Sunteți pe pagina 1din 22
Capitolul IV. POLITICA DE INVESTITII 44. Conceptul de investitie. Dimensiuni ale conceptului de invest Investitiile reprezintA suportul material al dezvoltarii economice. Ele stau la baza suplimentarii, diversificarii si cresterii calitative a tuturor factorilor de productie. Nu se pot asigura sporirea capitalului fix sau circulant, suplimentarea numarului locurilor de munca, diversificarea productiei fara un consum de resur- se financiare, fara investitii. Investifiile reprezinté ansamblul de cheltuieli antrenate in construirea de noi mijloace fixe, in dezvoltarea sau modernizarea celor existente cu scopul obfinerii unor venituri superioare in viitor. Ele imbina aspecte cantitative si ca- litative, deoarece, pe de o parte, necesita fonduri banesti si cheltuieli pe termen mediu si lung, iar pe de alta parte, permit promovarea progresului tehnic si ri- dicarea calitatii factorilor de productie. Investitia reprezint, in acelasi timp, o cheltuiala certa pentru un viitor ce contine elemente de incertitudine (reducerea cererii pentru produsele firmei, cresterea pretului la materia prima, aparitia unor produse mai performante). Decizia de investire este considerata cea mai impor- tanta si mai riscanta decizie adoptata la nivel de intreprindere, pentru ca aceasta antreneaza cheltuieli esentiale in prezent pentru a obtine profituri in viitor, care sunt incerte. De fapt, investitia este un proces care evolueaza in timp, rentabilitatea re- levandu-se doar pe parcursul realizarii sale. Pornind de la ideea conform careia timpul poate fi impartit, in mod conventional, in termen lung si in termen scurt, se poate mentiona ca intreprinderile pot alege, dup’ caz, fie investitiile pe termen seurt in vederea producerii unor bunuri de consum, caz in care se inregistreazi orentabilitate sc: zuta, dar garantata, fie investitiile pe termen lung, care vizeazai producerea bunurilor materiale industriale, caz in care, intr-o prima perioada, rentabilitatea este inexistenté, aceasta devenind remarcabilé dup’ o anumiti perioada. Profesorul universitar Nité Dobrota, defineste notiunea de investitii in doua accepfiuni'®: intr-o accepfiune restransi, investifiile reprezint& un adaos la © Niti Dobrota, Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1997, pag 341. 62 POLITICA DE INVESTITII capitalul sau la patrimoniul personal existent, adaos rezultat din folosirea unei parti a economiilor obfinute din activitatea persoanei respective. Efectul tehnico- generic al acestor investitii se reflecta in: sporirea stocului de capital fix, sporirea stocului de capital circulant, cresterea patrimoniului menajelor. In sens larg, si | din perspectiva microeconomica, in conceptia aceluiasi autor, investifiile se | identifica cu plasamentele persoanelor fizice si /sau juridice in diferite domenii si sub diferite forme. Aceste plasamente se prezinta ca: - achizitie de echipamente de producti, deci, ca sporire a capitalului | tehnic; | perfectionare si modernizare a capitalului fix: crestere a stocului de active curente; constructii de locuinte: achizitii de locuinte; cumparari de hartii de valoare: finantare a cercetarii stiintifice si a proiectarii: - reimpaduriri, plantatii; - demontare, transport gi remontare a echipamentelor de productie. in unele lucrari de specialitate, investitiile sunt definite ca orice decizie de cheltuire care conduce la dobandirea unui activ in vederea obtinerii ulterioare a unui flux de lichiditati si care are ca scop cresterea avutiei proprietarilor de in- treprinderi””, | Conform acestei definitii, sunt asimilate investifiilor toate activele mate- | riale si nemateriale, comerciale si financiare care pot avea destinatie de productie | sau de consum, ori pot fi un activ financiar (actiuni, obligatiuni), care promit in- | casiri de venituri in viitor sub forma de dividende si dobanzi. in acest context, | unele cheltuieli considerate, din punct de vedere contabil, drept cheltuieli de consum, trebuie sa fie considerate investitii. Conceptia financiara despre in- vestitii difera de cea din punct de vedere contabil, fiind mai cuprinzatoare. in aceasta optica de idei, s-au conturat, in literatura de specialitate, trei dimensiuni ale conceptului de investifii: Dimensiunea contabili este cea mai restrictivd si reduce investitia la notiunea de imobilizare, in sensul contabil al cuvantului, fiind definita ca an- samblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, achizitionate sau create in intreprindere, destinate a rimane constante sub aceeasi forma. ”” Gerard Charreaux, Gestion financiere, Litec, Paris, 1986, p. I] ful 1V 63 Dimensiunea economica extinde sfera de cuprindere a investitiilor. Conform acestei acceptiuni investitiile reprezinta ..toate consumurile de resur- se care se fac in prezent in speranta obtinerii in viitor a unor efecte economice esalonate in timp si care, in sum totala, sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse”. Conform acestei acceptiuni se considera investitie: © Achizitionarea de bunuri, echipamente de lucru, care vor avea ca urmare incasari suplimentare, economii de costuri; « Alte cheltuieli decat cele expuse mai sus, de felul: 1. Cheltuieli pentru publicitatea de marca: 2. Costul programelor care cuprind noutati in domeniul tehnologic, or- ganizatoric, al resurselor de munca: 3. Cheltuieli cu programe de cercetare-dezvoltare etc. Dimensiunea financia considera investitii toate cheltuielile de resurse care genereaza venituri si /sau economii pe o lunga perioada de timp in viitor si, in consecinta, amortizarea lor se face pe mai multi ani. Din punct de vedere financiar, investitia poate fi definita si ca ,,plasa- rea unei sume de bani prezenti si cert in speranta obtinerii unor venituri superioare in viitor, dar probabile”. Se desprind, astfel, patru elemente definitorii ale investitici: 1. Efortul investitional, considera investitia 0 structura individualizata de resurse de volum si natura diferite, care sunt antrenate in realizarea unui proiect. 