--

ARMEAhIIC ALEXANDRU

T}REPTFII{AI{CIAR
(t{oTE,DE,CURS)

cHr$rNAU2008
 CAPITOLULt. NoTtUNlixrnooucrtvE in sruotUL DREPTULUT
FtNANCIAR

Apar4laprimelorelemente de tinanleqi nraialcsa linanlelorcontentporarre. constituie rezultarulunuiproces

istoriccomplex5i indelungat,canea cuprinsintreagaviagf,ecorromico-socialtr. Finanleleau aparurpe o alumittr
treapll de dezvo.ltare a societalii,au cvoluat dc' la o orinduir:esocial-r'conomicf,la aha. conginurul.tirncgiilegi rolut
lor fiind determinate de modul de producl,erespcctiv.
FiTantele a*+pirut atqncicind. ca urnrarea accentuarii diviziuniisocialea muncii.a dezvoltzlrii pind la un
.
anumit nivel-a relaliilor marfh-bani,s-a afirntat inegalitateade avere.a apilnrtproprieratea privarlt.societateas-a
scindatin clasesociafc- ca prudusal contradictiilor. dintreacesteclasea apirut starul.
organclors141gfui forgirnclcputcriidc stat:ndtttirristrulil .ft.'stnt..iustilic.
flnllilriJpcl'tnilnctllt).
adicil
ins t it-4paritia
u@ a tb c u tn e c e s a ri p ro c u ra rL ' adunri j | oacenrateri a| egi bInegri P entrui ntre1i nereaacest or
Qrga.nq.
Dc aici rezult6,c[ pcntrua intrclineaceiutiilbrlI publictrcra ncvoedc contribuliacctillcnilorprin irrrptrzire.
Nattereagi dezvoltarea proprietifiiprivateau atrasdupl sineextinderea producgiei de nrlrfirri gi a schimbului. ceea
ce a dus la apariliabanilor ale cdrorfunclii au fost indepliniteinitial de anumitemirfuri ( vite, bltnuri, scoicietc.),
iar odatdcu descoperirea metatelorau aplrut banii rnetalici.Descoperirea metalelorpretioase(aurut.argintul.etc) a
determinatformareaunui sistemfinanciarincipient.
Din acestpunctde vedere,putemtrageconcluzia.ctr finangele au apArutin perioadadesconrpunerii comunei
prirnitive,conconritent cu na$terea societl[iisclavagiste. ultcriorevolutndin feudaliznl. extinzirrdu-se nraipregnant
in perioadacapiratist4.in aceastl ordine de idei putem afirma. c{ finanleleau caracrcrisroric. ele au ularrt
independent de voinF gi congtiinpoamenilor.' d
Literaturafrancezide specialitate -4-,<
a explicat(finanqel9$a-fiind .,operaliuni financiare"privind chelruietile
publice, susgi-ntnd cE "existE chettuieli publice careWFacoperite" gi pentru aceasta"rrebuie stabilir cine si
ilporte acestecheltuieli" prin impozite,taxe gi alte contribu$i instituitein scopulconstiruiriifondurilorbtrnegti
necesare acopeririicheltuielilorpublice,?
Cu un confinutde idei apropiat,in literaturatinanciari romdneascls-a afirmat cd ..starul5i celelalte
organi:za1ii publice.sintgi subiccteeconomice"gi. in aceastd calitatc.cle desthqoari o..ecorrorrrie tlnanciar6", ca
..activitate de procurare gi intrebuin[are de mijloacebinegtipentruacoper.irea cheltuielilor lor colecrive".i
Intr-adevlr.statul.organelede statsint entitSlinu numaide autoritate publici.ci gi economicc- in sensulc6
'intreiinerea func.tiqnarea lar prcrjs.dun q(rnsumde valqr:i.matcria.lesau binetLi. in acr..stsco;rsinr necesare
$i
..opera{iuni financiare" sauacgiuni de,,economie financiari".deci.in general. acre5i operatiuni de constituire gi de
intrebuinlare a fondurilorbinegtinecesare dcsliSurilrii activitatiistatuluigi a cclorlakc colecrir.irilipublice.r
.Argumentul istoricse evidengiazi .,siin origineaexpresiilor"finange"sau"financiar".ce derivaclinexpresiile
l;rtincTiarqfinis, Jinancicpt:crniunc cars irrscantnE a incheia() trdnzaqticpatrinroniatirprirr plata unci sunredc
b:rni.sDec:i,tYind in.yeclereoriginea c)mun;t a expresiil()rmenlidnet('t lntten prcsupunc.s'irutnintiii(t(€tti)r e-tprcsii.
i,: ut,cstsen:;,uniii'utttttimentioneu:ri. c'ii tfiiet'rultJcreglt'ntt?tft,'t,
u linttntclrit'puhlitc.st, t.tttttitrriatlin nornta
jurirlice !nanciare.6
Alti doctrinarisusfinideeaci obiectulcircumscris de componentele srrucrurale ale finan1clor publicepoate
sl fic intitulat6dreptfinanciar,dreptfinanciarpublic,ca yi dreptulfinangclor publice.Dintreaccsteinrirulari.cearJe
dreptfinanciarestemai r[spinditl in ultimeledecenii.fiind mai simpldgi sub?nlelegindu-se ca dc inrerespublic7.
Un argumentin plus al iruitulariiobiectuhride studiu de'..clrepr "
financier il ar,srnin ConstituliaRepubticii
lrltrldova din anui I994- statui11l.,a:tnt;asttul jinttneiur". cu rcfcrirc gcncrali la.{ot'nttu'cu.utlnini\!rLirtu,
,it :;t.stant
uti{i:areu Si c:rsntrolulresur.setorJinanciore ale statului. ole unitdtilor nclninistrntit-{erittyiule :;i ula institutiilnr
publice"".
Confbrm accstci statuariconstituliorralc.sisternulnostru linzurcrareirc urr corr ( ) D C fatl U l l t 5 l
insti ii pyblice de jrar_urdfinanciari sau cu a --
i'ffiu
ffiit$tor gominisrrlr_iv-rcritoriale
si atroientiraiicre-lnteiElulilic.Taraci.iirureu
complexuluiinsiii@naf de activitatellnanciar-publicd
corespundcf'aptului,ctr priveEteacretq.(rpcraliu.rrip
9i
auttlrittrtilc financiale in relalia lor sisternicl. detc'rminati de inrperarivul firranciaral conslituirii 9i irrrrcbuintirii
fbndurilor blnc5ti elertentar nesesarecxistentei 5i activitdtii organelor. autoriraqilor-insrirpriilor ;i altor eltir[1i
p ub lice .

' tlirtril*t,, (ih.. lvcgrcaGh.. l'{tra5q)iu1...Finanfc5i Lrctlit in irlustric. corrsrrrrclii

5i lrirnr:porturr-
Bucurcrti-l9?2. p.J-ti.
; .tczc(i (irun ptrhlirlu*i.tvf.(iiartl. lraris. l.)l(). f.?
. tb lhtancc.s
' l..'on (ih.N--Elcmcntcdr Jtitntafrnciard.
Lditurit Ccrcctlri Juridicc. llucurelti, l9{2. p.9.
t C;ligal..Llreptfinunciarpublic.Frtitura-A.L.L.".Btcurc1ri 1994.p.l2

;Jrf;.Y']:rj'".''l*J|5irinanciar.[r|iturn..fribunu|ictlrrrrlnicc...t}ucrrrc5ril996.p6{)-
' Ctiga l..Drcpt linanciar.Editura-I IUMAN IIAS'.Bucun6ri l $)8, p.6.
*
Confonrran.130rlin. t din ConstitufiaRepubliciiMoldovu.

/
 ;
'l;
.,,,5
,:.
t$

'.
,,:t
tr.:li
1.2. Ncvoi private. nevoi nublice.
,ii
in societatea
parte.satisfdcute
omeneascipe parcursut dezvoltAriisaleau apirut o seriede nevoi.Acestenevoi$int pe de o
prin efortul rnciividualal ficciruia. pe de o partc.prin activitatcapt$lic{. adi{.dprintr-ocoopcrarea
:n
efortufuimai multora,saua tuturora,Cind instinctualde conservare a stimulatpe om strse asociezcpentruapAranea
in comun contra adversarufuivecin. atunci a apilrut gi prima firrm! de o'rga*izarecu caracterpublic. primar6"
rudimentar6, prin subordonarea la o conducere conturtil.
La aceastipriml nevoie- de aplrarein comrrna teritoriului* s-aadiugatgi alte nevoi.a cilror satisfacere a
cerut un apel la efortu.lcom.u.n.. Instinctulde crrnservare 5i experir'nter
proprieumanililu creat5i continuilsAcneeze
lottu.ide asemenea nevoi pe care le dl in seamacolectivit{gii.investita'cuputerede a comandsacfiuneapublicE
pentrusatiifacereaacestornevoi.
'frcptat,oamcniieu ccdatdin octivit:ttcit for pruprie.din prr'rogativcle inigiativeiindivitluafe.litsatin seanra
societilii potitice satisfacerea anumitornev'ol satisthcereincomparibilicu puterilelimitate al individulu-islngur,
izolat.
Deci,.$tiinlatinancia$.glasificdacestcncvoiilt:
m nevoiprivatet
"fffnevoi publice;
'- _WL2M, sintaceleacare sint satis.fAc-ute ntembrual uneicomunitdyiun ilne, cu maximumde
'le fiecare
eficieiga fuvantaje) si minimun de satficii.
it
Deei, ner,oile private sint strins lggate de"acrivtatea economicilcare este desfl$uraH de individ, pentru
satisfacerea cerinplor lui, f?lrtrconcursulunei institugiipublice.
Nevoile publiqs, sint acclea care cer aportul intregii colectivitdli sau a unei pdrpi, pentru sati.sfacerea lor in
e'ondipiioptime.
in situalia nevoilor pubtice care implicEo acrivitatefinanciarl, se pr€suptffieexisteagaunor nevoi generale, roE
comunegi permanente: nu poatefi desfiguratadecit prin stnrcturipubliccAi cu eoncursulfieciruia 5i al tuturorala
un loc,
.Deci,cauzaprimar6.care a deterrninatomenireaa seconstituiin asociagii rimine aceea;i:nevoileindividuale,
parriculare saugenerale gi nu nevoilespeciale aleunci personalit&1i abstracte"numaimiiloculde satis-facere capeHo
form{ noutrgi rnai pcrf-ectfl.
Este de relinut, cd ,, indivizii ctsut:iiruhL-s's, dupl cutn atlrnr& Frederiko Flora. ,,,'tu creeuiti un drept ,7ou,optts
dreptului individual, ci creea:ci o.forld mai nxtrc cle-reali;ere.
Fqrlu indivicluald are limite dincnto .le cu,'e rciminc nqntincictu-sd- I'entnt a Ji't:unstletutti d,'t! nevc de
cottc ttrs ul coI ect i ""i t ti gi i.
,lsociulia politicit are niluI clc a reglt. ilc u dirilu, in mtti intltarutit' r:it'giutttttpuhlic'c\, <! .'dt'e'i tntu?i/c-rtura
i:olatd ur lirce imgxibild viula sau perfecgion,treuei. Slelu[ este institulia investitd c'u uceosru't'otttntltl de u'dinjn
satisfacereuunor newsi comunc, indivizibile si permanente"o.
De gi,n ev oi|epublic e, dat . . ! iindc ar aqt e r u l | o r s o c i a l . . t r e b u i e _ s a u i .
Din acestpui-ciGGd? Eiuitffi u.r.Ii ope@ ansamblullor.
Ea constdin constituirea,repartizareagi intrebuintarea
fondurilorbdne;tialestatuluipi ale institu$ilorde stat,cdrcra
li se adauglactivitateade controlfinanciar.

I .3.Obieial"dtdrc ptut ui fine neir "'

Actelc5i opc'raliunile rcal;zcaz.a

lltransia:'-putrlicc.\c praclicpc bazarcglerrtcnt:irilor
lor prin norrncjuriilicr".
rctcritoarela irnpozitegi modulde perceperca lor. la ch.'ltrtielilc
publice;i la modulde efectuarea lor. la trugetulde
iral ctc.
OricAt de r:vidcntfrcstc necr.'s,l141ca-fu{4urilor b{nerli -. in condiliile ecorromruealc utiliz:rrii banileir- penrru
intre 1iire an ec es . it et ilor pub|ic e< J es inilat e, [n v 6 [ 6 m d n t . e l c . -
cletcnninat de acuast'ilnecesitate gi pentru .:atisfirccr,:aci. statrrt irctr.uir"r sa instituie u.n cadru nonrutiv in sfera
financiari. Neccsitatea reglementlrii juridice lin:rnciarc se aflA in rapon de cauzalirate cu necesitatea fondurilor
binelti ale statului 5i aftor colcctivitlti publicc.
,rbiectul reglementlriijuridice tinanciare, accslp .l\tr: cirqurlEgtls de cgmponcntele s turate ale
-tielCfl!ot-!4
L fmanliLor p n l;
E

I opCia'fiurtilorfinanciare este ca acesteasd se aplicc ..intr-un resirn de drcpt public" avind in veders.c*. in sratele
altrturat,,tinanfelorpublice",existt pi
contemporane,
F demgrsrq3lL-ca'iBErySl-ljlgiar..; ngTsit?telrgguglor
sJsl.e
viap pffiiiEaf cu aprecieiea
ci mijtoaceleliefectele
*EAilEE. pubtice
finanteibr slrniautoiil diGriredecite ale
t7---'.-
F finantefor
-.-...-^.--- orivate--
llnantebr 0
ln contextul celor mentionate, glsnponentele structurale ce constituie obiectul dleptului linanci4l_gg__?plptti
hratcu
cuaserndnlri
au evofrrat aserndnlri Ccusebirifi
rijclseli1n fuffa
deevolu-lia
T: si $

' l.azcaouM-, Cun de leglrslaliclinanciurl. Etlit. -rV. BAdenu". lJocurcgti1942.p. 8-l i.

tlrTrotabasL., Finaecs pubticlucs.Lib 196{. p 3.4 gi t5.16"
-Dalbz-.Parb

rI r-
TI : I
l:

C
 neccsitdlilor financiare gi a posibilitdlilor dc realiz:rre'a veniturilor publice olerite de dezvoltar6a econonriilor
nalionalecu influenleleconjuncturaleinevitabile
Din antichitatepi pintr in prezint"in structuradrr'ptuluiliuarciar s--au. p,A$rarEul,gentr: t'lulnielile
ptfilicq vg1!nu'ipphlice.
,utilrcc ilsi veltilun DilDIrce. *
Pi"ffirc au r'vofuat.srftnraimultsnspecru
asern*nstoare
h statetealticc. ilr ccle din evul
nrediu5idin@raniinvirtuteaasemin6riitrebuin1elorb6ncgtide intrelinerea autorititilorpublice,
fonelorarmate.de dezvoltarca institutiitorti serviciilorpubticeetc.
Cheltuiclile publice, in stuctura dreptului tinanciar 1i-a ptrstratinsenrndtarca in ansanrblulactelor gi
operafiunilorfinanciare,insi sub aspectprocedural,stabilireafelului gi propo4iei cheltuielilorstarului a ajuns
subordonatil proceduriiaprobirii de ctrtreParlamenta lieclnri trugetanualde stat. Acc'astaa lirst inlluen{atil5i de
tendinpde cregtere permanentia cheltuielilorpublicein fiecaredin acestestate.
Spredeosebire de acestea,ven!!t!I!k_pl!U!qeau evoluatcu celemai multediferenlieriarit de la un srarla altul
cir gi in cursuftimpufuil', pastrirrtEns-tanl!ffideelc' tra<iilionale alc inrpozitelor.sirarelor.conrplerarein firnctie
de neces.ita$.
ice_sintcomponentastructuralal lui financiarcu cea utie.
determinati at?t de soorirea statu bctiona
e impozitelorpi taxe nftr cu tia acceleratA a activ econ ice. industriale,
\--ll-a
ale caroiE=zultate
t-\-------:-'
i sau venituli reprezintd obiecte inrpozaiJile sau
taxabile.Deci, stabilireagi realizareaunui anumitcuantumbinesc de venituri reprezintdconditia fundamentald a
efectufiriiunuicuantumbinesecorespunzdror de cheltuielipublice..
Un alt elementstructurala[ obiectuluide reglementarefinanciarI il constituiefuggt{dc statofiind procedeu
gi act prorofirini m--engiilriiunui anurnir
echilibrucantitativbtrnescintre acestea.
Bugetulde stat"a ap[rut in evoluliaistbric[ a dreptuluifinanciarin scopulcorelirii cheltuielilorcu venirurile
statului,devenindprocedeutlinanciarcentralcu insenrntrtate politicd f'undamentali. Aceast[ ilrserrrntrtateeste

:@hdtslqlE;ie_sJqtului uuin{s,l_q.i@.111i|'modulof:lEpfgrf_Ega_g_q?g'_ryst*ri.i
-pubtice, -_-
' .--'-- a protectiei $oci-alea cetE 1.-
-T'*a!qrule|emeriiEiIFeptu|uiti@idtraiizareaJinanci911.<1u-lt4itit1ilorlttlni4istrtttiy
le.tor uffi.
jfffiliirii decoriducere.
autoritililorlocahcuatribugii ordinepublic6.etc.Acestefirran{e.auevoluarmaimult
sau mai pugindistinct de celc centmlc clestatt.cu rt struclurI de chcltuiuli gi venitrrricoordorraleprin liur:etclelocale
alc unit0lilor administrativ-tcrilorialc:districtc'..itrde.1c. raioarrc.lantluri.()rilgc.contunc.sirtcr:tcl.
Finanple unitAtilor administrativ-teritoriales-au rnanit'estatin structuradreptului linanciar colltemporan,in
contextul afirmtrrii tot mai hotdrite a autoridlilor publicc.'locale. ale perfection6riiadministratieipublice locale. in
acest context, diversificarea serviciilor publice conduse de autoritdlilerlocale gi sporirea chelruielilor bugc'telor
satelor. ora;elor, raioanelor, a determinat recunoagtereadreptului acestor autoril.iii de a stabili si incasa im.pozitegi
taxe locale, completatecu alte venituri gi eventualcu imprumuturi publice. Toate acesteaau anrplificat deevoltarea
sistemului financiar al unita$lor administrativ-terirorialeca o componenti a dreptului financiar al statelor
c0ntemPorane.
lmprg4utuylie-gly.;Igl
\--r' interne gi externc s-au dezvo o componentd slrusgEl4_4_qrJgtulg! financiar
u urttg'c'+r
fIrpo} at r c qpar t ic u|ar it ir t idi&I it c c jc t t l , j c r u d i t u | i r i *p a r t i c r r | i U - . f i i n d t | r : t c r r n ! - i 1 . 1 1 1 t | e - c c . | c _ n r i l j - m
necAfra; completfirii
Gnitu@Einl,Ford[m_e. pt:gf_liggn!::_.0 unor,"surseinvestilionuli
I Lonstliuirii
, 1r r
sgb6rAanaFrUermtu
-.
i public,
n9anl! e a r r l b s t r c c u n o s c u t e i n i r t r p r e j u r a r e a c 0 n t e n . l p 0 r a n a a i n | i i r r 1 a r i isa u
constituiriia organismelorintemafib-nale. Cuprinz.incl actcle gi opcratiunilede fornrare5i intrebuilltarea fbndurilor
b6negti necesaneacestor organizagii,car€ se disting de structura financiard internd a statelor contemporane. intte
finanlele puhlice interne ale statelor $i finantele organizagiilor internatlonaleeste mai evidenrd re-la1iaconrributiiior.
binegi ale statelor membre ale organizaliilor internaliorrale.corrtribuliuni care in acelagi tinrp sint venituri ale
respectirelororganizalii qi cheltuieli publice ale resprectivclor statc.
Analiztnd acluttlu slructurti u dreptulttt .lintnciur', adesuL uttii ctutori-juri.gti.eru tenclinlu cle u imhrdli,ra
conceptut ecrnomic expr.imat in litarutut'e ct'trn(ttttic'cidc spct'iulitutat: privinl t'()tnlt()nettlc'lc.fiutcltnrrcntil( ttlc
aceslei ramuri de drept. In acesl sens, literaturu econonico-financiard expttne urntdtottrele cotnponcnle slructurale
(1le.\istetnului Jinanciar: tinungele intrepriudet'iltr de stut, hugetul administraliei centrale d<,.ttrtt, hugctele locale.
hugetuIasigyrdrilarsocialeclcgut.usigurdriIt:tla|lwturi,pc|.,|0unesirispturletvciril.dreu.li:t.tt<
capital de stat, creditul ocordat de hdncile cu capital de stat Si imprumuturile contrdctarc de stut.

"t2A se vedcl Armcanic A., Volcinschi V.. Drppt fiscal. Hd.,.ASEM". ChiSinlu 2fr.)1.p. 9-14.
Vacarel 1.,BerceaF.. BistriceanuGh., Stolojan T.. AngclacheM., l3odnarM.. Mr4teanu'l'.. Finanlc pubticc. Ed. ..Didactic{ 5i Pedagugica".
R.A.. Bucure$tit992.p. 5l -56 ri 5?.
 -----=

h
T

Rqftritor ltr ucest srslglrJinuttt'iur es(eud(t'drat Si rcnrur;uhil cd fi.acaredinlrc L't)ntptnttntclestuclurulc ale

tlc.c.;iui.ii.iIgll.:er,iPccEt1'tcic,,;ii;1;tl..tt|i1.ttti.fin*nciurtlif;,nq5titltil.l,|.!.
stttttt|ui,uni|dtilaruClminis|ruti|'-|eri|oriu|e,intrqx.ituIeri|tv,hdnt.ilor.sttcicti1ilorclcusigtt|.tI|.t'C|C.
imrc aceste coDiponente existit raiagii hdneSii,ri ,/trci ale utt'iittti,:.\c ii;t :;i$ten.linanc'ior. Dacd ltrivittt ct+oprrtblena,
atunL'i putem a.firmu: lo{ ce e.etepecuniur thuni) a.ttc dtept iinandnr,
Insd, din pilnct tta vedera.iuridic pE ,toi na intercseu:ri rftr dhfu*ai et:onomic'propriu-:is. e'i rvgintui.juritlic
/itl<tttciurprivitin<:airuIdrep|ului7l<l:iIil'.Dt'ci,lreplu|7ritit.(.iprin.|cunsunhltt|nti.l|k'ltv.ittt.igelur+:
ntomen! dat infiecure slat este privit - in teoria generali u dreptului - ca...sulem at dreprului" in stt'uctura cdrttia
grilputc itt ..instilttlii iuridit'a,si renturi tla <lrc1ri"t;.
iitsrnt:!<:d.cccnthitd instituitede cdtre slot.$ur?t
in acettstti ordine cte ielei, ununile in.stitttlii -- otlutft L'It lrcL:creude lu sistemul ecilndnric.roc'irr/rsllu cc[
.spccific economiei de piald * eu un regim.iuridic itt tran:ilit'.sFre ccl de drept priv*ut itttoritd organi:arii
srl<'iatiiJi|ordeu't.igtlrure.brnc.ilor,;,'intraprint|el.i|tlrc,tl,ttet'c'ill{cus<lt,ic|t.t!i*lmcrc.iuIa
at,[ndpatrinulniupxrriusiliindohlig,t$e,r6tlc.sfi',trxu'u
in uonclu:ie, mcnyiontim, cit dreptul .fint.l.rtier cuprinlc unxrnblul normeltr juridicc irt.stituitetonfornt
cr,tnr:eptului-financiat' contemporan, cere rc!:lqnctrl('tt:i. itt rcgin dc drept puhlic. constituirtu gi intrabuinlarea
.fitrtdurikr hdnesti ale staluluisi ulc cela'laltc calec'tivit[t1ipublicc. prccutn Si controlul.fittttnciur dr int:lr.sspuhlic.
1.4. dr"p,"lul .
Inr*ul"

@ Srructura logictt --.iuridicd u ttornte!ot,finunciare.

Normele clrc'prului financiar sint, la f'et ca eelelafte norme juridice - IeS.lg !:J-gl$jfi instituita de stat. a
cdror apliqele_esteasigumtd_p1in-9onr!!l46,juridic[,iat !q tqy.oie piin lq.B de ctiffiin@reiii.dfi]T-
-----Normele-d-ibprul[ifinanciar au un caracter geqeral@ci, la fel ca cele mai multe dintre celelalte
norme juridice privesc un numdr nEdCterminalde_sg[iecte de drept ;i se aplic6 repetat in_1imp._gl!__d9 cite ori sint
ihrun-iq3ryl,ry1le-@1-e_{eere.
Din punct de vedereal structurii logico - juridice, nornteledreplqlui-[lq!!l{_guplyd fi ele cele trei
elementespecificenormelorjuridjce;ipatela,rlispttzilinSisanc\inneo.
6T@-drepTufiii-fifi-nciar prevede.onbiiiil* sau impre.iurarile in care urnleazasx :e aplicedispoziliite
norme.iuridice.
cuprinst-ih--acesre De cxemplu.l.egeaprivindsistemulbugetargiprocesulbugetarnr.847-Xlll din
24.A5.1996r5,prcvcrlein mocJipotctic.ci prirrchcltuielilcpubliccsr:unnlrt'pteirnplirrirea
rlL'cesitiltilor
geneiale
'et
pcntru grv.alAnri nl. sirnf,tute.protectie socialf, c.
(DisptrziSfit' Rornrelor clreptului $nanciar prercde conduita subicctelor de drept via-t-e dc aceste norme.fie
obligin<l-F:iS6'actiot)eze intr-dn anunrit fel, pennilindu-le conri',t'reaunor acte sau operaliuni <jenaturll tinanciari.
Deci. dispozitiilecuprinsein nonneledreptuluilinanciarpnt li: tlnc't'utn'(. pnthihitit'asi pcrni.rirc.
Dicp<t:itiileonerativc sint ccle mai rttttltedirrtrc rtorntsir'dreptuluit'inanciar.Prin dispozilii onerativese
r.gt**6;iiu;;6Ea{iF''.6ilg.tur" cie repartiz;rrg;r sursclor bug.ctorcconfi'rrrndestirraliei,cfectuarra contro}ului
preventival cheltuieliloretc..rle exempiu:in artifS alin. 2) din Legeaprivind sistemulbugetar5i procesulbugetar
n i-.8.1 7- Xlll din 24. 05. 1996,pr ev edeone r a l i v .c a i r t t c r r n e nc l t - 1 5d e z i l c d u p i p u b l i c a r e al e g i i b u s e t a r ea n u a l e ,
lvlinisrerulFinanfeloraprob{.repartizarea lunarila veniturilor;i cheltuielilorbugetuluide stal conform clasit'icatiei
16.
bugelare ]
in acelagitimp, unele norme ale dreptului financiarcuprindgyg1ll@rohibiilvc. De exenrplu, in an.$, alin.
4) din Lcgeaprivindsistemul bugetargi procesulhugetar nr.8a7-*,iI di;7l)0-tT'gd. prevede:ci,,nici oauioritate
publicl nu poate efectua chettuieli ftrl autorizlfiia semnat6 de Mi*istr.u] Finanfelor sau de per.ruanaautorizatf, de
M inisterulF inantelor".
Unelc dint r c nonuc ig dr ept ului lin a n c i u rc u p t 'i t i r i. i i y 1 1 t , : i i i i l ; " r 'l r i r i r '.f.) c . 'r c n t p l u . i : r r n . 4 L . t ; u l . r:r ca
*autorhdtilepublice pot inai-nra
pr:,,ind slsremulb,trgetarii procesulhrrgetarnr 847-Xllt diiiD-TTfJD9f,FiE-\€de:c6
N'lir;iste:'ulu!
Finanlelor cereri pentru alocatii aditit"rnale in decursul alrului busetar".
tffiUu-rllbcrrprinsc in normele dreptultri llnlnciar sint reg,icnrentatc potrivit intercsuluitle consrituire,
confornftigfci in vigoare.a tbntJurilorbtutegtiale statului;i a altor colectivitili publice.
Pentnr simplificarea gi r.afioneJizare*te.rtului actelor norinative. de cele rnai multe.ori. i.ptrteza5i di5pqziilile
sunt contopite in textele nornative, iar sancliunile sunl specificatein codurile: penal, cu privire la contravenliile
administrative,fiscal. muncii.

gA)epticureu
/fa-+'l!-r:^--^.--r.-u-.--,-
in timp si--:-,-.-,:-. -- --
spugitre nurnehtr./inanc'iare. r-./+.---- 1 ,
,.::,.:
,l;:ii
Normele juridice financiarfsunt. instittritc potrivit unor critc'rii de aplicare in timp gi spatiu. asrFel.ca rili

nccesitalilegi intereselestatulili sd fie protejate5i realizate.

anualede venituri qi destinaliaanualda clreltuiclilorhugetuluipublic national.

" []uto5 Oh..Tcoriagcncralea drcptului.clrri-Naprcn ltI)2. p.I lt).

'' llrrbc5Oh.,{)tr.Cit..p.132-133,
t' ivl.O.nr,l9-20din 27.03.1'$7,lirndr.-putrlicuiin M.(,t.rtr.t)i-96din li0.tt5.2ilt).t.

t t".4 gc vcdea lkrtfiirca Itarl'anrcntuluiprirtntf clasifi,ci4ii'trttg'{i116{i.

n+.969,Jlll &n 24-U7.lg)6

Ll
Ar.
I:i

#
 PotrivitacestornecesitIli,reglemenrarea juridictr{naqcia€ cuprind e:
{Q)norme juritlice generulc'cifiFticrtIin|Tiatluerminatd de tinp. de e.remplu:privind cuprinsulbugetuluide
statli-procedura elaborilrii, adopEirii,ex€et*arii gi incheicri-it+turor bugeteloran.ualcde stat: p.rivind im.pozitele.
nxele gi celelaltevenituriale bugetuluide stat.cuprinsein actenornrativereferitoarela fiecarc.saula uneledintre
acestevenituri, fiind completatecu cele privind constringereade stat in domettiulvenkuriler bugetaregi executarea
silitil a impozitelor,tiaxelor$r celorlalteveniturineachitatede buni voie: privind cheltuielilebugetareefectuatecu
specjficulde finanprea activitllii instituliilorpubliceetc.
{b1}zormejuridice specialede acloptarea.fiecdruihugetanual de stat.hugetului asigurcirilorsociale de statetc.
emtsede organulde statclrora li s-a rezervataceasdcornpetentit. O.bignuitacestetbrnresint cuprinseirr le*eilede
adsp€are a f,reciruibugetanualcare.se. ap.licf lim.ifstin fiecaredintrc anii calendaristici.
Aplicareatn :rya(iaa normelor jinuncietre,ca 5i cele fiscaler7. sint guvernatede principiul terirorialiriilii.in
generalprincipiulteritorialitilii normelorfinanciarc,tiind aplicabileasupratuturoractelorgi opcraliunilorefectuate
pe teritoriul RepubliciiMoldova privind realizarea sur.seloranualede venituri gi destinaliaanualiia cheltuielilor
bugetuluipubticnalionalrl

1.5. lrvoarele dreptului {inanciar.

