Sunteți pe pagina 1din 26

Noul Cod Fiscal – Taxe și contribuții PFA în 2016

Titlul I – Dispoziții generale


Normele metodologice de aplicare a Titlului I din noul Cod Fiscal conţin prevederi
similare normelor metodologice de aplicare ale Titlului I din Codul Fiscal în
vigoare până la 31 decembrie 2015. Faţă de acestea, au fost introduse, totuşi, o
serie de modificări, printre care:
Clarificări privind termenul de activitate independentă
Sunt aduse clarificări cu privire la raportul juridic între părți pentru stabilirea unei
activități ca fiind independentă. Acesta trebuie să conțină, în mod obligatoriu,
clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile și obligațiile
părților astfel încât să nu rezulte existența unei relații de subordonare ci libertatea
persoanei fizice de a dispune în ceea ce privește desfășurarea activității.
Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfăşurare a
activităţii, precum şi programul de lucru este îndeplinit atunci când cele trei
componente ale sale sunt îndeplinite cumulativ. Părțile pot conveni asupra datei,
locului și programului de lucru în funcție de specificul activității și de celelalte
activități pe care prestatorul le desfășoară. Se clarifică faptul că persoana fizică
poate dispune de libertatea de a desfăşura activitatea chiar și pentru un singur
client, dacă nu există o clauză de exclusivitate.
Clarificări în domeniul preţurilor de transfer
Se introduc clarificări referitoare la noţiunea de control, în sensul prevederilor
privind determinarea relaţiilor de afiliere. De asemenea, se aduc clarificări în
legătură cu aplicarea procedurii pentru eliminarea dublei impuneri între persoane
afiliate ca urmare a ajustărilor/estimărilor efectuate de către autorităţile fiscale în
scopul reflectării principiului valorii de piață a produselor, mărfurilor şi serviciilor.
Clarificări referitoare la prevederile speciale pentru aplicarea Codului Fiscal
Sunt aduse clarificări cu privire la interpretarea termenului de tranzacţie fară scop
economic în sensul art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, acest termen desemnând orice
tranzacţie/activitate care nu este destinată producerii de avantaje economice,
beneficii, profituri şi care determină, în mod artificial sau conjunctural, o situaţie
fiscală mai favorabilă.
Titlul II – Impozit pe profit
Calculul rezultatului fiscal
Au fost introduse exemple noi de elemente similare veniturilor și cheltuielilor.
O parte din noile exemple de elemente similare veniturilor sunt reprezentate de
rezerva legală și rezervele reprezentând facilități fiscale, sumele înregistrate în
rezultatul reportat care se impozitează potrivit prevederilor noului Cod Fiscal,
sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudențiale care au fost
deductibile la calculul profitului impozabil, etc.
Din categoria noilor exemple de elemente similare cheltuielilor fac parte, sumele
înregistrate în rezultatul reportat care se deduc potrivit prevederilor noului Cod
Fiscal, anumite sume transferate în rezultatul reportat ca efect al trecerii la
aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, etc. În plus,
se precizează explicit că pierderile din anularea titlurilor de participare proprii nu
reprezintă elemente similare cheltuielilor.
Au fost introduse prevederi privind modul de calcul al rezultatul fiscal în cazul
contribuabililor pentru care anul fiscal modificat include perioade atât din anul
2015, cât și din anul 2016. Aceste categorii de contribuabili urmează să aplice
tratamentul fiscal aferent perioadelor de dinainte/de după 1 ianuarie 2016 pentru
veniturile, cheltuielile, elementele similare înregistrate înainte/după 1 ianuarie
2016.
Au fost introduse prevederi privind modul în care sunt tratate, în calculul de
impozit pe profit efectuat de către persoana juridică română afiliată,
ajustările/estimările de prețuri de transfer stabilite de organul fiscal la nivelul
celeilalte persoane afiliate.
Venituri neimpozabile
Au fost aduse clarificări privind veniturile neimpozabile reprezentate de valoarea
titlurilor de participare noi sau de majorarea valorii nominale a titlurilor de
participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, precum și
precizări cu privire la valoarea fiscală a acestor titluri de participare. De asemenea,
s-au introdus exemple privind calculul rezultatului fiscal la înstrăinarea acestor
titluri.
Sunt precizate situațiile în care sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din
aporturile acționarilor/asociaților cu ocazia reducerii capitalului social sunt
considerate venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal.
Cheltuieli
Sunt oferite cu titlu de exemplu o serie de cheltuieli efectuate în scopul desfășurării
activității economice, cum sunt cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în
scopul popularizării firmei, cheltuielile de transport și de cazare în țară și în
străinătate, cheltuielile de marketing, cheltuielile de cercetare, cheltuielile
reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, cheltuielile generate de evaluarea
ulterioară și executarea instrumentelor financiare derivate, etc. Lista cheltuielilor
efectuate în scopul activității economice inclusă în normele metodologice de
aplicare a noului Cod Fiscal nu este exhaustivă.
Cheltuielile asimilate salariilor sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal
indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora din perspectiva impozitării la nivelul
persoanei fizice. Au fost introduse precizări privind modul de aplicare al limitei de
50% în cazul cheltuielilor reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca
urmare a derulării unui contract de leasing. Condiția privind distrugerea stocurilor
sau a mijloacelor fixe amortizabile, în vederea susținerii deductibilității
cheltuielilor cu stocurile sau mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din
gestiune sau degradate, se consideră îndeplinită atât în situația în care distrugerea
se efectuează prin mijloace proprii, cât și în cazul în care acestea sunt predate către
unități specializate.
Provizioane, ajustări pentru depreciere şi rezerve
Rezerva legală reconstituită ulterior utilizării acesteia pentru acoperirea pierderilor
sau distribuirii sub orice formă, în aceeași limită, va fi considerată deductibilă la
calculul rezultatului fiscal.
Au fost introduse precizări privind deducerea ajustărilor pentru deprecierea
creanţelor, în ceea ce privește data (anume 1 ianuarie 2016) de la care trebuie să fie
înregistrate creanţele, altele decât cele asupra clienţilor, pentru a fi luate în calcul,
respectiv perioada fiscală în care pot fi deduse la calculul rezultatului fiscal. În
plus, se precizează că ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt deductibile, în
limita de 30% din valoarea creanţelor neîncasate, inclusiv taxa pe valoarea
adăugată.
Au fost introduse reguli privind rezervele și provizioanele transferate în cadrul
unor operaţiuni de reorganizare în sensul transmiterii unui înscris către
contribuabilul beneficiar privind rezervele și provizioanele transferate, ce au fost