2. Factorul timp releva faptul ca orice proiect de investitie are o perioada de viata proprie caracterizata prin etape si momente bine definite pe parcursul cérora parametrii economici ai proiectului au o evolutie proprie. Perioada de viata a investitiei poate fi vazuta sub mai multe aspecte: - durata fiscald este durata de serviciu a mijloacelor fixe indicata prin legea privind uzura mijloacelor fixe, in functie de norma de uzura. - durata tehnicd — determinata de caracteristicile tehnice functionale ale mijloacelor fixe; - durata comerciald — determinata de durata de viati a produselor fabricate cu aceasta investitie; POLITICA DE INVESTITII - durata juridicé — durata protectiei juridice asupra dreptului de concesiune a unei exploatari, asupra unei licente, marci de fabric’. 3. Eficienta, investitorul accepta schimbarea unor disponibilitati prezente de resurse pentru o serie de efecte viitoare, care, in sumé totala, si fie superioare cheltuielilor inifiale. 4. Riscul — decurge din ins4si_esalonarea pe perioade viitoare a efectelor asteptate, aceste efecte viitoare sunt insa sperante si nu certitudini. 4.2. Clas area investi’ I. Din punct de vedere al locului in care se fac, investitiile se impart in: 1. Investifii interne, reprezinta alocarea capitalului pentru achizitionarea de active materiale si nemateriale ( echipamente, constructii, licenta, stocuri | suplimentare. cercetare-dezvoltare etc.), avand drept scop dezvoltarea gi perfec- {ionarea aparatului productiv si de distributie a bunurilor, instruirea gi perfectio- narea personalului. 2. Investitii externe, reprezinta plasarea capitalului in actiuni si obligatiuni cu scopul obfinerii de venituri sub forma de dividende, dobanzi. IL. Din punet de vedere al formei , investitiile pot fiz 1. Materiale (utilaje, constructii, unitati de transport ete.); 2. Financiare, se fac cu scopul diversificarii portofoliului de investitii (procurari de actiuni, oblig fiuni). sectoarelor in care se Il. Din punct de vedere al naturii activititii efectueaza, investitiile pot fi: 1. Productive (cu efecte asupra capacitatii de productie si de comercia- lizare); 2. Neproductive, cu destinatie social culturala ca: locuinte, cantine etc. TV. Din punct de vedere al scopurilor urmirite de intreprindere distin- gem urmatoarele tipuri de investitii 1) investitii tehnice: achizitii de masini, utilaje, mijloace de transport: itii umane: perfectionarea, specializarea personalului; Capitolul IV 65 3) investifii sociale: constructia, in intreprinderi, a unei cantine, a unei baze de odihna etc.; 4) investitii comerciale: pentru publicitate si reclama. V. in functie de riscul pe care-] implica pentru perspectiva intreprin- derii, investitiile se impart in: 1. Investifii de inlocuire a echipamentului complet uzat, cu un rise foarte sczut, deoarece nu presupune cheltuieli suplimentare de modificare a tehnolo- giilor, de formare a personalului, de cercetari de noi piete etc; 2. Investitii de modernizare a echipamentului existent in functiune si care implica un risc redus, ca urmare a unor corectii neinsemnate in tehnologia de fabricatie; 3. Investitii de dezvoltare. Presupun extinderea unor sectii ori a intreprin- derii in ansamblu. Riscul creste in legatura cu cresterea nevoii de forta de munca, cu largirea piefei de aprovizionare, de desfacere ete; 4, Investitii strategice privind crearea unor filiale in strainatate, fuzionarea cu o alta intreprindere. Riscul creste ca urmare a extinderii activitatii in zone geografice noi. 4.3. Rolul statului in po! a intreprinderii Orice proiect investitional trebuie analizat atat prin prisma investitoru- lui, la nivel microeconomic, cat si prin prisma economiei nationale, la nivel macroeconomic. Trebuie avut in vedere faptul ca, in cadrul unei economii de piata, interesele, la cele doua nivele, difera, fara a fi contradictorii. La nivelul intreprinderii, scopul principal il constituie obtinerea unei rentabilitati cat mai iar la nivel macroeconomic, alaturi de criteriile economice. apar si cele sociale. Prioritara, totusi, trebuie s4 ram4na analiza la nivel microeconomic. deoarece intreprinzatorul este cel ce face efortul investitional. in plus. o serie de elemente, precum taxele, impozitele, care, pentru economia nationala, repre- zinta venituri, pentru intreprindere se constituie in cheltuieli. Tocmai de aceea, o varianta de investitii are o eficienté mai scazuta la nivel microeconomic, ea putand fi chiar si ineficienta prin prisma