Marta Constantin

Profesor de fizica CN “Gh. Lazar”

Probleme practice transformări de fază
1. Sistem termodinamic – ansamblu de particule în număr mare, bine delimitat de mediul exterior.
2. Echilibru termodinamic - starea în care toţi parametrii (p, V, T, m, etc) ce caracterizează sistemul td. rămân constanţi în
timp.
3. Proces termodinamic - trecerea unui sistem termodinamic dintr-o stare de echilibru termodinamic în altă stare de
echilibru termodinamic
4. Proces ciclic - proces în care starea finală coincide cu starea iniţială; proces care se repetă la intervale de timp egale;
funcţionarea unui motor termic, a frigiderului (vaporizarea şi condensarea lichidului de răcire din conductele frigiderului)
5. Proces reversibil - un proces care poate fi inversat (de la starea finală la cea iniţiala şi invers), pas cu pas, sistemul
trecând prin aceleaşi stări ca în procesul direct. Exemple: reacţii chimice reversibile, topirea şi solidificarea, vaporizarea şi
condensarea
6. Proces ireversibil - un proces care nu permite trecerea de la starea finală, înapoi la starea iniţială prin aceleaşi stări ca în
procesul direct. Exemple: destinderea gazului in vid, procesul de difuzie în gaze, transmiterea căldurii de la un corp mai
cald la un corp mai rece, frecarea)
7. proces izocor - transformare care are loc la un volum constant; exemplu oala sub presiune până la valoarea maximă
admisă pentru presiune interioară
8. proces izobar - transformare care are loc la o presiune constantă
9. proces izoterm - transformare care are loc la o temperatura constantă
10. Temperatura - parametru de stare ce caracterizează gradul de încalzire a unui sistem td (proprietate fizică a unui sistem,
prin care se constată dacă este mai cald sau mai rece)
11. Căldura – mărime de proces : formă a schimbului de energie între sisteme td aflate în contact termic
12. Căldura specifică - (caracteristică a fiecărui material) cantitatea de căldură necesară unităţii de masă (kg) dintr-un corp,
pentru a-şi modifica temperatura cu un grad K. Unitate de măsură: J/KG*K
13. Înveliş adiabatic - nu permite schimbul de căldură între sistemul td şi mediul exterior (exemple: termos, lada frigorifică,
frigider)
14. Calorimetru - este un dispozitiv utilizat în calorimetrie pentru măsurarea căldurii schimbate de un corp cu un alt corp, în
general lichid. Alcătuire: un vas din alamă introdus într-un vas cu volumul mai mare, un agitator, un termometru şi un
capac.
15. Contact termic - contactul realizat între două sau mai multe sisteme care permite schimbul de căldură.
16. Lucrul mecanic în termodinamică - un sistem termodinamic efectuează lucrul mecanic când îşi modifică parametrii de
poziţie (adică variază volumul) ( în cazul contactului termic dintre un sistem termodinamic şi mediul exterior, parametrii de
poziţie variază). Lucrul mecanic în termodinamică este aria suprafeţei cuprinsă între graficul transformării şi abscisa în
diagrama (p, V).
17. Frigider - maşina termică ce realizează transformarea energiei mecanice (lucrului mecanic) în energie termică, răcind o
incintă sub temperatura mediului înconjurător. (funcţionare ciclică ΔU=0, Q-L=0 ) Energia utilă este preluata de gazul din
conductele de lichefiere de la alimente, iar cea consumată este lucrul mecanic primit de la reţeaua de curent electric.
18. Benzină - lichid uşor inflamabil, combustibil pentru motoarele de automobil (Otto)
Motorina - combustibil lichid folosit pentru alimentarea motoarelor Diesel
19. Motor termic - maşina termică ce transformă parţial căldura de la arderea combustibilului în lucru mecanic (automobil)
20. Randament termic- raportul dintre lucrul mecanic utilizat şi căldura primită
21. Energie internă - energia datorată mişcării şi interacţiunii particulelor unui sistem termodinamic. Este mărime de stare.