deduse şi neimpozitate.
Amortizarea fiscală
În cazul mijloacelor de transport a căror amortizare fiscală este limitată la 1.500
lei/lună, valoarea deductibilă la scoaterea din gestiune a acestora se calculează ca
număr de luni rămase din durata normală de funcționare înmulțite cu 1.500 lei.
Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor
Au fost introduse precizări privind neincluderea anumitor rezerve în calculul
rezultatului fiscal al contribuabililor care îşi încetează activitatea în urma
operaţiunilor de lichidare, cum sunt rezervele constituite din profitul net, sumele
aferente unor reduceri ale cotei de impozit sau ale unor scutiri de impozit, etc.
Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Pot intra sub incidența cotei reduse de 1%, aplicabilă în anumite condiții în primele
24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice române, doar
microîntreprinderile înființate după data de 1 ianuarie 2016. Se precizează anumite
elemente care nu se includ în baza impozabilă de către microîntreprinderile care își
încetează existența și care au fost anterior plătitoare de impozit pe profit.
Titlul IV – Impozitul pe venit
Venituri din activități independente
Modificări cu privire la cheltuielile cu deductibilitate limitată:
– Indemnizațiile de delegare/detașare și cheltuieli de transport și cazare plătite doar
salariaților;
– O cota de 10% din venitul brut din activitatea de expertiza contabilă și tehnică,
judiciară și extrajudiciară, datorată biroului de expertiză locală
Termenul de depunere a declarației privind venitul estimat / norma de venit de
către contribuabilii care desfășoară activități independente și care încep activitatea
în cursul anului fiscal se modifică de la 15 la 30 de zile de la începerea activității.
Plata anticipată care trebuie reținută de către plătitorul de venituri din drepturi de
proprietate intelectuală se calculează aplicând 10% la venitul brut.
Venituri din salarii și asimilate salariilor
Se aduc clarificări cu privire la neimpozitarea în limita a 150 RON a tichetelor
cadou acordate cu ocazii speciale fiecărui angajat și pentru fiecare copil minor al
acestuia indiferent că părinții lucrează la același angajator. Se definește conceptul
de instrumente juridice internaționale în contextul calculului impozitului pe
veniturile din salarii și asimilate salariilor.
Venituri din alte surse
În norme sunt incluse și veniturile obținute de persoanele fizice sub forma
bacșișului, potrivit prevederilor legale. Se aduc clarificări referitoare la veniturile
realizate de contribuabilii care nu sunt înregistrați fiscal potrivit legislației in
materie. Acestea se refera la veniturile din următoarele tipuri de activități:
producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate
intelectuală, precum și venituri din activități agricole, silvicultura și piscicultură,
fără a avea caracter de continuitate și pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap
II „Venituri din activități independente” și cap VII „Venituri din activități agricole,
silvicultură și piscicultură” din titlul IV al Codului Fiscal.
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activități dependente
Sintagma activități dependente desfășurate în România include și activitățile
desfășurate de persoane fizice nerezidente în cadrul transportului internațional
efectuat de întreprinderi cu locul conducerii efective sau rezidența în România.
Titlul V – Contribuții sociale
Nu datorează contribuțiile de asigurări sociale de pensii, de sănătate și cele de
șomaj în România, persoanele fizice care desfășoară activități dependente
(angajatori nerezidenți) în state care nu intră sub incidența legislației europene și a
acordurilor la care România este parte în domeniul securității sociale. Se aduc
clarificări în privința plafonării bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale
de sănătate datorate de angajator începând cu 1 ianuarie 2017.
Titlul VI – Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi
impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România
Clarificări cu privire la impozitarea, potrivit Titlului VI, a veniturilor obţinute de
nerezidenţi
Se introduc clarificări potrivit cărora veniturile obţinute de nerezidenţi de la un
rezident român (sau care reprezintă cheltuieli ale unui sediu permanent în România
al unui nerezident) din prestarea de servicii de management sau de consultanţă în
orice domeniu sunt impozabile indiferent dacă aceste servicii sunt sau nu prestate
în România, atât timp cât nu sunt încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri
între România şi statul de rezidenţă al beneficiarului de venit sau când acesta din
urmă nu prezintă dovada rezidenţei sale fiscale. De asemenea, se aduc clarificări
potrivit cărora sumele plătite cu titlul de dobândă negativă nu se consideră o plată
de venit impozabil în sensul titlului VI din Codul Fiscal.
Clarificări cu privire la dividendele distribuite, dar care nu au fost plătite până la
sfârşitului anului în care s-au aprobat situaţiile financiare
Se aduc clarificări cu privire la aplicarea cotei mai favorabile din convenţia de
evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul de rezidenţă al
nerezidentului beneficiar al dividendului și în cazul în care dividendele distribuite
nu au fost plătite până la sfârşitului anului în care s-au aprobat situaţiile financiare,
cu condiţia ca acesta să prezinte certificatul de rezidenţă fiscală valabil pentru anul
pentru care s-au aprobat situaţiile financiare anuale. De asemenea, se aduc
clarificări potrivit cărora cota de impozit de 5% este aplicabilă veniturilor din
dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2016.
Clarificări cu privire la opţiunea de regularizare a impozitului pe veniturile din
dobânzi/activități independente/activităţi desfăşurate în România de artişti de
spectacol sau sportivi, venituri obţinute de persoane juridice rezidente într-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European
Se aduc clarificări potrivit cărora opţiunea de regularizare a impozitului plătit
potrivit titlului VI pentru veniturile din dobânzi / activități independente / activităţi
desfăşurate în România de artişti de spectacol sau sportivi, prin declararea şi plata
impozitului pentru profitul / venitul impozabil aferent acestor venituri, potrivit
tilului II, respectiv titlului IV, poate fi realizată în perioada de prescripţie stabilită
potrivit Codului de Procedură Fiscală.
În acest sens, normele de aplicare prevăd anexarea la declaraţia fiscală depusă în
vederea regularizării a două certificate de rezidenţă fiscală, în original sau copie
legalizată: un certificat care să menţioneze că beneficiarul venitului a avut
rezidenţa fiscală în anul în care s-a obţinut venitul într-un stat al Uniunii Europene
sau al Spaţiului Economic European şi un certificat care să menţioneze că
beneficiarul venitului a avut rezidenţa fiscală intr-un astfel de stat în anul în care a
exercitat opţiunea pentru a-şi regulariza impozitul. De asemenea, normele prevăd
