Sunteți pe pagina 1din 12

BREVIAR DE CALCUL

1. Acțiuni de calcul
A) ACŢIUNI PERMANENTE
Tabelul .1: Încărcare planşeu curent:
Denumire Grosime Greutate Incarcare Coeficientul Incarcare de
strat (m) tehnica normata acțiunii calcul
(kN/mc) (kN/mp) (kN/mp)
Tencuială 0.025 19 0.475 1.35 0.642
Placă b.a. 0.13 25 3.25 1.35 4.388
Șapă egalizare 0.03 21 0.63 1.35 0.85
Placaj gresie 0.02 18.6 0.372 1.35 0.501
TOTAL 4.727 1.35 6.381

Tabelul .2: Încărcare planşeu terasă:


Denumire Grosime Greutate Încărcare Coeficientul Încărcare
strat (m) tehnică (kN/mc) normată (kN/mp) acțiunii de calcul
(kN/mp)
Tencuială 0.025 19 0.475 1.35 0.642
Placă b.a. 0.13 25 3.25 1.35 4.388
Beton de pantă 0.10 21 2.10 1.35 2.835
Șapă suport 0.015 21 0.315 1.35 0.426
Termoizolație 0.10 0.40 0.040 1.35 0.054
polistiren
Șapă suport 0.015 21 0.315 1.35 0.426
protecție
Hidroizolație - - 0.18 1.35 0.243
Pietriș de 0.03 16 0.48 1.35 0.648
protecție
TOTAL 7.157 1.35 9.662

Tabelul .3: Pereți grosime 25 cm:


Denumire strat Grosim Greutate Încărcare Coeficientu Încărcar
e (m) tehnică normată(kN/mp) l e de
(kN/mc) acţiunii calcul
(kN/mp)
Tencuială 0.025 19 0.475 1.35 0.642
Zidărie BCA 0.25 9.50 2.375 1.35 3.206
Polistiren 0.10 0.35 0.035 1.35 0.047
expandat
Tencuială 0.025 19 0.475 1.35 0.642
TOTAL 3.36 1.35 5.536

Tabelul .4: Atic acoperiș:


Denumir Grosim Greutate Încărcare Coeficientu Încărcar
e strat e (m) tehnică normată l e Înalțim Încărcar
(kN/mc) (kN/mp) acţiunii de calcul e atic e
(kN/mp) de calcul
(kN/m)
Tencuială 0.025 19 0.475 1.35 0.642
Atic beton 0.10 25 2.50 1.35 3.375
armat
Polistiren 0.10 0.35 0.035 1.35 0.047
expandat
Tencuială 0.025 19 0.475 1.35 0.642
TOTAL 3.485 1.35 4.71 0.50 2.352

Balustradă metalică balcoane: 0.50 kN/m

Pereţi de compartimentare:
Aceştia sunt alcătuiţi din plăci de rigips de 12.5 mm prinşi de montanţi din profile metalice
CW7.5 (7.5cm). Încărcarea pe metru pătrat se va lua conform Eurocod 1, SR EN 1991-1-1-2004
şi va fi de 0.50 kN/mp pentru pereţi ce nu depăşesc încărcarea de 1,00 kN pe metru liniar.

B) ACŢIUNI VARIABILE

B.1. Încărcări utile (conform SREN 1991-1-1/oct. 2006)


2
Încărcare utilă planşeu curent: quc =1, 50 kN /m (pentru spaţii de locuit).
2
utilă acoperiş: qut =0, 75 kN /m
Încărcare

B.2.Acţiunea zăpezii
Acţiunea zăpezii se determină conform codului de proiectare CR 1-1-3-2012 - “Cod de
proiectare.Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”, cu relaţia:
s=γ Is⋅μi⋅Ce⋅Ct⋅sk
unde - Is
γ =1. 00 , este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii ce are valoarea
1.00 pentru clasa III de importanţă;
-
C =1
e , este un coeficient prin care se ţine seama de condiţiile de expunere ale
construcţiei (condiţii normale în cazul nostru);
- Ct =1 , reprezintă coeficientul termic;
2
- s k =150⋅daN /m , este valoarea caracteristica a încărcarii din zăpadă pe sol, în
amplasament pentru Constanţa.
-
μ
i , este un coeficient de forma pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş; se pot
considera 2 cazuri de incărcare, aglomerată şi neaglomerată întrucât terasa conţine mai multe
pante de acceaşi valoare pentru scurgerea apelor, astfel:
-
μi=0. 80 , pentru zăpadă neaglomerată;
Zonarea valorii caracteristice a încărcării
din zăpadă pe sol