Actelenormativeprin caresuntinstituitenornteledreptuluitinanciar, confbrmpracticiilegislative actualedin

statul nostru,sint: Legile, Acordurile(com,cnliile)intcrnulionale, Hotdriri[e Parlarnentului,Hotdt'it'ileO-nernului.
precumSi Acte normative ale.Ministentlui Finanlelor.
LBSilestmr eele mai irnportanteacte normativeemise pentru domeniul fl.rnancia.r datoritl competenlei
constitfi1iUnale atribuiteParlamentutui de a reglementaprin legi ,,formarea,administrarea, utilizareagi controlul
resurselor $i ale institutiilorpublice"re.
financiareale statului,ale unitililor administrativ-teritoriale
Acprdurile (convenliile)jlternalionale sunt izvor de drept cu condilia ca RepublicaMotdova sa fre parte la
ucestaco i6Cia sa fie'rati;1Mpiffr*ent. Astfel, aft.9 din LegeaprivincisistEmulpublic de asiguririsociate
nr.489-XlVdin 08.07.t999rcglementeazd regirnuljuridic al asigurdrilorsocialeaplicabilein conditiilc'acordurilor
gi convengiilor internagionalela careRepublicaMoldovaesteparte.
Hpt{ririle fulaaggulgi sunt acte norrnativeprin care surit previzute anumite nonne .iuridice pentru
organizbrea-niEt6nrictr a dispoziliilor generalcde specialitgtetinanciarA.Astfel. de cxenrplu. prin Hotdrireu
Parlamentuluiprivindclasificaliabugetar6nr.969-.Xlll din 24.07.1996 s-aureglenrentat grupareaveniturilor5i
cheltuielilorbugetelorla toatenivelurite:de stalgi unittrliloradministrativ-teritoriale]o.
Ffotirhile Guvernuluise emit pentru organizareaexecu.tirii legilor, 9i deci sint actc norrnetiveprin care, in
mod obignuitin domeniulfinanciarse instituienorme,iuridice necesare pentruexecutarea dispoziliilorgeneraledin
legi .despecialitare financiari.De exemplu"?n bazaLegii privind.sistenrulpubticde asiguriri socialelrs-a emis
l{otirireaCuvernuluicu privirela aprobarea StatutuluiCaseiNa;ionale de'AsigurdriSocialea RepubliciiMofdova.
nr.7J9din25.07-2000"
Acte normativeale MinisteruluiFinanlelor sint actenormativeprin care se instituenormejuridice care
dezvolt6gi detaliazfcuprinsuldispozigiilor generaledin legilede specialitare financiara. in toaleacestecazuriactele
normative ale Ministerului Finangelorsint iuSificate de necesitateade a indruma in nrod specializataplicarea
unitari a dispoziliilorgeneraledin legilegi celelalteactenormativeprin carese instituienormeledreptuluifinanciar.
De exemplu,pentruaplicareapnaetice a dispoziliilorgeneraledin Legeaprivind sistemulbugetargi procesulbugetar
au fost emise Norme metodologiceprivind executareadc casd a bugetului de stat gi bugetelor unitalilor
aclministrativ-teritorialeprinsistemul trezorial al MinisterufuiFinlntctor. nr.l88din21.08.200233.

1.6.Actelc 5i operatiunilc financiare.

in temeiul pi in aplicarea nornlelor ctreptului flnanciar se silvirgescacte si operaliuni de rraturi specific

financiari, in regimul de drept public detcrminalde interesele5i necesitAlilebdne5riale statului gi ale celorlalte
colectivitigi publice.
In generaf,actele gi operaliunilc ?n domeniul firranciar'seemit gi se sivirgcsc in eondiiiiie prevdzutede cadrul
normativ in vigoarede speciatitatcfinanciari.
' Cu'acestcirprins nornrativ.actcle gi o;rcraliurriledin donrirriul linanciar sc deosebegte
de actele pi operaliunile
din sfera financlar-privat5,acesteultime actefi operaliuni fiind denumitein mod curenl "bdnegti" ssu ..patrimoniale-
bineqti" gi avind un reginr jurittic de rlrept privirtr'r.

'7 ArmeanicA.. VolcinschiV.. RotaruA.. Paladclu., Or{unuur'1... L:..Drcptliscal.F.d...MtJSEUM-.Chi5innrr2001.p. 1l

Tctr.'lca
,.inconformitatccrran.t3}rlinComtitufiaItepubliciilvk&krve:..ttqtctulprrh|icon1itmalcuptilldcbugctu|tlcstnt.trrrgctu|.s|gur[ri|llr
dc slat pi bugctcle nioanclor, ora5clor gi satclor".l)c
extrabugdare".
'" Art. 130alin. I din Constitulia Repubticii Moldova.
o'Conform
art. I din kgca privind tinanfdlcpublicelosrlc, nr. 397-XV din 16.t0.200-1.(
M,O. nr. 24E-2-11
din 19.ll.l00l ).
tt Legeanr.ll89.XlV din-08.07.1999.
* M.O.
nr.94-97din 03.08.2000.

jt " M.O. nr.l39-t4,1din15.t0.2002.

" Gliga 1..op. cir.,(cd. din t998 ), p. 26.

fc:

\"*-*=* *--.. ?.-.G,*

 .r$
,',:,,,,.,'.
:t
linanciare in sc0ptllgencralal
se itlcntillci Ein acccl.e[ sint cntise9i -s{y-iq$!lc
4qEI_$l .q**tiunile
form6rii5iint,eb',,iLGqrre|qr-d.es1xltii.n.$luui!-rUice.Astt.c|exist[acte
,,nr;t iugAn,i_crJ situ hugiieIor tinitu1 nii'@
iioi-aC urui tt+
#trffi ffi
|-asiqurtrito, ,o.,uroTliif- inclusiv.tc rr:iiirarg-u-ve,niturilor.t!
-' a-919
si
tliltute 1s-!elrurgL;-1-p-1gc-cstg,rl-!'y-ueie ,,tt'd

l,i;#.ffi';;r*",*.$i.Int'et,uinia.cafondrliiioiuirieriialeinstitu1iilorpublice'Acegora|ise de venituri;i
ar"",mrgrrsr-oi;affimn de controtfinanciarcarese exercitaasupraactetorli operatitrnilor
gi acest fapt detcrnrinii cuprinsul af
complex categorieiactelor5i
cheltuielibugetare, de creditpublicetc..
financiar'
openliunilor de specialitatettin dorneniul
Acte1e ii operal.itrnile l'inanciare se clisting inrrt' ele incteosebidin punctrrl de vedere al producerii efectelor
itrfidiCg. -r -: r - -.^:-\r J:r^-..-- i.. ^^^-..1 o nrnr|rrne
'lo

i:,*fffi;,il?i;l'i:':T:1il'f-J.".",','n,fff::,il,i
li",,Pffiw3,,l'1ff;,',:J:lf
in vigoar r } "- ' -
n o rn re l e j u r idice producr-
a nr
nnn,'l de a
- :- ,^ este ^r ^- .^- . cii
- - .^ -relevant ar al
sint
^x ^i l atr r ol o iin
efbctuate r r cscopul nr l r r c e
confornt acesteidefinilii, pentruactcle tinanciare ^p
linlrnuiar'in vederea
:;i irrdeplinirii otrligaliilor prevlzute tlc dreptrrl
elbctejuridicespeciliceexcrcitarii.trepruril,r,' sau instituliipublice'
colc'ctivitali , iacrirrrrii
btrneltialesiarului$i altor
fonduritor
nrrlrlir..'
;ffi;jiil,;;.ff;tarii - - - - - :^ - ^ - ..^ r ^ :- ,t- - l r ^ i-
- - l - r "l -inrl

investitecu anibugiiexecutiveprlvlno taborareasiexecu[iabugete|orceintrdi19or']pq!qr-eL?9S9!'I'gl'-P!tFinanplorii

ffii mutteu.teffi
i multe
{:i:_--t
di;;rt;;il" uJli"U*riv.teritoriale, CaseiNafionale de Asrgu.r:4ri Sociale $i de Casele
orffiab financiare
org,aftGrc ltrlctlt r(.rt
glglbIg-lUlf$9:e li
l- l^- * ! -! -r^ -^
^:

teritoriale.In acelapitimp o insernnatapa

ne_ge stat 9i ai insituliilor py-bli-ce-'-frind
ale organe.i"""'
--r- artor - - , ,oarizirii
zarii d. *1!tqr1
a".r"r,it,il6setare si. pieponoJrent.,pentrul-lngqr-E3!
tina@Lacestor
;ffiur
C
-^-^ -!-
reari
?-
^ ^ ^ h .r l uAlreplnderent-'!9nl1
_!y_set

I necesarc
onitut* sd
autoritar
"iiffiod i institutiifinantat
ffi-ae
t'tt-pmitil1;F-*rtr.i.. f'cctalor j uriA;cfiItaces tor acte esregarantala
care t: tlL1'
sarE >rr rrr..trrre)Ls I cazurile de exerciitare neconlbrrtrfl a dtcpturilor 9i.de
i tbstl in
1'o4ade
prin 1'o4a
prin constringerea.sratulult
de' constringere
-a-.statu.lui,
prerrlzute prino**u.f g:fil::.1TTY';tL:l3l
conformia obtieafiilor
neindeptinire
I t t : llluglr l. lllll s vvrl rvr
*,T,:::,1::
onrisirtniltrr ::f|l5t5:
prirr cirre sint
statal. )sc cxcrcitl
L. L
s ldLal( l Avr vrLs tJifcrit
v in funclic 6c pcriculor.i,ut".nsocialli 5i clc corrsccintr:lcfaptt'lor 5i
tlc drept penal '- de e,templu in ip(lteza utilizirii contrar , -. . . . : r: -: , : :
^Ah*a,

inc.trlcateaceste.norn.re' fiincl aplicanirc gi sancliuni .71

;:ffi [,;T",i,"r"" i"?d;;';il;; ;i reinterne sau exre desrat]?.
rnesaranrare
'"i.""Jitiitoi scncrale,-acrele tinTgare
luritlice ic :rrrl
,Tebtf
r :,- - - ^ :^ - h
il; il.,;'il;'";;; --;-T;;;;;

ri inri* i,.r*J*ip't"'til,,Esels.
#t^- lo..^la. in terrrrene'l.r

compet
enre i1,u13.9ffi :9g3gnmg,:-Ti*
i' in1j"1etl,:rse.:.11iil.b::1::
#H.lt- _orspg4rii.
f f idT - t e d l s P j z q i i .l n i p o te z e J 9 -n e re lpectarl i 1c95t:' .{ c.o-l ' l ..o.l Il l .acl el eJurl ol ge :e.:19^llt:+.:l-l-:#:',1'::
riancffiporT *.,mt tlt tln3t :u:t'::gg;t-i-!"t-t{d'
i acestoracte.
se aseamlnacu actelede dreptadminidtrativ

;d.ilil;iv," juridicefinanciare
actete il
se.diferenti:'a
t 'nu"'#d..i#il,.'o'*i,''fii...ffi,*'l.::.i{:::'*existluctefinanc;a'rcftlic\a6ilitaie
o lffia}i-r,ffi
il iif".i';;i#;il;il
,ioYpllauilharcirredsrurrilinaraderirnp.

institrrflir
pffi,il:;.';-;illlx$lfi*:;".lf;*';:.:'i:*:Lffir[ffiffi:ilHli:ffi3::j inscrisurilorprivindcheltuielilebttgetare
venirpritorpublicc.dc inrocmire-a
elc ,
Ia fef ca actelefinanciare, financiar-
sinrsivirqitede ctrlrefunclionariide specialitate
operafiunilefinanciare.
c ont abi h d i n o ry a n e tc d e s ta t1 i a tte e ol eeti vi tl | i publ i ce.P ol i rrg4r' ce' tea' ' .i ui
agentirgreconop.ici.de acalcul?.$i-decla*u.nllu|t|iil;'ii@e'operatiunile de aEst fel
financi.- p.evad-obliqatia
-sintsivirSitede personalulfinanciar-contabil al accstorunltapecononl:to-'
ooeratiunile financiarese deosebesc dc acrelelrnanciare taptul c[ nu producprin elc inseleefccte
- -plln-
iu, ; f , i, . " c e i ' s * l i n s e mn trta te a a c c s to roperati trni seapreci -aze
ca arareprin prismaroiuluigi rezuttatului'tor carein domeniulfinanuiarpoateti dc'lrurnit
,.nrareriat-lc'hnic" .Jchnic'
financiaC'.
. insernnitateao.perafiunilorFrnanciare sr ma.iapreciaidgi raporlatla pregltirea emitcrea;i c.tecutareaactelor
juridice {inanciarelt5; ;-;dtu,in cadrqt cfectuirii chelttliclilor bugetare.dglgggntu!^.de-pltl! s91n1 de

,t Draganu litt. .,fjtiintiticf,",fl$cttrc$li1959.p tl'

T.. Actclcrlcdrrptadministrrrliv.
t_
& t;tiga1..Op.cir. (erl.din 19a 1. p-28-
l ivl,o' t28't29 din 13'09'20o2]'
l. .. ,, A sevcdcaart.240rlirrGrdrrlpcnal.apmbatprin[.cge.rnr.985'XVdin lE.o4-1t102(
z"tovtnal1..Drcprul.,fiiiniirruri" ti cicmenrealegtnt'einr.lminislralici. E& Pctlagogicl"'llucurtgril9?7'p'71| sl urm'
-t)idncticn;i
clligal- Op. (cd.
cir., din 1994 !. p. 30.
t4 '"
"'Dtganu T..Op.fit.. P.77.
u 6
$
 conduci-iorulunei instituiii pubiice-eqsto tlFrlt&ttle intucrnireadocumentelorjustilicative ca opera[iuni de executarea
respectivuluiactj uridic financiar.
Prin varietatea lor. operaliunile financilrc sirrt rcglementate $i se silvirpesc potrivir necesiratilor practice
tehnico-financiareale constituirii gi intrebuintltrii tbrtdurilor bine5ti dc utilitare Bu.blici-

| .7. Raporturile juridice fin*nciare.

La fel ca in alte domeniideactivitatcstlpu:irreglune'ntmii.iuridice. irr slbra finuciaril nrptrrrurilcjuridice se

smbi|escintreanumitesubiectededreg!.pebaieanornre|orjuridicedespecia|itate.inproce@ea
rtspectrverregfeme ;arcao rcalizare u uno,norrnejuridice"'.
In ansamblutraporturilorjuridice. raponuriledin sfera linanciarI se recunoscprin tinalitareade Raruril
ptrblicE.
' Deci,elrnnentete distinrtive ale acestorraporturi sint:Iphiectglgparticipante,tutgitttttu! ti uhiugJllbr,
juridice financiffiiiliffili;anffia; stat si
lrbiegele-.partillpoggraponurile
controlfinanciarc$rinEbiect. iar al doileasubiectparticipantaparoricealte organede stat.insritutiipubliceetc..
cdrorafe revindrepturi9i obligafliprevftzutcdc dreptultinanciar.
Primulsublggtparticipantin acesteraporturijuridiceeste.un organal administririi financiaregi de conrrot
financiff,irvBtitE atributii de rg!_ptryind f,rrgg*o S'-intrebuinl@-b!$$t_elg rglului.
organelorde stat. insti I D ubl rce. prime subiecte participante in aceste raporturi
jmidicE"Fr-Fcele mai FuhtiFinanlefor.CaseiNalionalede Asiguriri Socialepi atte
organede controlfinanciar.Fe exemplu,organeleMinisteruluiFinanplorparticipaca prinresubiectein raporturile
juridice de finanlare a celorlalte ministeregi alte organe centralede stat, organelefinanciarea.le unitagilor
administrativ-teritorialeparticipd ca prime subiecte in raporturile juridice de finanlare a organelor de stat gi
instituXiilorpubticelocaleetc.
.{I{loilfa subiect participant in aceste raporturi juridice poate fi orice alt organ de srar decit cele
adminiffiiitinanciare de stat gi de control financiar,ca 9i iirstituliilepublice cdrora le sint reglementare arir
drepturilede a fi finanple din bugetulde stat saudin b*rg*ele locate.cit gi obtigatiitede intrebuinlareconformAa
fondurilorblnegti primite ln cadrul acesteifinanldri.De asemenea al doileasubiectparricipantin acesreraporruri
juridice poatefi orice persoanifizicd saujuridici cdrorale sint reglementate obligagiide a declaraveniturilesau
bunurileimpozabile, de a plf,ti impozitelelegalstahilite.
tn eadrulraporhrrilorjuridice din sfera'tinanciardsubiecteleparticipante au o p6zigie.iuridicl difbril5.chiar gi
in ipotezain careambelesubiecteparticipanteslnt organede stat.
Oryaneleadrnlristrativcfinanciarede stat-pa;'ticipindin acestcr L3lutorrtare
cu care- ^-- ^ -:c --ll-l::i::-tt-tu--T
.pu-g!g ..
Pozilia autoritard de reprezentunt ul inlcre-selot'.finunciure tlc stat o prinului sthiec't yturticiliiit €sre ()
\ expresie u regimului juridic de drept pulttic ul raporturilor juritlice ce se stabilesc in tcmaiul si in aplic'orea
\ nr;rmelor dreptuluiJinanciar. Acest regim se deosebegtede regimul dreptului privat al raponurilor binegti dintre
)
cetateni.incadrulclrorasubiecteh partieipanteaud pozilie juridica egali gi inainte de aceasra.au larirudineade a
participa sau nu in asemenearaporturi conform intereselor lor patrimonialeil.
pnlinuul raporturiloi juridice din dreptul financiar este unic Ai distinct de al celorlalte raporruri juridice
aatorid-ffififflui sau naturii financiare a drepturitor gi obligaliilor ce revin sub,iectelorparticipante. in u"Lt u.n.
este evident ce drepturite gi obliga$ile privind fina le locale.cele privind
indiyidualizareap , cele privind emi$iuneasi circulatiatitluriloFd"e3JEu{lle
imprumrrturilor
lmorumutunlor
fr
internede
tnterne de slat
$at_etc., sint drn
etc., sint din cJomeniul
dorneniulfrnenciar
finenchr$. consecingi juridice-de
raponurilorjuridice
conlinutulraponurilor
ti. in consecingi
conlinutul de
tt-Ot ------*-
-- -
[@e$
Referitor la ohiectul raporturilor juridice ce se stabilcsc in temeiul gi in aplicarea normelor clreprului
ilnanciar.Acestase'identiticapotrivit conceplieidin teoriau,cncralaa drcpruiuicarc susiirise.i ()bicrrul raporruiui
juridic este acliy.nea..btmulmnteri
I . Confornr
acesteiconceplii, obiectul celor mai multc dintre raporturilejuridicu din drcptul financiar le reprezinttrfondurile

I i6Lelt! s.a.usum*lp de bani cS .sf stalllesc li acorda in raporturilc-juridice de finanta@

ind i v i d u a | i z e a z l g i i n c a s e a z trveni l uri | epub| i ce.ctssi erc.
I
I
I 1.8.
I l.tlliil* 4.r.p!!ui fi lt*_r*ri ,lud."pt.
It
t
t
Considerarea tlrepfuluil'rnanciar.ca nr*rur* ir drcptuhricslc susginurlt
de lirptul.ctl arc un obir:ctpropriudu
!
t reglementare, circumscrisde componentele structuralefinanciare.Pe'lingdacestobiect propriu gi exctusivdc
! reglementare juridicE.dreptulfiltanciartrebuicconsiderat ramurtr distinctda dreptuluidatoritainsenrnitilgiipecareo
I are in suslinercab6neascla activitillii statalcsatrrJc inlerespublic. in corrdiliilc<Iir.iztrriimnrurit.ordreptuluiin
I publlc Ai privat, dreptut tinanciaresteo ranruraa dreptuluipublic deoarecela fel ca celelalterarnuria dreptului
public ai in rclafiade apropieregi interferc'n1d
i cu ele. dreptulfinanciaresteinstituitin scopulsarisfacerii unor
L.s

gnk\ 6h,.()p.eit.. p. f*?.

.l

I " (iligl 1..op. cir-,icd.din l9o4). p _it

fi
[1
.'
t
 necesiuli1i interese generale saupublice-ln scopulinrpliniriirrticebitdlilor de constituiregi intrebuinlarea fbndurilor
banqti destina,teinrc{inerii qi rclivir4ii organclrrrde srat.irr.uitr4iilorgi ser:vicii.lorpub.tic.er.e$l-r:rnent-a-r:qajuridicd. a
procedeelor 1i nrijloacelorfinanciarecsteinstituitAin regirn.iuridicdc drcpt public de naturatinanciartr.Prin regim
.iuridicin[elegernansamblulnormelorjuridice referitoarela anumiterclatii sociah. activitfii pubficeerc., supuse
reglementdriijuridice, precum $i concepteleprivind instinrircagi variantelereglernentdriiacestor ielatii sau
activitigi.
in cadruldreptuluipublicdin statelecontenrporane, loculdreptuluifinanciaresteapreciatin paftediferit.in
literaturafrancezade specialitates-a exprimntopinia cf, reglemeotarea financiari este..4 patraramurfia dreptului
public, alf,turattrdreptuluieonstitutioftal,drepttrkriacftn.inistrativ 5i dreptului inter:nalionalpublic'"'. Pr:ivitprintr-un
alt punctde vedere.putemafirm4 cfi dreptulfinanciaresteparteconrponential ramurilordreptuluiintern.
Relagiadreptuluifinanciarcu.{jeptrrl consti{utionplestedeterminabiltprin prisnraintponangei dreprului
constitulionalin oricare dintre sistemefedc drept dirr statr:lecontenlporanegi. derivat. datrrritf,statuirii
cc)nstitutionale a unor conceptefundamentalc pentrudomeniult'inanciar. Astfel. dreptulconstitutionat din statul
nosrrusntueazf,conceptulbugetuluipublicnalional.cornpetenta Parlamentului de a adoptabugcteleanualede stat.
ca 9i obligatiacetafenilorde-a contribuiprin inrpozite5i prin taxe la acoperireacheltuielilorpublicer{.Aceste
staril*riconstitutionale au insenrnitateaorienttrrligeneraleconceplionale a cuprinsuluinormelordreptuluifinanciar
privind bugerulclesut ;i procedurabugetarl.bugetulasigurf,rilorsocialede statgi proccdurahrugetului asigurdrilor
socialede sratetc..exprimindrelatria dintredreptulconstitufional qi dreptulfinanciar.
Cu dreptul administrativ.dreptulfinanciarscafld lntr-orelaliede interferenlA complex5.datoritl flaptului cd
dr ept u| a ffi l to rm e l e re fe ri to a re l a o rgani zarea9i func1i onareatuturcrorganetorputeri i
executive,cuprindegi normeprivind conducerea, organ{zarea gi funcfionarea otganelorfinanciarede stat care fac
partedin administra$a de stat5i constituieadrninistralia finanletorpublice.in concordania cu aceasta. reglementarea
juridic6 a.brugetuluide stat gi bugetelorlocale.a veniturilor9i cheltuie_lilor bugetarc.a credituluipublic, ca gi a
iontrplului financiaresteinstituitl cu specificulde reglementare adminiitrativ-financiari,in regim de drept public
extinsasupraactetorjuriclice.operaliunilor tehnic-financiare gi raponurilorjuridice din dorneniulfinanciar.in cadrul
acesteiinterferenge complexe,de remarcat,ci aplicareaunor dispozigiidin dreptul financiarse completeazecu ''t..,1i
anunritedispozilii gen€rah $i speciatedin dreptul administnafiv,De exemplu, reglernentarea contravenliilor din
domeniulfinancidr,se iompleteazacu dispozigiigeneralegi specialede drept administrativreferitoarela procedura ,.,#
1.r:,:,.r,,1j
stabilirii gi sanclionirii'Connavenien{itor. f)e asemcrtea in cadrulacesteiinterferenpcomplexe,finanlelelocale9i
bugeteleunitlgiloradministrativ-teritoriale suntreglementate prin dispoziliiatit ale.Legiiprivindfinanlelorpublice ,i"t
pub^licilocall, dispoz-i1ii i,:']i.tii
localecit gi ale Legii privindadministra[ia ce se completeaz.ilreciprocrnaialesin ceeace
plivegteprocedura intocmiriigi aprobiriibugetdlorlocale.
Relaiiadreptrrlui financiarcu dreptul internationalpublic esteevidengiati mai alesde existenlamultor
c onV en [i i i n te rs ta i a l e c l e te rn ri n a te ct" .' l rL.c[l l } l sunt.sprcc.xe| .| l p| l | :conventi i | ede
imprumuturiexterne.Subaspecte gcnerale. acesteconvenliidovcdcsce.\istenta unor raporturilinarrciare intre state.
raporturicaresintconsiderate obiectal uneisubrarnuri a dreptuluifinanciarinternalional.
Asemtrnator 1i alilturatdreptului{innrtciaritttentirlional. irr condi1li1.dezvoltdriidr-sptuluiconrurritarca
ansamblude normeconvenfionaleinterstataleprivind infiintareft gi activitateacomu*it&Fbr c*lrop€lrc,s-a afirmat
exisrenfadreptului financiar cqmuqltar-cuprinz?ndconceptelegi normele referitoarela bugeteleanuale ale
Com un i ta l i n i ta rd 9 i c o n tro | u l fi n a n c i arcomuni tar3J.

1 .9 . ,U nt, pi sturl i uldreptul uitj nanci ar.

dcsprcrci.lementlrileiuridicc rcferilr'tarc
eclurlaliscur:o:rtinlc lai'onrnonentele
structuraledin drrmeniuJfinanciai.in
#- r r i 'r - - r "- - - - - '. - - - - - :.- - .- - :-
ric,:sr
ircustlens. obicctul gtilrilei'dfEFmltli-lnanciar
sens- obiccrul $tiirrlei dfEplului financinr il
il_constituie rcglcrnentiirilejuridice
constituiercglcrnentiirile juridice privind
privind bugetul
bugetul dC stat gi
de stat
gggdua
eraedura bUggtara,vF@re
U.illFraE,veni!9rile*pug-et4re, cheltuielife buqetare,qledi!_u|pu9lfg,.fu-9-"cllmqfufnislraffi-Tinanciard.
p"911g,.fu-9'c!E-tt-{qi"mislmrea Tnanciara.
"ijatoritd -pu$e.tar",T
acestuiobieci, silinta"drepqqf.u.!-lqslr"idt59$+ti'rl-*jgEEl jqll{!q9-.garlnurt,'aiir ate
*ii$
lreptului
dreptului public- constiti4iofrEl,
constitutional, adminisrati.,eJc**=fitilte
admilis3tty -eJc*Jcit $i ale dreplqlgl
areptrrlirTlriiit:?
qlyq 1iyil, antreprelorialeti.* -'.-'-
.-- -ln-ib-la$i:.tffi, conccptclc.tcoriilc
--'_+
sc--r1n{.!!!r-q
si ntq.:.iptil.t.flttrrtui3l*iliiilnnnqia.r_.sc--qnfi
.!!1grf_in!_.flbr cu
![!_s:rl-e.Ie!tl
se-aviaeril@igJufsr-srildsG*rle-c"r"orit ein.I"ie ; il.*pilili.ii ;n is
-c.slsl$g-jg@jsrd-r.ee,-AsflEt, istoria
dreptului,precumgi cu unelcgtiinlc'juridicc de ramurf,.in speciafcu
interferenla gtiinle celelalte de dreptpublic.
**i*
ucclugitirrrp,trtiinludrcptutuilinittrci:r'seulit'trt:litttr-rrintcrli
i ntcrli'rclrll) cu sti intit fi lrlrrtclor nrrlrlicc.
for ice denunritrsi,,ecorronria financiari" ca ramuri a
psrte d"'ff"ct,rte. afrreeniEl-ArTfiffi ri@ otir o..Famur[ a
-.politice" care ,.studiaidrnijloacelegi rehnicile financiare-
yiingelor economice"cit gi o ,,ramurf a gtiinfelor

r! ['lrrzeltccR,,
Financcspubliqras,6 - emc cdilion, Ed. ,*Sircy', rni$ 19t9, p. l.
tr
Conform an. 58, 130. l3l Si 132din ConstitutiaRcpubhcirMoldova.
tt
A sc vcrlcsCartou L.. t)roit financicrut tiscal curopcs'n.lid. ..Prscist)aflozl. P:rris1972.p. t3J50.
-'o
Caudemet P.. Fin8ftc€$publi{uesi rcmct Ed. ..Mor*chrtslied'. Paris 1974. p t7.

I
 cheltuieli.venituri.irrrprumuttrri. etc. . l'!t'|lt care statul intervinenu numai in ci 9i
socialqi politicr?.
clorncniilc
Indi{:ereflcA essedenuntimraruurl a ;riinletoreconom.ic-e gqqnenricfinanciurit,;riirr[ir llryrc&
sa.u-
cerceteazlbugetul de srat- cheltuielilesi rerriturilep!q!iqe. creditulpubtic etc.. priffilsma detsrmintrrilor
€. - -
economico-financiare,exp|icindaspecrelelir-;IEIfrffitEletchnic.finEEffipg1,'t.Lde@tic[in
{nesti;..---*-
gghpl lT:!:rotg!l,ce rep..l,nt-.{ qynctyS le
icagii.-concept% idei, gi teo-fiiTa decide cuprinsul reglemenrlrilor

inr., 6re ---- ce se apreciazEin

.,.-
dlnamtsmulel,atctrruiscopesteperfectioiEifnrii|oaceTffieeloriEh'nie{trItlnEiareicxrconritenigiirrrbinat
-
cu perfectionareareglcmentitriijuridice a acestornrijloacc Ai procedee.De aceeaune.oridihotorniaseparirii
rarnurilorde drept in public gi privat - la dinamismulvielii economico-sociale - paredepagitd.Aceasti afirmalie
estcjustificata de speciatizareatot mai in-eusHa ramurilor drepttrltrisi a leg*hu.ilorpe care le are dr:eptulcu alte
gtiingenejuridice.Aceasttrprcblemdprivegtein deosebisisternulecondmic. gi reginruljuridic al acestuia,unde,
uneoriestedificil de a separasferapublicl de ceaprivat6.
in procesulde perfeclionarea procedeclortehnic-financiare pi al reglenrenthrii lor juridice esrBremarcabilD
politicafinanciarIa fiecirui stat,in perioadaistoricd.
,Qactrjrt_ggngplpoli{ca este_ orientarea$i conducerea_€Livji4ii-otic[rei_cgleeit_urtati soqialeintrq scop
frilg-qqg., ;oli,i." n; - '.0
activitf,tii financi'are ";*
eviclerrtcLpolrtrqa_fl11lrciar[
politica financiarf, Sg9_-par!g
,,f4gs._Iarte integrantd
integranti din
din poliUca_gglg4!_a
politica statului" 5i ,,?re-_o
de acti vitate. avind ob,i9erclg_s3]fplgpLL1i_.bjqsind

financ@ insairtSifidnrT@Eilea conceptel@

*Lgls ln:$amrilului .furidic u_l1:gtut fiRn,la. l$_peCttv ale

financiar.

' C A PIT OL U L l l. Tf,OR I' \ GE N E R A LA A B U C E TU LITIS TA TU LLTI.

2 . 1 . C o n c e p t u ld e b u g e t .

Termenulde buget igi gisegteorigineain vechealinrbi tiartcezilgi anulnein expresiabouge 5i bougetteprin

care se inplege o.pung[ de piele sarr o punga de b'ani- Ternrenul a fost preluat in Anglia odatd cu cuceririle
normandegi de acolo s-a rispindit in toati lumea cu senrnificagiafinanciarSte.
in Anglia cancetarultezaurului(ministrude finange)avea obiceiul sA prezinreCamereiConrunelorun proiect
in care se prevedeau miiloacele necssarepentru acoperirea subsidiilor cerute. Proiectul se gisea intr-o mapd din
pielc pe care cancelarul tezaurutui o deschidcacind ldcea expunerea.Aceasttroperatiunc se nunlea: deschiderea
pungii dc bani sau <Jeschiderca tiirr rtragri.r'eprczcnt;.1
bugctului.I),: altlel. hirtia sau 1:ro:tnrn:ui ilt rrtodsinri:olic:
pungatczaurului5i tezaunrlCoroaneiMarii Britanii.
DeSibueetulestecunoscutpi folositin loateslatelelumii. e,risti totu5iexpresiioficiale dil'eritc.in Spania.de
pildfr.tenninologiaoficial[ este..presupuesto"sau.,presupucstosgeneralesclel estado"; in ltalia,.bilancio" sau
.,progettode bilancio": in Ccrmania.inilial s-;rtblosit cxpresia..sttasshausaltsptan". insi recent.linrbajufoflcial
gi de specialitateutilizeazl termenul de,,butlget" sau ..zum budgct gohorig" sau .budgetfahr".
in tireratura de speciatitates-a$ expus nuln€roasedefinitii. ciar riin punci ric vedere conceplual s-a evi<icniiat
dg.q{.cqnarte.qiz.irifundamentale.
Suii$ne$orii primei conceptii sunt de parere, ci bugcrul statului este un progruni suu plup de c'heltuieli ce
urmeaid a se qfeclua Si de vcnituri ce urmeui{t a se reuli:a intr-o Jtcrioudd dcterminud".
A doua conccplic exprinrat[ in litcratura 5i lcgislafia linarrciirrirsuslirrc.cil brrgctutstatutui cslc un uct lt
.stahilire Si autorizare a venilurilor gi cheltuie[ihtr unuule alc stcttului']. Actualitarea contenrporand a acestei

" DuvergsrM.. Financcspubliques,ItrcsscsUnivcrsitaircs dc l"ranuc.Paris| 9?8.p. l8-2?