principalele tipuri de cheltuieli care se au în vedere pentru determinarea
rezultatului fiscal aferent veniturilor din dobânzi.
Clarificări cu privire la restituirea impozitului pe dividende, respectiv dobânzi si
redevenţe
Potrivit noilor norme de aplicare, în cazul îndeplinirii condiţiilor de deţinere
menţionate la art. 229 alin. (1) lit. c), respectiv art. 229 alin. (1) lit. g) din Codul
Fiscal după data plăţii veniturilor respective, restituirea impozitelor plătite în plus
se poate solicita de către beneficiarul efectiv, persoană nerezidentă.
Clarificări cu privire la activităţile desfăşurate de reprezentanţe
Sunt introduse noi clarificări, potrivit cărora persoanele juridice străine, prin
reprezentanţe înfiinţate în România, nu sunt abilitate să desfăşoare activităţi de
producţie, comerţ sau prestări servicii.
Titlul VII – TVA
Definiții
S-a clarificat faptul că zona contiguă și zona economică exclusivă a României fac
parte din teritoriul României din punct de vedere al TVA pentru anumite operațiuni
la care fac trimitere Normele.
Grupul fiscal unic
Grupul fiscal unic se va putea constitui și de către persoane impozabile care nu
sunt administrate de către același organ fiscal.
Livrarea de bunuri
În cazul contractelor de construire, al antecontractelor de vânzare-cumpărare și al
contractelor de promisiune de vânzare a unui imobil neconstruit se consideră că are
loc o livrare de bunuri daca acestea se finalizează prin transferul titlului de
proprietate asupra construcțiilor rezultate, în caz contrar având loc o prestare de
servicii.
Prestarea de servicii
Punerea la dispoziția prestatorului de matrițe/echipamente în mod gratuit pentru
prestarea unor servicii în beneficiul proprietarului acestora va fi considerată o
prestare de servicii legată de activitatea economica a proprietarului
matrițelor/echipamentelor, dar care nu este asimilată unei prestări cu plată.
În cazul în care prestatorul de servicii este proprietarul matrițelor/echipamentelor si
recuperează contravaloarea acestora de la beneficiarul serviciilor, operațiunea se va
considera accesorie prestării de servicii.
Locul prestării de servicii
Se aduc clarificări și exemple suplimentare privind serviciile care sunt considerate
în legătură cu bunuri imobile (de exemplu, Normele includ expres în aceasta
categorie serviciile în legătură cu rețelele de conducte pentru gaz, apa, canalizare si
altele similare).
Faptul generator și exigibilitatea
Au fost introduse clarificări și exemple noi privind stabilirea faptului generator și a
exigibilității unei operațiuni, inclusiv în contextul trecerii de la cota de TVA de
24% la cota de 20%. Au fost aduse clarificări privind exigibilitatea în cazul
cartelelor telefonice preplătite și voucherelor, făcându-se distincție între voucherele
cu scop unic și cele cu scop multiplu.
Baza de impozitare
Se aduc clarificări privind aplicarea structurii de comisionar din punct de vedere al
TVA în cazul refacturării de costuri, în sensul în care aceasta se va aplica doar
atunci când sumele sunt refacturate la cost.
Cotele de taxă
Se aduc clarificări și exemple noi privind aplicarea cotelor reduse de TVA, de 9%
și 5%. Normele aduc clarificări privind baza de impozitare în cazul în care
contractul prevede că TVA (nu) este inclusă în preț sau prețul a fost stabilit fără
nicio mențiune cu privire la TVA, respectiv în cazul în care contrapartida este
stabilită prin lege, prin licitație, printr-o hotărâre a instanței.
Scutiri fără drept de deducere
Acordul furnizorului de a amâna plata prețului după data livrării bunurilor sau
prestării serviciilor, în schimbul perceperii unei dobânzi, va fi considerat o
operațiune de acordare de credit scutită de TVA fără drept de deducere.
Scutiri cu drept de deducere
În cazul scutirilor cu drept de deducere (de exemplu, scutiri pentru livrări intra-
comunitare, exporturi, transport internațional şi intracomunitar, traficul
internațional de bunuri si scutiri pentru intermediari), aplicarea regimului de taxare
de către furnizor nu implică anularea dreptului de deducere în ceea ce-l privește pe
beneficiar.
Dreptul de deducere
Au fost introduse principii stabilite în jurisprudența europeană privind dreptul de
deducere al TVA, printre cele mai importante regăsindu-se următoarele:
– dreptul de deducere al TVA constituie un principiu fundamental al sistemului de
TVA, în principiu nu poate fi limitat şi se exercită imediat pentru totalitatea taxei
aplicate operațiunilor efectuate în amonte, chiar dacă exploatarea efectivă a
activității de către persoana impozabilă ar începe ulterior;
– pentru a beneficia de dreptul de deducere trebuie îndeplinite în primul rând
condițiile de fond (se are în vedere prevalența condițiilor de fond asupra celor de
formă); – organele fiscale pot refuza dreptul de deducere dacă se stabilește cu
dovezi obiective că acest drept este invocat în mod fraudulos sau abuziv;
– anularea dreptului de deducere reprezintă o excepție de la aplicarea principiului
fundamental al sistemului de TVA.
Ajustarea dreptului de deducere
Nu se va mai efectua ajustarea dreptului de deducere a TVA în cazul bunurilor de
capital casate. Normele definesc noțiunea de casare în sensul aplicării acestei
dispoziții.
Hotărâri pronunțate în cauze ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
Au fost introduse referiri exprese la câteva hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție
a Uniunii Europene. Dintre cele mai importante, menționăm:
– C-349/96 – Card Protection Plan – se stabilesc criteriile în funcție de care se
poate determina dacă o tranzacție este accesorie unei alte tranzacții principale sau
dacă operațiunea este un serviciu complex unic;
– C-463/14 – Asparuhovo Lake Investment Company OOD – se aduc clarificări în
legătură cu data faptului generator pentru serviciile care presupun plata unor sume
forfetare, independent de volumul și de natura serviciilor efectiv furnizate (de
exemplu, servicii prestate pe baza de abonament);
– C-42/14 – Wojskowa Agencja Mieszkaniowa w Warszawie – se analizează
tratamentul de TVA aplicabil în cazul refacturării către chiriaș a unor cheltuieli
suportate de proprietar;
– C-285/11 Bonik EOOD si C-277/14 PPUH – se analizează situația şi
consecințele invocării în mod fraudulos sau abuziv a dreptului de deducere de către
o persoană impozabilă.
Titlul VIII – Accize
I. Accize armonizate
Produse energetice
Se menționează că, în cazul asimilării unui produs cu un produs energetic
echivalent pentru care este stabilit un nivel al accizelor, asimilarea produce efecte
numai în ceea ce privește nivelul accizelor aplicabil pentru respectivul produs și nu
are consecințe în ceea ce privește regimul de antrepozitare și deplasarea și primirea
produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize.
Antrepozit fiscal
Se aduc clarificări cu privire la desfășurarea într-un antrepozit fiscal a altor
activități de producție care au legătură cu activitatea principală desfășurată și care
conduc la utilizarea materiilor prime și auxiliare, a subproduselor obținute sau care
contribuie la realizarea producției (de ex: un antrepozit pentru producția de bere,
