in vara anului 2016 a fost identificat intr-o ferma din statul Washington

Sfecl de zah r – istoric/importan Cultura sfeclei de zah r a fost introdus în Europa la începutul secolului al XIX- lea dup decretarea Blocadei continentale de c tre Napoleon ( care interzicea importul de zah r de trestie pe continentul
european) i prima fabric din Europa i din lume care producea zah r din sfecl a fost construit în Silezia în 1802. La noi în ar sfecla de zah r pentru industrializare a fost introdus în cultur pentru prima dat în 1831 în jude ele S laj i
Cluj, pentru a aproviziona cu sfecl prima fabric de zah r de mic capacitate construit în 1831 la Gârb u jud. S laj. În 1835 e semnalat cultura sfeclei i în ara Bârsei deoarece se construise o mic fabric de zah r i la Bra ov. În 1875 s-
a pus în func iune prima fabric modern de zah r din ar la Secuieni-jud. Bac u, în 1876 s-a pus în func iune fabrica de la Chitila i în 1889 fabrica de la Bod (in prezent fiind singura fabric de zah r din ar care func ioneaz neîntrerupt
de 120 de ani). Dup 1960 a început construc ia de noi fabrici de zah r (unele cu capacitate de 4000 t/ 24 de ore), astfel c în 1989 în ar func ionau 33 de fabrici cu o capacitate total de prelucrare de 83 .000 tone sfecl în 24 de ore. In
perioada 1960-1989 au crescut mult i suprafe ele cultivate cu sfecl , acestea ajungând în 1989 la 240.300 ha , din care peste 100.000 ha erau cultivate în zone cu sisteme de irigare. În 1989 în ar s-a produs o cantitate total de 6,7 milioane
tone de sfecl din care s-au extras 507.000 tone de zah r asigurânduse integral consumul.In ultimii ani suprafe ele cultivate cu sfecl de zah r la noi în ar au sc zut dramatic , iar produc ia de zah r ob inut din sfecl a ajuns s reprezinte
numai 20 - 21 % din produc ia realizat în ar în anul 1989. În 2006 suprafa a cultivat cu sfecl a crescut la 29 .000 ha de pe care s-au recoltat 900.000 tone sfecl prin procesarea lor ob inându-se o cantitate de 119.000 tone zah r . La
aderarea la UE România a ob inut o cot anual de 109.164 tone zah r din sfecl i o cot de 329.636 tone zah r brut din import care s fie rafinat la noi în ar i In prezent cota este de aproximativ 104000 t 9.981 tone izoglucoz . zahar.
Consumul intern - 500 000 tone Sfecl de zah r – suprafe e cultivate Roman AGRANA 9500 ha , Bod – 4100 ha, Ludus TEREOS 3400 ha, Oradea PFEIFR si LONGEN 6700 ha. Surse de germoplasm la sfecla de zah rBeta maritima
pentru toleranta la Nematozi Beta maritima pentru toleranta la Rhizomania Beta procumbens pentru rezistenta la NematoziToleranta la Rhizoctonia Calitatea semintelor Rezistenta si toleranta la Cercospor Rezistenta la fainare Aphanomyces
Sfecl de zah r – metode de ameliorareFenotipizarea (descrierea caracterelor) Genotipizarea (descrierea structurii genetice) Identificarea markerilor si MASObiectivele amelior rii la sfecla de zah r, Productie si calitate Productia de radacini
Continutul in zahar Puritatea sucului.Rezistente la boli> Rizomania Nematozi Cercospora Rhizoctonia Fainarea Aphanomyces Altele Alte obiective Lastari floriferi Bioenergie Calitatea semintelor Pastrarea Aderenta sol Sfecla de toamna
Valorificarea fertilizarii Toleranta la erbicid Rezistenta la inghet