'".Vgcdrel1..BcrccaF.. BistricesnuGh.. Stolojan1'..Arrgclachclvt..IlodnarN4..Moprcnnu"L.Op. Cir., p. 8.
t"
SagunaD. D.. Drcpt financiargi fiseal.vol. ll, FrL ..tlcir Print", tlucurcpti tr}l)7.p. +.
{ Wagner
A., Traitc de ta rcicncc des finnnrxs, Puis. 1919.p. l7t: $agunaD. D.. Drcpt frnanciar5i liscal. vot ll. Ed. ..Detteapti-te Romine"

ig .SRl. Bucurc$ti,1992.p.7: BrumrrcrhoffD,, Fina:rnrisscnscl,aff.

Orrarconoe opaoo.Hra EEK. Mtrxna 19D5.np. t 13.
lid.,.OlenburgVerlan". MunchenWicn, 1986,p.120-l-12:XnilHqcaa H.n.

[fi]
;*"
 concepfiicsteconfirmarildc tirptul c{ clelrte'ntcts ci cscliiialc au lbst prcluoteSi pentnl carilctcri/rrcaoficiall a
b*rgerutuiCornunfuAdi Europene.. R.egulamcntul financiaral acestorcornrinitatiprecizeaza ci bu*ectullor e$e ,.actul
gi
careprevede autorizeazaln prcalabil. in ficcarc an, cheltuielilc5i ve'niturile Aceastlcafacterizare
comunitillilor"*''.
legalAestevaloroasafi din punct de vederetetxeticintrucit in ea se precizeazAatit necesitatea tehnico-financiar!cit
$i importanlaautorizatoare a bugetului.in acerstAordinede idei. bugetulpoatefi privit ca oc'tcleautorizaredot de
purereorepreilntativd privind conditiite de rt:dlinre't reniturilor bx.8r.tare minime,Ptecwrl l.i clrcltui.alilormawnre
alocate at indicareu naturii gi de.rtinapiileaccsrrtrupe o perioadd datd (de obic'eiun an ).

2. 2. Funcgiilebugetuluide stat.

socialn5i politicl din fiecar'*statcontcnlporana pronlovat

inssrnnitateabugetuluide stat irr viataecrlnonricd.
ev urnttrbare
ictenlierea lor i
func1i bugetareo'':
A) bugetulsre funcfie juridictr, pentrucd anualse adopti printr+tnact cu puterede lege{{(Legeabugetard
unualds),dispozifiilecuprinsein aceastileg,.'fiind imperativecu privire la cuantumulminirrral veniturilorgi
ma.rimumde cheltuieti.
Deci,pe planjuridic bugetulsecaracterizenlsubdoudaspecte:
- g.t;t€legislativ;
- estePrevi:ionul.
in doctrina gi tegislagia franeez! s-a stalornicit ideea cI este periculos si lagi Parlamentttl sd aclioneze
sensibil la dorinlele'ategltorilor, deoareceexistd tentatia de majorare a cheltuielilor. ln acest sens se mentioneaza:
,, parlamentul o$xt inventat de popoare pentru a limita chelnielile puterii exec'ulive,nu pentru crearea altora"-
Bugetul e$tepreviz.ional,fundamentat pc proiecte econotnice. bugehrl tinde sil prevadil viitorul. dar din ca\7n
dificultltilor sint necesare adapttrri. Prcviziraea t"getata trebuie sa reflecte obiectivele, p.tanurite de dezvoltare
econornici $i sociali.
I3) bugetul arc o funclic politicl; inditbrcnr. dc scntniliculia lui .iuridicl. bugetul a cApf,tittin practica
parlamenrar6o imensd valoare politic6. Acest lucru se produce intrucit bugetul reflectd intregul proglam politic al
guvemului. votarea lui de cfitre Parlarvrentprcs.upunindpreT.entareaintregii polifici suvemamenta]e.r6Aprobarea,
r.ectificareasau anularca irlocaliilor bugctaru.urcrcitri o.-irrcotltestubilipresiune.tsrlpftt lirtici dr'cortduit6 a
.guvernului.
poarc
Ea$ua! are o Juncai.epal*icL y prin inllui.e.n!.ttpq c:cre ii c-rerc:irci etrupro reginmlui ytolitit'gi carc
determinu naturo regimului politic sttu sluhililuteil uce-stfuiet ln acest sens. bugetul poate influenla politica
re*uinrulu'i, determinind volumul gi cliversitateacheliuielilor bugctarc.in corelare'cu:surselede' vr-'tliluri.cuanrumul
acestoragi categorieide contribuabili.
lnflu<,n1uust,pru regimu[ui ptili,ic af-:ctcazirttu ttutttai nftttra rcr-tirrltrltri.dor 5i stnhil.itatr'alcerttlitu Pder\:a
politicft gi putereabugerardau o strinsi legdtura.Dupd ce bugetul a lbst adoptat de ParlarnenLacesta$ebuie sd tie
executatde Cuvern ca putere executiva,ln acelapitimp. bugetul este un factor de consolidarea Parlamentului.prin
'forugi, cu titnpul. Parlamentului i
exclus.ivitatcaconstitul.iqnalirTatribuite in sfera bugetari organului reprezentativ.
s-a limitat dreptul de adoptare a anumitor rectificeri ale bugetului statului, doar cu accePtarea acestora de cltre
Guvern, care atrag dupi sine: majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau imprumuturilor; precum gi majorarea
sau reducerea cheltuielilor bugeareaE.Pe t?ngl aceasta Parlamenlului i s-a limitat controlul evcutdrii bugetului de
stat doar printr-o inlbrmare anuald privind v*ilurik Si chcltuielile td,ale efecluda eqnform an.3l din Legea
pririnrJ sisremul bugetar gi procesul bugetar nr. 847-Xlll din 24.05.1996. *responsabilitateapentru executarea
bugeruluide stat ii revine Guvernului". In ac{jcapirrr'.lincdc' idei" art. -13din legca mentionatAreglcnrcnlea:zi.ci..la
sfEr;irul fiectrui an bugetar Ministerul Finanlelor intocmegte un rftport". -.structuraacestuia fiind stabilitl de acestd',
prezentind acest ..raport Grrvernului". iar ..Guvernul nrezinte spre adoptare Parlamentutui doar tm Rrrynrt tmattl
clesoreexecutareabugetului de stat".

'' 11:,c vcdca trrny Bcauliru l'.-'fraite dc la Scicrtccdcs tinancss-Paris llt88- p. ll Jcz-cC..Op.Cit..p.6: Gliga i.. Op. cit.. (cd. din l99a ), p.
4 6 : " l ' r o r n ha sl...Op .cir ..p t7.' 2 1 :Co n tlo r l..Op .cir ..p84-85:l r4i rzcl l ccR --()pci r..p. 139:C artoul ...D mi l ti nanci crei fi scal curope c n.L' d.
,.1)alkrz"- l'urir 1072..p. 2-1.
'r Cartou1...Op. cit., p. 23.
juridrcrl a bugctului drrsta[ ltcr istn Nafiorral]rle ])rcpt. m. 5{20} 2002. p. 1?*14.
" .,\rr'lcanicA.. Colrceprul.lirncliilc yi reglcmcntarca
" .4 sc vcrfsailrt. 130alin. | $i :rrt. 13i nlin. 2 din Crrmtitr4inRcpttbliciiMoltkrur.
, . C l r n | b r m a f' | i,io | ,cg r r r p r ivin d sistcr ttu | h u g ctar5i prrrccstr|hugutrnrE .l 7.\|||rJi rl 1{'5.|$
anualaprin carc PartarncntolnrJoptltbugetufdc smt.carc arprindc surssledu vcniturt ti des$naliadrehuielilor pcntru un an bugctar".
| . , ( i x r l i r r r r tiu t' | { r | ir r | .cg cu p r ivir r d si.s| cn lt| | b ttgcmr5i prrrccsu|!tugctrrrrrrtt.|7-.\|||r|i rt2{,|}5.|t)
urmttosrele:
a) inplimcntarca stratcgiilorgi obicctivclor ccunmidc. socialc5i de att0 rnturlt alc (irtvcrnului:
I
t) lirrmarc6 fondurilor bfncfti nccc$rr pentru linlrprca a:liunilor Guvr:rnului:
,t
t
c) asigurarcacctrilibrului bugetar neccsarpentru nrcndnersaunci situalii mrruoco$omioestd*lca sl*s&ri;
brl
d) asigrurarcaadministrlrii efective. salitative $i rssponstbile a linanlelor uflate la dispozi$a Guvemnlui:
e) expuRcrcaln mud csplicit asfategiilor gi obicr,tivcl.xGuvernului,cqtc vor li realiznp dc bugpr
"{tnContbrm srt.66 lit. h) dirr Consdtulir Republicitlyloldr*a.

fi sevcdeat|oterkceCu*iiConstirufi,oralcgivindincrgrqtln:{-p.{cvcderiknan. l3l alin,(4)dinConstilqiaRepubliciiMoldova.

E
r t-0
!J
 Deci, bugetulcontemporan, afirmi literaturade specialitate francezA. a restauratgi consolidatcxecutivulcare
a detenito putercadevarattr. Pede altdparteef'ectele sah'seextindgi asuprasinbilitaliiregimului.Situaliaactualf,se
erprimi prin urmdtorul silogisrn:..GuvernulCetcnninusi urncluccpolitica naliinii". in ,rtc.tl tc,t.r, ,,bugetul
erprimd opera Guvernului "t2.
Wuests a$pra snhilit4ii regimuluipolitic, se explictrprin faptul.ctr bugetulnu a fost nici o dati neutruin
caz de criza politicL Ex. rcvolufia francezilde la lB79 din arrreninlare de bancrutft.Din 1776 s-a descoperit
incapaeitateaguvernu.luifraneez de a pltrti d.:rtoriiler6zboi$lui. Acest deficit la constrlnspe Regele Frantei sE
convoacestatelegenerale:regelea afirmat ...fericitedqficit. ai derenitpatinaniu el naliunii""'.
tnfuenla asupra politicii ragimului. sc c.rplicit prin l'aptul.cil bugetulconstituic urt ttt't.litndnncntul sl
politicii economicefi socioleule guvernului tpreciind dupbdublul aspectcheltuielilegi incaslrile. Aceasladin urmh
contribuies{ precizereconceptulunui modeleconotnicgi socihL
C) bugctul lrc o firnc;ic finnnci*ril. itt scrtsulcil pru'supunc sub lontti'lbilnclscil a neccsanrlui
dctr:rirrinirrca
de cheltuit in domeniul public gi evaluareacit nrai corcctAa sunielorcare pot fi de naturil tiscalit in nrare lor
majqnbts gi nefi5call
D) bugelul rrre o functic tcononric$.Ilugctularc o lhrrclicccrrrrorttict prin lirptul,cil r.'lrcllcctilstarr,'a
unei
economiila nivel nlacroeconomic al unui stat" la un nromentdat. Statultrebuiesfi asigureordine.prevenirea
convulsiilorsociale:s[-gi asumeprotejareavielii sociale:respectarea mecanismelor specificeeconomieide piaq6.
E) bugetul rre o ftrnqie ptlblie-*. Buget*l esteun rntiloc cleSagistaeere a R€voilorcolective, f,rindurr act de
conducerestatal5,emanatdintr-uninteresgeneral-public. Slald nu esteun agentecanomicla.fel cu ceilatli wbiecSi
a sferei antreprenoriale.El consumd,dar nu produce.el ia dar nu re,stituienimic- Bugetule.ttco prdpaslie care se
a{imenteazdcu prudentd$ inpelepciune. *te ,,iln uct de admlnistrare",,,un devi: de administrare".

2.3. Sistemul bugetar in statelecontemporane.

in condiflile in care bugetul de. s.tat esle procedeu.l fi.nanciar cel mai im.Bonant de autorizare gi corelare a
veniturilor gi chcltuielilor statului,din punct dc vcdere al organizilriibugetare.sint evidenIiateanunriteparticularitali
gi deosebiri mai ales in statelefbderativetatd dc cele cu structuri unitara.intre acestestatesint evidenteprincipalele
variante practice de organizare bugetari gi in acelagi timp, in unele dintre state s-au conc€pur si sau pus ?n aplicare
variante originale care au dezvoltat categoria variantctor conternporanede organizarebugetariil.
in statele unitare nalionale cun) sunt Franla, ltalia, Suedia etc. organizarea bugetard rra la inceput simplF
deoarece cuprindea numai bugetul ile stat Si hugetde locgle.
Bugetul de :stat din stulele unitare nalionulc este denumit gi buget ordinar sau gelleral. a avut pi are ca
venituri principalele impozite gi raxe completatein caz de insuficiengicu inrprunruturide stat. iar clreltuielileacestui
bugit sunt destinatecelor mai importantetrebirinle de invighmint gi sinltate public6, intrelinerii orsanelor centrale:
legislativ, executiv, instangelej udecdtorqti intrelinerii annatei ctc.
Bugetele troeale.sau ale u*itdgilor atl.tni,aisu'atfu-teritarialetlin statele unitare rutliwate sunt o componenttr a
organiz6rii bugetare avind o important[ primordial'i pentru autononriafunc{ionalf,a organelor de conducere ale altor
unitagi. autonomii in cadrul statelor unitare. Prin aceste bugete locale sint finantate atit intreiinerea autoritalilor
publice locale cit gi instiru$i gi acfiuni de invl1f,mint public, culturale gi sanitare. modernizfrii pi dezvolthrii
urbanistice etc. pentru care veniturile bugerare locale sint insuficiente devenind necesari cornpletarea lor cu
transferuri din bugetul de stat +i chiar Tmprumuturipublices?.
Pe lingl bugetul de stat gi bugetele locale. structura bugetari din statele uniure nafionale contemporane a fost
dezvo.ltati cuprinzind bugete: anexe. extrabugetare.ex.t-ra,er:dinare. fqndu_ribineyi speciale gi alte fonduri bdnegti
allturare bugetului de stat. De exenrpiu ?n Franla pe lingd bugetul gencral al statuiui. structura bugctar6cuprinde
bugeteanqxi pentru po$te gi telecomunicatii.serviciul explozivilor.navigatiaaerianhetc.. ca 5i conturi speciale
pcntru dez.voltareaaducliunilor de apd. pentru fbndul forestier nalional, pentru fondui na[ional al cir{ii etc.5].
In RepubticaMoldova. orin t-egeaprivind sistemutbugetar5i procesulbugetarnr. 64?.)rlli din 2+.05.1996,a
instituit o variantd originald de organizarebugctarEcare se aplici practic pnn hugetul puhlir nosional. Noliunea
public def imitcazi aceste bugete de bugitele propt'ii sau bugetele de venituri Si cheltuieli, instrumente financiare
utilizate frecvent cu acestedenumir:iin literatr-rra econonrico-financiartr -toqi practica agenfilor economici. Expresia
nalional inseamn6,ci bugelul include toate veniturile gi cheltuielilede naturapublicl a statului.

''' MuzcllccR..0p C'ir.,p.9-25.

n'lbidern-
" Cliga 1.,Op. cit..(ed.din t994 \ p a7.
'? in confilnrritalc cu
confiormprevcderilorlegule,cu titlu dqlinitiv pi in surltl absolutl. dc la bugctuld$ stat la bugcrelcraionalc.bugctul surtral iu urritalii tcritorials
autonunc cu statutjuridic spccial, bugrtului municipal Balti' $i bugeruluinunicipal Chi5inausau de la bugeteleraionalg bugetul ccntral al
unitelir tcritorialc autonomecu stalut juridic spcual. hugr.rulrnunicipal Balti {i bugcrul rnunicipalChiSinlu la bugr;telclocalc pcntru nivclrrea
pasi.bi|itili!$fto.ancignia1qunjtt|ikrr4dministrativ-lcriloria|c..ittscopu|asigurlriicsr:rcirii
de aoivilatq cc sint in crrmpctenlaautoritalilorpublice locale,sauin altc scopurispccialc.
:: #,ffilfi
iti' l;ffri"lil-ll;i;lfil,.. Ncasoe t)..ilicv..f inantetc
r..Dumirrcscu inrrcprinditor.
Ed...^sE".Bur:urr5ri.
tee3.p.26eeiurm.

lfi' LL
 E

Ftrlifretul
- puhlicnqj!& estealcltuitdin bugetuldc stat.bugctclelocale.bu-retulasigurilrilor socialede statgi
f ondu@ a to ri e c l e a s i s tc n tn rn e d i c a l t r..' .ct,accstcupri nsbugetrrl publ i cnaIi onal esIeovari ant B
originaltrds orgarrizare bugetaras{'prin Faptut.ctr pe lingd bugelulde statgi bugetelelocale.cuprindegi bugetul
asigurdrilor sociatede stat.bugetelelocalesi lbndurifede asigurare obligatorie de asistenltr medicald.tiind din punct
de vedereorganizaroric autonome fati de bugetul statului.avind naturtr juridicl financiari in regimde dreptpublic.
Pe lingd bugetul de stat. orgarrizareabrrgetar:ldin R.upuhlica- Moldova" cuprinde.bugere.lefondurilor
extrabugeturJt.fiind prezentategi adoptatede cf,treParlament''*, De exemplu,.prinLegeatbntlului rutier nr. 720-
Xlll din 02.02.1996se5i Hotilriirca Parlamerrtului ttr.89i-Xlll dirr2(r.0(r.lt)96. privittdnprobarca Regulnmentului cu
privire la constituireagi utilizareat'onduluirutict't"'.s-acunstituitun lbnd cxtrabugetaravirttldrcpt scopreparaliapi
intre$nerea infrastructuriirutieredin pra noastre.
in stutelc.f'ederotrivr. cunl sunt Brazilil- (icrntartia.Stntele'tlrtilc ale Anrericii.Fr'tlcmlil Rusilgi altele.
orgarrizani:a bugetard cstc intluenptA de structurilt'ederativlcuprirtzind:statelc.landurilc.cattlrritnsle.provinciile
etc. componente. [n consccinfn.organizarea hugc'tarit'ederativiestc nrai conrplexdSi cuprindebugetelefederale.
bugerelesratelor,landuriloretc. componente 5i bugetelelocaleale unitagiloradnrinistrativ-tcritoriale din fiecare
dintrestatele,landurileetc.componente.
Sub .aspecte generale,organizareabugetari federativAesteasemenatoare in toate acestestate.cuprinzind
bugete tbderale,ale statelor n*embregi tocale. [ns* cuprinsul de cheltuieli gi venituri. relngiitedintre-btgstele
federale.ale statelormernbreSi gele locale,proceduraelaboririi gi aprobtrriibugeteloranualesint reglementate
diferit conformconceptelorproprii fbrmategi cvoluatcin fiecare:rtatfederativ.
in Germania,organizareabugetartfederativdestereglementatf,printr-un act norrnativdenumit ..Constitulie
frnanciarl" in cuprinsulcdreiaproblemaprincipali estecea a ..repartidei juste" a fondurilor b{negtiintre bugetul
federalgi bugetelelandurilormembreale statuluifederalgermanu'.in scopulrepartitieifinanciarejuste cheltuielile
sunt repartizatein funclie de competenlamateriali a organeloradministrativefederale,ale landurilor5i locale.
Conformacesruicriteriu, din bugetulfederalsint finantateintegralafacerileqxteme,cf,ile ferareli fluviate federale,
po$ta.fpirarea ;irii inclusivprotec{iafrontierelor,autoritelilegi instangele federale.
In comun,din bugetulfederalgi din bugetelelandurilor'sintfinanpteextinderea,funclionareagi activitatea
5tiingificfa insrituliilorsuperioare de invfilEminlca gi ameliorareainfrastructurii economicqregionale.
Totin cornun,din bugeteletandurilortidin trugetele locale.sintfinanlate institutiilecteinvillInrhrt.sdndrategi
prorecriesocialfi,unitatilede gospod6rieconrunalE, alte institulii $ uni6ti organizate.care f'unctioneazipe lingl
autoritltilepublicea landurilor.orAqenepti 5i conrunale.6l
in cecacc privegteveniturile.produsulbtrne:sc al celor nrai irirportantcintpozitcc'sterr'panizatintre bugetul ::]]:
iij

:+
Federalgi bugetelelandurilor,cu preponderenla pentrubugetult'ederalav?nd'?nveddrec[ din acestase suportd
aproape.iumdtate din cheliuielile publice.iar cel nrult3io/odin ace.ste cheltuielile revincbirgetelor landurilorsicel
mult 20% le revinebugetelor locale.Astfel,veniturile taxelorvatttalc ai al monopolurilor tlscale.al intpozitelorpe
consum4ie gi at preleviritor speciah revine bugetului federal,produsul impozitelor pe venit gi capital, ca :;i al
impozitelorpe circulafiacapitalurilorrevine bugetelorlandurilor.iar inrpozitele .reale pe clildiri gi activitati
profesionale, ca gi impozitelelocalepe consumatie suntvenituriale bugetelorlocale"''.DatoritAacesteirepartitiia
fiscalitaliiin folosulbugetuluifederal,centrulfederalefectueazf, uneleredestribuiria unor venituri gi cheltuieliin
mod ,,verticat* tntre bugetut federat qi bugetetelandurilor aflate in siruagi,e deficirtarl. in acelagi timp, datoritf,
faptului ctr unele landuriau o ,,capacitate fiscali superioar6",pentruacesteas-a instituit obligalia de a pliti ,.o
contributiedestinattrrepanizdriifinanciarejuste" din care se acordf,subvenliib[negti landurilorcare au venisuri
proprii insuficiente, realizlndu-se astfel o redistribuire din lbnduri bLrr.e+tii.ntre hugetele landurilqr in mod
.-orizontal-'oo- De e.rcmplu.in Bavaria.Wiurtcrnburg. Rein-Westfalia de Nord alocl o partedin resrrrsele financiare
landurilormai slab clezvoltate, curlrsunt:Saronia,$levig-Colgtcirt ctc('s.Asernenea mecanisntde rcdistribuirea
fonduriletrbinelti in mod ,.oriz.ontal" estereglementat 5i in RepublicaMoldova.fiind acumulatesursefinanciarein
['imdtl (le, sn.rrin<:rt.finctnciard (t unitdlihr uclntinistrativ-terirariulepentru redistribuirea surselor financiare
acumuIateunitatiloradministrativ-teritoriale mai slabdezvoItate'"'.
in Statete tinite ale Americli organizareabugcnr6 cuprindebugetulfHeral, bugetelestatelormernbregi
bugetelelocale.intre acestebugcte veniturileqi cheltuielilepublice sinl repartizateprin ..legi de autorizarea

" ('unlirnir art. 2 din I.cgcaprivind sistr,rnulhqtclu;i prrur-:strl

bugctlr nr. 8{?-\lll din lJ.0i. 109(r.
o..inuhclcstrrtsrrrrrtcirrgraiictsfrd,:scrtr1tiu:S.U,.[tshtcrnu}iliigurlrrhir.srr:iii|cdcstitlr$h:puftt$rnrpul
nccrtisrind dihatomia bugetard inrrc brqstul stalului $ br+gcttr.larieurtlri.ltx socialc dr.ita+ (.,t sc-vedor Arr*e*rk ,.t., Flse*lit*er itt sateh
contcmponng cd, CE (!SM, Chiglnlu 2003,pp.3O'311.
1?C.'onlbrm art.47 din Lcgcaprivind sistcmulbugctargi prrxcsulbugetarnr 847-Xlll ttin 24.05.1996.
" (:onformart. l3l alin. 2 din ConstilrrliaRcprbliciiMoltfova.
" M . 0 . n r . l 4 - 1 5d in 0 ? .0 3 .1 9 ) d .
'* M.(). Nr. i7 din 3o.o8-1996.
n ' M r x l e t A . ..' t.a C0 u r titu ti( ,n F ir r ir n ciL .r d e la Rr 1robl i quuFcrl cri rl crl .A l |r,nngnc...i nl :tudtxctl )rrcunrntsdcl )rrl i tt}trdgctai rt
t .ibrairic (iensraledc Droit ct dc Jurisprudcncc..R. Pichur ct lt. l)urand-Auz-itrs".Puris | 9?4.p. 5 5i um.
't Cliga l.,Og. ch., (ed.din l99a ). p.49.
'1A-sc vck mai dgalinr Amreanic A . Fiscalimrcaln stalclc.conrctp(rrans. Ed .(:H t J.SM'.C'bisinau2@3, p. 45'52.
'' A se ve&a Moctcr A. Ofr. cit.. p. 32-33.
' ' ' A s c v c d c a r n r r ir Jctn lid Ar r n g u n ic,1 ..( ) p .ci..p .485i A rnruti cri .S i sl crl rtr||i sca|i rr(i crmani a.
8-t t.
'' Confonn art.l0 din Lcgca privind tinanfclc publicelocala nr. J97-X V din 16.| 0,2003{fvl.O.nr. 248-253,996din 19.12.2003)
I
,r

r l_L
 vcniturilor gi chcltuielilor bugctare" in funclie clc ..conrpctengclc st:rtiile"alc orgrnclor l'edc'ralc.alc organelor de
conduccredin statclc mcmbrc r;i ulc organclor klcalc tluruntitc ..colcctivitilli subtrrtlonatc"t''.
Bugenl .federal americun ii revin cheltuieli pentru aptrrareanalionali, pentru intrelincrea organelor puterii
publice. pentru sinitate gi altele. Sistemului veniturilor federale cuprinde raxele pe veniturile persoanelor fizice gi
alc corpora$ilor, accizc asupra uttt 6r,trt; 4c 1,,x. tnrir"'run.,*. ,r.\c cl* ,tntt.r. r,.. *,r,cn1,,t.,, trgc,r fea*ra, i,
revineapro.yimafiv70o/odin toate veniturile gi cheltuielileale starului tbderalamerican6$.
Din bugetele .stuelor aterxhre sunt finanlate ,.districtele gcolare". drumurile rutiere gi cheltuie.li cu caracter
social: pc cind sistcnrul veniturilor ale acs'storsliltc nu sunl rigunrs idurtice gi cuprind nrai atr,'staxele perceputepe
carburanli, tutunr bduturi alcoolice, automobilclor. ca :iio Hxa liurcinril. care in tot mai rnulte sriltc cstr.cedatl Denlnl
administrare fi scalh colectiv it61ilor locale6e.
Cotectivildgilc tt>catesunt de Faptautorittrgifcora5clor gi conrunclor. Eh..se b;rzsazilindeos,.'ti pe inrpozirele
Iocale directe gi indirecte gi rccurg la itrrprurttuturi publice avdnd ca destinagie:invignintul prinrar. gospoddria
locali gi altor nece.siEli curente.
Organele federale pi cclc de conducere a statclor tttcmbrc ndoprti ti'r:qvqrr!- birgetc anuirte dclaitarc. 5.i pentru
acoperireadeficitelor lor bugetare se contracteazi gi lanseazl inrprumuturi publice. insi in limitele valorice admise
de Constitutia sarului federal qi de Clonstitu$ile statelor nrembre.

2.4. Natura juridie6 a bugrtrlui de stat.

Din punct de vedereal naturiijuridice bugetul statuluia fost caracterizatdiferit in literaturade specialitate.Cele
rnai comentate teorii de acest fef sunt cele care sustin fie cd bugetul statului este act- condigiunede natura
administrativtr,fie ci acest buget este intotdeauna o les,e.fie ct bugetul este gi lege gi act administrativ. sau este un
act de planificare financiarf,.
a) Teoria bugctului de stat act-condiliune de naturtr administrativd - a fost cxprimatd gi suslinuti acordind
prioritate detenninatf, faptului cE prin bugetele anuale se condilioneazf, at?t venirurile c?t gi chehuietih statului, sub
aspegtepa(ial diferitg insd comune actelor administrative de acest fel?0.
In ceea prive$te veniturile, inF-adevir prin bugetele statelor se stabilegtecuantumul anual total al veniturilor
acestgr bugete, se prcvede cuantumul fieciruia dintre principalele categorii de venituri bugetarc Ai de asemenease
specific6 impozitele, taxele gi cefelafte venituri bugetare'de stat pro*qramatea se realiza anual in conformitate cu
dispozigiiledin legile gi celelalteacte normative referitoare[a frecaredin acesteveniruri ale bugetului de stat.
Dacil potrivit nece.sithtiide statrilire gi autorizare vcnituril()r busetare.prirr bugcteleanuale se conciilioncazil
realizareaanumitor venituri publice ca venituri a respectivelorbueete- pe baza acestuiefect specifi.qa_dministrativse
f<rrmuleazdconcluzia cd ..bugetulvenituri lor.cstc urr act-conditi une".
Referitor la cheltuieli, potrivit acesteiteorii. bugetulanuf al statului csrecondilia oblinerii din trezoreriapublici
a sunelor de bani destinate cheltuielilor bu-cetare.pe lingl faptul cd prin acest buqer se stabilesc qi se aprobtr
cuantumul b&nesc al frecdruia dintre cheltuielib progmmate a se efbctua. De as-smencase consideri relevante
obligagiaParlamentuluide a vota cheltuielile publice necesareanuale cum sunt cele de salarii $i alte pldti intr-un
cuantum blnesc prestabilit,se efectueaz5pebaza dispozitiilor din legile organice.dar pentruunele cheltuieli se lasa
agen[ilor administrativi apreciereautilitxfii lor gi deciziade efectuatein cuantumulcondilionatde legile organice.in
temeiul acestuiargumentse apreciaz6cd,, gi bugetulcheltuieliloresteun.act condigiune".
b) Teoria naturii juridice de lege a bugetului statului porne$tede la ideea ci .. leqea este orice decizie
emanattrde la puterea legislativd", iar in imprejurarea in care,.bugetul statului este o decizie a legiuitorului, el este o
lege propriu zis.a"7r.
Avind in vedere ci in statele constitulionale se sustine existcnla rrnci disrinclii inu'e legea lbrmali pi cea
ntaterialtr,in dczvoltarcaacesteitcorii se afirnri ci pentrucaractcrulclelegeal unui act esternai imponanrelementul
fornral decit cel material.
Ragionindastfef Ei ginind seamade faptul ci flecarelege trebuie sti aibi rrn cuprins nratcrialcare sc alsc5tc gi in
actul-de aprobare a hugetului dc stat. acest bugct cstc o lcge prcrpriu-zistr.
Intr-o variantd a acesteitcorii care apreciazi cii "bugetul stutului esteo legc.nrrntaiirr scnl; lirrnral 5i nu in sens
matcrial" pentru ctr el .,esteelaboratsub fbrma de lege.conform procedurii legislative"T:.
c) Teoria potrivit cf,reia bugetul statulrri are natur{ juridictr atit de lege, cit qi. de act administrativ
pome$te de la Ceosetrircadilttrc legea tbrmal5 .si legea materiall ;i ajung,,'la concluzia ci ..br.rgeruleste lege in
pA(ile lui- creatoare de dispozilii generale gi act adnrinistrativ in pirlile lui crearoarc de acte individuale 5i
ctmcretc"Tl.