22. Principiul fundamental al td: orice sistem td izolat tinde către echilibru td.
23. Principiul I al termodinamicii:= variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic depinde de căldura şi de lucrul
mecanic schimbate în acel proces cu mediul exterior. ∆U= Q-L
 Marta Constantin
Profesor de fizica CN “Gh. Lazar”
Cazuri particulare: dacă un om este izolat (adică Q=0, L=0, atunci nu interacţionează cu mediul exterior), deci
U=const, energia internă se conservă
Dacă Q=0 (nu mâncăm), atunci ∆U= -L, adică putem trai (efectuăm lucru mecanic pentru a
respira) pe seama reducerii energiei interne; când acest lucru devine imposibil, murim.
Dacă Q-L>0, adică mâncăm mai mult decât consumăm prin lucru mecanic, ne vom îngrăşa
Dacă Q-L<0, adică mâncăm mai puţin decât consumăm, atunci vom slăbi
24. Principiul II al termodinamicii: căldura nu poate trece de la sine (fără intervenţie din exterior) de la un corp cu T dată la
un corp cu T mai mare.
25. Topire - proces de trecere a unui corp din stare solida în stare lichidă. Condiţii: se face cu absorbţie de căldură şi la
temperatură constantă
26. Solidificare - proces de trecere a unui corp din stare lichidă în stare solidă. Condiţii - se face cu eliberare de căldură şi
la temperatură constanta
27. Vaporizarea - fenomenul de trecere a unei substanţe din stare lichidă în stare gazoasă. Condiţii - se face cu absorbţie de
căldură şi la temperatură constantă
28. Condensarea - fenomenul de trecere a unei substanţe din stare gazoasă în stare lichidă. Condiţii - se face cu cedare de
căldură şi la temperatură constantă
29. Vaporizarea in funcţie de presiune - în vid (instantanee) sau în atmosferă gazoasă (lent)
Vaporizarea în funcţie de temperatură - la suprafaţa lichidului (evaporare) sau în toată masa lichidului (fierbere)
30. Sublimare - trecerea din stare solidă direct în stare gazoasă. Condiţii - se face cu absorbţie de căldură şi la temperatura
constantă
31. Desublimarea - trecerea din stare gazoasă direct în stare solidă. Condiţii - se face cu cedare de căldură şi la temperatură
constantă
32. Diagrama de echilibru a apei (desen):
T= punctul triplu – punctul în care coexistă toate cele 3 stări de agregare
C = punctul critic – punctul dincolo de care o substanţă există doar în stare de gaz
 Marta Constantin
Profesor de fizica CN “Gh. Lazar”
33. La ieşirea din apă ne este rece, chiar într-o zi caniculară, deoarece evaporarea picăturilor de apă de pe corpul nostru se
face prin absorbţie de căldură de la corp, acesta răcorindu-se.
34. Zăpada este o precipitaţie atmosferică solidă. Se formează când vaporii de apă trec prin procesul de desublimare la
temperatură mai mica de 0⁰C => transformarea vaporilor de apă în solid cu cedare de căldură mediului exterior.
35. Ventilatorul cu pulverizator de apă creşte umiditatea atmosferică. Aparatul pulverizează stropi mici de apă, care în
perioada caniculară se evaporă instant. Ventilatorul creşte viteza de evaporare a apei, aerul din jur micşorându-şi
temperatura. Deoarece evaporarea are loc cu absorbţie de căldură, aerul din jur se răceşte.
36. Când o picătură de apă ajunge în uleiul încins, sar picături de ulei. Uleiul încins transferă foarte repede o cantitate
mare de căldură picăturii de apă, care având o masă mică o absoarbe repede şi se evaporă instantaneu. (temperatura de
fierbere a uleiului este mai mare decât temperatura de fierbere a apei ). Aburul care „ţâşneşte” împinge odată cu el şi
uleiul. (gazul primeşte energie cinetică şi antrenează picăturile de ulei încins).
37. Alcoolul medicinal răceşte pielea. Alcoolul se evaporă foarte repede, luând căldură de la corp (evaporarea se face cu
absorbţie de căldură). În urmă, pielea rămâne dezinfectată, răcorită şi anesteziată local.