2
s=γ Is⋅μi⋅Ce⋅Ct⋅sk =1 . 00⋅0 . 80⋅1 .00⋅1. 00⋅150=120 daN /m

C) ACŢIUNEA SEISMICĂ

Calculul seismic al structurii se va face utilizând programul de calcul SCIA ESA PT, iar
încărcarea seismică va fi calculată automat pe baza spectrelor de raspuns seismic
corespunzatoare amplasamentului.
Datele introduse în program prin selectarea amplasamentului sunt:
- Perioada de colt Tc = 0.7 s
- Acceleraţia terenului ag= 0.20g
Factorul de comportare al structurii se calculează conform P100-1/2013, cap. 5:
q =3.5αu/α1 pentru construcţii in cadre din beton armat pentru clasa de ductilitate medie.
αu/α1 = 1.35 pentru cladiri cu mai multe deschideri şi mai multe niveluri
q = 4.725
Factorul de importanţă al construcţiei, conform P100-1/2013 – „Cod de proiectare
seismica”, tab. 4.3. este 1,00, pentru cladiri de importanta normala.

Grupări de încărcări
Grupările de încărcări se stabilesc conform Codului intitulat “Cod de proiectare. Bazele
proiectării structurilor în construcţii”, indicativ CR0-2012. Grupările de încărcări pentru starea
limită ulimă (SLU) sunt:

a) Gruparea fundamentală
1.35 ∑ Gk + 1.5 Qk1 + ∑ 1.5ψ1Qk
unde :
Gk – încărcări permanente
Qk1 – încărcări preponderente între acţiunile variabile (utile)
Qk - încărcări variabile(zăpadă,vânt)
ψ 1 - coeficient de simultaneitate ; ψ 1=0,7
b) Gruparea specială
∑ Gk + γ1AEK + ∑ ψ2Qk
unde :
Gk – încărcări permanente
AEK – valoarea caracteristică a acţiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recurenţă
Qk - încărcări variabile
ψ 2 – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente
ψ 2=0,3 - pentru încărcare utilă pentru construcţii rezidenţiale
ψ 2=0,4 - pentru încărcarea din zăpadă, conform CR0-2012.
γ1 – coeficient de importanţă a costrucţiei, γ1=1.0, conform CR0-2012.

2. Calculul structurii

AxisVM este un program modern bazat pe metoda elementelor finite, destinat inginerilor
constructori. Analiza statică şi dinamică a structurilor bidimensionale precum şi a celor
tridimensionale se face atât prin metode de calcul liniare, cât şi neliniare. Programul modelează
structuri în cadre plane/spaţiale, grinzi cu zăbrele plane/spaţiale, grinzi în mediul elastic, şaibe în
stare plană de tensiune/deformaţii, plăci plane, plăci cu nervuri, plăci în mediul elastic şi structuri
de plăci curbe subţiri. La modelarea structurii pot fi utilizate elemente finite într-un număr
nelimitat şi în combinaţii libere (ex.: structuri mixte din cadre şi diafragme).
Cu ajutorul programului AxisVM s-a efectuat un calcul static liniar, forta seismica fiind
introdusa in programul de calcul pe baza spectrelor de raspuns seismic pentru zona seismica in
care este amplasata constructia, caracteristicile amplasamentului fiind alese conform
normativului P100/2013.
Rezultatele vor fi afişate sub formă de diagrame ce conţin valorile momentelor
încovoietoare, forţe tăietoare, forţe axiale în stâlpi sau sub forma de diagrame de eforturi maxime
în grupările de încărcări fundamentală sau specială.
Pentru determinarea eforturilor în elementele structurii s-au introdus în program elementele
acesteia predimensionate anterior și încărcările de calcul normate pe toate elementele, provenite
din: greutatea proprie a elementelor structurale şi nestructurale, încărcări utile, acţiunea zăpezii şi
acţiunea seismică.
2.1. Dimensionarea plăcii de beton armat
Planșeul de beton armat este un element de suprafata solicitat la încovoiere iar aria de
armătură necesară s-a determinat pe baza momentelor încovoietoare pentru fiecare tip de placă
cuprins între grinzi.