,''Mg.ssyluA..l.,csirtstutionsburlgctairsdc|a}.,crlcratitutJcstjtats.tJnisrJ.Auwriquc.lljludcs
Ubrairie Gcneraledc Droit ct dc Jurigndencs,.R, Pichonct R. llurand-Auzias".Paris 1974.p. 103gi urm.
*
Armeanic4.. Op- cir., p. 28; AmrennicA. .Sistemulliscnl in S.L;.n..Rwista Nalional[dc Drcpl. nr. 5 (]2i 1001.p. a-8.
no
Cliga1..()p.cir.,(cd.din l$X ). p, 50.
lezc (i.. Cloursclescicncedss linanceset dc lcgislation l'roarcicrcfrancaiss..
f V- srnc c<t.,Paris,.1922.p 24 - 26.
-]
11.Cu* de Malhcry. Contribution a la theoric gcncraledc f 't*at Paris.1920.p. 154. ;
" 'Irtiahar 1..,()p. cit. p. lffl.
" Duguitl... 'lraitc dc Droit Consiftnrrinncl.
Veil.ll,l,rrri.r-lt/2J- p.1.14,

n
 Dintre celedlrul pdrericotlrponente ale bugetuluistatului,ca de altf'elale oricirui buget,paneade veniturieste
consider.aticreatoarede dispozitriigeneralein'toatc statilc in carc se aplicd principiul anualitf,liiirtrpozitelorgi
taxelor. in acestsensaprobareaanuall a plirtii dc vcnituri a bugr'luluistatului esteo ml,evtrrfftllege materialtr.
deoarecedeterrnintr,in fiecare arl prin dispoziliegeneraltr.pcrcepereaimpozitelorgi ta.relorea pi cind ar fi
reglementate din acelmoment.$i estecert ctractcleprin carese creeaztr obligaliunide platl a irnpozitelor'gitaxelor
sint ,,actelegistativemateriald'.Spredeosehirede parteade venituri.parteade cheltuielia bugetuluistatuluieste
consideraticreatoarede acte individuale9i concretede naturl adnrinistrativideoarecevotul cheltuielitorbugetare
de cine Parlament.se producein sfera de aplicarea legilor preexistentc, referitoarela deschidereade alocalii
bugetare9i alteprocedeede cheltuielibugctars.Din momentcind acestvot nu aducenici o moditicarea unor norme
.iuridicepieexistente acesta,.rdmineconformunorregufigenerale.- un act individualde naturitadnrinistrative"?r.
rI) Tcorln potrivlt clrch bugctulstrtului nrc nlrluru juridicrl de nct dc plnniflc*rc finnncinrrl.Bugctut/'
sratului.liind planul financiaranual,este-adoptat de cltre organulsupremal puterii de stat printr-o ltge, ceea,c-.\
determinaRaturaj{$idicil a acestuibugel". ..Bugetulde stat esteun plan financiarinvestit cu puterejuridici"'o; /
nccesitatca exprimlrii bugetuluide stat ln forrniljuridicrl o legii r.'stc. dictotllde inrportnnla$i rolul exceptfonatat )
bugetuluica plan tinanciarde bazaal sutultriT'.,.llugetril,ca plun lirranciar, constituiuun plarrde tlirectivacarese(
apiobain fiecarean prin legegi devineobligatoriupen$utoateunitdlileeconomice;i institutiile"n. j
Penrrua ne expune punctul nostru de vedere am rec$rs la opi*iile exprimate in Dreptrr[administrat[v. pentru ctr
institulia bugetarl poate fi raportattrgi contparaticel mai bine cu actul administrativ.Am plecat de la aceasta
premisdpentrua ne explica naturajuridicA de .,act"a bugetuluipe careau consideratca ataremulti teoreticieni.
Ma-i.oritatea definitiitor dat-esq sustinc[ bugetulesteun .,act" ftrrl a se precizanaturaactului gi faptului cl am fi ln
prezenlaunui act formal,sauunuiact- activitatc- fapte.Pede altdpaftesepuneproblemadacfibugetutesteun act
juridic gi in acestcaz dacf intrunegte conditiilede existengi5i valabilitate a actuluijuridic?ngeneralgi a actului
administrativin special.Pentrua fi actjuridic in general,trebuiesctntrunitecondiliilede fond 5i de formtrin sensul
cd bugetular trebui sl exprime o manifestarede voin1f,cu scopulde a.produceefecte.iuridice(nagterea,modificare
saustingcrederlrcpturiSiobrligatii).
Penrrua fi act administrativar trebui si corespundf,cu urmtrtoarele canrcteristici:sint acte administrative
juridice unilaterale, emisein cadrulactiviugiiadministrative de autoritefpubliceln calitatealor de subiectspecial,
investitecu atribuliide realizare a puteriide stat.
Asrfbl,actelerespectivedispunde prezunrgia de legalitate.sint obligatoriigi sepunrJirectin execu.tareD. .-
Analizinddindefini1iaaculuiadministrativgicomparindu.|cuactu|bugetar,ajungeqr|aconcluzia.c6:
- ?nprimul rind, bugetulde stat. dupd-elaborareade citre Cuvern.estepredatspre adoptareParlamentului.
in situalia.tctului sr-'potclaboru5i de altr-'()ruanc
adurirristrutiv alc adrninistraliei
stutului.
- in al doilearind, acestpro-qram il laccnumaiCuvernul.in tinrf ce actuladministrativsepot elaboragi de
alteorganealeadministratiei statului.
- irr al treilca rind. prograrnulCuvumultti tttt sc bucur.i'lrL' prr'arnrliadc k:galitatc.in tinrp ce actul
administrativse bucurxde prezumliade le-ealitare.
- in al patrulearind. un actadministrativ sc punedirectin e.recutare dup{ ce a fostelaborat.pe cind bugetul
de s.tatseexecutede la o anumitedat6gi anumede la I ianuariea anuluiviitor.
Prin urmarefag de ceteprezentatemai sus,putemajungeIa concluziacI bugetulde stat n$ estetr* actjuridic
de naturdadministrativl El nu poatefi plasatnici in categoriaaltor actejuridice intnrcit din modalitateain carese
intocmegte,se elaboreart, se executi gi se controleazilexecutarea.putem ajungemai curind la concluzia cd este
expresiaunei activitdti se are ?n vedereprogrannreaveniturilol gi cheltuielilor bugetareraponate la o anumitil
perioadade timp. ln cadrulacesteiactivitalicieprogramare. se iau in vederco serie?ntreaglde principiide naturd
economico-financiare gi chiaractenonnativecaretegtementeazd sistcrnulirnpozitelor;ia tanelor.
Prin urrnarela bazahugetuluistauopcraliunispecificede sistematizare gi sintetizarea unor date concrete
firrnizatcde dive;'1isrrhiectice elahoreaz[proiectelenroprii buuetare. careprin intermediul.fVtinisrerului de Finante
qi al Guvenrului. conducla obtincrcaviziuniide ansarnblu prirrindstructura bugctuluide sratgi a veniturilor5i
cheltuielilorbugetare.
Pentrucd acestprogramvizeaz"l. interesele economico-sociale colectivegi are menireade a rezolvanevoilede
acestgelr ale unor comunitili urnanersau alc'intregiicornunit0li.se impuneca. printr-o nrodalirate juridici si
dobindeascdvaloareacfcctelorcc de.curgdintr-o legc. Pentrunceslconsiderentcredenrci1s-a recursla formula
aprobEriibugetuluide cf,tre Parlarnentgi adoptlrii lui printr-o legc- itt conceplietmtcLttrdhugetnl esteurt pragrunt
care dohfntte$te.forlu obtigahrie prfu interttwdhd w*ti legi. gi prin urm.aredacd.s.m.a.j.ungelo conchrio cd are
nu|uru.juritticdulagiitt|nncitrchaiesdnanq4,,!e.,,,llltn.t.t'1l|it.,l.'||'|;'r,ndliultgiiilllllll

tn
lbidenr.
"! t;liga 1.,OilcscuOh., OlcsscuP.. l)rcpr finuciar. 1'.d...|)idauicr pi pdagucics'. l]uurrruSn. 198l. p. {t.
h. pqrpoviciD.,
Sislcrnulbugetaral ftrrrtrdnir'i.Bur:urqti- ll6t. p.l4
r.
SrenEscuV., Mrnnl de drept financiar,Ed. ..Oidaaicdgi pedngocica".Buqurcsti!958. p.l 14.
* vAcerel1.. p. 286.
FinurlcleR.S.R..Ed. ,$tiintilice". Bucsr€ti 197.1-
t'
Snntai1..Drcpt edrninistrativgi giinla ndrninistraliei,vul. ll. Sibiu !993, p. 1.1.
I '' Armeanic A. t.raurajuridic{ 8 bugetuluidc stat Rcvistanialitnall rle Drept , nr. -1{ | 9} 2002. p. 6-t
t.

r' !-E
 CAPTTOLUL III. PROCEDURA BUGETULUI DE STAT.

3.1. Noliunca de proccdur$ bugetartr

Conform dispozitlil,or leggl€. ac{ivitst€€ bugeurtr trec€ prin mai multe etape. $i anurne: elaborarea proiectului
bugetului de sat, adoptarea promulgarea ti erecutarea bugetului de stat.
Etuhorara proiectului bugetutui de stat este prinra etapa it proc'edurii bugetare. care cuprindc activitatea de
determinare a veniturilor qi chcltuielilor bugetrrlui de stat.
Adoptarea pre$upune dezbaterea gi votarea de cltre Parlament a legii de adoptare a bugetului de stat.
Promulgaraa sau remitcra lcgii bugctorc anurtlc adoptatc irrrplicll artaliza efr'ctualil de PrcpcdintelL'stalului a
legii bugetare anuale. _expunfndu-giopinia lir: dc pnnnulgurc a lcgii de adoptare a bugetului tfi"'stat. l-tc rt:mitcrctt
acisteia ParlamentuluiE'.
Etea(io bugetari con.stilin realiz.nreaveniturilor la termenelegi crmntumul previizut (care reprezint5 obfigalii
nrinime) ;i efc'etuarcu ehe{tuictilor co+rfbrrn dcstiru4ici prcvlzutc (cnrc rc.pruzinti'1.
uhligrr.lii rrt:rxirtrc cc nu pot t'i
depEgite).Aceasrtr€tapa este cea mai importanE deoarecepresupuneinf?lptuireaconcreE a previziunilor adoptatede
Parlament.l.ncheiercaexcrcigiului bugetar presupune.in baza datclor furnizate de eviden[a execuliei bugetare-o dare
de seamf,completl privind modul de realizare a veniturilor gi de cl'eituare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.
ASa dar, prin procedura h6etard se insetege lotutitatea actelor Si operasiunilor cu caracter tormativ Si telmic,
infiptuite de orgone specializate ale stulului, in scopul elabordrii, adoptdrii, erectrtdrii gi incheierii hugetului de
stat.
Articotul3 al Legii privi.nd siqtemul bugetar qi procesul bugetar nr. 847- Xlll din 24.05.2996, mentioneaza
conceptul de proces bugetar, ca fiind. ,,procesut care incepe cu elaborarea bugetului Si se ternind cu adoptarea
ddrii de seamd despre execularea lui pentru anul hugelar respzcliv". , ,

3. 2. Prineipiite pnoeedurii bngetare.

intreaga proceduri bugetartr este serlerat5 de anumite principii dintre care. in doctrina financiard
contemporani sint unanim admise urmltoarele: anualitatea.unitatea, universalitatra,echilibrarea bugetului de stat gi
publicitateabugetuluide stat. iir acord cu doctrintrcontcnrpora.ttd- aceste'principii sunt consacrate$i irt Requlamentul
iinanciar al Comunit6lilor EuropeneE?
6E e4ualitatea hagertuluistatului. insemnind elaborareaacestui buget pentru o perioad| de timp limitat la
do ua sH ec - 5g' c . t abQ t : i: 0. ?i1. 5qadt lpl i . s c e x e i t r t i g i s e r a p o r t r - 'a d b u g e t u i s t a t u | u i *. . .
Este un principiu apreciat din'punct de vcclc.reirtit telrrric-tinanciar.cit Si din cel al autoriz.iiriiparlamt'ntare.in
comparatie
' cu procedeeleelabortrii unor bugetc brenalesau pe ntai ntulti aniN-t.
Din punct de vedereal autorizAriiparlamentare.principiul anualititii bugetului de stat a lbst dcceptatpotrivit
conccp{ici cilrc prctindc urtitcrcir oricilrci tlccizii p:rr]itrnctttitrc cn prr.rrnrlic;ri ilr r+rtx]tcurcirric.cit 5i cscrciltrr'a rlc
ctrtrepurerealegiuitoarea unur control eticacc in timp asupraput,-'riiexecutivc. Dacf, bugetul stutului s-ar vota pe o
perioadtrde mai mulli ani. guvemul ar putea f'aceabateride laprevederile bugetare.abateridespr"ecare Parlamentul
ar lua cuno;tin[5 prca tdrziurs.
Principiul anuali6$i bugetului de stat a mar tirst susfinutyi de ,.ratiuneaeconomicd" de g corespunderitmului
viegii sociale gi periodicitafli anuale a producfe i agricolesf,
Cu toatil consacnareaprincipiului anualittgii_bugetuluide stat, in unele state din S.U.A. pi in unele landuri
gernlaRes-au adopta.tbu.gle{cbie-nale$i n+il.tianualcstCeclaborarc pi incheiere a bugctelor. in A-nglias-a recurs. intr-
un scop asemintrtor. la adoptarea rrnor vcnitrrri gi cheltuieli cu caracter perrnanentcare ttu necesitauautorizare
a nu ald .
a'i
li Principiu'!anualitalii brrqetuluide star se aplici reslementindu-sea5anunritul exerciliu bugetar.
al
Exercigiul bugerar este de fapt perioada de tinrp reglementatacu datele de inceput gi de .sfirgit ale executirir
!
fiecd.ruibuget de stat. Din acest punct de vedcre practica brrgctarddin statelecontemporanecste dif'erit&.In unele
stateca Austria Belgia. Fran[a,Cennania- ltontdttia, Rcpublica Moldova*t ctc. E)ierr-iliulbugctar coincide cu anul
L

l
r
li

t'l
calendaristic.in altc $ate ca Angtia. Canada..laponiaetc. exerciliul bucetar incepe la 0l aprilie pi se sfErSeqte
ma nicaanuluiur m ilt or , inAus t r alia. I t ali a - S r r c d i n t r l c . d a t c l c d c i r r c c pS u ti s l l i r . , s i t a c x l . r c i l i u l b
uu
la 3 I
i g u t n r s i n t 0l i u l i c

E,

*'
A sc vcdcaart.93din ConstituliaP-i.publiciiMoldova.
*1
Cartou1...Op. cir-,p. 23-27.
" ' A v i n d i n vcd cr r :.cir r r l.!r lin l.cg iip r ivir d sistcmu|brtgt.ti tr5i prtrcsu|bug'ctl rnr.tl J7.X |||di n?J0J.]()96.
a trugetuluipublicnalional". trcbuic tle cvidcnliat,cl bugctul sralulniL'slspanu conrponcntlla accstuibuget.in ctrnhrrnritittcctr nn. lJl din
Constitulia Repblicii Moldova, acestprincipiul aplicindu-setulutor c(nlrponcnteloralc bugetuluipublic nalional.
*
Gliga 1..op. cir-,(cd. din 1994[ p. 5a-55.
*'
l.erxr G., Op. cir- p- 357-358.
m Muzclhc R-..frp.Cit, p. 22S.
t' n sr:vcdca tfrummcrholTl).- Op. cit.. p. l2{Ft3!.
il htrgctitrpc tcritoriul Rcpublicii
Conform art.4 din l-.r:gcaprivind sistsnul hugonr 1i proccsulbugcmrnr. 847'Xtll din 24.05.1996.,.artul
Moldova irrepc la 0l renuarie$i sc termintrla 3l deccmbricale ficcAruran".

L-f
i

i*sr
i[:.'
 gi 30 iuniea anuluiurmtrror. practicidiferitltliin,Jint'luerrlatl
Aceastil detradilii$idedurata parlamentare
dcztraterii
),
a bugeteloranu-a.l.es
Avind in v,..dere,cl ilr rrrod practic dupl stiir5itrul anului bugctar se incaseazllvcnituri bugctare restante li se
efcctueazi cheltuieli angajate in ultima panc it ;rnului bugctar. in unele $latc sccstcs sc inscri$ in coruufile bugetului
e.xpirat, pe cind in ake state ,.gesliunea bugctar.A''se incadreazi exact intre datele de inceput 9i de sfirgit ale
exerciqiuluibugetarm.
in RepublicaMoldova. Legeaprivind sistcrrtulbuqetarpi proccsulbugr'tarctrprindc. retbritor h gestiunea
bugetarA, urmitoarele dispozilii:
"La data de 3 | decembriea fiecirui an. Ministerul Finanlelorinchidetoateconturiledeschisein decursul
anuluibugetarcurent,pentfua intocmiraporlulanunldespree\ecularea bugetutuide stat"er.
Reglemenrarea gestiuniibugetarein strictdconcordanllcu anulcalendaristic esterational[deoarececazuride
venituri bugetareresranteca gi dtr cheltuicli nlrua.iate in ultirna partea anului calcndaristiccare se incaseazlgi
respcctivefectueazila inceputulanrrtuiurnrlittrrintcruin gi sc rcpctilrlc la un exerciliu h.ugc'tar ta attul utbctindpulin
executarea bugeteloranualede stat.
3-2.2. IJnitateahugetarciesteun principiucarepretindeelaborarea tn fiecarean. a unui bugetunic de stat.
accstprincipiuTpnEiffiiinctrtrrpara1icctrt)p()ll(:l)ttllS,lt|1rrttccrJr:ttlplrrtrlitr4iidctrrrgctc.
PrincipiutuniUlii bugetufuide stat sau at brigetutuide sut unic se consideri consacratprin inslgi legih
retbritoarela contabilitatea ori la finantclepubliceintrucitdispozigiile acestorlegi folosescexpresia,.buget"de stat
sau.,bugcr.ul" statufui.conrJucirtcfla concluziach cstcvurtlade un singurbugctpi nu dc rttaimultr,'lrugctr."'].
La fel ca 5i principiul anualitelii, in literaturatinanciardcontemporand apreciazi,ci principiul unitagii
bugetarese sprijina pe doutrgenuri de motivelii, rrnelefinanciare,altele politice. Din punctde vederefinanciar
unitateabugetarapermitestrse prezintestarearealda situalieifinanciarea firii ceeace. din punct-devederepolitic
este importantpentrucontrolulexcrcitatdc Parlumcntasuprabugctuluistatului.pentnrca Parlautentulsf, aibd.o
vederede ansambh,r asupracheituielilorstatului'tt.
intr-adeviretaborarea gi aprobareairr fiecareexercigiufinanciara unui singurbugetde statoferi posibilitatea
clca .secunoastc cxactvcniturilcqi chcltuiclilcalrualc-raportuldirrtn:acestea pi decisitualiaechilibratilori deficitari
a situalieifinanciarea statului.De asenrenca. din cuprinsulbugetelorunicede stat sc poatededuceorientarea
politicii financiarea puteriieNecutirv'c.rnaialesprin comparafia cvolulieiveniturilorgi cheltuielilorde la un'buget
anual la altul. DatoritAaccstor' avantajc,principiultrrritiitiibugctarea lbst apru'ciat ca ..o rcgulil.idcall"$i ca .,o
condiliede sinceritate financiarn""t.
ri p<tlitics.irr foa.rt.q
Cu toate aranta[clc tchnic-fi.nanciar:r: rrrr.tltestaleeon!.e-[{x.rra.ne
s-0.renrlnla! l€r.unita"t-ea-
bugetuluidc stat5i s-apret'erirt plur:rlitillii
trltrtccdcul bugr:tarc.
Procedeulpluralitaliibugetarese aplicli dr'clarindu-se bugetulstatuluica bugetor-dinar. sau general.tqt
c c r t t r i t l ' 5 ia t| r tr itir r tltt- .sc.e | i]ttr t.itli| ccstt| iit.i t|tcl l ttgci c:crtr;trrrt|i tl .l |.c.:l |l c\c.cxtt.i tl rrtc
etc.
Bugetetg ertraardinorc.' sint practicate cu caracter temporar pentru situa;ii exceplionale. fiind aliturate
bugctu'ffiorciii'ffiKtatu]F$ adoptartet<lttlc' ['arlarnent odat[ cu acesta.Practicarea-'acestor
bugcte a inceput odat6
cu aparilia cheltuielilor extrdordinare pentru inannare. pentru acuperirea unor pierderi nrateriale cauzatc de
calamitigi naturalg alte calamit6li deosebite.
Practicabugetelorexnaordinarea fost $i estediferitede la un stat la altul. Cea mai indelungaggi diversd
pracric[ ?n accstfel este.cunoscute in Franta incepindcu perioadalui NapoleonBonaparte.conduspersonalde
acesta,denumit ,.domeniul extraordinar", acumulat din "produscle victoriei gi cuceririlor- - impozite gi alte
contributiiirnpuseinvinqilorsi ttrrilorocupate .piutilizatin modprioritarpentrusoldeleofilerilor1i soldalilore?.
in
Anglia. bugetclecxtraonJinarc prin legi specialegi s-aucreatpentru
au lbst adrttisscortdiliunatdc reglcnrcntaren
lucriri dc comunicagiipublice.
ar! fost 5i s?ntpracticaternai frecventdecit hugeteleestraordinare
Bugctele_:t?r.yc deoarececorespundunor
...-fr
trebuinle@rincturale frecvente mai ales de sporire a fondurilor blnegti necesareunor ramuri economice sau de
activirate,exploattrriiunor servicii publice etc.
Clategoria sectoarelor. ramruilor $i expleaHrilor pentru carc stl pot crca bugete a(Kxe este reglem-€ntatdsi ca
diferit de la un stat la altul. cu sau fbr[ lirnitari alc obiectuluidc linanlare.Ceeace rinrine conlun acestorbugerseste
adoptarealor in fiecare an de ctrtre Parlament.concotnitent cu bugetul statului prin ins6gi legeade adoptare a acestui
buget. De a*rnerrca, bugetele anexc sunt core.iarr cLt bueetul ordirrar sau general al statului fie prin solduri de
venituri. fic prin subvengiipcntrrrchr'ltuicli'*

s' tiligLl...()p.
ciu.(cd,dirr.l$JEl. p,59.
"' CIliga1..Op. cit.. (cd. rlin l$).l l. p. 56.
"r Confbrmart.33 alin. 4 din Lcgeaprivind sistcnrulbuiruar;i pruccsulbugctarnr, li-i7- Xlll din 24.it3.299t.
[r A vcdcl
sc l'rombns 1...()p. cit p. l!5.
t- ''r l)urerycr M., Financcspubliqurx.l:d. ..tt. U. l'.-. lhrig l97li- p- 314-
t "n [.sonG., ()p. ch.. p ]73.
L 's C-onfonran.47 din t egcraprivintt sistcmul boUrrar$ procrsul lrrrectarm.847- Xlit dilr 24.05.2$96.
'' Gtiga | . Op. cit.. (crf.clin 1994). n. 57-58:Oliga 1..Op.cit.. (cd.din 1998), p. til63.
rr "' StourmR. t-e llurtget.Parisllt9l. p. 189.ciur de l,con6.. Op cir, p. 3?7.
'o V4.c-Arcl1..B-qr.eqa (jtr., $toloian I.. AngclachcM.. tlcrdnarl\.t.-N'lo;teanuT., Op. cil. b. 345.
f., Biir.1ics-arrs-
H
r
 in Republica Moldova bugeteleanc\e .sint denumite ,.fbnduri speciale"s. Acestea se ..adopti de
Parlament""t.,,cd ane.\A^ la bugetul de stai"lt"'sau de ,,organe te reprezentative 1i deliberativeale unittrlilor
ca anexi la bugetullocal. Un lbnd extrabugeiarde acestfel constituie,.fondulruLier",
adminisrrativ-teritoriale"l0!,
prin Legeafondufufruti€r nr.720-Xlll din O2.O2.l996ro'tgi
reglementat Hot[r?reaParlomentului nr. 893-Xlll din
privind adoptarcaRegulamenrului
26.06.1996, cu privire ta constituircagi utilizareafonduluirutierr(H.
@ s h tre g | e m e n ta te to tc a excepl i edel apri nci pi u| uni tl ti i bugetare.pentrucol ecti vi tt r 1ide
interes'p[6Tic,cffiffi:in lege li s-a acordatautonomie9.icare au personatitate juridica. Aeeastaaurcnomie.din
punctde vederefinanciar,inseanrntr dreptulde a avenbugetpropriu.aprobatde ctrtretrrganulpropriude conducere
ale cofectivititlilorpublicecirora li s-astabilitprin legeautonomincu dreptulde a aveabugetpropriu.
Categoriabugetelorautonomes-a dez.voltatrnai mult irr l"ranfali Romflnia penlru aga rrurniteleregii
autonotne.organizatein ram.urilestratEli{}eds' interes na;ionat .- industria se annament.energrtticlt.exploatarea
minelorgi gazelornaturale,pogtI, lranspo.nuri ll'roviitrec'tclos.
3.2.3-Universulitateahugctuluide r/r{_sslgun principiude aplicarea dreptuluibu*uctar careesteprezentat
uneofirnoepe tr6lt ougetututse slat.
Acestprincipiuare ln vedere.ca acestbugets5 cuprindi toateveniturilegi toatecheltuielilestatuluidin
ficcareexcrciliufinanciar.
Elaborarea bugetuluianualde statcontbrmprincipiuluiuniversalit[1iiprezintaatit avantajecit gi diticultl1i.
Avantajulprincipatal universalitAtii bugctuluistattrlulestede o.rdinpotitie. i* ?mprefurarea ln earEbugetutde
stat prezcntatParlamentuluispre dezbateregi adoptareeste alcAtuit din totalitateaveniturilor gi totalitatea
cheltuieliloranuale, acestcuprinscompletal bugetuluide statpermitecunoa$terea exactaa politicii regimului.Acest
avantajesteidenticcu cel oferit de principiulunitillii bugetuluide stat,faptdatoriti ciruia, principiileuniversalit66ii
gi uniUlii buge+utuide stat slnt privite gi apreciateuneori ca imbinate $i anume ..universalitatea ca aspect
complimentar al unitf,lii bugetuluictestal"rs'-
Dificultatea principalla aplicAriiprincipiuluiuniversaliHilii esteatraslde propo(iile mari ale bugetuluibrut
care elaboratconform acestuiprincipiu,cuprindetoate veniturilegi toatecheltuielilebugetareanualede stat, cu
consecinta dea amplificali eviden[acontabilS bugctara.
Dificuha$b tehnico-financiare ale aplicarii principiului universalitigiibugetareau pronlovat,alaturar
procedeului bugetuluibrut,procedeulbugetuluinet.
In timp ce hugetul.b.ru{cuprindeto,rtevenituii}e5i totttr,'che}tuielile.bugetu}net cuprindenumai soldul
rezrultat din compensaiea veniturilorcu cheltuiclile.Acestsold. in cazul in caru vcrriturilcstint rrrailnari decit
chettuielilqseinscriein parteade venituria bugetuluistatului.iar in ipotezacontrare.deficitulrezultatatuncicind
cheltuielile sint rnaimari decitveniturile,seinscriein parteade cheltuielia bugetuluide stat.
Procedculbugetutui'net d fost ?nsi gi critic'atinctr din prirrrcleciapeale aplicirii lui clctrarecc pernrite
camuflarea cuantumsrilor bineptireatefie aleunorvenituri,fie alc urrorcheltuielibugetare de stat"';.
Avind in vedereavantajele gi diticultilileconstatate in practici.s-arecursla procedeul bugetuluimi.rtin care
pentruanumitesectoaresauramuride activitate,categoriide acliuni.instituliietc-.in bugetulanualde statseinscriu
toateveniturite gi toatecheltuielile, iar pentrucelelalte ranruri.institugiietc.seinscriunumaisoldurile nete'*-
3 .2 .4 ' | | n ,i | c s te c o n s i d c -ra | ..pri ttci pi trcl asi c.:l { x}al doctri nei fi nanci are.
'Grd

Echilibrul bugetului de star este corlgcput ;i enunlat ca ..echivalenfl cantilativl & tuturor veniturilor pi
chelruielilor, stabilind un excedent simbolic al veniturilor fa$ de chehuieli gi avind astfel aprecierea publicl de
clovadtra unei bune politici finaneiare a statului"tr".
Deci. in trecut. deficitele bugetare puteau avea.consecinladeclarlrii bancrutei sau insolvabilit[[ii statului, iar
in prez-cntefe pot accentuainflalia ori de citr ori se recursc la enrisiuni monerarepentru acoperireaacestordeficite.
C<tncepliuechilibrului hugetar esrc insil dqn.Situ in pre:unt. mui ales datoritu nwdificrtrii raportului lintre
cct)t?t)t?ti(t [iherul-cuytitalistd si.finunSeleouhlicc lin cale rnai de:roltutc slatt din punc't de rcdere cconomic. ,as{et,
iit t'ittlt .\'Iulccunt L:stL'.\:.(.i..1.
tcttttt't't-tpt'ndusu.lsttt'i.ulhnd. .rporcstadt lu nn u.n.lu.ultul. ,
?n condiliilc cvolu[ici libcrtt-cilpitalistc a ucononriilor tlirr statc]r.'contsmporancinclustraliz:rtccarc. daroritA
disponibilitalilor de capitaluri,olbrll statului positrilitateadc a oblinc constantimpnrrnuturi intenrc pentnl acoperirea
deficitelor bugetare.doctrina financiari a recvaluat deficitul bugetar de stat, renuntind la practica tradiliona16a

'r"
'l' n vcdcaafl.-l3l alin. 2 din (irostilugil RcpubliciiMuldovn.
"*' A sevc{ca art. ll I alin. 2 din CbnrtituliuRcpubliciiMokftrva.
f!fr.
Corrbd an.47"atin.2rtin Legeaprivind sistcmulbugctar5i procesulbugetarnr. 847- Xlll din 24.05.2996.
t"t jM.O.nr.?48-2-;-'l
Conftrmart.37din t.cgeaprivindlinanlclcpublicckrcalcnr. .lq7-XVrtin l(r f 0.l()0.1. rlin l9.l?.:(f().1)
"" M. ( )- nr. !4- t J din (|7.03.I tlt)6.
" ' M .( ) . n r .5 7d in 3 0 .0 8 .1 9 9 6 .
"u oliga 1.,op. cii.. (cd. din t994 ). p,58; Gliga L. Qp. cit., (ed. din 1998). p. 62-63.
"* A sc vedca TrotabasL., Op. cit. p. 129.
'u? n sc vcdta [*on 4.. Op- cit.. p. ]68.
"'* {;ligg 1..Op. cir., (cd. din t994). p.59.
t,o Muzcllec
tL, ep. cit.. p. l4E.
f to ttidern.
fn acr{it se;ll:s.frohtont lttuzcttcc caroclcri?Fazil sutenul linanaiar ul anul stat prln conceplla lul ltlicanber. enal tal Chorlu
Dichenscarc ra,nmil prlnclplg/ sdu dt gatinnc prin armiloarete: ,.2(t lire stcrline intrtri, 19 frre sterline cheltuieli: fericire perfecti; 19 lltt
steillnc inttrl, 20lirc stedinc cheltuiell: ailawroJd $ tllspcmrc".

