Sunteți pe pagina 1din 182
CUVINTELE $1 MATERIA 0 Cotate poate fi asemuita cu o...carte, ctr menjiunea ed, fn Toc de coperte, ea are... 2idu. $I, fireste, multe, ‘multe ,riduri”. Sunt seminele timpului care-si lasé amprenta pe fala materiel ficdnd-0 tot mai yexpresiva”, pe ‘méisura ce anil fs sporesc ,lucrarea”. Dar, orical ar fl de durabila materia, ea nu poate fi saat, finalmente, de ing lul Cronos. Oricat de seducaitoare ar fi patina timpului, ea risca sA se degradeze, 6% devina ruin’, dacd mana omului nu-si exercité rolul ei proteguitor. Cum anume? In primul rand, si in mod obligatoriu, printr-o alent $1 constanté operatie de conservare, de salygardare a editiciului, ca facand parte din patrimoniul arhitectonic al Ceti. Un atare demers are nu doar 0 conotajie tehnicd”, ci una profund cultural: istoria locului se alla, ih mare parte, ,inmagazinati , in el {n al doiea rand, de restituire, ceea ce tine de un cuvdnt numit in mod curent inscripfionare. Neam obignuit Si privim M datele tui stricte imprimate pe un patrulater, indeobste din metal. Cuvintele de referinfa se pot umara pe degete si ele transcriu, la rigoare, ,biografia’ monumentului, pentra uzul larg. Cartea de fatd, serisd de reputatul istorie Liviu Boroea, Moepe tocmai aici. Adicd de la ..cuvinte. Cred ci nu este srdind de confesiunea poetului lain Horaliu. Ge spunea protejatl lui Augustus: ,Exeg) monumentum aere erennius”, Adied: .Eu miam ridicat un monument mal durabil ca bronzul”. Mai tare, am zice noi, decdt materia perisabita, oricat de nobilé ar fi ea Respectand, desigur, proportile si mutand metafora pe teritoriul aceste remarcabile apart editoriale, putem pune c& autorul ei, Liviu Borcca, fave o ,istorie a editicilor importante din pelsajul arhitectonic alat de divers si original al Oradie”. Flecare in parte si toate la un loc isi au ,povestea” lor propre, ba chiar o ,partiura’, care Pentru ci, dupit 0 defirivie celebri, arhitectura este..mmuzica soliciticatd, Crisulul Repede adauga culorilor anotimpurilor si pe cele ale clédirilor, cu liiile Oragul de pe maluri ‘ecorapile lor speciice, ,povestite” in texte concentrate oontrastand parca, prin sobrietate si rigoare, cu opulenja lor. Este un efect de contrapunct cdutat cu bund stiingd de autor. Informajia este lira impreundl cu 0 secretit hostalgie pentru trecutul prosper, aproape fastuos, al unui oras considera! de unil al contrastelor. Intre zidurile Ceti Oradea, se aduni filele scrise in platra ale cronicil sale, Stim citilor, rastoij-4e si gancifiva ca ele vor ramdne si alunci cénd materia, supusd legilor of implacabilo, nu va mai putea depune marturie, 4 Ing. dr. PETRU FILIP Primarul Municipiului Oradea EDITORU Euitorit cig sar bucura daca cittort ar agez2-0, rafturite bibliotecttor, imediat dupa ,tstoria oragului Oradea” aparuta m 1995 din inifiativa Consiliulut Municipal, coordonatori Liviu Borcea si Gheorghe Gorun, a albumulué ,Oradea” realzal de Muzeul Fart Crisurlor jn 2001 sub coordonarea prof. univ. dr. Aurel Chirac st ‘a recente! monografl arhenlogice a Ceti: Oradea, rod al strddanie’ tinerilor cercetdtor’ orddent Doru Marta gI Olimpia Muresan condusi de Adrian’ Rusu, mai pentru c& aparfine aceleasi familit de autor. Apoi, peniru c, mn scurt& vreme dorim sa apara si olumul al doilea din ,Memoria caselor". $i, in sfarit, anunfam ca sigur’ publicarea alte crf {undamentale pentru cunoasterea spiritual noastre:

S-ar putea să vă placă și