Procentul minim de armare conform SR EN 1992-1-1 este:


f ctm 2. 20
ρ≥0. 26⋅ ⋅100=0 .26⋅ ⋅100=0 . 166
f yk 345
Algoritmul de calcul pentru aria necesară de armătură la secţiuni dreptunghiulare simplu
armate este următorul:
Se cunosc : b , h,
f cd , f yk , M si aria necesară de armătură se determina cu formulele:
f
( √
A a nec = 1− 1−2⋅
M
b⋅h 2⋅f cd
0
)
⋅b⋅h0⋅ cd
f yd
Calculul s-a facut pentru fâşii de 1m de placă în reazeme şi în câmp pentru momentele
încovoietoare maxime din diagramă.
În afară de momentul încovoietor, datele de intrare pentru schema de calcul sunt identice
pentru toate secţiunile:
b = 1000mm ; h = 130mm, f cd =13 MPa (beton C20/25); f yk =300 MPa (oţel
PC52); a≈20mm.
Aria de armatură necesară minimă este:
b⋅h 1000⋅(130−20 )
A a min =0,166⋅ 0 =0, 166⋅ =182. 6 mm 2
100 100
Din criterii constructive, se vor dispune minim 6 bare pe metru cu diametrul minim 8mm.

Calculul armăturii de rezistenţă pentru tipul de placă incastrat pe 3 laturi si simplu rezemat pe
o latura
l
λ= y > 2 ⇒
lx armare pe ambele direcţii.
Încărcarea pe metru pătrat de placă va fi:
q=g+q u +q p , g – incarcarea din greutate proprie a placii,
qu - incarcarea utila,
q p - incarcarea suplimentară pentru pereţi despărţitori.
Folosind tabelul cu evaluarea încărcărilor se observă că încărcarea din greutate proprie pe
kN
g=6 . 381
metru pătrat pe placă este egală cu m2 .
kN
qu =1 . 50⋅1. 50 2
=2 .25 kN /m2
Încărcarea utilă de calcul este m .
kN
q p =0 .50⋅1. 35 2
=0 .675 kN /m2
Încarcarea suplimentară pentru pereţi despărţitori m .
kN
q=g+q u +q p =6 . 381+ 2. 25+0 . 675=9 . 306 2
m
α
Coeficientii α 1 , α 2 , 3 si α 4 se extrag din STAS 10107/2 – Plansee curente din
placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat, in functie de schema de rezemare a placii.
Momentul în zona de câmp pe direcţia x:
M x =α 1⋅q⋅l 2
x
Momentul în zona de reazem pe direcţia x:
M ' x =−α 3⋅q⋅l 2
x
Momentul în zona de câmp pe direcţia y:
M x =α 2⋅q⋅l 2
x
În zona de reazem pe direcţia y:
M ' y =−α 4⋅q⋅l
y2

Pe latura simplu rezemată pe direcţia x se va arma cu momentul:


1 1
M '=− ⋅q⋅l 2 =− ⋅9 .31⋅4 . 252 =7 . 00 kNm
24 x 24

Calculul armăturii de rezistenţă pentru tipul de placă incastrat pe toate laturile

l
λ= y > 2⇒
lx armare pe ambele direcţii.
Momentul în zona de câmp pe direcţia x:
M x =α 1⋅q⋅l 2
x
Momentul în zona de reazem pe direcţia x:
M ' x =−α 4⋅q⋅l 2
x
Momentul în zona de câmp pe direcţia y:
M y max =α 3⋅q⋅l
y2
În zona de reazem pe direcţia y:
M ' y =−α 5⋅q⋅l
y2

2.2. Dimensionarea grinzilor


2.2.1. Armare longitudinală
Din programul de calcul automat s-au extras diagramele de moment încovoietor.
Determinarea ariei de armătură longitudinală se va face în conformitate cu prescripţiile
eurocodului EC2 şi anume SR EN 1992-1-1 şi normativelor P100-1/2013, şi CR0-2012.
Determinarea ariei de armătură s-a făcut folosind următoarea schemă:
M
μ=
Se determină b⋅d 2⋅f cd ¿ μlim . Dacă μ> μlim se va mări aria secţiunii de
beton.
Pentru beton C20/25, μlim =0.40.

f cd =15 MPa pentru beton C20/25.