,{:
i:
t+
#
Fr'ar---."--
 in RepublicaMoldova bugetcleancxe.sint denumire,.fonduri speciale"ry.Acesrease ..adoptnde

T
Parlament""*,":t:1... bugetulde stai"'"''sau de,,organelereprezentative gi deliberative ale uniqilor
,1.,|a
administrativ-teritorial."'l'',9a.a1cxl la bugetullocal..Un_fond extrab$geiar de acestfel constituie,.fondul ru_t_i.qr.,,,
reglementrtprin Legeafonduluirutler nr. 720-Xlll din a2.o2.leg6'039i Hotlrlrea parlamcntului ni. ag3-XfilOin
26. 06. l996, p ri v i n d a d o p ta re a R e g u l a me ntul ui cupri vi rel aconsti tui rea9i uti l i zareafondu| ui ruti er|. i.

i @s int r e g | e m e n ta te to tc a e x c e p l i e .del apri nci pi u| uni tl ti i bugetare' pentruco| ecti vi t| 1i de

interespublic' c6rora prin lege li s-a acordatautonomie5.icare au personatitate
punctde vederefinanciar,in.seantn0
alecolectivitalilor
jurklic*. Aeeastaauionofiie. din
dreptulde a nveabugetpropriu.nprohatde citre organulpropriuAu.onair"...
publicectrrorali s-astabilitprin legeautononria cu dreptulde a aveabugerpropriu.

i Categoriabugetelorautonomes-a dezvoltat rnai mult in Franfagi Rominin p.ntru aga nurrriteleregii

autonotneorganizatein rarnu.rilestrategieetlt' htteresnational -. industria se anllilment. energericl. exploatarca
minclorgi gazelornaturale.po$ll. transpotltrrill'rtrviarcr.[ct05.
12: 3un .p ri rrc i p i u d e a p | i c a re a d re p tu| ui brrgctarc0reesteprezentat

I uneoriindependent, alteoriimbinaT cu prrncipiulunitUliibugetuluide stat.

Acestprincipiuare ?n vedere,ca acestbugetsi cuprindlitoateveniturilegi roatechelruielilestatuluidin
liccareexcrciliufinanciar.
Elaborarea bugetuluianualde statconfbrntprincipiuluiuniversalitatii prezintiatit avanraje cit gi diticultfli.

I Avantajulprincipalal universalitdtiibu.gctului statuluiestede ordin politic. in imprejurare*?ncarebugetut6e

stat prezentatParlamentuluispre dezbateregi adoptareeste alcdtuit din toralitateaveniturilor gi toialitatea
cheltuielilor anuale,acestcuprinscompletal bugetuluide statpermitecunoagrerea exacga politiciiregimului.Acest
avantajesteidenticcu cel oferit de principiulunifigiibugetuluide stat,faptdatorit6cdruia,principiiteuniversalit6fii

I gi unitatii bugetultride stat s'int privite...giapreciateuneori ca imbinate gi anume ..uniu..olitarea ca aspect

complimentar al unitaliibugctuluide stat"rt*'.
Dificultatea principalda aplicirii principiuluiuniversalitalii esrearrasede propo4iilemari atebugetuluibrut

t care elaboratconform acestuiprincipiu,cuprindetoateveniturilegi toatecheltuielilebugetare.

consecin[a

procedeului
dea amplificagi eviden[acontabilibugcrard.
Dificultalile tehnico-financiare
anualede stat.cr'

ale aplicarii principiului universalitlgiibugetareau pronrovar,aliturat

bugetuluibrut,procedeulbugetuluinet.

t ln timp ce b.ugetul. brut cuprindctmtc venituiilcgi toatr-'chcltuietife. bugetulner cuprindenumaisoldul

rezultatdin compensarea venitttrilorcu clteltuiclilc.Acestsoltl. irr cazulin car..-' vcniturilcsrilrt rrrainrari decit
cheltuielile, seinscriein parteade venituria bugetuluistatului-iar in ipotezacontrarf,. deficitulrczultaratuncicind
cheltuielile sintrnaimaridecirveniturile.seinscriein parteaclecheltuielia bugetuluidestat-

I Proce<ieul
camuflarea
bugetuluinet a fost irrstr5i criticat inci din prirnelecrafe ale apliclirii lui tlcoareccpermire
cuantunrurilor binegtirealefic ale urtorvenituri,fie alc unorcheltuielibugetare
Av?ndin vedereavantajele gi dificuhhtileconstatate
de stat,,':
in practici-s-arecursla piocedeulhuceruluimixt in care
pentnianumitesectoaresauramuride activitate,categoriide acliuni,instituliielc-.in bugetulanualde stat
se inscriu

t
t-
toateveniturile
3.2.4.
gi toatecheltuielile, iar pentrucelelalteramuri.insritugii
'.-Prinrjli!fugbWiirii h,,g"rulr cstccon.siderat
etc.seinscriunumaisoldurilenere'ffi.
..principiuclasic-'rmnl docrrineifinanciare.
Echilibrulbugetuluide stat estecotlp$put;i enunlatca .,echivalenpcanritativ6a ruluror veniturilorgi
chelruielllor,stabilind Bn excedeftsimbolic at veniturilorfap de chettuieligi avind astfel apreciereapublictr
de

T <Jovadd a uneibunepoiiticifinanciare a statului"rr".

Deci-in trecut,deficitelebugetareputeauaveaconsecinladecfaririi bancruteisauinsolvabilitlgiistatului,iar
in prezentelepot accentuainflaliaori de cit; ori se t'scursela enri.siuni monetarepentru.acoperirea acestordeficite-

I
Concepliuechilihrului hugelar esteinsti elepa,rititin pre:ent, ntai ales clartoritdmaclificciriirapttrtttlui tlintre
tct'ttt.ttni! lihetal-cctpitalistd,ri.finunlelenuhlica ttin celemai cle:t'olrutcstatedin punet de i,e<lereccrnomic..4stfet,
i i l l ,n i |t'.\'|ttItL .tt|l t|'.\IL|.\:.,i,,l.tle.tic' itett' |,tt!:c|,u' r ttltt.r ( s<' tt| .y i s +,t.t:pc |
Ioutt' t'i prochtsul.st.tc.iulbrul .rprraEe tb kt iln un l* ulnil.

I in condi[iilc cvt-rlugir:ilibcral-capitalistc a c'cononriitor clirr .\tarclc contcmporfinc inclustraliz;rrc

disponibilit6tilor de capitaluri, tllcrii statului fosibititatea t|c a obtinc constant impnrmuturi
deficitefor bugetare. doctrina financiard a recvaluiu deficitul bugetar de stat, ienunlind
care. clatorite
interne penrru ncopcrirea
ta practica tradilionald a-

t ')
l"'
'I"
A sc vcdcaart. l3 | atin.2 din ( irnstituliaRcpubticiiM*klovt.
A r" vr.dcaart. l3l alin. 2 din C'onsritugin RcpubliciiMrildorra.
Contbnnut.47 atin.2 tlin Legcaprivind sistcmulbugctargi procesulbugerarnr. 847- Xlll din 24.05.2996.

i
"'t c.*litm art.3? din l.cgeapiivind lirranfelcpuhlicci<.,*alc nr. -197-xVrtin l6 t0.1001.iM.o.nr.24g-2.i3din t9. | ?.1rt0.1).
"" M. (). nr. t4-lj din 07.03.tw6
"'r M. o. nr. 57 din 30.08.1996.
l* C t ; g a l . , O p . c i r . . ( e d .d in
ts.q 4 l^p - 5 9 :Gtig a t.Op .cir .,( e d.di nr99E ),p.62<i 3.
.l e sc vcdea TrotabasL., Op.cit p. 129.
t"t

i
n se vedcal.con G., Op. cit.. p. ikg.
t"t
{;lign 1..op. cit., (crJ.din t9g+1,p. ss.
'f tttuzcnccR-, Op.cir.. p. l4t.
tto lbidem.
ln occa sew, Rabwnt Muzttlec eatrctcrlzxa?t st['umd fiiwtdar at anul srtt pdn anctvllo lul Mlcoabt, caoul lal
Chuta
Dic*ens tutc wnmd pdncstat sdu dc g*tianc prin armtnarele: ,,2O llu- sterline indtri, I9'lire sterllne'ctcnuUi:
i 1*iArc prfccth: Ig iln

t
sterline intrdri, 20lhe steilinc chehalell: ailutrofl Sttllspemre*-

t__ t+
f__
 echilibr6riiin tiecarean a veniturilorpi cheltuielilor.bugetului de stat.folosinddeficitelebugetareca mijloc de
intluenlarc a dcz.voltilrii cconornicc prin intrchuinlarca tlc c:ltrcst:tla unciinscnrnalc pt(i n capitnlurilordisponibilc
pe pialainterntrgi externf,.
Diferit de aceasta.in stateleconlenrporane in curs de dezvoltare.echilibrutbugetara rilmas un principiu
legiferar.Astfel. l.egea Republicii Moldova privind sistemulhugctargi procesulbugetarconsacril acr'stpiincipiuca
element prirnordial al politicii bughtar-tiscalcprevaz.iodintlaterir:ileMinis.teruluiFinants:lerr. Ouvernului gi
parlamentului de a urmiri ,,echilibrulin tinrp al colectf,riiveniturillrrgi efectulriichelmielilor"tt'.in acestsens,
l,egcaRcpubliciiMoldovaprivind tinanlelcpuhlicclttcittr.'lrl pruvtd.'r'\prL's...cil puhlice
autoritlltile'atfinitrisrrhliei
ale unitaiilor adnrinistrativ-tcritoriulc sint utrligirtc sl intrcprindl toatc nrf,surilcncccsarcpcntrrr nrcnlintren
echitibrutuibugetar*ttt.,,Prinechitibrutbugetarseingctege egalitatea dintreveniturile$i chehuictitebugetutui"tr'r.
in condiliilcunor conccplii diferitc privirrd r'chilibrul bugr'lar 1i nraiales.aposibilitntilor diferitede la un stat
la alruldc a promovnase$tcsftilibnr"doctrinulirturtciut'il suslittitL'!iunitlivr'rsc.ltttrcaccstcitsr'tetlurcilc0nstituirea.
in etapeleprospereale ciclului economic.a unor titnduri banegtidc rc'zervil.ori de eg;rlizarecare si tie utilizate
pentruacoperirea deficitelorbugetarcintervenite in etapeledeclinecrrnomic. Aqiunile de acestfbl suntcondilionate
4e alternativa etapetorde declinpi dc prosperitatc ale cicluluiecononric, ca gi dc'hotftdrileparlantetttare de a spori
impozitelcAi taxelein etapelede prosperitate ccunorniclin veclersa constituiriifondurilorbaneStide rezervl.ori de
egalizarecrl care s& fie acope.ritedeficitele bugeere din etapeledcclinul-uieconornic.Exenrplude acest t'el sint
statele- Venezuela,Suedia,Rusia,etc. - care de{in resursenaturalein bazacirora instituie fonduri de stabilizare,
fonduri pentru generaliileviitoare etc.. ce constituieo garantietjnanciarfipentru dificultalile economicea
generati i lor vi itoare.
3.2.5. Principiul publicitdtii busetutuide stat._arein vederepublicareaacestuiaintr-o sursl oficiali de
inr or m a re i fr" a _ $ i i i u b [i c e ,fi i n d u n a ctdeadmi ni grareaunui regi mpol i ti cai a
orientdrilorde naturdfinanciartrpreferatede acesta.Astfel, ,,legile"se ,,publici in Monitorul Oficial al Republicii
Moldova"rrs.Bugetulde statfiind o legein sine"implicaproced$raobligitorie de publi,care in MonitorulOficial. in
acestcaz,dacalegeabugetarianualdnu va fi publicatl in MonitorulOficial atunci,ea nu va intra in vigoare,adicd
nu va produceefectejuridice.
Publicarea dc inlormagiicu privirela bugctulclc'statconstituie o necesitate nu numaipe planintern dar qi pe
plan exrern.Sirualiafirranciarda statului,rrtersulexecutIrii bugetuluide stat evolutil puterii de cunpirare a
monedeinalionale,aliturat de dinamicaproduclieiindustrialegi de cregfere economicfi,influiengeazi'asupra poziliei
decarese bucurEun statpe pialainternalionali de capital.
in concep[iasistemuluibugetardin statclccontenlporane. a prcvedea adicf,a stabiliin mod irnaliticnevoile
financidre aie unei perioade (de obicei un an) ;i de a da acestor previziuni matimunrde pubficitate.pentrua fi
cunoscute de citre to[i cei caresuportdsarcinilernaleriale ale burieifunctiondria administraliei publice,constituieo
obligaEiuprimordialitI oryanclor .statttlu i I rc.
Pe linga principii]eanualitilii. unitl1ii. univer.salitalii. echilibnrlu[.bugetar pi publicitntii.iR teoria tinanciarl
au fbst exprimategi alte principii cum sunl specializarea bugetaripromovatllprin precizareaprovenienleituturor
vcniturilorbugetare pi a destinalieispeciticea l'ic"ctrrei categoriide cheltuielibugetare"'.precum5i principiulnon-
afectaliuniicare- agacum esteprevazutin Regulamentul financiaral ComunitaliiEur_opene - pretindeca veniturile
bugetaresEfie destinatetuturorcheltuielilorbugetarepi nu unorchettuieliparticularerlt

3.3. Clasificafiaveniturilorgi cheltuielilorbugetare.

6;-,rl ,FhU RepuhliciiMoldov;tustcllcilrri[ constant. potrivitncce:.,itiltii

de a cttordona veniturileqi
gi cheltuielilebugeiarer t".
-{-,ifdoua
,rcheltuielile anual, pnni:veniturilebugetare
{*..f{I] Partcr tlc vcniturilor huget:lrerlt'.in condiliilcinstituiriilcgislalieifiscalcdin statulnostrnacemtrnttor
lJ_sislaliTforfiscalcctinsratelecurofcncoccicicntafc. cuprintfe:rcniluri utentefntwfa, n(f-escde,din optn4funile
eu capitol ;i tronsfentile.
Ikpitudkfi$cale.in cuprinsulactualal bugctuluistatuluinostru.primo categoriede venituri esteformatl
clinimfiozffii FE;'i( constituind: impozitulpc vcnit relinutde intreprinderi, institnliipi organizagii:
impozitulpe
venitcalculatde organelefiscale;25 la sutl dirrsalaliulpersoanelor carefac serviciude alternativtr;alte impozitepe
venit;inrpozitulpe venirulintreprinderilot, asocia$ilor, organizaliilor dc stat:irnpozitulpe venitulintreprinderilorcu
investiliistrdinclial itrtreprinderilor pc vertitulprirsoancloriuridicc
nrlxtc'.inrpu:aitul strlinc oblinutdin activitatca

"r n se vcdeaart. 6 atin.(t ). lil. ,.b" din Lcgcanr. 847' Xlll din 24.05.2996.
'rr l.cgca rrr.397-XVrlin 16.1020t).1.1M.o.nr.2411-1.{-1 rlin la.ll.2fi}.11.
"' Crnfrrrm an. 12din lcgca privinrl linanlclcpubliccltlritlt nr. J97-NV din l6il(t.:{,(l.i (fU.().nr--?.11-2-s-i
din 19.ll.:(rtl.l}.
'r' (:ontbrm an. I din Legcaprivirrdlinanfclepublicclomlr: nr. J97.XV din 16.lt]2003.(M.0.nr.24E-253 din 19.12.:tt0l ).
t"
C-onfornrarr. I alin.(I ) din Legcaprivind msdul dc puhlicart gi intrarein vigonrca acteloroficiale nr. 1?3-Xlll din 06. t)7.| 994. (M.O. nr. I
din 12.08.1994).
t'" CerRqkx1.,()p- cit p. 84.
A sc vedca $agunaD,D. Op.cit.. p. 3E gi 4a.
f"'r* n se vcdco CartouL.. Op. cit..p.21.
il" A sc vcrtca tlottrin:a Parlamcnluhtiprivind clusilicalia hugctafi nr 969-Xlll tlin ?4.07.1996,
t" t)96.
'r" A s€ ycdea Ancxa nr. I din tlotlrlrcq Prrlamcntuluiprivind cllsilicalia buguttrrl nr. 969-Xlll din 2a.07.f
f,
t!

tr t8
 1

de pe tcriioriui RepubliciiMoldova: impozitul pc vcnitul blncilor gi ultor irrstiruliifinancinre:itrrpgzitulpe venitul

activirali;de asigurarecrc.
-4 tluua cutt'11oriede vniluri r) cotl.slittric inipoz-itele irrtcrne pe rnArfuri gi scrvicii. curl sunt: Taxa pe
Valoarea Adiugatx la mirfurile produ.sepe t-eritoriu.tRepublicii Moldova pi la servicii.
5i la nrtrfurile inrportaie:
impozitul privat: accizelela diferite produsestabilite contbrm legislagieietc.
i treia cdegarie de venituri o constittricirnpozitelcasupruconlerluiuiintenugional.cupr sunt:ta.\avamali:
tariful vamalla mlrfurile gi obiecteleirnportatc:incasirilcconsufare: ra.\elcde expon.
Pe lingtr aceastanrai existt gi alte impozitecc por apdreain urma introduceriiunor noi tipuri de venituri
fiscale.gi nu pot fi incadratein categoriilede vcniturifiscalenlenliorpte.
este tbrmat6 din: venituri din activitateade anrreprenoriatgi de
.Prilna ^categorie
proprietate,cum sint: dividende aferentecotei de participarea sntutui in socieilfi pe ac;iuni: veniful net al Bincii
Nafionalea Mofdovei:dobinzilela crediteacordatetle la bugetulclesrar:arendapenrrupatrinroniulde staretc.
A doua calet{trie de vcniluri nali:t'tult'o conslituic unclc ta.regi plAli atlnrinistrativc.curn sint: taxele
percepute de polilia rutier6;ta,xapentrueliberarcade pagapoarte, bulerinede identitare.legitirnatiigi certiticare:ta.ra
de statpentruactiunilaexaminatedc judecetor.ii9i de alre instange judecitoregtietc.
A lreiu categoriede veniturinc,fiscula c constituicamcnzilc. Sisanc{iunile adnrinislrative.curnsint:anrenzile
gi sanctiunile administrative; anrcnzileaplicatcdc poliliarutieril;arnerrzileaplicatede polilia ecorrolricf,: venirurile
provenitede la confrsctrri. amenzilegi altesancliuniaplicarede Qepanameruut Vamaleic.
Pe l?ngfiaccarita maicxisti gi incastrri
rtcidcrttificatc
cc pot :rpircape parcursulanulpi.gi ntrpor fi incadrare in
categorii le de veniturinefisca{cnrenlionarc.
caresoria
capitalului fix (vin J.T'lil'-T."J,ffi..r:i:.J,I
"* ?:r;m:ilT:
stat etc.), veniturile din vinzarea terenurilor gi activelor nemateriale ( vinzarea brevetelor, elementelor know-how,
produselorSOFT (complexe de programare) etc.)r3r,gi transferurile de capital din surse nesrarale.

, , . W 9es t eult im ac at egor . iedev e n i t u r i b u g e t a r e g i i n c | u d e t r a n s f e r u r i t e d e p e s t e h o t a r e p e n t r u

cheltuhlile cureBte$i chelfuielile capitate acordate Republibii Moldova de alte state, organizalii internalionale
Si in
contul bueetului de stat-
lEt-p"*.t ,t" ului stntului estefbrmari din trei componente:
t+ "f,.ft"t
r bugetarelz2i
o clasificaliaorganizalionall a cheltuielilor bugetaret2,:
. clasil'icaliaeconomictra cheltuiclilor.bugcraretl''.
Clositicalia fanclionallt o clrcltuielilot bugetire, grupeaza acesrecheltuieli in tunstie de obiecrivele urmlri.te
de stat. fr.indcreate pe categoriile principale de chelruieli. cum sunt:
- Scrvicirrlde stat cu tlcstinnlicgcncnrlir r-"1
- Activitateaexternall'i:
- Apd.rareanagionaler:7:
- Jurisdictiaconsritulionaldr:8;
- Autorite$lejudecdtore$ti;r2o
- Menlinereao$inii publicegi securitateanagionaler:0;
- invi{dmintulrsr;
Cercetitrilestiingfi ce|32;
Cultura.afta,religia,sportul,gi acliunilepenrrutinererr:-':
Ocrorirca.strndtagii l'ia:
,dsigurareagi suslinerea sociall r3i:
Agricultura.gospodiriasilvicd.gospodlriapiscicoldgi gos;roclaria
apelor;

'rr ;\ ss vsdcaArilcanrc .,\.. Volcilr$etl.r.

V.. Drr''prlisstt. l,:d..-^\!:51"- (.hi5rniruJiti)l gr l-ll{.
t:r A sevedea
nr- ? din l{olerhta Parlamcntuluiprivind cln-silisatia bugflarc nr. 969-Xlll drn 24.07.1996
'\ne,tt
'" A rs lc<lcaAncxilnr. ,l rJinlkttirirct lhrltnrcrrtrrlui privirxlulirsilicalrahrrgctlrr'rnr rtfre-Xllltlirr14.07.199{r
"' A sc vsdsaAD$:r nr. { din I loltlriruul':rtattrcntulurprir.indclasitic;rliirbrr!,ct;rrnrrr r)6t)-,\lll (lin ?.t.07.lgrx)
,:'inaceastlgrriIinrrd-.,4u'orita|ea!egisIalivd:-Aatorn{rteaexrcultvd.a1'1:.t'it:tluua.,fiaanex'tni;bagtwr{sialdelt:contro
p lanfiturs $t.s/a#.rdcrie*c..
t'"'
in atTcltki
i.nk m a 1fun a I e : ( )rga nc la il tl u a n s! rctI i tr d i n ocy u.rItl r.Ir r i -
',;"in-ucvustd cutegoric hrtrd lrnatu na(kntuld Sr l,:u-tclt' .l.. rrr..r4ttr.,,.ctt lttir.tt
,'"Po:i1ia1(0l)cxcIusdprinHotdriregParlfieaf]utnr.l'tl02-Y|.clin3it:tl5'?tM.,|imtlcie<.loruld,Ec|),'stitu1iottttlipcr.
in|Nr|earqf.ritlnrktincaclran:ti(\t|ii(i*rrti|u1itlttttleh..',|unt
).).i.I lqVr.

,..lttuct;t:skicutt!!u''cutri..(.onnlnlSu1x:rbrul.||.,t|s|,..t!u,,lj.|tt't|utt|clc1lt..lL,c..tt0,C$','
,,,,,!**oorcategoriein0d*0rgun:lecttac.eri!ortnternc:()rganete.recttrild|.iina|ianpIe:Pene|gn<:iare]e:.!.mpcle
...|naceusldcaupxkintt*|nvdgimimulprescTiur'pnnur'nelitt.slt7ta,.i.]r,|o,lt,.ni|(
codrelor clc.
t,':,
in acvusld cateSortc intrl '. ('envhnle yiintilice.lutdutn:ttrck: (cn.y:tdrik s:tit11/i<v alilicatc erc.
,;':",i:u_*":!7cul:8oryintri.,|c|ivinueuindomcniuI<.ulturh.lludio|el*i:i'tttcu:l'rcx.t1xtriulicistedtnrile
-,-,-,In,acca.]El
cutegorie ntrd."Spitalelc: lroticiincilc, ;ailrruarr*lik $ panttleJi.luvr,xthsrclricale etc-
lnutvasldca'e8o?iemItr.|:cnnileniltarlku..lnstintfile.lsigunJrii!.x'0lz:Pcnsiilc$inc|euntN1ii|chu't.dtori|ordin
jvdecttoresti .v din Prvataturd eE.
 Protecgia rnediuluiinconjurliorgi hidrometeorologia;
rtt':
Industria$i con*ruclille
I17:
Transporturi le, gospoddriadrumurilor, cotnunicalii le gi i ntbrmatica
Oospodaria comunallgi gospodlriade.e.xpluatare a tbnduluide locuinterrn;
Complexulpentrucombustibil9i energie:
Deservirea datorieide stat( fnterneSi externe):
Completarea rezervelorde sta[
Alte icrvicii lcgatede activitateacc(ttx)tlticil
''t":
CheltuieLi nearribuitede la altegrupuriprincipalero0;
ExcedenU
Dcficit.
Frunla,cheltuielilebugetuluidestatsirttgntpateirrtr-unbugetlirlrcfionalavind urnrltoare'il
structurA:
- funclii economice:industrie,eneryie,agrieultut'6.traflsporturi.constructiietc.:
- tirnctiisociale:educalie. invittltmint.asislgrlilsocialiletc.:
- lunctriiregaliene: justilie,
poiile. apdrarc.relaliic.\lerne, tlivcrse;
- fun4ii tutelare:locuinge, urbanism,gospodlriecomunaltr etc't'.
Clttsificrgiaorgnnlzallottttld o cheltuieliktr hagetnre.carc rnai cste denumitit1i Clu.siJtcugle hagetard tupd
criteriul odministraliv, ministerial sau depurtfimental,grupeazaveniturile dupAinstitutiile insf,rcinatecu incasarca
lor. iar cheltuieliledupi institugiileimputernicitecu efectuarealor. ln cadrul fiecirei institulii. atoca$ilebugetare
s?ntalocatein funcgiede strtrcturaorganizatorici a acestora:administraliecentraltr"se.rviciiq.\.teriea..re, corpul de
control.Clasiflrcalia bugetarddupl criteriulorganizaiional. se facedupl doudcriterii:
- Ministere,Degartamente, Municipii, Raioanegialli beneficiarinemijlocigi.d_e
mijloacede la bugerr{];
- intreprinderi,institulii,organizafii"plhlilegi acliunitefinanptede ld bugetra3.
Ctasilicagiaeconomictra cheltuie[itorbugetareura menireade o precizaspeciitagi mhspecii[eelechel'niett
limitutiv admiseyilinanlate.lin hugetulstutului ,signume:
- cheltuielicurentela{;
cheltuielicapitalc'n5:
- acordarea de imprurnuturi de la buget;igambursarea lor'to:

procurareade acliuni
Spre deosehire de Republica MoIdtNa, in' 6er+iania., planul bugetului general este inpa4h sub aspecte
on
i nst itu iiona19dup ii cr i t criu I atlm i n isl ra I iv .ro u lepur I u ttrettI uI'
Corrfbrmacesteiclasificaliisc consernrtcuzi urtniltoarelegnrllc principalcde cltc'ltuicli:
- cheltuieli de personal;
-cheltuielipentruadministralie"achizilii militare,serviciide credit:
-cheltuielipentru repara(iigi subvenfii pentru scopuri curente:
-mdsuri de constructii;
-ahe cheltuieti pentru investifli +i ma$ri dc incurqjarea investitiilorl

in oceostdcategone irrtri - lndustfia eictactivd: lndustic prcluctrirnre: lntlusria usoard; Constn*liile etc.
ln aeastd caegorie inni - TrunsportuIaua, nuwtfenmarti.Teria+. (atnuakul.iite gl i$onmlica: CienpdAriadr.unurikt etc.
in uceasttitruegedc rntrd Oosprxl&rio clea-rpluatarca .hwhtlui dt tocuinle: ( iosltxhlriu unnunsld rtc'.
ln uc,zo:it.i
categoriemt| Susltt?rrcaclc stut u /,ic'uittt itus'14.tir..l//dt<rvrcri ligut da oL'l;r'tttirt:u
cc'cltxnnicd
etc,
ln uceastdcategorie intrd -- Fonilul de rvzcmd a (iuv<ntulur: (.''lrchdelile nearnituirc h alte grupari.
'" NluzcllucIt.. t)p Cit..F- 24q.
!t
iii uctti;,ii t<tltgrtrit tttri
f)e1nr!antatttuI|.anul:(.onsitiul(ourdonqtoraliudtrn.t:r,olului:San.riut..||u|rouctdo';.|hnici1lttlt:t,hqtnfu.
Rnirxnrck: .4nenii .\'oi. (h:nilu. .fk:.linr I otl0 (R'.
,,.,inutwos|t7catcgoriein|rdt|1xtnnicvntrulal,n,nnrtrh'r,icvarkm:n|chn..7itiuitor
din cuclrul nin$lereler: lti.rtena dt Stut: ,'tnhasutbk: ('otalnli.l/cls a'le'.
tu
in aceetstti categart in$d :
ul chelnieh ryntnt nfirftri y sfmic'ii ( rcniltnrrtnt'o nurt'ii, srfih militurthv't,rt'.t:
iptatadohin:ilr,r(aftf}d|(<la:|tunqtNu7nnuiitctlld&nvi.biiu,illtontrn'nit:
c) lrcntterurlle nrurie Wnin:: prtxht.ra Si sen'icit. ir scz"pnri ;lc prtxlu<'!tr'. czitrc hugcte ilc ult nh'el ett:
tr)
in aceastd mvgarie intrl :
ctl tnvestilii cultitula Si rclxttrrlii cu1illoh:
b) crcalta re;ewelur ds .rkrt:
c) prtururea de pdmint Si de aclive nemorcrisle:
4 transfentifu dt coftid fm inwrcml ttirii :taa 1v.ck, hotoseJ-.
trt'
in uca*tlii trttcgttnc inlr.i :
a) ercorelorea elc intpntmnlun inl.lnv;
b) ramhwgrea Impntmuturilorinlerne:
c) ocofurca de impntnuluri externe:
d) tanbttrxtreo cle imprumuturi exterrr.
ttt
in ueugd urlcgorle intrd :
al ptatn elohln:ibr y runhwsureu En'ditekrr ertcnrc:

fr 1t nrnhurlctrua crYtlitektt nwnu.

b) platu dohiuilor
t{ A scvcdea8nrmmcrhoffD..
Op.cit..p. t2'0-132.
lb

s
 -cheituieiide finanprespccialtr.
Crupeleprincipalesint imptr4itedupAgrupcsuperioare gi grupe,astfblincit se oblinenrai intii un nurnir de
tirluri fonnat din trei cifre: in plus se pot folosi qi alte cifre suplirnentare.
Pentruo descrierein continuare5i mai
indeaproape-. Rum€rele de titturi posedilo citra de recunoa5tere funclionalidupi planulde funcliune.
Bugerul(planullgeneralestenrenitsl ugurezevedereade ansambluasupra'bugetului pi conlinepent'ruaceasta
un rezumaral bugetului,un rezumatssuprafinaltarii 5i planulde finanlarebugetaral cheltuielilor.
in privireadc ansambluasuprafirncliunilorestecuprinsin nrtxl conrprinratbugstulirnpirlit tunctional$i se
aratacitemijloacebugetarc suntulocate{plarrilicaltu} pcntrudil'critclcsarciniirr partcr'r",

3,4. Ehborarea bugetului de stat.

J.1.1. Nt4fiuiSr'n.:tl*lt.
irr cadrul procedurii bugetare conceputi ca ansarnbfu o actelor gi operaliurrilor care se succed anual gi
privesc elaborarc4 adoptareaSi executareabugetului statului,.precum 5i incheiereaexerciliului bugetar anualrst'.
prima dinrre acesteerape se declangeazein cursul anului astfel ca inainte de sfrr$itul fiec[rui e.xerci;iusl se ajungl
ia adoptarea,de cirre Parlanrent"a bugetului eltbor4t de organele eNecutivede smt.
fn cursul fiecirui exerciliu financiar se procedeazl. de obicei in cel de-al treilea trirnestru. la elaborarea
proiectului bugetului de staL pent4l exercigiul financiar urmetor.
Elaborarea proiectului bugetului de stat al Republicii fvloldov4 revine Ministerului dc Finanfe - organ
administrativ de specialitate financiar!. Diferit de aceasta" de erentplu in Anglia bugetul cste elaborat sub
indrumarea cancelarului tezaurului, iar in S,U.A.. proiectul bugetului federal este infocmit dc un sen'iciu special -
NrauJ b*ge.tar- ee functioneitz+ pc hng* pregedinnle executiwlui ainnerican.
Ca primtr etapd a procedurii bugetare de stat, elaborarea proiectului bugetului anual al statului nostru.
comporti indrumiri metodologice de specialitate financiarf,. opera{iuni de estimare gi calcul a veniturilor qi
chelruielilor bugetarede qltre toate institutiile Si organele de stat ce au relalii cu bugerul de stat. precum Si sta-bilirea
categoriilor principale de venituri gi cheltuieli bugetareanuale de stat sau cu caracter general.
indrumareantetodologicI a operafiunilorde elaborareo proiectului bugetului de stat revine I\'linisteruluide
Finanp, care in calitatea lui de or€Bn administrativ central de specialitatefinanciard. este abilitat sA elaborezenonne
metodologice care conform dispoziliilor Legii privinrl sistemul bugetar gi procesul bugetar nr. 847-Xfll din
24.05.1996, sint obligatorii pentru to[i agen{ii economici. instirugiile5i organele de stat care intocmesc bugete
pro priirst .