investitorului, dar eficienta prin prisma 66 POLITICA DE INVESTITII economiei nationale. in acest caz, statul trebuie s4 aiba un rol activ, sa intervin’, prin intermediul parghiilor economice, la eficientizarea proiectului si la nivelul agentilor economici. | Implicarea statului in economie se face, de regula, de c&tre organele puteri publice, prin instrumente si parghii de politica financiara. Avand in vedere natura instrumentelor folosite, politica statului se concre- tizeaza in: - politici monetare si de credit; - politici fiseale; - politici de cheltuieli publice. a) Politicile monetare si de credit folosesc ca instrumente rata dobanzii, conditiile de creditare si masa monetara aflata in circulatie. Astfel, in faza de ascensiune economica, dupa care, daca nu este franata, urmeaza faza de depre- siune, se iau masuri de crestere a ratei dobanzii si de introducere a unor restrictii suplimentare la acordarea de credite de c&tre institutiile bancare, ceea ce reduce volumul investitiilor. Drept urmare, se reduce produetia, se reduc veniturile, sca- de consumul. Si reciproca, in situafia de stagnare a activita{ii economice, politica de creditare a Bancii urmareste stimularea activitatii economice a intreprinderilor prin reducerea ratei dobanzii, prin sporirea facilitatilor la acordarea de credite, Rata dobanzii reprezinta parghia principala pentru stimularea economiilor popula- fiei, agentilor economici. Ratele stimulatoare ale dobanzilor la depozitele bancare favorizeaz4 acumularea unor sume importante in sistemul bancar si participarea marelui public la formarea investitiilor. in directie similara actioneaz& si reducerea / majorarea masei monetare. Reducerea masei monetare sporeste cererea la credite, dar rata dobanzii ridicate si restrictiile suplimentare franeaza posibilitatile de investire gi invers. Astfel, prin conjugarea politicii in domeniul creditului si in cel monetar, se regleaza ac- tivitatea de productie si de investire la nivelul agentilor economici. b) Factorul predilect de sustinere si impulsionare a cresterii economi- ce, de imbundtatire a climatului investitional, de sustinere a producatorului este fiscalitatea. Prin utilizarea instrumentelor fiscale, cum sunt cotele impozi- tului, inlesnirile fiscale, creditul investitional fiscal, statul poate influenta, in sens pozitiv sau negativ, activitatea economica a intreprinderilor. Cand se urmareste relansarea, sustinerea activitatii economice. se procedeaza la reducerea impozi- telor si taxelor, care are ca efect sporirea veniturilor, corespunzator a profitului, incurajarea investitiilor. Capitolul 1V 67 Creditul investifional fiscal este definit ca dreptul de am4nare a perioadei de achitare a impozitului datorat statului, in procesul caruia intreprinderilor, in baza anumitor temeiuri, li se ofera posibilitatea diminuarii, in anumite propor- {ii, a platilor fiscale cu achitarea ulterioara in rate a sumei creditului si a ratelor aferente acestuia. Creditul investitional fiscal poate fi acordat pe o perioada de la un an pana la cinci ani Ja impozitul pe venit, precum gi la impozitele regionale sicele locale. c) politicile de cheltuieli publice folosesc drept parghii de sustinere sau de franare a activitatilor economice achizifiile, comenzile de stat si investi- ile. Statul poate face investitii in intreprinderile pe care le administreazi in domenii precum transportul, telecomunicatiile, dar gi in intreprinderi private, societati pe actiuni cu activitate de productie cu scopul realizarii politicilor sale adoptate. in conditiile economiei de piata, este important ca implicarea statului in activitatea intreprinderilor, prin parghiile si instrumentele de politica financiara, sa se fac doar in masura in care se asigura un surplus de consum, de investitii, cu efecte benefice asupra intregii economii nationale. Alegerea domeniilor de interventie a statului in economie se bazeaza pe doua criter’ 1. Criteriul sectorial, care are in vedere sectorul spre care se poate in- drepta ajutorul statului: agricultura, industrie etc. Alegerea sectorului se face in functie de mai multi factori: sectoare de viitor, a c&ror piat’ are mari perspective, dar care necesita mari cheltuieli; sectoare foarte expuse concurentei internationale, care, daca n-ar fi sprijinite, n-ar pu- tea functiona; unele sectoare cu finalitati sectoriale, cum ar fi construc- tia de locuinte ete. 2. Criteriul finalitatii porneste de la ideea ca este mai usor si mai eficient ca statul s4 actioneze in sprijinul potentialului de productie existent, decat s& asiste pasiv la disparitia (falimentul) unor intreprinderi sau sectoare de activitate, pentru ca apoi, din necesititi nationale, s4 recupereze acest po- tential. Mijloacele pe care le poate utiliza statul in directia sustinerii intre- prinderilor sunt: - Subventiile, reprezinta un transfer nerambursabil de la bugetul statului catre un agent economic cu scopul de mentinere a capacitatii de productie. POLITICA DE INVESTITI De obicei, subventiile sunt indreptate citre agentii economici care nu pot recupera integral costurile prin preturile de vanzare practicate. Subventiile rambursabile, sunt un mijloc intermediar intre subventie si credit: se ramburseaza in cazul in care proiectul finanfat este