M φ
A snec =
f yd⋅h s ; a=s+ 2 =35mm
; s=25 mm – stratul de acoperire cu beton.
M – momentul încovoietor maxim în secţiunea considerată.

f yk=300 MPa - rezistența de calcul a oțelului, se folosește oțel PC52

h s=h−2 a - distanța între centrele de greutate ale armaturilor de la partea inferioara, si


cele de la partea superioara.
As
ρ= ⋅100
Procentul de armare are expresia: b w⋅d
b w - lăţimea grinzii
d - înălțimea utilă a secțiunii; d=h−a
Momentul capabil se calculeaza cu relaţia:

M cap =A s⋅f yd⋅d


Coeficientul minim de armare longitudinală care trebuie respectat pe toată lungimea
grinzii este:
f ctm 2. 20
ρ≥0. 5⋅ =0 . 50⋅ ⋅100=0 .319
f yk 345
2.2.2. Armare transversală
Forţa tăietoare de proiectare se determină cu formula:
M + M db , 2 q⋅L
V Ed=γ Rb⋅ db , 1 +
L 2
M db,i - momentul capabil de la extremitatea „i” a grinzii, de determina cu relatia:
∑ M Rc
(
M db , i=γ Rb⋅M Rb , i⋅min 1 ;
∑ M Rb ) , conform P 100−1 /2013

MRb,i – reprezintă valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i;


∑ M Rc - suma momentelor capabile ale stâlpilor care intră în nod;
∑ M Rc - suma momentelor capabile ale grinzilor care intră în nod;
γ Rb - reprezintă factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului, 1.00,
pentru clasa M de ductilitate.
Forţele tăietoare de proiectare s-au determinat in functie de momentele capabile ale
grinzilor pentru armatura longitudinala calculata mai sus si incarcarile de calcul extrase din
programul de calcul pentru fiecare grinda.
Conform SR EN 1992-1, procedeul de calcul al armaturii transversale este urmatorul:
-
V Ed≤V Rd ,c , caz in care armature transversala se allege constructiv.
Se verifica daca
- In cazul in care
V Ed≤V Rd ,c , se calculeaza capacitatea portanta a diagonalelor
V
comprimate de beton Rd ,max. , in functie de tipul de armature transversal utilizata

(vertical sau inclinata) si se verifica conditia: Ed V ≤V


Rd ,max
Daca inegalitatea nu este satisfacuta se maresc dimensiunile sectiunii de beton.
- Se calculeaza capacitatea portanta a armaturilor transversal prin alegerea unui diametru si
a unei distante intre bare.
Forţa tăietoare capabilă a elementului fără armatură transversală specifică
V Rd ,c se
determină cu relaţia:

[
V Rd , c 1 = C Rs , c⋅η1⋅k ( 100⋅ρ 1⋅f ck ) 1/3 ⋅b⋅d ] , dar avand cel putin valoarea:
min

¿
V Rd , c 2 =υalignl ¿ ¿ ⋅b⋅d ¿

f ck reprezinta rezistenta caracteristica la compresiune , N /mm 2 .

k =1+

A si
200
d
≤2
, d – inaltimea utila a sectiunii, in mm; d=h−a .

ρ1 =
b⋅d - coeficientul de armare longitudinala.
A si - aria armaturii longitudinale intinse;
0 .18
C Rd , c=
γ c , pentru beton greu
1/ 2
ν min=0 . 035⋅k 3 / 2⋅f ck
, pentru beton greu
η1=1.00 , pentru beton greu.
Calculul armaturii transversale se face in asa fel incat sa fie satisfacuta relatia:
V Ed≤V Rd , unde V Rd este   forta taietoare capabila a elementului cu armatura transversala
specifica.
               Ruperea se poate produce fie prin cedarea armaturilor transversale intinse , fie prin
zdrobirea betonului din diagonalele comprimate.
Rd ,max

Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar sa fie satisfacuta conditia V Rd , s ≤Valignl ¿ ¿ ¿ ¿

α cw⋅b⋅z⋅ν 1⋅f cd
V Rd ,max =
( ctgθ+ tg θ )
A sw  ­ aria tuturor ramurilor de armatura dintr­un plan transversal.
       
f ywd⋅¿
¿  ­ rezistenta de calcul a armaturii transversale
       
        z – bratul de parghie al fortelor interne,  z=0 . 9⋅d
         b – latimea minima a sectiunii transversale
         s – distanta dintre etrieri
f ck
ν 1 =0 . 6 1− ( 200 ) , pentru beton greu, factorul de reducere al rezistentei.
α cw =1  pentru beton armat
         