J-1.2. I'.ruluurt'a veni'ttrrittr si cltcftuiclilrt' hugc'lcir,.'.

Din punct de vedere metodologic, pentru estinrareasau evaluarea5i irnplicit calculul cheltuielilor gi
veniturilor bugetare,in statele nroderne au lirst promovatc nrodalitRli diferire care insi. cu toalil varietatea lor
urrnfrescaccleagiscop al unci cvalulri rcalc gi cinrt:ri opcrative.
Pentru evaluarea veniturilor bugetare s-au promovar doui metode gi anume: a evaludrii direcrc Si a
reporrdrii cu anamite majordri a venlrurilor din anul precedenlt:: -
Metoclaevaludrii directe este preferabili deoareceoferi pcrspcctivaestinrdriireale a vetriturilcr. cu condilia
de a fi. sincera $ temein.ic4.Aceasti metodtr se aplicl cu preferin.gain Angli4 Germania ti S.IJ.A., iar in Franfa, in
specialpentruestimareaimpoz.itelordirecte pe veniturilecettrlenilor5i pentru profiturile societdgilorcapitafiste.
filetoda reportilrii venituritor din anul prcceilent cu ttnnmite mujordri, este rnai sinrplh 5i nrai operativ[.
ins{i qi urilitatea ei este condilionatit de stabilirea cil mai exact[ a propo(iei cu care se majoreazdcuantumul
veniturilor reportate,deci tot pebaza inei estirnlri realc a evolutiei probabile a veniturilor gi cottsumturilorsupusc
impozirelordirecte gi indirecte.Aceastfimetocli sc aplicfl pa4ial in Franta.precum 9i in Belgia. Spania $i alte state
Crr;ltCmpr)ralle.
Pentnl evaluarer chcltuielilor csle prlcticata mati m.ul.tnteladu deuuaitd cttttv<tutou+elri. car.econs!* in a
reporta in rnod automat cuantumul cheltuiclilor din anul precedentcu excep{ia cheltuielilor pentru care se cer
rnodificiri motivalcls3.Pe lingl acao.slil,in pntclica bugctaril rlin statclc contemponrncsc aplicrl gi alte metode
avansatedenurnite generic de ralionoliure u oplianilor hugelare. Acestc rnetode sulrt bazatc pe analizd de cost si
efrcacitate.de cost.qi avantaie a chelttrielitorpublicc. ca gi pe.sludii prospectivecu solutii alternative cuprinse in
progrunredc btrgctinre, ori ;rltc proccdccc()trscputcdc uulL'nrli rrrultcori pc critcrii u'cononriccti'.l{cll'rincJu-scla
anafiza cost-avantaje sau cost-elfcienld. urtii specialigti .semanilisti rezervat fa1trde ascnrcnca nrelode. Al1ii, de5i
recunoscexistenp unor carenlesunt mai optirnigtiprivind aplicarcaacesteimetode.

tt"
lbidcm-
'*'Cligg 1..Drcptul tinanlclorpublirr. til. ..Didacric61il'cdrrgica",ljucurc+tl 197{).p 2?4 -225.
''' Conformart. t8 gi 19din Lcgcaprivind sish,rnulbugutar9i pnrcsul bugeternr. &4?-Xlll din 24.0.J.1996.
'" A ic vcdcal.con G., Op. Cir.. p. 365 $ MuzetlecR.. ()p. Cil . p 216.
'" A sc vrde'aMuzsllccR.. Op.Cir.. p. 218.
rl De ext'mplu. t'{inistcrul Justilici iniliazf un proiect du construqiea utror crescttorii dc ciupcrci in sistenrulnostru dc pcnetcnciarc.ProgramirxJ
ac€stc ch€tt$icli, acesea si* aprobate p,rin bugetut de stat. fiind ulocirrc contbrm &stinatiei. avind ca scop optrmizarea viitoarclor cheltuicli ln
accstsq,'torbugetarprin formarta unor structwi economiccproprir cc pot s{ nticgorerrsau chirrrs[ intrelini din slnc pmprii o pane din sistemul
pcnctcnciar.

LL
 Pornindde la aceastdsituatie.au fost elabointenretodede rafionalizarei opliunilor bugetarecare in SUA sint
tle ['kmiae Prugnuniltg,Lhtgrti.u,q.llfr:attl'lun1licure,.Progromarc, Si.stcmalui
c.u-nosc.utesubdenu-rnirea Bugetetr)-
8.. iarin Franla,Rarionulitettiun
P.P..9. (Ralionuli=urea
elescfu,ishuc$a,ctuirea opgiunilorbugetarc)-. R.C.Btts.
Evaiuareaveniturilor bugetarcin Republica\foldova '- din punct de vederemetoclologic- constituieo
analiz6directtra veniturilorce vor fi realizatc.recurgindu-se'qi
la bornparalia cifrelorde venituripi chelttrielice se
propuncu cele din anul precedentrs.La parteadc chelruieli.actualmente. se aplic* rnetodt c$asi-a$tornatipnin
reportarea in mod auromatcuanturnulcheltuielilordin anul precedent cu e.\ceptiacheltuielilorpentrucarese cer
modificlri motivate

pubrice
Autoriulire ii;ffiffi;i;ffi:',"t'l#'il:";ii!l,Jl1,'1,1;',*,
prezirrri,ri,i,,lrruru,
- preccdent:
Ycnittrrile ,ri chelniclite redii:ate in ilnu! htqletur
- I/cttiturilc .Sic'helmiclila a.rtimotc S>tt{h\t'.tttul l-rrlqa4a4.'
t'til'.',-ttr:
- Veniturile Si cheltuielile eslimole p$iltru unul bugetar viitor:
- lreniturile si cheltuielile e.rtimule pentru c'cl pulin un an clupd anul hugetor iitor:
- Justtficirile cerinleloy_reJeritoure lu e.stitrrilr'ileprclintinure elc veniftri gi c/rr'ituicli distribuite de
lvlinisterul Finanlelotlt' li re--ultatelot' estimate ale programetor inchtse in acesta ceringets|.
Veniturile gi cheltuielile ministerelorgi altor organe centralede stat. ca qi veniturile 5i cheltuielile insritugiilor
publice, se ealculeazacu respectareanormelor speciale de venituri gi cheltuieli cum sint cele privind cuantumul
tegal al satariilor gi celorlalte.drepruri bdnegi ale tunctionarilar sau personalului, consumurile de materiale, energie
gicombustibil, etc., in situaliile pentru calculul identic al cheltuielilor admise la finangre. din bugetulstatului.
Calculate in acest Fel toate acestease inscriu in proicctele de bugete in ordinca 5i cu denuntirea 5i numerotarea
prevdzuttrin clasificalia bugetari a veniturilor 5i clreltuielilor.
Pcntru chettuielife avind naturd de investilii ate nrinirterelor' gi altor organe centrale de snt ca. gi ale
institugiilor pubtice subordonateacestora.esfe necesardo anumit$ documentafie tehnico-econonrici gi este prevf,zuti
qi o procedurd de aprobare.,Astfbl. pentru invcstiliile care se finan1eaz6din bugetul statului este reglementaH
procedeulintqcmirii unor f iste de lucriri. utilaje. rnobilier gi alte obiecte de investilil in cuprinsul cirora se specific[
liccarc catcgoric dc lucrirri. utililic. c'Ic.,cu sutttcfcdc balti cu rcprcz.irrtel costul luf rlclcnrtirurlctu rt-iuturtrlunor
proiectegi devize de calcul a cos[rlui, tnai alesa lucriirilor de-consruclii, gi alte investilii.
Aceste liste de investilii. in-so.1ite de proiccte. dcvize dc cost. rapoane de neccsitate.etc.. se ccntralizeazl de
citrc tlecare ministe'r sau ah (:rgan ct'ntrirl, sc atwseazil la bugctclc lor anu,alegi ss apro.bf, trrrr.r.trri.rttlu-sr: q anumittr
procedurL gi cuprind:
- eu'aluareutehnicd u.ficciirei in'estilii sutt tt,-'lti:i{ii:
- evtttuaraafinunciu'ti u crt.rtu/uitotal ul.fict'iit'c'i invcsti{ii sttttuc'hi:i1ii,
- estimdrilc cerinlc!or tlc chelmieli uturctleu[e.fit't'iirci irtt'c.rti1ii sttttuthi:,i1ii:
- estimarea veniturilor anuale .1ioua cotizapiilot:. ,Jacd acestea r:ristd, pasihile de o /i colcctate de cdtre
Gitvern ca rezultat a! invesriliei sau ul t,chi:iiei's".
Proceduraapro.bdrii investitiilor publice subordonate acestora.impiic{ examinarea listelor de lucrdri, utilaje.
etc,, gi a documenta$ilor tehnico-economicede cdtre Ministerul de Finanle, avizarea de cltre acest minister a celor
constatatenccesaregijustificate. Proiectele de bugete anuale ale ministerelor gi celorlalte organe centrale de stat.
elaborate conform tuiuror acdstor dispozilii legale, se depun la Ministerul de Finanle insolite de documentalia
necesari pentru investilii gi de e.'xpuneridq motivc atit pentru venituri. cit gi pen+rucheltuieti.
Aceastd desthSurare a elabortrrii pruicctului bugetului anual de stat de citre Ministr'rul de Finanle,
denronstreazA cl acesr minister are atributii de specialitatepretinse de particularititile procedurii de intocmire a
bugetului .statuluigi si verificc tcmcinicia :5icort'clltudineaproicctelor de bugete alc celorlalttr rninistere.sf, cearh
rrrodilicirrialcvcr:itrrrilorgichultrriclikrrpr(rl)usc rls cclclullc tttittistcrcncntnrccrinledc cchilihnr [irtnrrciar.
Deciziile i\.linisteruluiFinanlelorrefrlritoarela parteade vcnituri 5i la parteade cheltuicli ale bugetului pentru
anul bugetarviit<r sc transnritautoritlililor publicc la datn stabilitade rninistrul tinanlclor
ln tenreiul inhrmaqiei primite, autorit{ile pubticc reexamineazi pro.punerile.lrrr de buget g.i le prezi.ntd din
nou Ministerului Finanlelor la data.stabilkade rninistrtrl tinanplor.
l)act autoritalite pubfice nu sint de rcord cu deciziilc Ministerului Finanlelor. diver-eentelcexistente se
solulioneazi in uitimi instanll de Guvern
Datoriti accstci conlpetcnlc ah: Ministcnrlui Finanlclor s-a liuns cn ln litr.rntura firrarrciarf,de spccialitate. s6 sc
sus[ini cxisten[a unci ,,superioritali de l'apt a fulinisterului F'inanlclorlsupra celorlatti nrinigtri"r"", superioritate ce s-
ar manifesta nu numai la elaborareabugetului. ci gi in etapa procedurali a executirii bugetului de stat. Tinind seama,
eli din punct dc vccL.rc al munirii ;i al drcptrrrilor in c:rtlntl (iuvcrnului. Ministnrl Finnnlclor sr,'oflil in situalia dc

'r'' A sc vedca$tgurra l). D.. Drcpt linnnciar 9i liscal. Vul,ll. Htl. l)c5tcapt8{aRtmiinc.S.R.L.. tS)2. p. E5-91.
t$ Confonn arr l7 qi l9 din lrgrca privind sistemulbugrrargi prucesulhugshrrnr. 84?.Xlf l rfin ?.4.0J.f996.
"' Confirrm arr. l7 alin. (^l) din t.cgcaprivind srslcrnttllrugcmr5i pn'.*sul hugrtar nr- l,l7-Xlll din i4.0S.l$C.
''* Confo'rmart.tgalin.tl)|i(2)dinlcgcupririnrlsisrcnrullrtrgctarSiproccsulhuptnrnr.S4T-Xllldin24.05.lt)96.
"' Conlbrm art. 2 | alin. ( Z ) din Lcgerrprrr irrrlsisrcntrrlbugetilr5i procesulbuglar nr. 847-Xllf din 24.05.1t1J6.

I r(q MuscflecF.. Op.cit. p.l$)

:

f;
 ..egaiirarejuridic* cu ceilalli minigtri".se alirnrdct lv{inistrulFinanlelorse afld ..intr-ositualicordinard"in care
supcrioritaiea de faptcsteacopcrite de,.legolitatcujuritlicll" cu ceilallirniniEtri16r.
In urmastabiliriicifrelorde venituri$icheltuieliale bugetelor ministerelorgi celorlalteorganccentralede stat
se i,ntocrnegtesi*eza vcnkurllor gi sintezachelttrie4itorbugetare anuale.
Sintezaveniturilorbugetuluide stat cuprindeeifre de vr'niturianualecu subdiviziunilelegulc.- tiscale,
nefiscalegioperaliunide capital.
Sintczachcltuislilorcuprilrdccifrclcdr:chcftuiclirnaiirrtiillc intrcguluibugctdr.'slirlgi upoi rlc chchuir.lice
se previldpentrupeqib gi capirclelede cheltuielispcciticatein clasilicaliacheltuielilorbugetare,
Acestesintezesunt utile gi necesarepentrucunoa5terea structuriieconomicea veniturilor gi cheltuielilor
bugcurc din ficcarcc.xcrciliubugctar.indcosclrin proporlicidintrc chr.'ltuiclilcbugctarr,'curcntr' 5i dt capital-saua
proportieidintre cheltuiclilepentruretribuireal.nunc.iip.ice.tepentruuriirt'urigi servicii.

1.1.1. ltltnilnu'ctrpni*'ttilui t,:gii ht1:aturt,utualt, clt,(itn,z'rt.

DupI delinitivareaelaborAriiproiectuluilegii bugetare anualc.carecuprindeuncxclc.fVliniscnrll.'inanlelor.il
preeint[ C uvemului tmpreunl cu nota expI i cat i vd
Anexeleproiectuluilegii bugetareanualcinclud:
- veniturile5i cheltuielileestimatepentruanul bugetarviitor:
- veniturilegi cheltuielile gstimatepentrucel pufinun an dupl anulbugetarviitor:
- dateleadigionale, prevdzute de legeabugetarlanuald.
Nota explicativdla prgiectullegii bugetareanualeincludeprognozeleindicatorilornracroecononrici. precum
qi urmdtoarelestrategiialeGuvernului:
- strategiilede dezvoltaresociall;i economicl;
- strategiilede politicii bugetar-fiscale:
- strategiiledatorieide stat;
- strategiilede sprijin financiar:
- strategiiterefaliitorbugetuluide statcu bugeteleunitaliloradlninistrativ-teritorialb.
Guvernul examineazlproiectul legii bugetareanualegi nota explicativ[ inaintea adoptirii hotlririi. La
solicitareaCuvernului,MinisterulFinangelor prezinttrinfbnnaliisauexplicaliiadi6ionale referitoare la proiectullegii
bugetareanualeqi la notaexplicativl
Guvernulstabileqte procedura de apelarede ctrtreautoriHlilepublicea proiectuluiiegii bugetar{anuale gi a
noteiexplicative.
Guvernul decide includereaamendamcntelor la proiectul legii .bugetareanualegi la nota explicativtr9i
controle-ar4operareaarnendarnentelor respective dc citre M ini sreruI Finan1etor-
Dupi includgrea amendamentelor. dachacestea existf,,Guvernulaprobaproiecrullegii bu*eetare anuale-

" : J.1.5. Eluhorureu pxtiectului legii l>ugaturc in unele strtt.- L'ottteiltl)ot'.ttrt:.

-
ln Germanra. bugetul public parcurge diverse faze prescrise de le*ste.Ele incep cu iniliativa de a face anumite
cheltuieligi de a percepeanumitelncasiri,continuAcu adoptarea sub formd de lege,fiind supusexecut6rii,$i
sfirgegtecu controlulasupracheltuielilorpropriuziseqi a descdrcErii de gestiune'62.
Pentru iniliativa bugetarE,adicl ahltuirea proiectului de bugel este competent executivul. De aceia in
Germaniase vorbegtede bugetulexecutiv,adici proiectulelaboratde Guvern.Alcltuirea proiectuluide buget
incepecu mai mult de un an inainteaanuluibugetarrespectiv.Elaborarea in fazapregititoarerevineMinisterului,de
Finange.Acestaface cunbscutministerelorprintr-ocircular{ cu privireade ansambluasuprasituatieifinanciaregi
prinrescin continuareformularede cerercpcntruplanificareabugetartr 9i financiardcu indicaliilede a inainta
propunerilepind la o anumitadat6.Departamcntele bugetareale autoritdliloradministrative inferioareinainteazE
cererilelor organelorsuperioare undeareloc de fiecaredatAo coordonare intrediferitelenecesimtide cheltuit.
Prin negocierea cu organeleale administratieila dit'critenivelese 4[ungede cele rnai multeori [a o.reducerea
lbnclurilornecesarc'"'t.DupAvcrificarcaccrcrilorMinistcrulde liirranlualceltuir4te proicctuldc bugcL-DupI o a doua
esantinare9i verificarea presupuselor venituritrugetare, sgtr.ecela elaborarea proiectulde buget.
Ministcruldc Finanlcprcrzinllapoipnrirrtul lcgii lrrrsclarc cahinct-unrlc'poirlcfi; adoptat.rcctificat
intrcgulrri
saust*bik'gteuRtcvnre$pctltrt inrbunfitifircgi prr;zcntarcrcpetatir.
Proiectulbugetar.paicurgindthzaexecutivuluiesteinminats[]recxanrinare ConsiliuluiFederal(Bundesrat),
aptlifirrdcxirminalin''|}trndcstug...inprirnirsi.r1rtiinrinitt|c1c<|irr1;rt|tl1ri-t|sc|rtr:rtthric'irtso1it
ln S.U-A.,proicctulbugetuluilbdcraluste intocnritdc citre o corrrisiespccialit- lliroul bugctar-- care
func{ioneaz{pe lingl pregedintele executivu Iui am,erican.
Proiectulbugctufuifed,cral elaboratde accasticonrisie.insuSitde ciltre;Pre$L'dr'ntelc republiciicsteinaintatde
catreacesh Congresului, insogitde un mesiri( raport). Acest nrcsajcuprinde:principiilcqc'neralc nle politicii

:
! p.t98.
'ot Muse[ccR.,Op.cir..
'or BrummerhoffD.,Op.cit.,p. 120- 132.
; '"t lbidcm

I
I
:
L3
I
r
f'
I

H
 {

internc;i cxternc alc S.ti.r\.: pr<liectuldc bugr:t llsntru iutul lruqctar urnrlltor: contul de cscculic bugqrtarlpe anul
anterior:informalii privind execuli.tbugetuluipc anul in curs".

pi udoplarealegiibugetareanuale.
3.5. U-xaminarcr

3.5.1.A&ryturea legii hugetuluiitr stettalc ola:vill<ttc.

Adoptareabugetuluide stat ce citre Parlarnentin multe stateestereglementattr prin despoziliispecificein
sensulcn implicdo animitdproccdurtr dc citn: corrrisiidr,'spccialitate
dc exatttittrtt'c linilnciar-trugctarc
n cuprinsului
bugetuluianual,unnatade dezbaterea fie separatin ftecaredintre celedoul camereale Parlanrentului. fre de cirre
celedoudcamerereunitegi in finaldiscutarca pc ililicolegi vonrldu'schis ori secreta legiibugetare anuale.
Dezbaterea sau,disculiunea"parlamentaril a bugetuluidc' stat.cste5i ea dit'eritl in nrultr'state.mai alesin
funcgiede drepturileacordatetiectrreicafllcrc pentru votareaacestuibu*tet.in un*'le stat('- ca dc exemplu in
G.ermania*Parlanrentuluiii rlmin pentrudiscutii piotr.la ti.l.areabugetuluiprin legeabtq*etaril inainteainceperii
anuluibugetar. in cel mai buncaztrei hrni.Accstternletresteincitlcataproape cu regularitate.
in Constituliafinanciarigermani esteprevtzut.cA bugetulsd fie adoptatinainteainceperiianului bugetarprin
Legeabugetului165.
Daci nu se poaterespecmadoptarea in prealabita bugetului,aturrciguvernutfHeral are dreptutfa un buget
de uryen$.
E.tpunerea in Bundestag,estedeschisade Ministrul de t'inanle:in urnraexpurrcriiare loc cir regularitateo
dezbatere generaltr asupraproiectuluiguvernului.Dupi prima lecturtrproiectulde bugetal guvernului.esteremiscu
posibileluEride pozilieale Bundesrat-lui gi ale Comisieibugetare a Bundestag-lui. Rezultatuldisculiilorin aceastd
conrisiesefacecunoscut printr-oluarede poziliein plen.
Pozigiaspecificd,a guvenrului la intocmireabugetului federal se argumeneazA9i prin faptul. c[ fflrl acordul
guvernul+iprivind nrodificarqavenkurilor gi cheltuietilorbugetarsnu poateFrmoditicatbug*ul tderal.
in doua gi a treia lecturi in plen, Parlarnentulgerman analizeazrt obiectivelepropusede Cuvernul federal
privindveniturilegi cheltuielilebugetare.
Analizabugetarf,gi luareadecizieifinalede-Bundesrat gi Bundestagprivind bugetulfederal,sc finalizeazAcu
adoptarea bugetuluifederal.;i anexcila le.qca'bugctarll. in caz dc divcrgcngse recrtrgeta o conrisiede medierea
divcrgenlelor pentrua sedet'initivd cuprinsut l.cgiibugc{arer*',
ln alte statedrepturilecamcrelorparJarnentelor nu sint egale.Astfel. in Anglia. CameraComunelorare
drcpturibugqtn.rllrnilorgit|ec-it(.:trl.r.qr:u.[,t.lrzilor.$ieo.ttat:cbtt3cttl,lpcittttrluntu1ttrrc'slL.I'!r!zc {i.
jit
CameraComunelor.Disculiabugctuluiin accasticam'erihcepe cu expunerea cancelarului tezauruluiin carese
precizeazA orientarea politicageneral5a guvernului.,siproiecteleacestuia de veniturigi cheltuietipubtice.Aceastd $:
I;l'
:i:..
calnerf,poatoacccpta. reluzaori nrodilicacifrclc tlc vcniturigi chcftuiclipropuscdc guvcnr.csiuuincazlgi votea:el
fiecarecapitolde chettuielipublice,pe cind CameraLorzitorprimegteproiectulde bugetdoarcu o lun&inaintede :
incheierea sesiuniipadamentare, cu scopnutnaiinformativdeoarece nu aredreptulsd modificebugerulaprobatde
gi cu aceastadobindestcnatura
$l
CameraComunelorcare.in ccle din urmd-estesupusRegineispre sanctionare
.iuridica de lege.
Cu uneledeosebiri,in Franfa, AdunareaNa$onalltare$i eadrepturiprioritarein domeniulbugetuluide stat,iar
proiectulde bugetajqngela Senat,numaiduptrprimalui lecturiin cadrulAduntrriiNalionaleals'ctrreiop$unirf,min
decisivepentrucuprinsulbugetuluide statpe c.terciliulflnanciarurmitor.
Cu deosebiri rnai rnari privind dreptul bugetarin S.U.A.. proicctul noukri bu6,etfede.raleste propus de e.ltne
Pregedintele S.U.A. CongrcsuluiSUA. ?ntrunittlin rnernbriiCrnrercireprezentanfilor 5i ai Senatului,apri acest
proiect estediscutatmai intii in CamerareprezL'rltanlilor care insi are dreptul linritatede a nrodifica veniturile
bugetare,pe cind Scnatulpoatcstrntajorezeori sl reduc6, veniturile:;i cheltuielilebugetarepropusede Pregedintele
S.U.A..precumgi sa introductr noi vertiturigi cheltuieli ale statuluit'ederal rtrnrin?nd
ca in cclc din urmi noulbuger
si fie definitivatcu aprobarea de cltre Pregedintele StfA a propunerilor celordou4camerealeCongresului SUA'd7.
Proceduravotului bugetuluide stat reprezintigi ea nigteparticularit6ti.in cele mai multe statese insistt cu
prioritate asuprB.votulu.i chcltuielilor: bugctttrcsatr.ptrblice, clcoareccin c.sreace privefc vc.niturile prin votul
bugetuluise autorizeazapercepercaimpoz.itelor-taxelor. etc.. prevlzute de legislaliafiscali, precizindu-segi
cuantumul bAnesc al vcniturilorbugetare neccliare dr'realizare in rtoulcxerciliufinanciar.

J.i,J: d-dgltruraahagentluide stcttin kepublica*.tot&pa.

P r oc e d u ra c x a m i rri tri i 1 i i rd o p ti .tri ;1r1ri .deoarccc' di npunct
de vedereorganizatoric.Parlamentuinostruustc unicunteral,sprc deosebircde parlamentcletbnrratedin doui
camere.
(lonforman.25 alin.(l) din Legeaprivintlsistctttul bugctnr;i proccsulbugctarnr. 847.-Xllldin 24.05.96.
GuvernulprezintltParlamentului pinfila 0l octombriea fiecirui an proiectullegii bugetareanuale.

u
$agunaD.D.. l)repr finarrinr 5i fsstl. vol. lt. l:d. ()sclr Prinl l]uctrmgrrl9tl?. p. 4lt.
'"' lJrummerhoffl).. Op. cil.. p. l2?-t.i2.
r({' lbidem.

i 'n' cliga t.. op- cir.. (ed. 1994t.p. 6tt-69.

zLl
 I

Proicctullcgiibugctarc gi cstcinsolitdc ruttttexplicutit'i.

unualcirtcludcurtt-r'clc
Aditionalla proiectullegii buseturearrualc. MrnisterulFinarrlelor prezintlcalculcleveniturilor5i chettuielitor
bugemre.
Itroicctul lc'gii bugctarcanualc este crrtmiturtclc Contisia l:cononric'.Bngr't pi [-'in:rn1c'. cnre prezint6
Parlamenrului un uvi: la data stabilitade accsta.Concomitent, proiectullegii bugrtareanualcestcexaminalde
Curteade Conturi,careprezintdParlamentului un ovr: la datastabilitilde acesta.
Peling[ Conrisiade specialitate" proiectullegiibugetare anualeseexantineaz| de toateConrisiilepernranertte 5i
Direcgia juridic{ a Parlamentului. La datastabilititde Parlament. Conrisiilepermanenre gi Dirccliajuridicl prezinrA
avizelela proiectullegii bugetareanualeComisieiEconomie,Buget5i Finanqe.
in baza avizelor Comisiilsr- permanelrtegi mr:rlrri D-irec;ie'ijuridice. CorRi.siaEcononrie.Buget gi Fina4e
?ntocmegte raportal gi li.r'tadu reamronildrtasupraproiectuluih'gii bugetareanualegi le prezirrtilPnrlamentului la
damstabilitf,de acesta.
Examinarea proiecruluilcgii bugetare anualein Parlarnent sectbctueaal in trei lecturi.
in fiecarelecturi Parlamentul examineaziproiectullegii bugetareanualepi notaexplicativtr.
Legauhq4eturcT anuolttprrute.fiurhpturt si itr cknnilct'turi, ittt'ti trtttlcc'he.stittnile
din lcturilc'clrri,sitr(i sitrl
examinateinlr-o singurd lecturd.
.4,l Etantinareain prima lectw'd-
in decursulprimei lecturi,Parlamentul audiazdraportulGuvernului5i coraportulCornisieiEconomie.Bugetgi
Finanleasupraproiectuluileg.iibugetare anualcAie.xamineazi:
o) ctirecyiileprincipale aie politicii hugeturc1fiscule:'
h) concepliilede ba:d ale proiectutui.
Parlamentul adopttr.in primalectur6,proicctullegii bugetarcanualegi il remiteComisiciEconomie.Buget9i
Finanlepentrupregltireade examinareln a dottalecturtr.
in caz de respingere,Parlamentulstabile5teun termenfientruimbundtlfiregi prezentare repentda proiectului
legii bugetareanualein prima lectur6.
B 1 Examinareain a doua lecturd.
in decursullecturiia doua,Parlamentul, la prezentarea ComisieiFlcononrie, BugetSi lrinante,exanrineazi:
a) t'eniturileestimutvsah./brmdde cwlcnle5i strae'lurokt:
t i t tr tl il t l t r :
h) <:hc l t a ic l i l a c:.rti nr ol e, st t' tttl Nnt .yi clc'.*
c1 ctcJicitul suu a-rc,etletttu!hugctului da .stttt.
anualepi.il renriteComisieiEconomieBugetgi
adopt6,in a doualecturl.proiectullegii'bugctare
Parlamentul
l;inanle pentru pregtltircadc cxitttrinitrcitin o lrciil l*cturit-
ln caz de respingere,l)arlamerrtulsrabilefteun termen pentru inrbundt[tire gi prczentarerepctataa proiectului
legii bugetareanuale?na doua teciuril,
C ) Examinareu in a lrciu leclur[t.
indecursul lecturii a treia, Parlamentulla prezentarea Comisiei Economie.Buget li Finante:
a) exum i n euzit ul ocu{i i I e ila t al iut e p cntnt u uI ttri t i{ i I t' pu hl i c't':
b) stabilegtealocuyiile cure vorJilinanlute in nod prioritar;
c) examineazd alte detatieri din tegea bugetard anuald.
Pind la 5 decembrie a fieclrui an. Parlamentul adoptl legea bugetari anuali, care va li promulgatl de
Pregedintelestatului, apoi va fi publicatl gi va intr5 in vigoare .la 0l ianuarie a urmetorului an. Termerrul de 5
decembrie are un caracter de orientaregi nu produce nici ur: efect.luridic dac{ a fost incdltar.

3.5.3. DouiT.rprc=ecim il a bugetare.

Ca uttim aspticr al procedurii de adoptare a bugetului ds stat anual. pentru ipoteza in care Parlarneniul nu
reute$tc sa dezbati proiectul de legc ;i s[ vt*czc iegua hrugelartranuali pinA h i.nceputul.cxerciliului fi.nan.ciar:
urnriitrrr,in tc()riapi practica linanciarils-:rucotttiguraltiouit viriiuttc] cca a iqrrobilriiunor ctonfsprL:ccini hngctura
pnwiz;rii gi cea a incredinldrii guvarnului sri indrune execuliu hugetaril pa haza bugetului clin exarcilial financiar
unlerior
Duutisprazecitnile hugature pruvi:urii $unt bugetr:ale ciror vcnituri gi cheltuicli reprczintd a doulsprczecea
parte din cele prevEzutegi propuse prin legea bugetardanuall ce nu a putut fi votatil in termenul legal. bugere carc
sunt cxaminatc dc cornisiilc hugctarc. se adoptil tL' cillrc l'Arliuncrtt:;i sr: purr irr cxscutare purivit necesitnliide
cqntinuirate a executlrii bugetului de stat. Despre aceste doudsprezecirni s-a afinnat cA el€ pot ti pnqi
corespunztrtoaredin bugetul viitor. ori cl pot tl consideratc ca buget provizoriu crr cuantunluri de venituri gi
cheltuieli stabilite ad hocr6n.Trebuie de renrarcaLca procedeul douisprezecimilor provizorii a tbst aplicat in Belgia,
F'ranfa gi lralia, recunosc?ndu-.se c{ odatd aprobate. acrslea dobilrclescnatura de bugct al statului daroriE votului
partamentar.
t Incredinjareu guvernatui sd indrume cxecrrliu hug,eturil pe ba:u bugenlui din euerciliul Jinanciar anterior
Ir esre procedeul preferat in prercnt datoriti sirnplita$i gi operativit{ii lui. Acest procedeu are tn vedere, ctr daci
r
n
t!