38. De ce suportăm mai uşor căldura uscată decât cea umedă? Când este căldură uscată, transpiraţia se evaporă uşor
(evaporare cu absorbţie de căldură). Când este foarte cald, se pierde o cantitate importantă de apă prin respiraţie şi
transpiraţie. Apa se evaporă de pe suprafaţa pielii şi preia căldura corpului (senzaţia de răcoare). Dacă umiditatea aerului
e mare, transpiraţia se evaporă mai încet (sau deloc) şi de aceea e mai greu de suportat căldura umedă.
39. Ceaţa reprezintă picături mici de apă. Vaporii de apă trec în stare de lichid prin cedare de căldură, sau crescând
presiunea. La o anumită temperatură, cantitatea de vapori de apă se măreşte substanţial, mai ales în urma evaporării
intense a apei din sol. Vaporii încep să se condenseze în picături de apă care micşoreaza transparenţa aerului rezultând
fenomenul de ceaţă.
40. Oala sub presiune grăbeşte fierberea. Se poate găti la temperaturi mai mari de 100⁰C, deoarece oala menţine presiunea
crescută în interior şi nu permite scăpări (ale conţinutului preparat) de vapori decât la depăşirea unei valori maxime a
presiunii. Prin arderea gazului metan, comunic căldură unui sistem închis (volum constant). Creşterea temperaturii duce
la creşterea presiunii, deci la creşterea temperaturii de fierbere, deci la scăderea duratei de fierbere.
41. Temperatura aerului creşte când începe să ningă deoarece trecerea din stare lichidă în stare solidă se face cu cedare
de căldură.
42. Rufe puse la uscat intr-o încăpere izolata de exterior - în timp, viteza de uscare a rufelor va deveni din ce în ce mai
mică. Pentru ca hainele să se usuce, apa trebuie să se evapore (trece din stare lichidă in stare de vapori). Vaporii în
incintă vor satura atmosfera şi restul apei se evapora mai greu. Acest lucru se întâmplă din cauza lipsei contactului cu
mediul exterior.
43. De ce o supă slabă se răceşte mai uşor ca o supă grasă? Supa grasă conţine grăsime la suprafaţă, care nu va
permite ca apa să se evapore (evaporarea se produce prin absorbţie de căldură). De asemenea, supa grasă conţine mai
mult ulei. Uleiul se va ridica şi va bloca răcirea prin evaporare.
44. Grindina - vaporii de apă trec direct în grindină prin procesul de desublimare. Desublimarea are loc cu cedare de căldură.
45. De ce se aburesc ochelarii când cineva intră iarna într-o încăpere? Vaporii de apă se condensează pe lentila mai rece a
ochelarilor, cu cedare de căldură. Ochelarii în timp ajung la echilibru termic cu mediul, cedează căldură picaturilor mici de
apă care se vor evapora.
46. De ce prăjim în ulei şi nu în apă? Prăjim alimentele în ulei şi nu în apă, deoarece uleiul se încălzeşte mai repede decât
apa, ajungând rapid la temperaturi mai mari de 100⁰C, perfecte pentru prăjit. Uleiul nu permite aderarea mâncării la
suprafaţa recipientelor, se evaporă la temperaturi mult mai mari decât apa. În plus, uleiul dă un gust mai bun mâncării.
47. Sarea adăugată în apă creşte temperatura de fierbere a apei şi implicit scade timpul de preparare a mâncării (sarea
se încălzeşte mai repede ca apa, cele două substanţe fac schimb de căldură până ajung la echilibru termic)
48. Ventilatorul produce curenţi de aer inexistenţi uneori vara, dând senzatia de răcoare. Ventilatorul măreşte viteza
maselor de aer şi creşte viteza de evaporare a apei (transpiraţiei).
49. Lichidele carbogazoase conţin dioxid de carbon dizolvat în lichid. Când sticlele cu apă carbogazoasă sunt sigilate,
presiunea sticlei sigilate previne ca gazul să iasă din lichid (forţa sticlei este mai mare decât energia pe care gazul o poate
 Marta Constantin
Profesor de fizica CN “Gh. Lazar”
suporta, deci nu poate ieşi şi rămâne dizolvat). Când deschidem sticla, presiunea e eliberată şi moleculele de gaz pot ieşi
din lichid şi aşa se formează bulele din pahar (acidul carbonic se descompune atunci când se deschide sticla)
50. Într-un pahar este apă la 4⁰C . Când iese apa din pahar: când creşte sau când scade temperatura? Apa iese în
ambele situaţii. La 4⁰C apa are cea mai mare densitate. La creşterea sau scăderea temperaturii, densitatea scade, deci
volumul creşte. Anomalia densităţii apei este doar la 40C.