vin, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, poate produce ape și băuturi
nealcoolice, plate sau carbogazoase, ambalaje necesare îmbutelierii produselor
etc.)
În vederea desfășurării altor activități, antrepozitarul autorizat trebuie să anunţe
această intenţie la autoritatea vamală teritorială.
Perioada de valabilitate a autorizațiilor de antrepozit fiscal, emise până la 31
decembrie 2015 şi valide la data de 1 ianuarie 2016, se prelungește până la 5 ani,
fără a mai fi necesară depunerea unei cereri de reautorizare.
Garanţii
Se simplifică modul de constituire a garanțiilor pentru utilizatorul final care
beneficiază de exceptare de la regimul de accizare şi care deține şi calitatea de
destinatar înregistrat pentru produse energetice. În acest sens, garanția aferentă
calității de utilizator final acoperă şi garanția aferentă calității de destinatar
înregistrat.
Scutiri pentru produse energetice şi energie electrică
Operatorii economici care beneficiază de scutire de la plata accizelor pentru
produsele energetice obținute în totalitate din biomasă respectiv, biocarburanți și
biocombustibili, trebuie sa notifice catre autoritatea vamală utilizarea acestora în
scop scutit. Notificarea este valabilă un an de la data înregistrării în registrul
special creat în acest scop la nivelul autorităţii vamale competente. De asemenea,
au fost introduse condiții suplimentare de acordare a scutirii care trebuie
îndeplinite de operatorul economic, utilizator al acestor produse energetice.
Marcare şi colorare
Se aduc clarificări privind regulile aplicabile în cazul marcării și colorării
motorinei scutite de la plata accizelor, precum și a păcurii și a produselor asimilate
acesteia din punct de vedere al nivelului accizelor, precum și a substanțelor admise
pentru marcare.
Operatorii economici care comercializează substanţele utilizate pentru marcarea şi
colorarea produselor menţionate mai sus, trebuie să se înregistreze la autoritatea
vamală teritorială pe baza cererii prevăzute în normele metodologice.
II. Accize nearmonizate
Nivelul şi calcului accizelor
Se stabilesc condițiile si modalitățile de aplicare a accizelor pentru produsele care
conţin atât produse supuse accizelor nearmonizate, cât şi produse din tutun supuse
accizelor armonizate.
Pentru produsele rezultate din astfel de combinaţii, cuantumul accizelor reprezintă
suma dintre accizele datorate pentru fiecare componentă a produsului respectiv.
Plătitorii de accize
Procesarea tutunului prelucrat în vederea obținerii produselor din tutun încălzit sau
a produselor care se prezintă sub forma unei combinații de tutun încălzit si lichide
cu conținut de nicotina ce poate fi inhalată cu ajutorul unui dispozitiv electronic, se
efectuează în antrepozite fiscale de producție tutun prelucrat.
Pentru produsele supuse accizelor nearmonizate care sunt achiziționate din alte
state membre ale Uniunii Europene sau importate, operatorul economic trebuie să
se autorizeze la autoritatea vamală teritorială.
Dispoziţii tranzitorii
Au fost introduse dispoziţii tranzitorii cu privire la termenele până la care
operatorii economici trebuie să se conformeze cu noile prevederi, printre care:
– scrisorile de garanţie bancară care au fost emise de Societăţi bancare care nu au
sucursale în Romania trebuie reînnoite până la data de 31 martie 2016;
– începând cu data de 1 martie 2016, operatorii economici trebuie să îndeplinească
noile condiţii de depunere a notificărilor în vederea aplicării de excepţii sau scutiri
de la plata accizelor, în conformitate cu prevederile normelor metodologice;
– conformarea privind autorizarea operatorilor economici care efectuează achiziţii
intracomunitare sau importuri de produse supuse accizelor nearmonizate se va
efectua de la 1 martie 2016. În perioada 1 ianuarie 2016 – 29 februarie 2016,
operatorii economici respectivi trebuie să anunţe autorităţile vamale teritoriale cu
privire la intenţia de a achiziţiona din alte state membre ale Uniunii Europene sau
de a importa produse supuse accizelor nearmonizate.
Titlul IX – Impozite şi taxe locale
Impozitul/taxa pe clădiri Se detaliază modul de stabilire a impozitului/taxei pe
clădiri în funcție de destinația acestora (rezidențială, nerezidențială sau mixtă),
fiind incluse noi exemple în acest sens.
Se specifică faptul ca rapoartele de evaluare întocmite în vederea stabilirii
impozitului pe clădiri nu se înregistrează în evidențele contabile.
În cazul unei clădiri care a fost extinsă, îmbunătățită, desființată parțial sau care a
suferit altfel de modificări, contribuabilii au obligația să depună o declarație în
termen de 30 de zile de la data la care au avut loc aceste modificări, dacă acestea
au condus la modificarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%.
În cazul în care persoanele care dețin dreptul de administrare, folosință, închiriere
sau concesiune asupra unei clădiri transmit ulterior altor persoane acest drept, taxa
pe clădiri va fi datorata doar de prima persoană care nu este de drept public. Totuși,
destinația clădirii, în scopul determinării taxei pe clădiri, se stabilește în funcție de
modul de folosire al acesteia de către utilizatorul final.
Persoanele fizice care au înregistrat un sediu social într-o clădire, trebuie să depună
declarația privind destinația clădirii respective până la 31 martie 2016, chiar dacă
nu deduc cheltuielile cu utilitățile.
Impozitul/taxa pe teren
Se datorează impozit/taxă pe teren și pentru suprafaţa de teren care este acoperită
de o clădire. Se detaliază modul de stabilire a impozitului/taxei pe teren, fiind
incluse noi exemple în acest sens. În cazul în care persoanele care dețin dreptul de
administrare, folosință, închiriere sau concesiune asupra unui teren transmit
ulterior altor persoane acest drept, taxa pe clădiri va fi datorată de prima persoană
de drept privat care are relația contractuală cu persoana de drept public.
Impozitul pe mijloacele de transport
Sunt aduse clarificări privind modul de calcul și declarare al impozitului pe
mijloacele de transport, cu includerea unor exemple. Se instituie, la nivelul
organelor fiscale locale, Registrul de evidență a mijloacelor de transport supuse
înmatriculării/înregistrării.
Taxe speciale
În vederea asigurării resurselor financiare pentru promovarea turistică, consiliile
locale pot institui o taxă pentru cazarea turiștilor în structuri de cazare.
Dispoziții comune
Sunt prezentate detalii cu privire la majorarea cu pana la 500% a impozitului pe
clădiri și terenuri, pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan,
precum și a impozitului pe terenurile agricole nelucrate timp de 2 ani consecutivi,
fie că acestea sunt situate în intravilan sau extravilan.
Titlul X – Impozitul pe construcții
Valoarea construcțiilor pentru care se datorează impozit pe clădiri, care trebuie
scăzută din baza impozabilă pentru determinarea impozitului pe construcții, este
valoarea evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare
construcțiilor (chiar dacă aceasta este diferită de baza impozabilă declarată pentru
scopul impozitului pe clădiri).