Pentru determinarea valorii ctg θ se calculeaza V Rd ,max pentru valoarea maximă
ctg θ=2 .5 .
Se verifica pozitia fortei taietoare faţă de limitele:
V Rdc ≤V Ed≤V Rd ,max
Daca
V Ed se afla intre limita inferioara si aproximativ jumatatea intervalului se alege :
2,5≥ctgθ≥1,75
în functie de apropierea fata de o limita.
        Daca valoarea fortei taietoare de calcul tinde catre limita superioara,  ctg θ se determina
cu relatia:
σ
1,2−1,4 cp
f cd
ctg θ=
V
1− Rdc
V Ed
V Rd ,s - reprezinta forta taietoare capabila a elementelor armat cu etrieri.
A sw
V Rd , s =
⋅z⋅f ywd⋅ctg θ
s
Din relatia de mai sus, alegand diametrul etrierilor si numarul de brate, s-a determinat
distanta intre etrieri necesara pentru preluarea fortei taietoare de proiectare:
A sw⋅z⋅f yd⋅ctg θ
s nec =
V Ed
       In vederea asigurarii unei ruperi ductile, sectiunea etrierilor nu va depasi valoarea maxima
data de relatia:
A sw ,max⋅f ywd
≤0. 5⋅α cw⋅ν 1⋅f cd
b⋅s

2.3. Dimensionarea stalpilor


2.3.1. Armarea longitudinală
Clasa de ductilitate a stâlpilor este medie.
Se urmează prescripţiile din normativul P100-1/2013.
Dimensionarea armaturii longitudinale a stalpilor se va face astfel încât la fiecare nod
grindă – stâlp al structurilor tip cadru sa fie îndeplinită urmatoarea condiție, în vederea
impunerii mecanismului structural de disipare de energie care să îndeplinescă cerințele de la
punctul 5.2.3.3.1 din normativul P100-1/2013:
∑ M Rc≥γ Rd⋅∑ M Rb
∑ M Rc− suma momentelor capabile asociate sensului acţiunii seismice considerate în stalpul
din nodul în care se face verificarea;
∑ M Rb− suma momentelor capabile asociate sensului acţiunii seismice considerate în grinda
din nodul în care se face verificarea;
γ Rd - factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului, care se va
considera 1,2 pentru clasa de ductilitate medie (DCM).

Aria de armatura longitudinală se determina cu relatiile:


N⋅h yw
M dc −
2 N
A nec
s =
x= ≤2⋅a
f yd⋅h yw , dacă bc⋅f cd
N⋅h yw
M dc + −b c⋅x⋅f cd⋅( d−0 . 5⋅x )
2 N
A nec
s =
x= >2⋅a
f yd⋅h yw , dacă bc⋅f cd
b – latimea stalpului;
f cd =13 MPa , valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului.

∑ M Rb =1
Considerăm termenul
(
min 1,
∑ M Rc ) .

Directie transversala

2.3.2. Armarea transversală


Armarea transversală se face la forţa tăietoare de calcul:
M 1,d +M 2,d
V Ed=
lcl
M i,d  ­ momentul  de la extremitati;
          
lcl - inaltimea libera a stalpului.
M i, d =γ Rd⋅M Rc, i⋅min(1, ∑ M Rb /∑ M Rc )
          
γ
Rd   ­ factorul care introduce efectul consolidarii otelului si al fretariii betonului in
            
zonele comprimate:
γ Rd =1, 00 pentru clasa medie de ductilitate
          
M Rc ,i ­ valoarea momentului capabil la extremitatea „i” a stalpului, corespunzatoare
sensului considerat al fortelor laterale.
∑ M Rc si  ∑ M Rb    ­ sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor
           
care intra in nod.

          Momentele 
M id  s­au determinat in functie de armare  longitudinala efectiva a stalpilor,
determinata mai sus, si  raportul dintre suma momentelor capabile ale grinzilor care intra in nod
si momentul capabil al stalpilor care intra in nod, pentru fiecare sectiune.
          Distanța între etrieri s­a determinat, ca și în cazul grinzilor, cu formula:
A sw⋅z⋅f yd⋅ctg θ
s nec =
V Ed
2.4. Dimensionarea fundatiilor

Dimensionarea fundatiilor s-a facut la eforturile in stalpi rezultate din programul de calcul cu
formula:

N
pmed = < padm .
A

N M N M
pmax = + <1. 2 p adm. pmin = − >0
A W A W
Presiunea admisibila pe teren s-a determinat conform NP112/2004 in functie de adancimea de

fundare si latimea fundatiilor, din presiunea conventionala


pconv =130 kPa , conform studiului
geotehnic.

Fundatia este de tip radier general. Dimensionarea radierului s-a facut la eforturile din stalpii ce
descarca pe radier.

N
pmed = <p
Aria totala a fundatiei s-a determinat cu formula A conv

In paginile anexate sunt extrase eforturile maxime in elementele cele mai solicitate, pentru care s-
au dimensionat ariile de armatura in elementele structurii.