51. De ce primăvara este mai rece lângă un râu/ lac îngheţate - deoarece topirea gheţii se realizează prin primire de
căldură de la porţiunea de aer din imediata apropiere. Aerul cedează căldură gheţii pentru a se topi, deci va fi mai rece în
imediata apropiere a râului/ lacului.
52. De ce se foloseşte antigel iarna la maşini? În loc de apă pentru răcirea motoarelor iarna se foloseşte antigel (alcool şi
glicerină) deoarece acesta are o temperatură de îngheţ mai mică de 0⁰C (-20⁰C până la -60⁰C) şi permite răcirea
motoarelor şi la temperaturi sub 00C.
53. Bain-marie reprezintă doua vase puse unul în altul; cel de jos conţine apă (sau alt lichid) care fierbe, cel de sus se
încălzeşte treptat folosind căldura aburilor. Se evită un transfer de caldură prea brusc. Lichidul folosit depinde de
temperatura dorită (uleiul este folosit pentru atingerea temperaturilor mai mari de 100⁰C).
54. De ce punem un capac peste oala în care vrem să fierbem apa - deoarece timpul de fierbere devine mai scurt.
Capacul blochează eliminarea aerului şi a aburului, urmând ca presiunea (deci şi temperatura sistemului închis de sub
capac) să crească, prin urmare durata preparării se micşorează.
55. Mucegaiul se formează pe balcon deoarece vaporii calzi de apă se condensează (cu cedare de căldură) pe peretele
rece din balcon. Spori de mucegai există oriunde în aer, ei se dezvoltă doar în locuri umede şi greu accesibile (colţurile
din balcon), lipsite de curenţi de aer. Astfel începe să apară mucegaiul şi se va menţine cât timp cauzele se menţin.
56. Norii sunt acumulări de vapori de apă ce au condensat . Odată cu ascensiunea, vaporii se răcesc şi trec în stare lichidă
(apă) sau în stare solidă (gheaţă). Astfel se formează mase vizibile cunoscute sub numele de „nori”.
57. Bricheta uitată pe bordul unei maşini se poate încălzi atât de tare încât poate exploda, deoarece gazul lichefiat din
brichetă tinde să se transforme în gaz, mărindu-şi volumul odată cu temperatura.
58. Încăperile se aerisesc mai uşor iarna decât vara deoarece are loc un schimb între aerul rece ce se află în afara
încăperii şi aerul cald din cameră. Iarna diferenţa de temperatură dintre aerul rece de afară şi cel încălzit din interior este
mai mare şi duce la formarea curenţilor de aer de la exterior către interior.
59. Roua este apa care ajunge din stare de vapori în stare lichidă datorită diferenţei de temperatură dintre solul răcit noaptea
şi vaporii de apă din atmosferă.
60. Apa distilată are o puritate foarte mare. Apa netratată nu va avea niciodată aceasta puritate, deoarece în circuitul ei în
natură, aceasta e contaminată cu diverşi compuşi minerali (calciu, magneziu) sau organici, proveniţi din apele reziduale.
Apa prin fierbere trece în stare de vapori, iar prin răcire ajunge din nou în stare lichidă (capacul vasului este prevăzut cu
un orificiu la care se montează o ţeavă ce trece printr-un vas răcitor.
61. Câinele scoate limba pentru că este o parte a corpului fără păr, care permite răcorirea. Astfel, câinele se răcoreşte prin
transpiraţia limbii. Blana are rol termo-izolant împiedicând transpiraţia, iar răcirea organismului se face prin evaporarea
apei la nivel bucal, respiraţia având rol ventilator (creşte evaporarea).