I
''* A se vedeal,con $.. 0p. cit., p. 417.
-:
n'

I
:
$

rl
 bugetulstatuluinu a fost adoptatinainteic espinrreaescrciliultribugetarse aplici. in continua-rc
bugetplanului
precedent.
pini la adoptareanouluibuger'u".
Anuli:ind .t'tcttudrile anstilttlittta.ile' tre'huit' tlc r(Hut'cu!, L.;t trr.r.
-l<\'tlin l.cgcu pririntl si.ttt,nri hugerar gi
procestt.l bvgetar nr. 847-,\'lll tlin 24.U5.96 rcglenrstteaza proccdeul chrud.rpre=ecintilor hygeru-e plovizerii
purcurgind proc-edura udopldrii tle cdtre Purlamenr u. ucestei .fracgiuni hugerure; neJiind aplicate sramdrile
constitulionale. in ucail sen$,art. I3 | ulin. (31 tlin C'onsrit'trfio Rtpnhlicii tholtloJa *otuias-ii dryz.(,.i cri ducd hugetul
de stat nu a fo$ odoptat prin lege cu (el pulin tei :ile inainte tle etpirarea evrciliului hugarur. se aptiiA in
continnare bugeml de stat ale anului pt'ecedent. /dra adoptorea repetofi de Parlantent a bugetului &t star din anul
precedent. Deci. Gttvernul poote lrece lu execiltarrla hugetard.fiird u.chtptorearepetutd a |egii httgetare anuale din
anul precedent dc cdtre Parlanaru. in dc(sl t'ftrtta.rl. cutttsiclerdn. .'{t ctispo:iliitc orr. J,r' diti Lr,gtir sisrenrtrl
1u-ir.inc!
bugetar $ procesul hugetar nr. 847-Xlll din )a.05.96 sint neconstitulionate. fiind epartun modifit'orea art.3g din
lcgaa mcn(ionutd-

3.6. Promulgarea legii bugetare anuale.

Potrivit dispozifiilor art. 74 alin. {3) din Constitu(ia Republicii M-otdova. legi[e, adoprare cle parlament, se
trimit. spre promulgare Pre|edintelui Republicii Moldova. Pronrulgarealegii este actul final al procedurii legislative
Ei gineexclusiv de competengagefului statuluir?".
Este firesc ca geful statului sd aibi posibilitatea de a exarnina legea bugetara anualtr,adoptat6 de parlamentul
Republicii Moldova exercitindu-gi atribqiile constitutionafe ce ii revin in aceast6 calitate. de a asigura buna
fu nclionare a autoritadlor publice.
Conform art 93 alin.(l) din Constirulia Republicii Moldova,,Preqedintele Republicii Moldova p.rornulg6
legile".
Promulgarealegii bugetareanuale esteroperatiuneafinatfr a procedurii fegislative gi ea permite
$efului statului
sd investeascitlegea cu forrnuh executorie"', obligind auroritegilepubtice de specialitate financiari
5i cu atribulii
finaneiare s[ procedeze la executareaprevederilor legii bugetului de stat pe anui urmtrtor de
Sgsliune. Conform an.
94 alin.(l) din Con.stituliastatului ttostnt statucaT.zi. ci dccreirrl dcj pro**rftitrre a lcgii bugt'rareanuale emis de
PreSedinteteRepublicii Mottlova s?nt obligatorii pentru e.xccurarcl'pe intreg teritoiiul sLrului. avind caracter
norrnativ.DecrerclePrepdintelui Republicii Moldova se promulgi intr-un-termende doui strprin'inilT:-'
l-lneori. Pregedintelestatului, printr-o .r;risoare de reniiterer podte ci:re Parlum.entulai reetnmlnoreu
legii
httgetarc tnuctle pentru orice motivc, incepind c:it ittucceptahilituteo unor texte-Sitcrminind m incltest,oruu,,iu,
crttri muteriale- Rea.runtinarcu le54iihagetar( unttrtle ptxile./i L'L,t'tttirde c,iittv ge.ful stotrtlni nuniai o iingurti dard
t.'rsi
nu sint ohtigatorii pentru Parlament. itr uccst sens,trintitercu cle c'dtre t'r"liinl"i" iopuitti"ii *ltiltl.auuu tegii
hugelare unuule, cu ohiecliile sale. spre rectorninarc Parlamentului inseamnd. de
fuyx., refu:ul Sefului *rutului eli a
tt prttnulgu
in cazul adopt?lrii repetate rle cdne Parlament a fegii bugetare anuale. cu sau f{reJuarea i1 con.side,:aliea
obiectiifor e.\puse in ,rcrisooreet de remitere cle 5eful statului. I'restclintelc Repuhlicit ltlolclrn.n este.ohligat cle a
prarnqtga legea hugetard unualci. Ulterior. Ducretul cu privirc la proruulgarc-ategii bugetarc anuute .. publica in
Mo nito rufO f ic ialr z .

3-7. Procedura execuErii bugritului de stpt"

3.7.1. Reptuti'zuryup.' trimeslre u veniturilrtr,ri a chcltuielilor hugetu.e.

execukrea bugetului de stat adoptat de Parlament, prin legea bugehre anuald. presupule, realizarea
veniturilor bugetarestabilitepentruanul in curs gi cfectuareacheliuielitorbugetarepentru aceiagipeiioadl.
Sub aspecttirnclional.pcntru operaliuniledc c.reeutarea bugutuluistaruluise lace disripigie intrefunc1bnarii
ittvc.stilic'rrulrihulii d< cosdaccre Si c'ci t:tinil'tt lt rctin nnmai utrihulii c.rectilive.
Primii sunl denumili cxecutori dc bugct {ordonulori dt crcCitelt';, iar a doua categorb de ftrncgionari
cuprinde contabilii ru atrihugiile specifice executivc, aceastli distj.ncgiepi separagiede funcgiuni avtncl menirea
de a
garanlao c,rcculiccoulirrm:l a llugcltrlu.idc sti*.

''" (.urtlirrrnart. 1.1| nlrrr.{-1} rJirr(irrrstiluilli;r t(cyxrhlicn . lr.l.hrtlr,

l j . r i n a c e g j c n s.a se vcd ca Ho tir ir ca ( .u 4 iiL i,r r stitu1i rrrta|cpri vl trdi ntcrprctdr9{trtrtl rprr:vct|,cri i t|r:ani cu|tl
Republicrillohjova , nr. 9 din :6.{r:. t9S8 tM.O. nr_2$2? rtin 26. 03.tgg8).
''' ln aceJtsctrs'a sc vcrtreaHotid.ra Curtri Constitl{rr}nal(cu privirc la irerprctarca
anicolului 74 atincarclc:(t} ri (3}l articolrrlui93 alincarul
{2} li articulul l4-3atinsatult i } din (inrstitupa ltcpr*rli(ii \.tr}Lh}va, rrr .1tJin:t ol. t.xlO.tlil.( }. rrr. l6 dirr I,t. O-f.t,f,X,f.'
'':inaceti5en5.use.-edeaI{otarirr;*CgrtiiCo*5r'|r4i*natccupritire|a.intrrPrctarcaprcr'cdcri|trrarticr,rltt|ui9jalrlrcatu|(:jdinCtltilu1ia
RepublicriMoldova nr.2{ din 9tr.&1tff6--{,lvt-O;r- i.-1{-{ +JinlS- {.,4.1996}.
"' confosrn an=:r' sliji. i3!db t4ca FEE4as:a@r:a iltg-*rrrx*lu&n flerlacrEf*rsluinr. ?9?-xlll
din 01. ol. 19g6.11r,1.0. rrr. gt-E?.din t9. t2.
t996)_
t-'€
donfumar!- I s,rir'i;Iebt-rgFaFn+EdgE&{{drFif4'*ss+rmiEyEefrap{oroficidcru. r?3-xuldiB06. o?.tgg4.(M.o.nr. t
dirr lZS8,l{&f i
t5fwErde
i'Wi#r*ms+cg futs- * e6#der€+i.ffi ,.*
f
,'5P**ft.r-'*ri!t *rdacqite
€Pde*c ij,A ss rEfu lra rc:X+*ad B,Ses* f:,Agggr
'*lr.*af a1&4g6s&63q**.*rhfft erl::
ebe*d g€rFirs u. l@+d: f {ef *r,,*sr fi & $- +IF.f *,ii# *" ::e, F,**4,p.
7-
a-

in tcrmen tte t0:ilc ehqxi udetplurca lagii bul4aturcunuulc. Ministcqul Finanlclor:

- solicitd de la autoritttilc publice csirtrillc planurile dc finangarcale acestora.precum pi ale instituliilor
subordonatc;
- intocme$te repartizlri lunare ate vcnituriitrr nrcvtrzutedc tegeabugetadl anuala 9i dc afte actc legislative.
in termen de 45 de zib ttupd puhlicarcu legii bugetare ilnuale. Ministerut Finantelor aproha reparti:areu
Iunard a veniturilorgi cheltuielitorbugetului de st;rt uontornr Clasifica,tieibugetare"in anunrite situalii. Ministerul
6.
Finangelorpoate aproba alocagii pentru fiecare progranl suvernanletltalr cu ccmdiliu utloptiu'ii.ficc'tirui pra&r(iln d-c.
ocestfel de Parlament.
Repartizarea lunard se semneaz| de nrinistrul t'inangelor sau de o persoani autorizad de Ministerul
Finanfelor, care aprobi cerereade cheltuieli pentru un scop specitic.
Nici o autoritatc pubticrl rru poatc efcctuirchchrricti ltrril rrutorizlliu scnrnatitdc nrirristnrtliniurlclor sau ctc o
persoantr autorizatl de Min isterul Finan.relor.
Adilional la repartizarea [unar,f. Ministerul Finan.tclor,printr-o autoriza!iesuplinrentard(adilional6). poate
plasa oricare altc condilii pcntru eti:ctuareuchcltuiclilortlc ctrlrr,'uutoritiltilcputrlicc.tJac5aceslc't'tudilii corclspund
prevederilor legii bugetareanuale gi altor acte legislative.
3.7.2. E.tscutdrea,{e casfi t hugetului de slat.
Operaliunile de trezorefie sunt inevitabile in e.reculiabugetului anual de stat. pentru ilrcasareaveniturilor
bugetare in nurRerar. pentru elibererea sumel+r de bani necesare cheltuielilor care se efectueaz4 in nunrerar. ca ;i
T?.
p.ntru evidenla tuturor veniturilor realizate gi a cheltuielilor bugetareefectuatef
Datoritd necesitilii gi importanlei lor, operapinile dc trezoreriesunt reglenrentateprin dispozilii specialecare.
din punct de vedere organizatoric, aplici una dintre urmltoarele dou6 variante:
- incredinprea operafiunilor de ,,executarede cas6a bugetului statului" - in conditii de mandat- unei
banci importanteIa care se desclridconturilede venituri gi cheltuieli ale bugetului de stat:
- organizarea ttczoreriei statului, cu unitAti centrale gi locale, cf,rora le este rezervatd efectuarea
incasirilor gi Bl6lilor necesareexecutiei bugetului sta.tutu.i,ca. 9i pastrareadisponibititalilor binegti
atit ale organelorde stat centralegi locale.cit gi ale instituliilor publice 5i altor subiectede drept'78-
Dintre aceste variante, cea a trezoreriei este'preferaii in ntai multe smte contenrporanegi urntind exemplul
acestora.a fost reglimentard in statul nostr$ Trt'=orrrio dt Stult-')
'l.irxureriu dt St*t c,stso unitittu strtrulrrnrhir lVlinistcnrhri l"irtlrrfckrr. constituitil rtirr t'rcz.orrria Ccntm[i1 gi
Trezoreriile Teritoriale, care exercitd executareade casi a bugetului de stat gi a bugetelorunitalilor administrativ-
teritoriale. administrareamiiloacelor valutare. n fondurilor 5i nriiloacclor extrabugetare.precum gi a fondurilor cu
tJestina{ ic spcci:rl:1'tt'.
in general,Trezoreriade Stat asigurdurtttitoareletunclii:
r evidcnlaimpozitelor.taxelor 5i altc verritrrri.prevazrrte ctelegislaliain vigoare-care se incaseaz.d in
bugc t uldc s t lt 5i bugc t c lcunit ir l i l o ri r t l r t t i i r i s t r i t-t ti rc r i t r r r i a l r : :
r delinritarea veniturilor generale de stat cu inscrierea lor [a conturih trezoriale ale bugetelor
respectivein baza normativelor stahilite:
. reglenrentarea decontdrilorreciJ'rroce intre brrgeteli rcsp,.'ctive.
r efectuareacheltuielilor din contul nriiloacelorbugetuluide stat gi bu_tetelorurritililor administrativ-
teritoriale in limita planurilor dc finanfarc(repanizirilorlunare),aprobate,cu modit'icirile ulterioare,
gi disponibilului soldurilor de rnijloace binegti in conturile bancareale unitalilor Trezorerieide Stat,
efectuarea chcltuielilcr in limita incastrrilor totale la bugetul respectiv fdra planuri de
finangre(repanizAri lunare) in baza prevederilor:lesale:
. evidenp veniturilor pi cheltuielilor nrijloacelor speciale,fbndurilcr gi miiloacelor extrabugetare.
mijloacelorvalutareale sxecutorilorde bugctlorijtrnatorilor dc crr:ditc)l
r deservireainstituliilorpubliccule hugctuiuiclcstatgi butetelorunittililoradrninistratir -teritoriale ;
. controlulasupruefectu[rii clrsttuicliiordu casf,aic institutiilorpublicc flnantatgdc la bugetuldc stat
gi bugetele un ittr1ilor adrnin istrativ-teritoriale conlbrm destinali ei;
. evidenfa surselor financiare interne gi externe atrase pe parcursul anului bugetar in scoptrl acoperirii
deficitutui buge[ar;
. intocmirea dtrrilor de seamdoperative.trimestriale5i anualeprivind executareade casi a bugetului
de stnt qi bugctclor unitlrlilor adlrilristratuv-teritorillcpi prezrntarealor aulorilillilor administraliei
publice centralegi locale;
r vcrilicarcac.\ccutilriidc casiJl lrugutrrluidu stirt 5i [rugclc;.'rr urritillilorntlruirtistraliv-tcrittlrillc
tic
cdtre unitdlile Trezoreriei de Stat cu bencficiariicrrnturilortrezorialede venituri, executorii de buget
(ordonatoriide credite).dircctiile generalefinante5i alte organe:

"" Conlorrnart-32 alin. t?) din t-egcaprivind sistemulhugctar5i proccsulhugetarnr, tt{7-Xlll din 24.05.1996.
'* U!,ga i. ikcptul lrnar4ekxpublicc.l:rJ-llidacri€i5! !)cdaeoeic,llllucurr.lti. l')91, p J5.
' ' tui€* !* Op crt- tcd^ *wr ltlsfl n. 7l
n*
Cqr$Esr* ert 3f, $i4. i i: d*tr irsgfa giri*d sislc**uf bt€e€r 5i prtusui b{€rrtr Dr. 8.1?-XliI din 14-05.| 995.
ry:i'*..rc.E$e$,l;E!*6E$cwlp;tql.n,x.xu*m,*&r'="d.iDtgl.-tu.$ui-ds+ra*5ibrgrr**Nrgrit4*radrrligris$*il.+critr:ria|gprinsisrcmul
mrrd#k#,fuds-+r 3#ditEi-$E - t:.#.di -E:ri$r-i4l atu l-i,!q*jS€l

-1 };

I
 . prognozurLr& opcriltiv{ln incu*nrilor.cheltuiclilor. sursclorde finnntnrea dcficitului bugetall
a irhnirrislrircc ulicbrttll l itrci.rsiirilorlir cturlurilc lr.ugctclorrcspcctir:c:
o cviden!.r contilbilf, a crecutilrii dc ctsa a trugctului tle stat gi bugetclor unitllilor adrninistrativ-
tcritoriola.miilonculor specinle.lbrrdurilor..si altor nriiloncl.extrabugclnrc.Inijlo$cclor vnlutarc:
. cotrtrolulasuprarespectdriilcgislalici ttepublicfi Moldova in procesulcxecutilrii de sr$0 a bugerului
de star 5i bugetelor unitililor adrninistrativ-teriloriafe.mijfoacelor speciale. fondurilor 5i altor
rni i loace extrabugerare.m ij loacclor valutarc.
in realizareaexecutarii de casll a bugetului dc stat. Ministenrl Finanlelor poate angaja bincile. care activeazi
pe reriroriu.l Republicii 6z1el{ova in calitate de agenli tinanciari }reoru efectuarea operafiunito.r ce lin de executarea-
de casi a bugetuluidc stat.
[.a data de 3l decenrbriea fiecf,nri an. fvlinisterulFinantelor inchide toute conturite deschisc in decursul
anului bugerarcurenr,pentru a ?ntocmiRaportuluntal despreexe.cutarea bugetuluide stat.

3.7.3. l'rocecluti,t reulizdrii vutirnrilor hugetare cle stat.

E.r.ecutareafiectrrui buget este prinrordial conditionattr de realiinrea integrall gi la termenele legale a
vcniturikrr bugctarr:.Acr:astarcprcz.irrtldc altlcl ;r prctttisacll'ctuilrii chcltuiclilor busclorc 1ledc o l'tilrlc-iar pe de
alta parte, sc obtine realizarea intocrnai a bu*qctuluistatului- Avind in vedere importanp pc care o Bre realizarea
veniturilor in condi;iile execuliei hugetare. aceastAactivitate este aplicatA, supravegheattrgi controlatd de ctrtre
Ministerul Finangelorgi celelalteorganecu aribulii financiare-
in reatizarea eonformi a ve*iturilor b,trge+are.. obligatoriu trebuie resp€ctak. urm{toarele conditii reglementate
de cadrul normatiir financiar:
- nici un impozit. taxd sau alte ctbligalii cte natura ace$tora, nu pot fi tnscrLse in buget qi incasatq
dacd acesteo rm au fixl :ttuhilite pt'in lege"
- Iegea bugetarti anuald adopttT pentru .fiecare un [ista impo:itelor, tcuefor gi u cotcfor qcefloru,
precun gi a celorlalte venituri ule stutului, cary urntea:6 sd se perceapd:
- este inter;isii perceperea suh oritc titlu. sub orice clenumire. de contrihulii tJirtcte .suu intlirecle in
a.{uru cektr stuhilile prin trge.
-
in timpul realizirii vcnitr.rrikrrlrugetulurdc stat..ptxintcrvetti corltpc'nsitriale sunrelrtrinciisate'inpltu cu cr:le
darorareulterior de citre contribuabili. precum 5i necesitatea restituirii lumelor incasatefhri temei legal care nu pol
fi compensate.
'
Realizarea venitudtor bu*setare.presupunc cunoa$tcreapi aplicarea normelorjmidice in ntater.ie.atit.de cEtre
conrribuabili.cit gi de organeleconrperentcprivind excculia btrgetartr.ln principiu. activitatc'ede plati a venilurilor
presupuneiniliativa debitorilor in cunogtintl de cauz5.Pentrusittraliileirr care plata nu se thce'irtfegral;i la termen.
se rrecela aplicaream&surilorsanctionatoriigi la executareasilitir a pllttii sumelordatoratebugetului de stat.

3.7.4. Proc'eclura efcuuarii chelnielilor hugetului de stat.

in procesul executirii bugetului de stat, autoritaqilepublicc pot face cheltuieli pentru diverse programe
guvernamenrale, eu condilia ca a€e$tealocagii str corespundd bgii bugetare anuale 5i sa existe autcrrizalia semneri, de
ministrulfinan{elorsaudc o persoaniautorizlttrdin Ministerulljirmrrlclor.
Alocaliileaprobatepentruutilizarispecilicenu pot fi redistribuiteintre destinatari.
Alocaliileinclusein repartizarea lunarilpentruutiliziri specificenu pot fi transferate pentrualte utiliztrri f?lrtr
notificareagi aprobarea ministruluifinantelor.
La stabilirea cheltuielilcr publiceseareitt vedere urm6toarele:
a) in domeniulsocial.utilizarearesurselorlinanciareale statuluipentruinv6$mint,sAnAmtc. ocroliresocial6.
culturd-ana-spo.rl-protecli.e ecol.oglca. $i altsle,in conditiilcstabilitcclecitre lege:
b) surtinerea unorprogratne priorimrede cercetare 5tiinlitica:
c) in dorucniulccononric, facilitili5i alte ntiiloacestabilitc.potril'itlegii.acordorea dc subvenlii.acordarea <le
investitii gi a altor acliuni econornicede interespublic in limin aloca;iilorbugetareanuale,aprobatein
condiliiletegiit
d) :rsrqrrriltcit
ccrinlclordu apilrtrr..'a lt'rrii6i ir onlirrr:;rtlhlicc:
c) tinanlurea arlnrinistraqiei cu'rrtralc dc stat5i a altorchchuicliprcvdz-utc dc fcgc.
Este interzisi acoperireacheltuieliL'rhuc('rir!'riCc stat. prin recurgsreala ernisirrneanronelarilsau prin
finanlarca dirr.ctildc chlrt'hiirrci.
Suruclcdc barriapnrtrutc llrin lcgitcbusullt'uuttuul,:, pcntnrinvustiliitlc utiliUfcpublicr'!.
invillllrrtint.
slnfltate,
culturtrgi altc'dcsrinaliiprevdzultdc'lcge,-scacorddcu titlul de alocaliibugctarc.
Accstc*frot ti dcti*itc qr liiud sunrclcrk' lxuri:rpnrlurlcprht lurgct.hr linrilcL'cttrr.rn.sr'F(rtcli.ctrurchcltuicll cu
des t ina$e p re c i z a tl i ' p ri n l e g e a b u g e tartanua| n.@ e$eosumtrcattscob1i nedel abuger,i n
vedercaefectuerii cheltuielilor prevtante in aces't-6rrg Fiina6-ie are destinalieprecisl. atit in ceea ce privegte
destinaanrl,ripul chelruielilor,cuanturnullimi6 frind determinat.Alocaliilc bugenreseprimescde ctrtredestinatarii
in cadrul unei proccdurispecifice.Operaliuneapn'n care se realizearSrrccercsefectivtra sumelor de la buget la
destinatar,se nume$tefinanpre. Persoanele imputernicitede lege pentrua siviqi in temeiul unor ac$uni de efecte
juridice.activitateade finanBre.senumesce.xeculori de buget(ordonatoride crddite).
t1

$,
I
Li

F:
&
 fn rapon de locul organelor,instiruliilorin aparatulde stat e.'tecutoriide buget(ordonatoriide credite)sunr :
principali,secundari gi te4iari.
ExecutoriidffiWli (ordoncaoriiilc {aclitc) a bugetuluide statsint rarn4'lrisi c'<tntlucdtorii
celorlalre
orsfneMiFdtv
C9a!rcdtarj!_institnliilor publi::iJttg9\ututitate .iuridicd clin suborulineaministerelu' si c.elorlalteorgane
cent{elc atuiiiSunt rlupt ctrt: orthtnilkri. se e
Iixecutodi clchugetpriw'ipuli (.crtktntilttt'iip'itrt'ilwli clc craiita).au dduh.ttrTalitatc:-
- de a repartizaalocagiilebugetareaprobatepe unitfl$le ierarhiceinferioare.in rapon cu sarcinileacesrora,
precumgi.
- aprobarca efbculrii cheltuielilordin bugctulpropriu-ziscu r!'spcctarea dispoziliilt>r
legalc.
Ordonatoriiprincipati-dccredi'tepentnrinstituliilefTnanlate de fa bugetutde srarsunrrninigrri5i conducltorii
ccJorlalteorganealc administralieipubfice cerrtrale.
Ordonatorii ile crectitcwcturdsri de c'rcclite,aprobl r'fbctuareachehuielilor din bugetcle proprii. cu
respectarea dispoziliilor legaleqi repartizeazd alocaliilorbugetareaprobatepe unitagileierarhicintbr:iea"re.
ai c6ror
conclucfitori suntordonatoritcrliari du creditc.
Acegti ordonatorisunt conduc[torii unor institulii publice care t'unctioneazd in subordineanrinisrerelor5i
prirnescmijloacebugetarede la ordonatcriiprincipali de crediteatit pentruacoperireacheltuielilorproprii. cit 9i
pentrulepartiarea de m[iloacc trnitatikrrierarhicinfbrioare.
' s int c on d u c i to ri i i n s ti tu g i i l o rp u b l i c ei mputerni ci 1i s6uti l i zezecredi tel ebugetare
ce le-au fost repartizatelumal pentru nevoile unitililor pe care le conduc,porivit prevederilordin bu_eetele
aprobategiin condiliilestabiliteprin dispoziliilelegii.
@u n to b | i g a { i s [u rm d re a s c [c a c h e| tui e| i | eunui arti co| ' al i neatsauaori cA rui a| texerci 1i u
buget?rsl-nu fie utilizatepentrufinanpreacheltuieliloraltui exercigiu bugetargi nici alocaliilebugetareaprobate
unuiordonatorde creditepentrufinanlareacheltuieliloraltui ordonator.
IndiGrent de categoriadin care fac.parte.ordo.natoriide.alo.cagiirispund :
- de respectarea dispoziliilor legalein utilizareacreditelorbugetare;
- dc folosireacu eficiengla sumelorde bani primitede la bugetulde star;
- de integritatea bunurilorincredinlateunititilor pe careo conduc;
de-linerea la zi a bontabilitd[iigi prezentareata termena dirilor de searnl contabileasupraexecu{iei
bugetafe.
Cheltuielilealoc'ate prin bugetulde statse pot aproba,,de cf,treordonatorul de credire.pi se por eflectua,
nuntai
dabAau fostin ilr.e-alabil avizate.potrivit legii. de cEtreconducitorulcompartimentului financiar-contabil saude alte
pcrsoanoitrsdrcinatc ctt cxccularcacOntroluluilinartciarprcvcnliv.Avizrrl prir,c5tclcg:rlitiltcilOperaliunilor.
oportunitatea gi eficienga sa.
In acestmodseevit5"incfilcarea legiigi ef'ectuarea de operaliunifdri eficienpeconomici.
i* cazde.depistare de citre Curteade Curturi. ServiciulControl Financiargi Reviziegi itlte orEarrca.cazudlor
de utilizarecontrardestinalieia mijloacelorbugetare de cf,treordonatoriide creditecit gi in cazurilede depistare a
surplusurilorde mijloacebugetaregi resursematerialeca urn'rarea nristificarilorin calculelede aprecierea
necesitagilor bugetaregi in evidenp contabili, lVlinisterulFinanlelorpoatereducecu suma respectivavolumul
alocaliilor aprobatein bugetul ordonatorilorde credite respectiv5i. daci este cazul. transmirereaorganelorde
anchetia'm3terialelor'pentru urmirireapenalisauorganelorconrpetente in apticareasanc!iunilorcontravengionale,
dactrestecazul,. :

-l-7.5-Virdrile de aloculii hugetu-e.

Dacdlegeabugctarianuali nu esteadoptatigi publicatlpina la 3l decembrie finantareacheltuielilorpenrru
ariul curentse efectueazllunarrin rnd.rimcdc a dou?rsprezccea parlc din sumacheltuielilorprevhzutepentruanul
bugetarprecedent,
MinisterulFinanletorpoatepropuneCuvernului,iar CuvernulParlamentului, efectuarea oricdrorcheltuieii
adilionale, in cazul cind legea bugetartranuali nu este adoptatl pind la 3 | decernbriegi in situatii
exceptionale(calamit[1i naturalesau rizboi). DacI Parlamentulaprobdpropunerea Guvernuluisau nu intreprinde
nic ioac t i u n e l rrd e c u rs d
l 5ez i l e l u c ri to a rcdcl aprezentareaprepuneri l or.chel rui cl i l eadi l i onal cseet 'ect uiazi.
in cmul ciid se adoptd legea bugetard anuuld, cheltuieli utlilionule sunt consiclcrntanulc, tloca n-au fosr
executatepind la intrarea in vigoarect legii bugetuluipe anu{ in curs.Celedeja eJbctuate nu pat.fi c<tnsideratenule,
cle<tareee-legee bugetard amtsla adctpn*d rltet'ictr efcctudrii ilte.\lor aclc Si operttsivni cllccxe,cttturt:o alocv;iiktr
hugelarevu sved caructerretrouctit,-
Dacl in procesulexecut{riibugetuluidc stat spore$te'nivelul deficitului.MinisterulFinanlelorpoarebloca
cheltuielilein cuantumsuficientpentrumenlinerea niveluluideficituluiaprobatprin legeabugetarianuall.
Blocarea cheltuielilorseelbctueaztr prin rcduccripropor[ionale lunarealc tuturorcheltuiclilor.cu c']rccplia
celor
de la artic-olele saucapitolelescutitede blocareprin legeabugetaraanuali.
in anumitecazuri,MinisterulFinan[elorpoatepropuneCuvernului,iar GuvernulPadamentului, blocdricarenu
sint reducerilunareale tuturor cheltuielilqr.Dac{ Parlamentulaprohtrpropunerea Guvernuluisnunu intreprindenici
o acfiuneln decursde 15 zile lucrltoare dc la prez.entare, blocareapropusi produceefectejuridice. in ucestcaz,
ldcerea Parlomentulai ute considerald ca o aprobure tacild it puterii reprezentilive in blocarea unor cheltuieli

z3
 hugetare. Deci. putcreu s\acutivd irt ununtitt: c'ttitrri in t'it'lule.l principiului legul ul cchilihrului hugctar peete
eJ'eqtuuuctc g.ioperuliuni.fitrd investirco exprc'sri.p'inlr-nn ucl ul l'urlumenlultti clc etttl:cttttt (r$r,n,rrrrco
rrclirmi.
l'n funclie de evolulia incaslrii veniturilor in bugctul de stat. lvlinisteruIFinangelorpoatc modifica. cu 5 zih
pind la sfErgitul lunii curellte. estinlarile r1e cheltuieli pentru perioada gestionar[ ulterioarit. ptrnind la curent
autoritdlile publice respective.
,::i,.iri
-ll
ll.;f
J. 1.6: Rcctifc'areahugetultti de stat. i,
::r::::::l:i

in caz de neccsitate.Ministcrul Firtartgclorprezinti Cuvurtului. iar Cuvr'mul Parlarrrcntului.un proiect de

rectificare a legii bug-etareanuale. Rectificarc'aittclucte:
a) esiimdri revi:uitc de venituri. dc c'helnieli ohligotorii (itrclu.siv sen'icint danu'iei dc stao v de
tta.lic'it .tuu axccJcnl rcultut :
b1 e$imdri revi:uite de rambnrsiri ule silnei de S>rintiltul asupra clqluriei de stctt:
cl reptrtiza.reu .vildw:ilot' dc niihtil.'tl Adlc,,r'li <'tttt:ttitttitc in ilrnra r:tccltldrii hugttuhi in anul
bugetur prccadent: ilr,.;,,.t..i1
d) et;tirnfiri Si descriet'i revi:uite. tlct<:deL'esleu c'r'isld, la anetete Si nolu e-tplicativtT ce insapsc ::,:' ' ,.:
'''.'::
:
- 1. . : : :
ptriet'tul re.Jilichrii lagii hugaturc d,ttt.,lc , ' : . - . _:
. j: : : . j:
' :.'.':l: ::lri::l
in cazul rectiliclrii bugctufui anual de stat. autoritdgile ptrblice inainteaz& lvtinisterului Fin*n1ehr cereri
ilar:
ir;,' ,, r:,,ljt:'i

pentru alocalii adilionalein decursulanului bugetar.