rentabil, nu se ramburseaza, daca proiectul esueaza (in sectorul cercetare fundamental sau aplicata). Participatia statului cu capital la o anumita operatiune economica. Statul participa la completarea fondurilor necesare finalizarii unui proiect, urmirind si obtinerea unui profit. Garantia statului acordata bincilor, pentru ca agentii economici si poa- 14 contracta credite. Exonerari fiscale — acordarea de reduceri, amanari sau scutiri ale platilor jn contul impozitelor si taxelor datorate de catre agentii privati, ori reega- lonarea acestora in timp. Aceste masuri au mai degraba efecte malefice decat benefice asupra cresterii economice. Statul nu intreprinde investitii reale de revigorare a activitatii intreprinderilor, ele nici nu functioneaza, nici nu sunt lichidate. Or, sprijinul statului trebuie sa fie orientat spre stimularea crearii si expansiunii industriilor noi, si nu revigorarea unor intreprinderi, sectoare aflate in declin. depagite din punct de vedere teh- nologic. Directiile de manifestare a polit financiare aplicate de catre stat sunt: $.a. ¢ Stimularea investi lor product ¢ incurajarea economiilor populaticis © Dezvoltarea pietei titlurilor financiare (actiuni, obligatiuni), care trebuie si devina o alternativa atractiva de investire a capitaluri- lor disponibile; ¢ Stimularea activitatii de creditare a sectoarelor de productie; ¢ Stimularea crearii noilor locuri de munca etc. in tari dezvoltate, precum Anglia, Germania, Franta. Elvetia, Danemarca influenta stimulatoare asupra activitatii intreprinderilor se manifesta de cftre stat printr-o paletd larga de instrumente de politica financiara, reflectate in tabelul de mai jos: 69 Tabelul 4.3.1. Tipuri de interventie a statului in activitatea intreprinderilor Organismul ce actioneazi in numele statului Instrumente de influentare ITALIA 1) Ministerul Industriei si Comertului 2) Institutii financiare gu- vernamentale regionale 3) Ministerul Cercetarilor Stiintifice si Tehnice - imprumuturi pe termen lung (8 ani), reprezentand 40% din investitia in capital fix - imprumuturi pe 10 ani pentru proiecte de inovatie sau schimbari_ structurale, acoperind 40-60% din costul proiectului - alocarea a 20% din Fondul special pentru inovatie tehnica, pentru intreprinderile mici si mijlocii - imprumuturi pe 15 ani, cu o rat a dobanzii de 15% din taxa de referint’ pentru primii 5 ani si 60% in continuare toate operatiile financiare, sub forma de participatii si subventii; acordarea de subventii care reprezint& 50% din cheltuielile de cercetare aplicata interventii in gestiunea fondului de inovatii MAREA BRITANIE 1) Ministerul Industriei i Comertului 2) Ministerul Britanic de Comert Exterior - sistem de imprumuturi garantate (70%) si subvenfii pentru inginerie si tehnologie avansata - sistem de avantaje fiscale pentru incurajarea investitiilor (durata minima — 5 ani) - finanpari specializate acordate pana la limita a 30% din fondurile proprii - subven{ii reprezentand pant la 20% din costul de lansare a productiei, pentru firme care au maxim 500 angajati - sisteme de garantii vizdnd introducerea pe o piata externa a produselor proprii - finantarea a 50% din cheltuielile legate de intrarea pe o noua piata - asistent4 financiaré pentru. misiunile comerciale din strainatate, in favoarea anumitor piete selectionate | FRANTA 1) Asociatia Nationala pentru crearea de noi intreprinderi 2) Asociatia Nationala de valorizare a cercetarii 3) Societiiti de dezvoltare regional - ajutoare financiare - subventii, acoperind 50% din cheltuielile de cercetare si imprumuturi suplimentare de 25% din cheltuielile aditionale -subseriere de actiuni pani la max. 30% din fondurile proprii si imprumuturi pe termen lung (pana la 75% din nevoile de capital) 70 POLITICA DE INVESTITII GERMANIA Ministerul Federal al - imprumuturi pe perioade de 20 ani pentru crearea de noi Industriei intreprinderi, cu o perioada de 10 ani si o rata a dobanzii modulata astfel: 0% - pentru primii 2 ani 2% - pentru al 3-lea an 5% - pentru al 5-lea an urmata de dobanda piejei Obligatia intreprinderii este si participe cu cel putin 12% din fondurile proprii ELVETIA Agentiile cantonale - subventionarea dobanzilor si acordarea de garantii pentru dezvoltarea economica DANEMARCA 1) Ministerul National al | - consultant oferita agentilor economici la 1/2 din pretul Tehnologiei pietei 2)Departamentul pentru | -finantarea unor actiuni dezyoltare regional - acorda imprumuturi si subventii de interes regional 3) Institutul de Finanare | — - acorda bonificafii de doband& si anumite gratuitai (sau (finantat 100% de Banca reduceri ce merg pana la 75%) la aprovizionarea cu Nationala si Casele de materi prime destinate exportului sau protejarii mediului economii) inconjurator IRLANDA 1) Agentia pentru - prime de echipament nerambursabile pentru 40-60% din dezvoltarea industriali cheltuielile de investitii; - subvenfii ce ating chiar 100% din cheltuielile cu pregatirea profesional - subventii de 50% asupra proiectelor de inovatii 2) Banca de stat - acorda imprumuturi clasice (10 ani) si cu rate reduse ale “Industrial Credit dobanzilor Company” ~ inchiriaza cladiri in scopuri industriale REPUBLICA ~ reducerea constanti a cotelor de impunere a impozitului MOLDOVA pe venit: - scutirea, pe 0 perioada de trei ani, de impozitul pe venit a IMM; Sursa: Vascu-Barbu, T., Bugetul statului si agen RA, Bucuresti, economici, Ed. Didactica si Pedagogica 1997, pag. 19, completat de editre autor, Societatea americana considera c& reugita cea mai valoroasa este a in- divizilor care se imbogatfesc rapid, fara a avea mosteniri si fara trecut glorios. Falimentul este considerat un eveniment firesc si nu exista nici oprobriu publi Capitolul IV ” nici discriminari financiare fata de indivizii care au trecut prin incercarea fali- mentului si care doresc sa se lanseze din nou in aceasta operatiune. Formalitatile juridice specifice lichidarii si crearii intreprinderilor sunt foarte simple. 