Taxe si contributii PFA in 2016

Pe scurt, taxele la PFA scad la cei care nu erau si salariati si cresc la cei care erau si
PFA si salariati.
Legea 227 din 2015 clarifica, dupa lungi dezbateri, ce taxe vom plati in 2015.
Acum stim exact ce impozite si contributii sociale trebuie sa platim in 2016
indiferent de forma de autorizare: Persoană Fizică Autorizată (PFA), Întreprindere
Familială (ÎF) şi Întreprindere Individuală (ÎI), aşa cum sunt ele definite în Legea
44/2008 (reactualizată în februarie 2014).
Mai jos, se evidențiază, pe scurt toate contributiile si impozitele care trebuie
calculate si plătite la veniturile care se vor obtine in 2016.
Deci, ce aduce nou pentru PFA codul fiscal din 2016 in comparatie cu cel din
2015:
 Persoana fizica independentă care este si salariata plateste contributie la
pensie. Pana la sfarsitul anului 2015 nu se platea contributie daca erai si salariat;
 Scade cota de contribuţie obligatorie la nivelul contribuţiaei individuale
de 10,5%. Daca vrei, poti opta pentru cota integrală de contribuţie de asigurări
sociale, corespunzătoare condiţiilor normale de muncă 26,3%. In 2015 cota
obligatorie a fost de 26,3%.
 S-a eliminat baza de calcul minima la calculul contributiei de sanatate,
care era salariul minim brut pe tara
 Castigul salarial mediu brut pe economie a crescut la 2.681 lei ;
 Salariul minim brut pe economie este de 1.050 lei pentru anul 2016.
Începând cu 1 Ianuarie 2016 o PFA sau o II plateste următoarele taxe și impozite:
1. Contribuția la asigurarile sociale (pensie) este de 10,5% sau 26,3%, la
alegere:
Persoanele fizice care desfasoara activitati independente sunt obligate sa
plateasca contributie la pensie daca indeplinesc unul din urmatoarele criterii:
a) venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a
cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, exclusiv
cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportat la numărul
lunilor de activitate din cursul anului, depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu
brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real;
Important! Baza de calcul minima pentru CAS este 938 lei (35% x 2.681 lei
salariul mediu brut din 2016). Toate PFA-urile care in 2015 au obtinut un venit
net lunar de peste 938 lei (sau anual de 938*12=11.256 lei), sunt obligate sa se
inregistreze cu declaratia 600 in sistemul public de pensii. (Atentie la calculul
venitului net – acesta include cheltuielile cu asigurarile sociale – pensie si
sanatate).
b) venitul lunar estimat a se realiza depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu
brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real şi îşi
încep activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la
determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la impozitarea în
sistem real;
Important!Daca venitul pe care il estimezi este mai mic decat 938 lei pe luna,
respectiv 11.256 lei pe an, nu esti obligat sa depui declaratia 600. In 2017, la
regularizare vei fi obligat sa platesti CAS daca venitul net obtinut depaseste baza
de calcul minima, respectiv 938 lei pe luna sau 11.256 lei pe an.
c) valoarea lunară a normelor de venit obţinută prin raportarea normelor anuale
de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului după aplicarea corecţiilor
prevăzute depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor
care în anul fiscal în curs desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit.
Important! Norma de venit poate fi redusa sau majorata in functie de mai multe
criterii. Daca prin aplicarea corectiilor, norma de venit este redusa sub baza
minima de calcul de 938 lei lunar sau 11.256 lei anual, PFA si II nu sunt obligate
la inregistrarea in sistemul public de pensii si nu depun declaratia 600.
La alegere cota de calcul a CAS este fie contributia individuala de 10,5% fie
contributia integrala de 26,3%. Opțiunea de a plăti cota integrală nu va mai
putea fi anulată în cursul anului respectiv, ci numai în anul următor.
Cota de 10,5%, nu asigură un stagiu complet de cotizare pentru pensie, ci doar o
treime din acesta. În cazul în care doresti să beneficieze de o pensie întreagă,
opteaza spentru cota integrala de 26,3%.
Nu au obligaţia depunerii declaraţiei persoanele asigurate în sisteme proprii
de asigurări sociale, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de
pensii, potrivit legii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari.
 in cazul persoanelor care tin contabilitatea in sistem real contributia este de
10,5% (sau 26,3%)din baza minimă de calcul egală cu 35% din câştigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Baza de
calcul nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori a salariului mediu brut.
 in cazul persoanelor care sunt impozitate la norma de venit, contributia este
de 10,5%. Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale reprezintă
valoarea anuală a normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară
activitatea şi nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul
salarial mediu brut. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5
ori a salariului mediu brut.
Contribuția la pensie nu este obligatorie pentru:
 Contribuabilii al caror venit net anual, obtinut in anul fiscal precedent,
respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale
anului, este sub 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat ;
 Contribuabilii al caror venit lunar estimat a se realiza nu depăşeşte 35% din
câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi
impuse în sistem real şi îşi încep activitatea în cursul anului fiscal.
 Persoanele care beneficiaza de una din categoriile de pensii acordate in
sistemul public de pensii.
 Persoanele care nu sunt integrate in sistemul public de pensii dar care achita
contributii catre sisteme profesionale de pensii – cum ar fi avocatii sau personalul
clerical.
2. Contribuția la asigurările sociale de sănătate este de 5,5% din:
 Baza de calcul calculată ca diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile
reprezentând contribuţii sociale de sanatate (se iau in calcul contributiile la pensie
spre deosbire de vechiul cod fiscal), sau valoarea anuală a normei de venit, după
caz, raportată la cele 12 luni ale anului,
3. Contribuții opționale la PFA
 Contribuția pentru asigurarea de șomaj este de 0,5% din baza de calcul,
 Contribuția pentru concedii și indemnizații este de 0,85% din baza de
calcul.
Baza de calcul pentru aceste contributii este venitul net calculat pe lună pentru PFA
in sistem real sau valoarea normei de venit calculata lunar. Venitul lunar pentru
care se face asigurarea nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe
tara garantat in plata, dar nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul
salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, in vigoare in luna pentru care se plateste
contributia.
4. Impozitul pe venitul net
 16% din venitul net, care se calculează ca diferență dintre veniturile încasate
și cheltuielile deductibile pentru anul în curs, sau
 16% din norma de venit.
Persoanele fizice care obțin venituri din activități independente sunt obligate să
plătească impozite si contributii în timpul anului, în urma depunerii
declarațiilor privind veniturile și cheltuielile estimate, (declaratia 220).
Impozitul pe venitul net este calculat prin aplicarea cotei de 16% la venitul
ce rezultă, în urma declarației, din scăderea din venitul brut estimat a
cheltuielilor estimate.
Administrația fiscală este cea care stabilește plățile de impozit anticipate,
pe fiecare sursă de venit. Plățile se efectuează în 4 rate egale, la data de 25 inclusiv
a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv: 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie,
25 decembrie.
Contribuţiile sociale si taxele datorate de persoanele fizice potrivit prevederilor
Codului fiscal se achită la unităţile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale
în raza cărora se află adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde
locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu.
ALTE LĂMURIRI
In mod sintetic, in noul Cod fiscal remarcam: - reducerea taxei pe valoarea
adaugata, cota generala la 20%, insotita de o scadere a TVA pentru livrarile de
carti, manuale, ziare, reviste la cota de 5%, cota ce se aplica de altfel si pentru
accesul la competitiile sportive, evenimentele culturale etc; - cresteri de taxe cum
ar fi majorarea taxelor locale datorate de persoanele fizice pentru locuintele
detinute, remarcanduse majorari substantiale si de mai multe ori pentru locuintele
folosite ca sedii pentru desfasurarea de activitati independente; -extinderea
tipurilor de venituri pentru care se datoreaza asigurari sociale pensii sau contributii
individuale la sanatate, ce nu se platesc conform Codului fiscal actual.