62. Arborii trosnesc iarna pentru că apa şi seva din vasele lor îngheaţă, prin urmare volumul lor se măreşte.
63. Aburul opăreşte mai tare decât apa aflată la aceeaşi temperatură deoarece ajuns pe piele tinde să treacă din stare
gazoasă în stare lichidă, condensarea având loc cu cedare de căldură. Aburul se poate încălzi la o temperatură mai mare
decât apa fiartă (prin creşterea presiunii).
64. O sticlă cu gaz nu poate fi umplută numai până la jumătate deoarece gazele au proprietatea de a umple întreg spaţiul în
care pătrunde (expansibilitate). Gazele constau în particule extrem de mici aflate în continuă mişcare, aşadar particulele
sale se răspândesc în întreg spaţiul. Gazul lichefiat (lichefierea - transformarea din stare gazoasa în stare lichidă prin
creşterea presiunii) poate umple o sticlă numai până la jumătate.
65. Pentru a nu se sparge gheaţa, un copil aflat pe un strat de gheaţă pe un lac, trebuie să scadă presiunea. Copilul trebuie
să se întindă pe burtă pentru a mări suprafaţa de contact cu gheaţa – pentru scăderea presiunii, şi apoi să ceară ajutor –
să sune la 112!
 Marta Constantin
Profesor de fizica CN “Gh. Lazar”
66. În spaţiul vid şi lipsit de gravitaţe se poate fierbe apa?. Fierberea apei se face în funcţie de temperatură şi presiune.
Pentru a putea fierbe apa de exemplu într-o navetă spaţială, trebuie folosit un sistem închis – cana electrică de fiert apa.
În cană apa va avea o poziţie oarecare, prin încălzire apa în stare lichidă se amestecă aleator cu vaporii de apă. Dacă
aruncăm apa în spaţiul vid din afara navetei, ea se vaporizează instantaneu.
67. O noapte noroasă este mai caldă decât una senină deoarece se creează efectul de seră. Gazele de seră absorb şi reţin
o parte din căldura solară, împiedicând pierderea ei prin radiaţie înapoi în spaţiu şi menţinând suprafaţa planetei caldă.
Noaptea nu este soare, deci Pământul nu este încălzit. Căldura acumulată la nivelul solului în timpul zilei se ridică şi se
disipează în spaţiu, temperatura scăzând rapid (radiaţie nocturnă). Atunci când e înnorat, norii acţionează ca un fel de
scut, astfel încât căldura se pierde mai greu decât atunci când e senin.
68. Degetele rămân lipite de suprafaţa congelatorului (sau a unui metal aflat la temperaturi negative) deoarece pielea
umedă intră în contact termic cu gheaţa şi tinde să ajungă la echilibru termic (atenţie – nu încercaţi acasă!).
69. Caloriferul se montează în dreptul ferestrei deoarece acolo au loc multe pierderi de căldură ale aerului din cameră.
Aerul rece de afară intră în cameră prin partea de jos a ferestrei, trecând prin dreptul caloriferului, astfel preluând căldura
şi încălzind camera.
70. Floricele pocnesc deoarece fiecare bob de porumb conţine apă sub formă de mici picături, stocate în interiorul unui cerc
de amidon moale. Când bobul este încălzit, cantitatea mică de apă se transformă în vapori (abur), determinând-o să se
extindă brusc. Aburul pune presiune asupra amidonului ce se umflă şi apoi bobul explodează.
71. Dimineata este cel mai frig deoarece Soarele nu încălzeşte Pământul în timpul nopţii, iar acesta se răceşte până când
razele soarelui îl încălzesc iar.
72. Se poate ingheţa apa dintr-un vas cufundand o bucată de gheaţă? – depinde: dacă apa are 0 grade şi gheaţa are o
temperatura negativă, dacă e mai multă gheaţă decât apă, şi dacă temperatura mediului exterior este apropiată de 00C.
Altfel este imposibil deoarece apa şi gheaţa vor ajunge la echilibru termic, gheaţa se topeşte, iar apa se răceşte puţin.
73. De ce dă cafeaua în foc? Cafeaua dă în foc deoarece: a) în momentul fierberii bulele de gaz îşi măresc volumul, se
ridica şi antrenează praful de cafea către suprafaţă. Când bulele de gaz ajung la suprafaţă, se sparg => cafeaua da în foc;
b) din neatenţie!