4.4. Criterii si metode de selectare a proiectelor investitionale in cadrul intreprinderii, pot apirea diverse variante de investire. Pentru a decide asupra variantei optime, este necesara realizarea unui studiu asupra fiecarui proiect investitional din punct de vedere al necesitatii, oportunitatii si eficientei. Necesitatea este dati de m&sura in care o intreprindere nu-si poate inde- plini programul economic pe capacitatile de productie existente. Investitiile, in acest caz, se concentreaza asupra inlocuirii echipamentului de productie complet uzat, intreprinderea urmand vechile afaceri, ori achizitionarea de noi echipa- mente pentru largirea capacititii de productie existente. Cresterea riscului de recuperare a investifiei este conditionaté de reducerea cererii pentru produsele intreprinderii, de invechirea morala a utilajului. Oportunitatea se apreciaza in stransa legatura cu necesitatea, gi timpul cel mai potrivit de creare si dare in functiune a capacitatilor de productie, care vor permite obfinerea unei rentabilitati optime. Cele mai importante categorii de investitii sunt cele ce vizeaz4 consolidarea gi largirea pietelor, dezvoltarea resurselor umane (perfectionarea, instruirea personalului), sustinerea activitati- lor inovationale. Concentrarea activitatii pe afaceri si piefe-cheie, pe baza unor componente fnalte, duce la ob{inerea unor rezultate notabile. Eficienta — este criteriul de baz ce sta la baza implementarii unui sau altui proiect investitional. Respectarea rigorilor financiare asociate investitiilor impli- ca estimarea realista a principalilor factori ce determina eficienta investitici ¢ Volumul total al cheltuielilor pentru investitii, care cuprinde atat capita- lurile necesare extinderii activelor fixe, cdt si nevoia de fond de rulment pentru punerea in exploatare a mijloacelor fixe nou create. Durata de viaté este determinata de caracteristicile tehnice si functionale ale mijlocului fix, de competitivitatea produselor create cu respectiva in- vestitie. Profitul sau venitul net ce se poate obfine ca efect al exploatarii investitici. 72 POLITICA DE INVESTITII © Valoarea reziduald a investitici, este pretul la care poate fi vanduta inves- titia dupa incheierea duratei ei de viata. Avand in vedere ca durata de recuperare a investitiei este mai mare de un an, iar, uneori, ea poate constitui chiar decenii, determinarea corecta a eficienjei din investifie. cat si a efortului angajat in realizarea acesteia. Este vorba despre valoarea in timp a banilor, astfel incat un leu investit azi nu poate fi egal cu un leu ce urmeaza a fi obtinut in anii urmatot Estimarea incasarilor (cash-flow-urilor) si a platilor viitoare generate de investitie se face prin actualizarea acestora. Rata de actualizare se stabileste in functie de fiuctuatiile ratei dobanzii, de rata inflatiei, de diferite categorii de ris- curi (rise valutar, risc financiar etc.). De cele mai multe ori se stabileste fie rata medie a dobanzii ajustata la inflatie gi cu o prima de risc, fie costul mediu pon- derat al capitalului antrenat in realizarea investitiei. Varianta optima de investire poate fi aleas& doar in urma unei analize profunde a fiecdrei variante pesibile in baza unor criterii si metode recunoscute in plan international. Criteriile financiare angrenate de Banca Mondiali in vederea alegerii unui proiect de investitii sunt: 1, Termenul de recuperare — exprima numarul de ani necesari recuperarii, prin cash-flow-urile anuale actualizate (CF,,,,,,). @ capitalului investit. El cores- punde numarului de ani, in care suma fluxurilor financiare pozitive de investire, devine egala cu valoarea investitici initiale (I,). Se calculeaza conform relatiei: > CF, acvan Se opteaza pentru varianta de investire care asigura cea mai rapida recupe- rare a capitalului investit. Aspectul critic al acestei metode este ca pot fi respinse proiecte investitio- nale durabile in timp, rentabile, dar cu termene de recuperare mai lungi, cum ar fi investitiile in invatamant (instruirea, pregatirea personalului), in cercetare dez- voltare. Pot fi respinse proiecte care confera prosperitate intreprinderii pe termen lung, prin generarea de venituri consistente si dupa perioada de recuperare. De aceea. la luarea deciziei optime privind cea mai eficienta investire de capital, trebuie sa se tina seama si de rentabilitatea realizata de fiecare proiect investitional dupa recuperarea valorii initiale, calculata conform formulei incare SCF — valori actualizate ale cash flow-urilor obtinute dupa termenul de recuperare Se refine varianta care are perioada cea mai scurta de recuperare si rentabi- litatea cea mai inalta. in practica internationala, se argumenteaza parerea ca inves- tifiile cele mai rentabile sunt cu un termen de recuperare de 8-10 ani (de exemplu, investitiile in producerea unor tehnologii avansate). Cu toate acestea, intreprinde- rile care sufera de lips de lichiditati si care activeazd intr-un mediu incert trebuie si selecteze proiectele anume in functie de termenul de recuperare. 