Principalele elementele de impozitare ce fac obiectul actului normativ:

1) MICROINTREPRINDERILE -Este o microintreprindere societatea ce


realizeaza la finele exercitiului anterior venituri impozabile mai mici de 65.000
euro la cursul de la finele exercitiului iar ponderea serviciilor de consultanta si
management este mai mare de 20% in total venituri. -Impozitul pe venitul
microintreprinderii este de 3%. -O microintreprindere ce inregistreaza un salariat
este impozitata cu o cota de 1% pentru primele 24 luni de

activitate daca asociatii /actionarii nu au mai detinut titluri financiare la alte


persoane juridice. -Daca societatea a fost infiintata pe un termen limitat, durata
minima a societatii este de 48 luni.

2) IMPOZITUL PE PROFIT -Impozitul pe profit se datoreaza in cota de 16%, cota


generala. Daca societatea desfasoara activitati din domeniul barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, impozitul mai sus amintit nu
poate sa fie mai mic de 5% din total venituri realizate. -Rezultatul fiscal se
calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate conform
reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile si
deducerile fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. -Se remarca noua
definitie a cheltuielii deductibile conform careia sunt deductibile cheltuielile
efectuate in scopul realizarii activitatii economice. -Se remarca totodata
introducerea in Codul fiscal a unei proceduri similare celei de corectare a erorilor
contabile in sensul ca daca in anul curent se identifica o eroare de calcul a
impozitului pe profit aferenta unui exercitiu inchis iar eroarea este nesemnificativa,
corectarea se face pe seama profitului anului curent. Daca eroarea este
semnificativa se impune o corectare pe seama rezultatului fiscal al anului la care se
refera eroarea. Dintre modificarile aduse impozitului pe profit amintim: 1.
Facilitatea de profit reinvestit se acorda atat pentru echipamentele din grupa 2.1 cat
si din clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, respectiv Echipamente
tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) si Calculatoare electronice si
echipamente periferice. Masini si aparate de casa, control si facturat. Observam
extinderea

bunurilor aflate in sfera profitului reinvestit si largirea sferei catre calculatoare si


echipamente de facturare. 2. Se extinde categoria de venituri neimpozabile pentru
sumele colectate de operatorii responsabili cu gestionarea deseurilor. 3. Cheltuielile
de protocol sunt deductibile in cota de 2% asupra profitului contabil la care se
adauga cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuiala de protocol. Nu se fac ajustari
fiscale, se porneste de la profitul brut contabil. 4. Cheltuielile sociale se pot acorda
in valoarea de pana la 5% din cheltuielile cu salariile retinem majorarea
plafonului. 5. Cheltuielile de sponsorizare reduc impozitul pe profit in procentul de
0,5% (5 la mie) din cifra de afaceri, fara a depasi 20% din impozitul pe profit si se
pot reporta pe o perioada de 7 ani. Observam majorarea procentului din cifra de
afaceri. 6. Pentru imprumuturile pe termen lung de la alte entitati se reduce la 4%
nivelul ratei dobanzii cand acesta este in valuta ce poate fi deductibila, conditionat
de gradul de indatorare. Anterior acest procent era de 6%. 7. In cazul achizitiei
mijloacelor de transport se accentueaza faptul ca amortizarea este limitata la 1.500
lei/luna iar valoarea ce depaseste aceasta suma este nedeductibila chiar daca
mijlocul de transport este vandut cu profit. 8. Se mentine regula generala a platilor
trimestriale de impozit pentru primele 3 trimestre, pana pe data de 25 a lunii
urmatoare celei in care s-a incheiat trimestrul, cu depunerea pana pe data de 25
martie a anului urmator a declaratiei anuale de impozit pe profit.