2. Metoda valorii actualizate nete (VAN) VAN exprima surplusul de valoare (profitul) care revine investitorului la sfarsitul duratei de viata a investitiei. Se determina ca diferenta dintre fluxurile de intrari viitoare actualizate si m&rimea capitalului investit. CF, VR VAN= ) ——— -I, unde: & +n povRy a+r? VR, semnificd valoarea reziduala a proiectului. Valoarea reziduala este suma de bani care poate rezulta din vanzarea investitiei dupa incheierea duratei ei de viata. 1 (1+r)' - coeficientul de actualizare, in care r — rata de actualizare. t—numiarul anului ce corespunde CF-ului intrat. Varianta optima de investire este cea care asigurai cea mai ridicata VAN. Aceasta trebuie sa fie pozitiva si mai mare decat valoarea compusa care ar re- zulta daca fluxurile de numerar pozitive ar fi reinvestite permanent pe piata de capital la nivelul ratei r de actualizare. Rata de actualizare poate fi: rata medie a dobanzii ajustata la inflatie, la care se adauga o prima de risc, rata de rentabilitate medie a ramurii in care se face investitia, costul mediu ponderat al capitalului De obicei, este aleasa rata dobanzii plus o prima de risc. Calculul ratei de actualizare Rata de actualizare este privita de investitor ca un substitut al ratei astep- tate a profitului. Se considera ca ea reprezinta o estimare a costului de oportuni- tate, inteles ca fiind echivalent cu fluxurile de numerar care ar fi generate de rata dobanzii fara rise a unui capital echivalent. 74 POLITICA DE INVESTITII Procesul prin care se ajunge de la valorile prezente (VP) la valorile viitoa- re (VV) se numeste compunere. Exemplu VP = 500 lei, reprezinté suma pe care am depus-o pe un cont bancar, lao raté a dobanzii anuale (k) = 10%. Care va fi suma de care vom dispune daca vom lasa cei 500 lei, pentru o perioada de 3 ani? La sfarsitul fiecdrui an, valoarea viitoare se calculeaz&, dup& cum urmeaza: VV = VP +1, unde | indica suma castigata din dobanda intr-un an. in anul1, VV,= 500 + ( 500 x 0,10) = 500 (1+0,10) = VP x ( 1+ 0,10) in anul 2, W,= VV,¥ (1 + 0,10) = VP (1 + 0,10) * (1 + 0,10) = VP x (1+ 0,10)? in anul 3, VV,= WV, x (1 + 0,10) = VP = ( 14 0,10)? « (1 + 0,10) = VP x (1 + 0,10)" Rezulta ca, in anul n, valoarea viitoare va fi W, = VP (1+k)? Noi, insa, avem de gasit valoarea prezenta a unui flux de numerar viitor — proce- deu numit actualizare, care este inversul operatiei de compunere. Daca VV, =VP (1+#k)", reiese ca VP = WV, | (1#k)"= VV, x 411 (1#k)" 3. Rata interna de rentabilitate (RIR) Rata interna de rentabilitate este rata de actualizare pentru care se obtine o VAN egala cu zero. Ea indica rata dobanzii pentru care suma fluxurilor de nu- merar pozitive actualizate (inclusiv valoarea reziduala) devine egala cu valoarea investitiei initiale. Se determina, rezolvand ecuatia: cr, | VR Gtr Ger I=0, intrucét RIR=r, obtinem: $F VR, op ee, & (7+RIR) (+RIRY ® Rata interna de rentabilitate trebuie s fie mai mare decat rata de actualizare (rata dobanzii pe piata financiara sau costul mediu ponderat al capitalului). Cu cat este mai mare RIR in raport cu rata dobanzii, cu atat mai rentabil este proiectul. Capitolul IV 75 Pentru gasirea sau calcularea RIR, se poate proceda prin incercari succe- sive sau prin interpolare. Interpolarea presupune calcularea, mai inti, a venitului net actualizat la o rata de actualizare destul de ridicata, pentru a se obtine o valoare a sa negativa si apoi - la o rat suficient de scazuta, spre a se gasi o valoare pozitiva, astfel incat valoarea zero sa fie cuprinsa intre ele. RIR se calculeaza conform formulei: RIR=R,,,+ ( ) VAN ae Rant Ran” Rad FER ERAN RIR reprezinta rata interna de rentabilitate Rin ~ Tata cea mai mica de actualizare (dintre cele doua) R,,,,~ Tata cea mai mare de actualizare VAN, i, ~ Venitul net actualizat aferent celei mai mici rate de actualizare VAN,,,, ~ Venitul net actualizat aferent celei mai mari rate de actualizare. 4. Rata de rentabilitate contabila Rata de rentabilitate contabila se defineste, raportand profitul mediu reali- zat de investitie la suma investitiei medii. 5. Indicele de profitabilitate (IP) — exprima rentabilitatea relativa pe dura- ta de viata a proiectului |IP = YA, = a a 8 VAN e 0 . o +I, VAN Indicele de profitabilitate indic’ marimea profitului actualizat ce revine la un leu capital investit de catre investitor. Alegerea proiectului pe baza acestui indicator presupune retinerea varian- tei care asigura cel mai fnalt IP. Proiectul cu cele mai mari sanse de a fi ales este proiectul care asigura cea mai inalti valoare a indicatorilor IP, VAN ori RIR. in realitate, insa, procesul de selectare a proiectelor este destul de laborios si complex. Se poate intampla ca unele proiecte sa nu ofere o rentabilitate prea ridicata, dar promit obtinerea unor fluxuri de lichiditati sigure. 