3) IMPOZITUL PE DIVIDENDE -Dividendele platite de o societate, persoana


juridica romana, catre o alta persoana juridica romana se impoziteaza cu procentul
de 16%.

-Foarte important: nu se aplica impozitul pe dividende daca persoana ce incaseaza


dividendele detine la societatea afiliata mai mult de 10% din capitalul social pe o
perioada mai mare de 1 an. -Incepand cu 1 ianuarie 2017, impozitul pe dividende
este in procent de 5%.
4) TAXA PE VALOAREA ADAUGATA Cota generala aplicabila incepand cu 1
ianuarie 2016 pentru TVA este de 20%.

Se aplica urmatoarele cote reduse: - cota de 9% pentru medicamente, cazarea in


sectorul hotelier, alimente, servicii de restaurant si catering. - se extinde aplicarea
cotei reduse de 5% pentru carti, manuale scolare, reviste si pentru accesul la
evenimente culturale sau sportive, accesul la muzee, case memoriale, targuri sau
expozitii. - se pastreaza cota de TVA de 5% si pentru vanzarea de locuinte sociale
in schimb se modifica conditiile de aplicare in sens favorabil cumparatorului.

Se pastreaza deductibilitatea limitata la 50% pentru mijloacele de transport


persoane cand nu sunt utilizate in mod exclusiv in activitati economice.

Se introduce o masura tranzitorie pentru ajustarea TVA pentru alte bunuri decat
cele de capital cand acestea nu mai sunt folosite in activitati taxabile. Se pastreaza
plafonul de 220.000 lei, reprezentand 65.000 euro la data aderarii, reprezentand
plafonul de scutire de TVA.

Se extind masurile de taxare inversa (simplificare a TVA fara plata efectiva a TVA)
pentru:

- cladiri, parti de cladire si terenuri; - furnizarile de telefoane mobile; -


furnizarile de console de jocuri, tablete pc si laptopuri.

5. IMPOZITUL PE VENITUL PERSOANEI FIZICE Cota generala de impozitare


este de 16% iar tendinta este de extindere a categoriilor de venituri pentru care se
datoreaza asigurari sociale (contributii la pensii sau contributii la sanatate). a.
Impozitul pe venitul din salarii este de 16%. Se modifica deducerile personale.

Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut
de pana la 1.500 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane in
intretinere - 300 lei; - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 400
lei; -pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 500 lei; -pentru
contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 600 lei; - pentru contribuabilii
care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 800 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre
1.501 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de
mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

b. Impozitarea PFA. Exista si in legislatia anterioara obligatia platii impozitului pe


venit de 16% cat si a

contributiei de sanatate stabilite la nivelul venitului net.

-Raportandu-ne comparat la obligatiile de plata ale unui PFA observam


introducerea obligatorie a contributiei individuale la pensii in procent de 10,5% din
venitul net realizat de o persoana. Aceasta contributie este plafonata superior la un
plafon anula de 5 x salariul mediu pe economie x 12 luni. -Aceasta contributie se
plateste chiar daca persoana fizica autorizata este salariata la un angajator. -Daca
PFA doreste sa beneficieze de pensie intreaga, optional achita si contributia de
15,8%, contributia angajatorului. -Comparand cu situatia de astazi a Codului fiscal
din 2015, acestea sunt contributii noi ce nu sunt platite de un PFA ce este deja
salariat. PFA-ul datoreaza contributia la pensii in acest moment daca veniturile
realizate din profesii/activitati independente sunt singurele sale venituri, lucru de
altfel normal. -Baza de calcul a contributiei la pensii este decisa de persoana fizica
si aceasta nu poate sa fie mai mica decat 35% din salariul mediu pe economie, de
obicei se alege salariul mediu pe economie, si nici mai mare de 5 ori salariul mediu
pe economie.

c. Cazuri particulare - situatii ce ne obliga sau ne scutesc la plata contributiei la


sanatate. -Pentru veniturile realizate din cedarea folosintei bunurilor, fata de
reglementarile din anul curent, se mareste plafonul cotei cheltuielilor forfetare la
40%, iar baza de calcul a contributiei la asigurarile de sanatate nu va depasi nici in
anul 2016 suma de 5 ori salariul mediu brut pe economie. -Pentru persoanele ce
realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe
venit se retine prin stopaj la sursa, procedura cea mai des intalnita si in anul curent,
baza de calcul a contributiei de sanatate o

reprezinta venitul brut contractat din care se scade o cota de cheltuiala forfetara in
procent de 40%. -In anul 2016, nu se datoreaza contributie de asigurari de sanatate
pentru drepturile de proprietate intelectuala, cand persoana fizica realizeaza si alte
venituri supuse deja contributiei la sanatate, cum ar fi venituri din salarii, venituri
din pensii, venituri din activitati independente, venituri din alte surse, conform art.
171 alin. (4) din noul Cod fiscal. -Pentru veniturile din investitii, si analiza noastra
are in mod special in vedere veniturile din dividende incasate de persoanele fizice,
baza de calcul a contributiei este venitul brut din dividende (nu dividendul net),
incasate in anul anterior, iar impozitarea se face ANAF prin decizie de impunere.
-In anul 2016, nu se datoreaza contributia de sanatate, daca persoana fizica ce
incaseaza dividendele, realizeaza in aceeasi perioada fiscala, venituri supuse deja
contributiei la sanatate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri
din activitati independente, conform art. 176 alin. (7) din noul Cod fiscal. -Practic,
in anul 2016 este acelasi regim privind contributia de sanatate la veniturile din
dividende incasate de persoanele fizice. -In anul 2017, veniturile din dividende
intra in sfera de plata a contributiei individuale la sanatate, iar baza de calcul nu
poate sa fie mai mare decat de 5 ori salariul mediu brut pe economie, conform art.
176 alin. (5) din Codul fiscal. Acest lucru trebuie coroborat cu reducerea
impozitului pe dividende, prognozata tot pentru anul 2017.

6. TAXELE SI IMPOZITELE LOCALE.

Pentru anul 2016, persoana ce detine o locuinta in proprietate la data de 31


decembrie 2015, datoreaza

pentru aceeasi cladire, un impozit, ce se calculeaza influentat de trei parametrii: a)


o crestere semnificativa a bazei de impozitare aferente unei suprafete de 1 metru
patrat de constructie, la suma de 1.000 lei, conform art. 457 alin. (2) din Codul
fiscal. Si aceasta valoare va fi influentata de rangul localitatii si de vechimea
constructiei, insa observam ca va fi o crestere de impozitare de cel putin 6,95%,
numai prin majorarea valorii de referinta aferenta unui metru patrat de constructie.
Aceasta majorare de impozit este obligatorie pentru proprietarul locuintei, chiar
daca Primaria decide sa pastreze actuala cota de impunere. b) procentele de
impozitare pentru cladirile rezidentiale sunt intre 0,08% si 0,2%, valoarea
aplicabila intr-un an fiind stabilita de Consiliul local. Daca ne raportam strict doar
la procentele de impozite, observam posibilitatea Directiilor de specialitate din
cadrul autoritatii publice locale sa aplice impozite cel putin duble. c) intervine o
impozitare diferentiata in functie de scopul folosintei respectivei locuinte. Daca in
aceasta se desfasoara activitati economice, respectiv isi are sediul o societate sau
isi desfasoara activitatea o persoana fizica ce practica o activitate independenta sau
este sediul declarat pentru un PFA, intreprindere individuala sau asociatie
familiala, impozitele stabilite de Primarie sunt in procent intre 0,2% si 1,3%,
conform art. 458 alin. (1) din Codul fiscal. Aceste procente permit majorarea
impozitului cu pana la nivelul de 13 ori fata de nivelul actual.

-Cu toate acestea, aceste procente reduse de impozitare, daca valoarea locuintei a
fost stabilita printr-un raport de evaluare facut in ultimii 5 ani, respectiv daca
locuinta a fost achizitionata/construita in ultimii 5 ani. Daca locuinta a fost
achizitionata/construita intr-o perioada anterioara mai mare de 5 ani sau daca nu
exista o reevaluare in ultimii 5

ani, cota de impozit este de 2% din valoarea de referinta determinata chiar de


Codul fiscal, pornind de la o suma de 1.000 lei/metru patrat de constructie,
conform art. 458 alin. (4) din Codul fiscal. In acest caz, impozitul poate sa
depaseasca si de 20 de ori nivelul actual. -Apar doua situatii particulare, ce trebuie
mai bine analizate, respectiv ce se intelege in mod real prin activitate economica,
deoarece notiunea fiscala este doar de a realiza furnizarea de bunuri/prestarea de
servicii si lucrari pe piata, si daca doar o parte din aceasta locuinta, sa zicem doar o
camera dintr-un apartament este locatia unde se desfasoara activitatea economica.
-Din perspectiva desfasurarii activitatii economice, legiuitorul ne prezinta ca fiind
o diferenta intre a presta servicii si a fi o locuinta rezidentiala, doar decontarea
cheltuielilor cu intretinerea si utilitatile, conform art. 459 alin. (3) lit. b) din Codul
fiscal. -Intrebarile de substanta sunt: daca in aceasta locuinta exista doar sediul
oficial al unei societati, sau sediul oficial al unui PFA, iar aceste entitati isi
desfasoara activitatea in alta locatie, se datoreaza un impozit majorat? -In mod
normal, raspunsul este nu, insa depinde de foarte multi factori. In unele cazuri,
criteriul de existenta a societatii sau criteriul de recunoastere a acelei activitati
independente este chiar detinerea acestui spatiu. -Daca in incinta acelei locuinte,
cunoastem cu certitudine ca intr-o camera se desfasoara activitati economice, iar
restul locuintei este folosit chiar cu o destinatie rezidentiala, in acest caz
impozitarea este mixta, in sensul ca impozitul majorat se datoreaza numai pentru
suprafata acelei camere, iar pentru restul locuintei, se va calcula si datora un
impozit cu cota redusa. -Foarte important: in calitate de persoana fizica proprietar
al unei locuinte, doar in cazul in care in aceasta se desfasoara si activitati
economice, trebuie sa depuna la
Directia de specialitate a autoritatii locale, o declaratie speciala, conform art. 495
lit. a) din Codul fiscal. -Consideram necesar ca acest temei normativ sa il
prezentam, pentru o mai buna edificare a faptului ca nu toti proprietarii de locuinte
depun aceasta declaratie, ci numai cei ce detin cladiri nerezidentiale sau cu
destinatie mixta, dupa cum urmeaza: "Art. 495. - In vederea stabilirii impozitelor si
taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc urmatoarele reguli: a) persoanele
fizice care la data de 31 decembrie 2015 au in proprietate cladiri nerezidentiale sau
cladiri cu destinatie mixta au obligatia sa depuna declaratii pana la data de 29
februarie 2016, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului
finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice in
termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romanei, Partea I,
a prezentului cod. (...)". -Si societatile ce detin in proprietate o constructie vor
depune o declaratie speciala de impunere, pentru constructiile existente in
patrimoniu la data de 31 decembrie 2015. Persoanele juridice ce detin constructii
platesc in anul 2016 un impozit pe cladiri astfel: a) pentru constructiile
rezidentiale aflate in proprietate, cota este intre 0.08% si 0,2% din valoarea
impozabila a constructiei; b) pentru constructiile nerezidentiale, cota este intre
0,2% si 1,3% din valoarea impozabila a constructiei.

-Baza impozabila se actualizeaza la 3 ani, prin efectuarea unei reevaluari. In cazul


in care nu se efectueaza o reevaluare in ultimii 5 ani, cotele anterioare enumerate
se majoreaza la 5%, conform art. 460 alin. (1), (2) si (8) din Codul fiscal.

7. ACCIZELE Se pastreaza structura produselor accizabile existente si in 2015


(accize armonizate si accize nearmonizate). Nivelul accizei pentru principalele
produse accizabile este: a.benzina fara plumb: 2035,40 lei pentru 1.000 litri,
respectiv 2.03 bani/litru. b.alcool etilic: 3306,98 lei/ hl alcool.

• S-a eliminat acciza nearmonizata de lux pentru iahturi, autoturisme cu capacitate


cilindrica mai mare de 3.000 cmc, confectii din blanuri etc. Raman ca produse
supuse accizelor nearmonizate lichidul cu nicotina din tigareta electronica si
tutunul continut in produse din tutun incalzit.

8. TAXA PE CONSTRUCTII datorata la buget. Ramane in procent de 1%,


urmand sa fie abrogata cu 1 ianuarie 2017