76 POLITICA DE INVESTITII Pentru a conferi selectiei proiectelor de investitii un plus de rigoare si de eficienta, intreprinzatorul trebuie sé le clasifice pe clase de rise economic, sa es- timeze cat mai riguros rata probabila a randamentului proiectelor retinute. Exemplu SA se decid& asupra variantei optime de investire, in conditiile in care rata do- banzii este de 20 %, iar costul capitalului investit, precum si fluxurile de mijloace banesti generate de cele doua proiecte sunt: - Valoarea Fluxuri anuale pozitive Valoarea Proiectul |... +t led : initiala, miilei| Anuit | Anulit | Anul ft | Anuliy | teziduali A 7000 2000 3000 4000 0 3000 B 7000 1500 2000 4000 3000 + Selectarea proiectului optim in functie de: 1. Termenul de recuperare: . 2000 din anul TIT Proiectul A: T,= 2000 +3000 + ——-=———- = 2. ani 6 luni . 6 luni Projectul B: T.,,= 1500+2000+3500(din anul Ill) = 2 ani 320 zile Numéarul de zile se calculeaza conform urmétorului procedeu: 4000 mii lei — 365 zile 3500 mii lei — x zile x = 320 zile Mai avantajos se dovedeste a fi proiectul “A’, care are un termen de recuperare mai mic, in conditiile in care fluxurile viitoare generate de fiecare varianta de investire se actualizeaza, oblinem: Proiectul A: Tree = 7000 - 1666,7 - 2083,3 - 2314,8 (3 ani) - 935,2 (197 zile) = 3 ani 197 zile 1736,1 — 365 zile 935,2 - x zile x zile = 196.6 Proiectul B: Thye = 7000 -1250 - 1388,9 - 2314,8 -1446,8 = 599,5 Rezulta ca prin investirea capitalului in proiectul ,B” intreprinderea nu-si recupe- reazaa capitalul initial avansat, valoarea nerecuperata fiind de 599,8 mii lei. Concluzie: Din punct de vedere al termenului de recuperare cel mai avantajos este proiectul A”. Capitolul IV 77 2. Valoarea actualizata neta (VAN) 2000 3000 4000 3000 + + + pectulA: VAN = —— oy * Geom G+0a) (#00) - 7000 = 801 mii lei; 1500 2000 4000 3000 fe : = < = - §99,5 mili lei. Proiectul B: VAN ie oy" a s02F* +02) + +02) 7000 Concluzie: Proiectul “B" nu poate fi acceptat, deoarece VAN < 0. Preferabil ra- mane proiectul ,A”. 3. Rata Interna de rentabilitate Proiectul A 1, Calculam VAN la o rata a dobanzii de 28% pentru a obtine o valoare negativa aacesteia: 2000 3000 4000 7 3000 =—__ +___+_4___ - 7000 = - 267,9 mii lei. (140,28) (1 +0,28) (1+0,28)' (1+ 0,28) 2. Calculam VAN la 0 rata a dobanzii de 20% pentru a obtine o valoare pozitiva aacesteia: 2000 3000 4000 3000 6 + = i lei VAN 7020 +020)" +020) 1 +0,20)° 7000 = 801 mii lei. 3. Calculam RIR: VAN ax ‘ 801 = +R jee + (28% - 20%) x ———____ = RIR= Ris (Roa Ros) Gaye VAN] > 2 * 0% = 20%) * SoTsP erg] =25,992%. Proiectul B: 1. Calculam VAN la o rata a dobanzii de 14% pentru a obtine o valoare pozitiva aacesteia: 1500 2000 4000 3000 ‘| ats ii VAN = oat (re otay re 01a re otae” (000 = $29.9 mille 2. Valoarea negativa a VAN s-a obtinut la rata de actualizare de 20%: 1500 2000 4000 3000 Se glace! easel) eee a ii lei, VAN= Toor Teoae Teo eOge (000 =-508.5 mile 78 POLITICA DE INVESTITII 329,9 329,9 + |- 599.5] 3. RIR = 14% + (20% - 14%) x = 16.13%, Concluzie: Preferabil ramane proiectul “A”. 4. Indicele de profitabilitate (IP) proiectul A: P= 1+ 01-111 7000 - 5995 _ projectul B: |P = 1+ 091 7000 Rezulta ca proiectul “A” va aduce investitorului 11 bani de la un leu investit, in timp ce proiectul “B” va genera o pierdere in valoare de 9 bani la fiecare leu investit. Preferabil ramane proiectul “A”: 5. Rata de rentabilitate contabilé (RRC) eae _ (2000+ 3000)/2 _ Proiectul “A”: RRC = 700023 1,07 aos yn (800+ 3000):2 = Proiectul “B": RRC = 70004 = 1,00 Concluzie: Alegerea variantei de investire este indreptata spre proiectul “A”. 6. Criteriul riscului Orice investitie comporta un risc. Cu cat riscul este mai mare, cu atat creste pretentia asupra rentabilit&tii capitalurilor investite. Riscul este generat de nesiguran{a incasarilor viitoare, care sunt determinate de variatia unui sistem intreg de factori ce influenteaza nivelul lor: pretul de vanzare, volumul vanza- rilor, nivelul costurilor variabile si costurilor fixe, rata dobanzii. De aceea, la luarea deciziei optime de investire se impune si analiza in functie de speranta de a obfine un flux de trezorerie sau altul, acestea find aleatorii. Fluxul cu cea mai mare probabilitate de aparitie este media ponderati a fluxurilor calculati pentru fiecare an de exploatare: S(CF) =F, x p,, unde CF, semnifica fluxurile de trezorerie in anul aparifiei P, — probabilitatea de aparitie a fluxurilor Probabilitatea ca fluxurile de trezorerie s{ nu se realizeze in derularea proiectului investitional depinde de riscurile care apar in diferite perioade. Aces- te riscuri pot fi masurate cu ajutorul dispersiei matematice (deviatia standard) si a coeficientului de variatie. Coeficientul de variatie scoate in evidenté deviatia standard de la medie. Deviatia standard se calculeaz4 conform relatiei: o= \VD(CF, - S(CF)) Xp MEI Deviatia standard indica media ponderata a abaterii rentabilitatii de la va- loarea asteptatd a Cu cat este mai mic nivelul deviatiei standard, mai apropiat de zero, cu atat este mai scdzut riscul investitiei. Daca ecartul-tip a doua proiecte de investitie luate in analiza este egal, se calculeazA coeficientul de variatie ca raportul dintre ecartul-tip si rentabilitatea asteptata a proiectului: esteia. _ 6 R= 5c Indicatorul pune in evidenta deviatia standard de la medic si exprima va- riatia profitului evaluat pe unitate de valoare scontata. Proiectul cu un coeficient de variatie mai mic prezintaé un risc mai mic, ceea ce ii confera posibilitatea de a fi validat. Conform aprecierilor facute de savantul rus T.B. Reabuschin un coeficient cuprins in limitele: 0 10% - indica variatie scazuta: 21 — 25% - variatie moderata, iar un coeficient mai mare de 25% - variatie inalta, Exemplu Din investirea capitalului in actiunea “A” (120 variante posibile), investitorul sper s& obtina un venit de 12,5 mii lei din 48 de variante, venitul in marimea de 20 mii lei din 42 de variante, iar din 30 de variante marimea venitului sperat este de 12 mii lei. Inves- tirea capitalului in actiunea “B" (80 de variante) poate aduce investitorului un venit total de 62,5 mii lei, repartizat dupa cum urmeaza: - in 24 variante - 15 mii lei, in 40 variante — 20 mii lei, 27,5 mii lei — in 16 variante SA se decida asupra variantei optime de investire in baza criteriului riscului. 80 POLITICA DE INVESTITII Rezolvare: 1. Speranta matematica sau valoarea asteptata a venitului din actiunea “A” 48 42 30 «las = ——+20x——+ —— = 15 miilei S(CF),=12.5 * 59 #20*95 + 12% Gop 24 40 16 r S(CF),= 15 x 30 +20x 3 +27,5x a 20 mili lei. Reiese ca prin investirea capitalului in actiunea “A”, investitorul poate obtine un venit mediu de 15 mii lei, abaterea find cuprinsa in intervalul 12,0-20 mii lei. Prin in- vestirea in actiunea “B", venitul mediu obtinut este de 20 mii lei, abaterea fiind cuprinsd ‘intre 15 si 27,5 lei. Luarea deciziei optime implica necesitatea calcularii riscului aparitiei rezultatului mediu asteptat: Actiunea “A”: \ (12,5 — 15)? x 48 + (20- 15)? x 42 + (12 - 16)? x 30 “ 1620 120 120 Actiunea “B”: (15 — 20)? x 24 + (20 - 20)? x 40+ (27,5-20)8x 16 _4 | 1500 _ 9 gia] ese eee ee ec ee A =a 80 80 Prin urmare, abaterea, in marime absoluta, de la venitul mediu, asteptata este: - pentru actiunea A: 3,67 mii lei - pentru actiunea B: 4,33 mii lei. Concluzie: Este preferabil proiectul B, pentru c& permite obtinerea unui venit mediu mai mare, cu o variatie mai mica. Analiza procesului de investire se poate axa. in mod simultan, pe toate criteriile mentionate mai sus, sau doar pe unele, in mod independent, in functie de interesele celor implicati. Profesorul american P. Colasse constata ca intre indicatorii utilizati in aprecierea proiectelor investitionale, cei mai frecvent in- talnifi, in practica intreprinderilor, sunt rata interna de rentabilitate - 58.4% din cazuri si termenul de recuperare — 34.5% din cazuri. Capitotul Iv 81 Criteriile respective se utilizeaza, dupa B.Colasse, cu deosebire, in douad dintre fazele activitatii de luare a deciziilor de investitii, respectiv in faza evalua- tii eforturilor si efectelor si in cea a selectiei variantelor. Perceperea necesitati- | | Intocmirea Evaluarea Alegerea variantelor variantelor lor d proiectelor investitilor | | Fresti optime i investire in adoptarea deciziilor de investitii, este esential, considera economistul francez Igor Ansoff, in lucrarea ,.Strategie du developpement de I-entreprise, les editions d’ organisation”, gasirea oportuni investifiilor, dar, mai ales descope- rirea posibilitatilor care s& asigure supravietuirea si dezvoltarea intreprinderilor. 4.5. Surse de finantare a investitiilor Obtinerea eficientei scontate din investitii pe termen lung depinde. in mare masura, de alegerea surselor de finantare. Alegerea se face intre sursele proprii de finantare si imprumuturi, esential este ca acesta sa fie capital permanent. Cri- teriul alegerii surselor de finantare este costul capitalului investit, urmarindu-se minimizarea costului mediu ponderat al capitalului. Sursele proprii de finantare sunt reprezentate de: - fondul de inve: tii format din profitul net; ~ fondul de uzura; - sumele obtinute din vanzarea activelor materiale pe termen lung; - aporturi noi de capital de catre vechii actionari; - sumele obtinute din fnlesnirile fiscale la impozitul pe venit pentru investitii in mijloace fixe productive, conform legii in vigoare. De regula, sursele proprii sunt repartizate pentru modernizarea si inlocui- rea mijloacelor fixe complet uzate. Pentru finantarea cresterii economice, sursele de finanare a investitiilor provin din imprumuturi, care pot fi: - credite bancare pe termen lung - creditul obligatar - leasingul 82 POLITICA DE INVESTITII - cregteri de capital propriu si atragerea de noi actionari. Asigurarea echilibrului intre nevoile de finanjare a proiectelor investifio- nale si posibilitatile concrete de finantare se face cu ajutorul bugetului de inves- tifii, care cuprinde doua sectiuni: 1. Previziunea nevoilor de finantare: © pretul de achizitie a investifiei; ¢ cheltuieli de montare; © instruirea personalului; © plata dobanzilor; © rambursarea imprumutului. 2. Previziunea surselor de finantare: fondul de uzura; ¢ fondul de investit © sume din valorificarea activelor pe termen lung; ¢ subyentii din partea statului; ¢ surse imprumutate. Scopul investitiilor este, de cele mai multe ori, sporirea vanzarilor, care poate genera o majorare a necesarului fondului de rulment (NFR).