Fiecarecerere trebuie sd includd o justificare pentru cheltuielile adigionalegi propuneri de compenshrisub
formS de venituri mqiorate sau-cheltuieli redusr'.
Ministerul Flnangelore.\amineazf,cercrea dc cheltuieli adilionale gi, in caz de acceptarea cererii, propune
Guvernului straprobeo alocatieadigionallpentru cheltuielilesolicitategi propunerilede compensarea acestora.
Guvcrnul, irr caz. dc acccptirrc a proprurcrilor Ministcnrlui l;inanqelor.pmtpune Parlanrentului si adopte
atocalii acfigionalepentru cheltuiclile solicitale'qi propunerile de cornpensarea aceslora sub t'onrtl de modifictrri la
legea bugetari anualSgi, dacl este necesar.la alte acte legislative.
Parlamcntulcxamineazlimodificirile propuscde Cuvern qi intreprindeuna din urmiitoarcleacgiuni:
- respingernodificf,rilepentrucheltuieli adigionale:
- aproba modificlrile pentru cheltuieli adilionali. precum gi irropunerile de compensdri sub fornri de'
vr:nituri majoratesau cheltuieli retJusc:
- aprob[ modificdrile penru.cheltuieli adilionale,.cumodificareaconcomitentaa nivelului deficitului sau a'
c,\eedentplui brqeta r.
Orice decizic de a majora delicirul bugetar sau de a rcducc r:.\cedentul.bugctar.sercalizeaid printr-o
nrodit'icareaseparan la legea bugetardanuali. cu condilia sa fie confornrfl obligaliunilor interne 5i externe ale
Rullu bliciiM oldov a.
Orice modificare a deficitului bugetar in lcgea bugetarf anual* este insofiE de o decizie a Parlamerrtului
privind modificareaaltor acte legislative.ce 1in de rnodul de finangarea deficitului majorat. in conformitate cu art.
li I atin.(S) al ConstitutrieiRepublicii Moldova stirtuind.ci ..nici o cheltuiall bugetardnu poate ti aprobat6 tlri
stabilirea sursei de finangare".
in cazde excedent bugetar, Parlamentul la propunereaGuvernului decide in ce misurd qi in ce scopuri se va
utiliza acesta.
La sfrrgitul fiecirui an bugetar. Ministerul Finangelor intocmeste un raport despre executarea bugetului de
stat, care €ste prczentat Cuverftutui pinl la data 0t mai a anului.i.mediat urmltor anului d.egestiune, spre examinare
5i aprobare.iarCuvernul. dupa aprobare-va pt'ezenlapini la data de 0l iunie, Parlamentului.

CAP I TO LUL I V, CHELTUI ELI LE I }I J G F : U L U I D E S T A T .

4.l. Aspectcgeneraleprivintl r:hcltuielilcpttblicc qi brrgttarc.

in structrrra financiart contcm.poronf,.chcftuiclilc publice sint identificate prin nctele pi operagiunile de

intrebuinlarea fondurilor bflnc5tincccsarcstatulur5i altor cok:ctivitili pubfice ln scopul gi cu tinalitatra inrreginerii
materiale a organelor de stat pi scrviciilor publice. satisfacerii trebuinlelorsocial-culturalegi celorlalte necesitali
colective.

t
in concordantfi cu accst rol. in hrcrdrilt' fiancczt th spee'ialitatc-r$1. che'ttuietile pr.rhticusiut individualizate prin
trei elemenreconstitutivc:
' intrebuinprea uneisume de bani:
- dc citre o persoanii-iuridicrl" .st!ll.in.stittrtic.cottlunilelc.:
- ilt vedcrcusatisl'accriiurrci trcbuirrlcputrlicr:.tlcci irr scop tlc utilitatr..publiclt.

iF t-

a
t
Ll
t'
intr-adevlr orice cheltrrial6 publicl sau bugetartrsc caraclerizeazAprin elementul de intrebuinlare a unei sume
de bani. cu relevantl materiali sau tehnic-tinanciartr.avind in vederecil in condiliile economice ale utilizlrii banilor.
organelc.de stat. c* qi institr4iilc snu rcrviciilc pubticc sint tntr\:!i.nr-rtL'cuaj.trtorul unor sunrc dc hiuri 5i nu cu bunuri
in formi nalurali.

r f,
; A sc ucdsa JsacU' 0p. cit.. pjl.

t !
F 3o
I
-.-a

I Doctrina economicb a finan[elor publice ntai nru]t se referi la cheltuieli publice, fiind prezenlateca .,relagii
de repartizare pe diversc dcstina$i .,sidc utilizare a rL'sunielortinanciare ale statului"r82.Accasti prezentarea
chcltuielikrr publice cstc dcsprtnsl din dcfinitia linirnlclor putrlicc c,l rclatii ccononticr;rJ-elcpiur{ic u untr plrli dill
produsul social in expresie bincascf,, pentru salisfacerea trebuinfelor colective alc societatii $i ca nranifestare a
iuncliei de repartilie a finanlelor publiceru.
Este evident ctr intrebuingarcufondurilor bAneStidc interes public este precedatilde dccizia dc'stinagieiacestor
fonduri. decizie care inseamn{ de fapt o rep*r.tiuere a fonduri}or hlncati confbrm op[iunilor conducc'rii statale sau
politice. insa repartigia resurselor linanciarc publice este un act dp politica financiarE, a clrui realizare practicl
implicl actc giopcrrtiuni de intrcbuintarca accsl(rrlon<luribtncSti-
Din punct de vedere al no$unilor spccil-tccdintre cheltuiulilc publice 5i cele bugctarc. prirna ntrliu.r.r.€ e-\temai
cuprinzdtoare deoarece incfud toate chelnrielile efectrtate in interes public. atit smtal cil gi in folosul altor
colectiviEgi publice.
Cheltuielile Jc interes sruteilsunt efestuate in scopul intrrtinerii sau f'unclionirii organelor Si instituliilor de
stat, ca qi al desf\urlrii activitl"lilcr d-e ilrviltxmirrt. slnf,tatc. prucclie soci*h gi altc' irctlvihlti citre. contbrnr
concepliei publice nafionale. trebuie finangatecle citrc stat, din tirnduri bdnepti a cdror tbnnare'gi intrebuinlare este
decisi de organele de stat.
Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai inrportante sint cheltuielile bugetare cu ramificalia
impusl ?n Republie'nMoldsva ctecuprinsul bugetului pubtic nalionalts.
Datoritl reglelnentarii, in $atul nostru. bugetul public nalional este alcltuit din: bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigur6rilor s'ocialede stat li fondurilor asigurlrii obligatorii de asistenld medicala. De categoria
cheltuielilor bugetare cuprinde: cheltuielile bugetului de stat,.cheltuielile bugelelor locale, chettuielile bugetului
asigurtrrilorsocialede stat gi cheltuielile fondurilorasigurtrrii obligatorii.de asistenlAmedicali. intre toate acesle
cheltuieli bugetare elenentul distinctiv este hugetul din care sint efectuate, pe cind natura destinagiei multora dinte
acestecheltuieli e.ttecomund. As$'el* de exemplu * che[tuieli pentru inlrelinerea autorildlilor public'e .sintefectuate
qtit din h.agetul de stai c'u gi din bugetele loca,le, cheltttiUli peftl'ru protecfie sociald .sint afbctate atit din bugetul cle
.rtat cit gi tlin bugelul asigurdrilor socieile de stat- :
Pentru modul de reglementarejuridicd a t'eluluirgi propxl4iei cheltuielilor bugerarein doctrina financiarl
european{ din u.ltimeledccenii au devenif tot mai tmportanteconceptelelormulatc pe baza practicii bugetaredin
statetemembre ate Gomunit6lii Europene.concepteexpritttatc irr Rugulanrt-'rrtul .financiaral accstor ctururritlli gi irr
literatur:aeuropeani de spec.ialitate.Drept concepte comunitare privind cheltuielile bu*qetaresint evidenliate
urm6toarele:
- sporirea cheltuielilor pcntlu invilirnint. .r[ni]tate publici. cercctilri $tiintilrce. citi tle corntrnicagii5i
dezvoltare regionald. pe baza reducerii altor cheltuieli. e';itindu-se compromiterea echilibrului financier
necesarpiintocmindu-sein acestscns.,o ordinc de prioritatc a cheltuielilor publice" cirre sit tle consacrati
prin .,prograrnefinanciaremultianuale";
- politica clrelttrielilor publke s[ Fte concordant6 cu politica resunselor financiare in cuprinsul cdreia
inrpoeitclc sI nu ctxnprontitr'rccurtontiil* br'lnc;ti particr:larc;i trici invcstiliile irrtrcprirrderiltu'. iar
investiliile publice sE fie finanlate cu prelerin(Adin intprurnuturipublice pe tennen lung:
' ,.crclterea cheltuielilor publice este incvitfibilx". in-si ea tiebuie subordonall cerir.r[elorde ..echilibru
economic ai.tinanciaral conrunitfitii $i at statelornrenrbre"'*t.
, Aceste concepte comunitare privind cheltuielile publicc gi ale bugetului de stat fiind formulare pe baza
concfuziilor oferite de practica tinanciar&a statelorc,Jmponentedin anii infiinglrii 5i prirnei extinderi a Comunittrlii
L:ctlnonticeEurOpcnC.Lfnele tlirrtrc acc$e co,lcr'plc. irldeosehi ct'l frnivind ere).'crril cheltuiclifor publice. au c'
valoareconstantedatoritd caracteruluiatiuinevitabil cir gi pennancntal fenonrenuluic;'egteriicheiruieliforpublicerE6.

{.2. Clasificarc:rchclluiclilor publice 5i bugetiirc.

Cheltuielilc publice gi bugctarc flirrd nun'reroase 9i variate sc pot asocia gi clasifica in renreiul mai multor
criterii conceputecu scopul dc a inBrlipapi evidenlirtelementelede conlinut ecorromic.desrinagie.;i finalitate.natura
:rdtninistrativfisau spccilici crc., carc pcrnrit cutto:r.1f';t'ca
rcalX,rtritjtcmc.inicia chcltuiclilru [xrg.cta:,c
i;ipttblicr-.
Clasificarea cheltuielifor publice ;i bugetaresunt unele knreti&. altele oliciale si legale.
A) Dintre'clasifict\rile teoreticc ale thettuiclilor pahlice ,ri hugetarc, celc nrai rtrsirindirs sint cele tbrmulate
in temeiuf criteriilor economic gi al desrlnugiei spcc(ice.
C.rtIedul econefrric de elasificar€.a'chelttrislikrr' ptrblicc $i buget.rreeste fonnuiar ntai ales din puncrul de
vedereal venitului nalional, care cstein concordanli cu criteriul productivirigii.
Din punctul de vedereal venitului nalional. cheltuielile pubricegi hugetarese irnpan in clout grupe:

rlr:
V[cerd 1.,BerccaF.. BistriccanrrCh.. Soiojan'l'.. Angsta.:tc M.. t]odna; ]rt . Muttsanu'l'-, Op. cir.. p. Xr.
1,a.1
ldcm.p. 15.
[al
A sc vedeaan 2 din l-:grn priuind -.i$cnrulbugctar9i procsul bugctarnr. &f 7-X!ll din 2'1.05.1996.
Ir(
(lartou 1,..Drail linunsierct liscllcrn'{rccn. !';s,iis .l}llhz.". l'lri.s 1q72.p. l5l-t51.
l|,t
(;liga l.. Op. cit. tcd.drn l99a! p. X.1-t5.

3{-
 - cheltuielicc reprezintio avflnsarc' Cc venit nalibnalcurtr sint cele pentruconstrucliadezvoltarea9i
modernizarea intreprinderilor.altor urritlli economiceproduclitoare de bunurintaterialc.cllrorali se al{turf, 1;:ij
cheltuielile pentrutbrmarearezervclormateriale dc stat: ,,.i
:r.ii
- cheltuielice reprezinttr un consumde venit nalionalcurnsullt celepenrntlirnclionareu organelorde stat tl!.r:

tegislative,administrative. .iurisdiclionale ctc., pentru intretinereafortelor arnlate gi a onlinii publice. :,:.

,:i,a

precumgl pe*ru invtr16mint.slnatatcclc-

Primadintreacestecategoriide cheltuielisuntconsiderate productive.iar ceade a douagrupeazicheltuielile
considerate neproductive.
Criteriul desrinaglelspeclfice este aplicat in mod diferit dupf, cunr se urmiregte inthti$rea principalelor
catcgoriidc cheltuicli pubticc ;i bugctarc.ori a urupu'hrclc chr"'ltrtir'lictxespuniultrxlrc ramriltrr vru domeni.ilor
administratieipublice, ramurilor activitllii tuturororganelor de stat etc.
C6nfurmcritcriuluidestinalieispecilicc.principalclccrrtcsoriide cheltrriclidin statelecontcmporane sint
urmf,toarele:
- cheltuielipentrusilnfitate publici, inviitlmintgieducalie. asistenllpublici:
- cheltuielipentrueconomianationalit: si
- cheltuielicu car&cter udrninistrativ pctrtruurgttncle clsstlt. crdincapr.rtrlici
5i tirrlclr-'ilrt'tlith.'r$-.
B) efustficdrite alicfute gi leple ele ehelwielilor puMbe Si bugetarcsint cele instituiteprin acte normative
ale organiza$ilorinternafionale 9i ale organelorde conducere statale-
Dintre clasi{iclrile oficiale este rernarc'dhiltr clusilicareu ttunclionulii a cheltuielilorpublice reglernentatd
penrru instiru$ile specializateale OrganizagiciNagiunilorUnite gi pentru intbrnarea gi documentateaacestor
instituliiin relagiilecu statelemembrealeorganizaliei rnondiale.
Clasifigatia O.N.U. a cheltuielilor publiceinfdii5eazl acestecheltuieligrupatepe urmebareledesinafii:
- senticiipublice ggenerale cuprinzindorganede administratieeconomic[5i firlanciar[,institulii de ordine
publicegi securitate.organedejusti$e, procunturi qi notariqt,precumgi alte institulii publice:
- cpdrarea qi anumepentru armatl- cercetaregtiin$ficil gi experientecu arme, baze militare pe teritorii
striine,precum9i panicipareala blocurimilitaregi acliuniarmate;
- ctluarlic virind gcoliprimarc.gen,:ralc5i licealc.univcrsitdli5i colegii.institutede ccrcetilriStiintifice:
- sdndtarr 1i unurnepentru spitale.clirrici. unittlli proliliutiec pi *nticpidctriicc-pra'cuutgi instittr.Udr.:
cercetarigtiingificede specialitate;
- ilc(iuni economicevizjnd unitali cconomiccale statului. inclusiv de transporturi5i comunicalii.
subvenlipnarc:r untx' urritAliccotrtrnticspriv:ttc"subvcttliialu cxporlului.pilrticiP'nrcit la orgirnizirlii
economice internagionale 9i cercetare 5tiingificl de intct'cs econonric;
- .reprciicitmunaleviz.indlocuin{egi irrtretinerea lor. precumSiaheserviciicomunale.
l)rin acestcuprins,clasilicaruit 0.N.U a chcltuiclilorpubliccsc duvede5lc'mliottirlil pcntrucunoaftcrea
destinafiei specificea cheltuielilorpi in consecinlla devenitunelemqntde referinl{Eipentruclasificirileteoretice$i
doctrinalcrss.
Clasificarealegatd a cheltuielilorpublicedin statelecontemporane infitligeazf, cheltuielilebugetaregi
exrrabugetare, aprobatein fiecarestar' de citrc or3atrclelegislative.prin legilebr.rgetare anualesau de finan1e.pe
grupede.cheltuieliconstituitetot in lunctiedetleslinafia]or, mai mult saumai pulinapropi*tde.cuprinsulclasificErii
O.N.l.J.a cheltuielilor publice.
in RepublicaMoldova.Legeaprivind sistenrulbugetarpi procesulbugetarnr. 847-Xlll din 24.05.96,prevede
urmitoarclecategoriiprincipalede eh.ettuiefibugetare: .
- pentruautoritetilepublicegi pentruapdnrrea tirl'ii-
- social-culturale;
- cercetare $tiinlificll
- domeniufeconomic:
- inlrastructuraPublicii.
La fiecarcdinre acestedestinatiiprinctpale,chelruieliiebugetaresiu impdrlite, din punct dc vecicreul
.*ructarii ecltnomice,pe alte doui grupe: cheltuieli turente (de personal.pentru materialepi servicii. pentru
transferurietc.)$i cheltuielide capital(pentruinvestiiiigi rezcrvede stat).
lnditbrentde clasiticlrileteoretice,oticiale9i legale.cheltuielilepublice$i bugetaredin statelecontemporanc
evolueaziin tirnp inregisrrindu-se cre$teridifcrite ale cuantutnurilorbdnegtianualc.avind determintrigi propo4ii
ctifcritcdc la un arriit itltul.

4.3. Factoriide determinarea cheltuielilorbugetare.

Cregterea cheltuielilorpublice gi celor bugetarede statestc prezrnta6 in turrlrile tte speeialitateca fiind
de mai mulgifactorigi anume:dernografici.
determinattr econontici.rni Iitari. privind dezvoltareaservici ilor publice.
modernizarea cdilorgi mijloacelorde comunicalie5i alreler8e.

(ih.. Strrlr$un'l'.,Angclitc'lwil!., lhrdnrr M. Mo;rcnnu'f,, ( )p. cil.. p. tli- 11tr.

r" \rnclrcl 1..ttcrccl l.'..lf iutnccnrru
la
'o A $: vcrtsa(ilr8.nl.- ()p. cit. (cd. 19981.p. l0l-104'
t
u
F 77
 f'uctorul dcmugryfic'dctcnilinficrc$tr:r.clchcltrriclilorpuhlicr,.?ndcosc.triirr stutclcin curc .rponrlpopulagiei
pretindemirimeadc la un an lit altul a cheltdiclilor'pcntru invililnrintul.gistnitateapublict. locuinlc,dezvoltarea
serviciilor publiceetc.
Factorul ecrnunricintlucnleoz.f, crc$tcrcache'ltuiclilorpublice in smrelein csrc.prin progranrecconolrrice
guvernem€ntale se urm*re5tedezvoltareagi modernizarea intrcprinderilordin patrimoniulpublic care exploateazf,
resursele.sau bogifiife naturalenagionale, participarenstatuluila intreprinderisausocietili mixte. desfbgurarea unor
actiunide eercttaregtiiqific.i in interes$lecononrieinagionalegi alte activitati.asern6nitoare.
Factorul militar poatedeterminaatit cre$tereaponderatila cheltuielilorbugetarede stat pentrutrc'buinfele
normalede imbunit6{irea instruiriimilitarea ceiltlenilorgi de modemizaregi perfeclionarea annamentului.cit gi o
cre$tereextraordinaria cheltuielilorurnrlrind sporireaef'ectivelorgi unitagilornrilitarc.militarizareaecononriei.ori
chiar pregitircapi desf{gurarca de ac;iunimilitarcsaurf,zboae.
Sporireacheltuielilor trugetaredestinated(yoltfirii serric'iitorpuit[ica este dcseori atraslide dezvoltarea
aparatuluiadministrativinclu.sivtiscal.ca 6i irrstitu!iilor.iurisdiclionalc. de ordine puhlicrl5i altor insritugiiin
imprcjurdrilcsocialcde dezvoltare. urtanislicit.
Factoriimodernddriigi dcvoltdrii mijloacelorsi cdilor de comunicagie pot t'i privili cu intlueng6individuald
in cregtcrea chcltuielilorpublicc.caqi asocia[icrr lactoriiecononrici datorititcerinlcltrrpernranente
5i dcrrrtrgrafici de
modernizare a tuturortfimsporturilorde persoane :;i bunuri,de contunicalie9i intbrnraliepublicl etc.
Cre$tereachettuietitor buge.tuluide stat esteatrasain cele mai mutte statecontemporanegi de deprecierea
rreprataa rnonedelorna$onale.a.sociaticu creftereapreturilor,tarilelor9i salariilor.
Ascmfinitor,insl de prupo4iirnult nrai nruri,cre$tcrea chcltuiclilorbugetaregi publiceestedcternrinatd de
intlaqiamonetarl asociatdcu sporireaaccelcratilEi repetati a prelurilor. tarifelor gi salariilor in conjunctura
neprielnicf, a sctrderiiproduclieide bunuri,a deticitelorbngetare si alebalanfelorde pl61iexteme.
Cregterea cheltuielilorbugetare atrasldc deprecierea neptattr a nronedcinalionale. ca qi irrtlaliarnonetarleste
globali, in sensulcd privcqteatit cuantumulbinesc total al acestorcheltuieli,cit Ei cuantumulbEnescal t'iecirei
categoriide chelt$ieli b+lgetaregi pubtice. Pc cirtd lbctorii econtrmici.rnilitari etc- atras sporircanunraia anunritor
categoriide cheltuielibugetaregi prin aceasta crc$fereatotaluluicheltuielilorstatului.
Dinamicacheltuielilorbugetuluide statgi a celor publicernai intereseazd gi subalte aspectedecitcregterea
cuantumuluilor binesc.Astfel sunturrnirite.pondcreaacestorcheltuieliin venirulnalionalori in produsulintern
brut,evoluliain timp a cuantumului bhnesc4l acestorcheltuielipecapdc locuitor$i altele.
in celedin urm6,dinarnicacheltuielilorbugetuluide statintereseazi subaspectede sporireori rnicgorare a
categoriilorprincipalede cheltuieli,ca gi dc sporireori rnic..sorare a speciilorde cheftuieli,acesteaspectefiind
demonstrative linanciarlidin liccnrcstatcotltemporan.
pentrupol-l.ti-ca

4.4,Cheltuielilebugetarepentruaritori$(ilepublice,pentruapArareatnrii $i a securittrrii
na{ionale.

in ansantblulchettuielilorbuggtareuru'ith alerstatuluintx$u. lugile de a<krptarrr a ir..'cstr]r

bugctestabilesc
distinctcheltuielilepentruordineapublici. pentruautoritililepublice,pentruapdrarea lirii 5i a securitAlii
nalionale.
Dintreaccstecheltuieli. celepcntruordineapublicirauo dcstinatic lirrrclionalSidc-ntici crra cclorpcntrurutoritillile
publiceintrucitorganelede statcu atribuliide ordinepublici gi securitate sint gi ele autoritatipublice.in consecinltr,
cheltuielilebugetarepentruordineapublici gi a securiEtiinationalese integreaztr in categoriacheltuielilorpentru
autoritefilepublice,uri argumentin acestsensfiind gi faptulcd in cuprinsulclasificdriicheltuielilorpublicecu care
opereazf,insdtugiilespecializate ale OrganizatieiNatiunilorUnire acestecheltuieli.sintasociatein prima dintre
categorillede chelttrielipublice,careestedenurnitfpentruscrti.t'iip.trblicegenerale.

A) Cheituielilehulletflrcpenftu autoritdtilepublice.
Conformconceptuluicuprindcriiin aceastacategoriede cheltuiclibugetarea cheltuielilorprivind toate
autoritatile publicc.din aceasticategorie de chcltuielis?ntfinanlate in principa!urmitoarele organesauautoritdli:
- pre5edinliastatului;
- parlamentul lirii;
- autoritatilc.iudactrtolc$liprin b'ugctu distittctcllc C:urliiCorr:tituliorralc.
Ministcnrlui Jtrstilici.Ilrocuraturii
si Cu(ii Supreme deJustiliere":
- autorirdlilc executivefticepindcu '(iirvcrnulliepublrciiMoldova.conlinuindcu ministerele 5i celelalte
organcadnrirristrativc scntrillsalc cilrorsltcltuiclisint prcvi-tr.utc
irr lrugctulliccf,ruiutittistcr;i irlttriorgirr]
administrativcenrah
- organelesau autorittlilcde ordini publicdale cdror cheltuielisint finangate prin bugetelcMinisterului
AfacerilorIntcrneqi al Scrviciuluitlc Inlirrrnnliiqi Secrrritatc.
Necesitatea :;i insernn&lateailcesteicalcgoriidc clreltuielibugctarupcntruautoriti)lilcputrliccsint in {urrcral
demonstratede necesitateagi importanlaorganelorsau autoritagilorpublice de conducerestatalaprezidenlialS,
legislativ[,jurisdiclionall,executiv[gi de ordinepublicd.

;. !* VAc{rcl1..BcrccaF'-.l}istriccanu
s .Ancclacnc
Uh..\rolojan'!'.. t'..Op.cit.,p. ! l3-l t4: $aguna
M..l}odnar['1..Moqtcanu l). Op.cit., vol.ll.
(cd.l9e2) p. 282483.
rrt A c,rvudcaAncxanr.2 dinlkrtarirsa
Parlrmcntuhtiprivindclasrlicatia nr.969-Xttldin24('7.1996.
bugctaril

$J 33
 -l

in sructurachettrrielilor pentruautoritillilepublicedln statulnostrusintprevizutr-' distinctcheltuielile cnrente

5i celecrplutltt'". ,,1#
('ttcttuielile c.ilreiltc ..,int lornrltc tlirt: salariul futtct:qi. spilrurilc la sllirriul lilnclici. rclribuirea ':r::it:
,1.';;r
complimentarila salariulfunc1iei, ajutorulnratcrialctc.
Cheltaielitecapitale sint fbrnratedirr: irrvestiiiilecapitalcin construclialocuinlelor.construcliabbiectelor
social-culrurale: reparalia capital0a cllldiriloradnrinistrative. a miitoacctor de transport etc.
Din punct dc vedereal proccduriidc linantarc'. autoritalilcpxrbliccavindpent'rnalitatc'.iuridic&, ptrtrinroniu
propriu. conr bancar qi servicii finunciar-contabile inlocmesc bugctc anualc de veniiuri li in
cheltuieli. cuprinsul
cf,.rorase previd alocaliilebfurc"sti ce sc prinrsscdin hugctulstntufui 5i cheltuielilecurenteanualepenffumlrfuri gi
servici!.precum$ altecheltuielilegnladmisc.lar cheltrrielile capitalealeacestorautoritaliseprevid condilionatde
aprobarca documeltelor spccitice cht'ltuielilcr invcsrilionale. Asrt'elprocedrrra de firran;are a autoritililorpublice
cstcascprilnirtoare llubliuclirutttlitlcirtts{ntlditr btt,uclul
cclcicc.sc:l;rlicirin:ittlttlillor' stlrt[ltri-

B) Cheltnialile hugeftrc Jruttu tpfircrea 1drii.

Chcltuielilcbugetarepentruaplrartratrllriisirrtdeseoriuertunritecheltuielimilirare.iar acestea.in doctrina
financiar.d" sint impirlite in cheltuielimilitar'eilirecta Si indirette. Cele directeprivescinrre$nereugi inzestrarea
armatei cu armament gi mij loacetehnicespecifice,iar cheltuielilemilitareindirectesint cele atrasede consecinlele
conflagraliilorgi au ca obiectrestituircaurrorcreditccontractate pentrupregttireagi purtareartlzboaielor.ca 5i plata
pensiiloracordateinvalizilor. orfanilorgi vitluvelor de rizboi.
Destinafiacheltuieli.lorp€ntrtr apirare este.spcciticatf,ob.ignuitaviod in- ved-erenumai cheltuielile ntilhare
curente$i directe. in pane ditbrit. clasificareacheltuielilor publice oficial5 pentru institutiile specislizateale
OrganizalieiNaliunilorUnitc. cu ritlu de cheltuieliperrtruapdrareprevedeatit cheltuielicurentepentruarmate,cit Si
celevizindexperien[acu arme.bazemilitarepe teritr"'riistrline,participarea la blocurimilitaregi rlzboaie.
irr statul nostru,.cheltuietilepentru aptrraresint destinateinrelinerii gi inzestririi annarci inclus'ivimtruirii
rnilirarea cetalenilor.in cuprinsulbugeteloranualeah; Ministr-'rului Ap6rtrii, pe lingl acssteasint previzutegi
cheltuielicapitalesauinvestilionalenec^eJare aparlrii integritllii teritorialea RepubliciiMoldova.
Adesealireraturade speciatitatere2 considcrd.ci cheltuieliiebugetaremilitaresaupentruapfrrarea statuluisint
considerate ca tiind neavenite sau diundtoare, deoarccemicaoreazd fondurilebinegtice pot fi destinatedezvoherii
econonrice. deturneazJ ?nntod neprodut:tivo parlea fortei de ntunci 5i prin prismaacestor5i altor consecinlesint
uprsciate ca avind costJe ()pttrturritLtr(,
cxprilrultcu procctrtulcu curc.in cuprirtsulbu-1"'tului ,.lcstttt.r.'lumicSoreaztr
.chettuieli le sociat-cuhurale, euonomice$ admin istrative.

-t.5.(.hcltuielilc pcnru institu!ii;i lcliuni social-culturalc.

Categcriachcltuielilorsocial-.culturalc estc e\pus5 in literaturafittanciararie slrecialitatcindeosebisub

aspccrele de necesitate 5i irrsernnatatc. de rantilicarepi rJestinaliespcciticd.Pe lin.giaceasraittterescaid rrtodulde
ilor qi acgiuni lor sociaf-cttItttralc.
{'inanlarca i nstituqi

A) Necesltnleo Si ?nsemnrttorc{ctietluielilor soclolutthurale,

Ctrcltuiclilesocial-cuhuralc. sint dctcnrrinatc rjc rtcccsildtih:rlc instruircsuuinvlltrntint.asistcrr[X mcdicald.
cultupl pi anl ctc.. pc caru cctii{clriirtu lc tlot .satisftri'c irt rnod individual satt particular.in consccinftr.aceste
trcbuinle sint considerilregenerale.colective sau publice.gene.ratoare a obligaliei ce revine autorititii sftrtalede'a
oreanirasatislacerca lor prirrprocctlcul linurtciurirl ulrcltuiclilorprrblicc..-
Conditiilcgenerale sociirlcai culturale-sintdifbritede la un statla :rltulfiind rezultatulirtit al unorchcltuieli
rte specialirut*tttai mic-isau rnal rr.ari,cit ;i al dez.voltariigeneraleeconomico-sociafe. in acestsens.ln statele
conrcmporane ccon()rlicdez-voltatu. clreltuicliicsr:ci:'tl-culturalcau (.)pondsreconsidcrabilar in totalufcheltuielilor
publice.Daroritaacestcipropoqii prepr)ndercnle a cheltuiclikx.strial-culturale gi a thptuluici graduldezvoltarii
economiccoferacondilii socialegi culturalcevoluate.in acestestates-a ajunsin stadiilecelc mai evoluatede
dezvoltaregi modenri?lrre a invf,firninrutuip,rb[ic.a ts'is-tengei rnedicalegi a modoluide implinire a altor trehuinge
publicesocialegi cuhurale.

B) Rutni.ficilril c,cttclt ni cl i lor socittl-tu ltu r.t lc-

Categoriachcltuielllor social cuprindecheltrrielilepentru irv6!6nrint 9i gtiin;l, culruri pi arti, ocrotirea
sfinetefii.spofi gi tineret,protectiamediuluiinconirrritor.
t1 ('heltuielitcpentru invdlilnfint$ .ftiirrlti sint destittittcirr prirnul rirtd lirnncltrr invi-rlilrnintuluidc stnt
pregcolar.prirnar, liceal, proibsiornl, supcri{r, rna$eratgi docttrrar-De asentenea din i}ceslechcltuieli sint finanpte
alte instituliigi acgiunide invilflntinl prccuru5i inspectoratelc Acolarc.
Av?ndaceastA extindere.chcltuielilcpcntruinvil{dmintunnirr-'scirrtretinerca bineascila tutunrr fonnelorde
invlpmint conceputeca prinrordial necesareatit puntru instruireageneralaa cctIlenilor republicii noastreptnf, ta
gradulde culturi generall urmtrnl de tnvdprnintul din cetelattestatceuropenc,ch $i pEntntpregltirea profesionall

r''r A s€ vetla Ancra:rr. .4dirr l{otarirca t'arhmcntului privinCclasilicafx bugctui nr. 9o9-,\!!l din 24.0?-1996.

I r'T Vtcirsl 1.,llcrcr:a i;.. f]istriccanu(ih.. Stotojan'F.,Angru{aelre

[4.. Rr'dnar['1.. lVktscr*uT.. (b. ch.- p lLr-196

ff 3t'l
I
 gi de spccialiktcconsiderat{nscesar[ in corrdiliilcccononrico-sociale din RcpublicaMoldova.dr' asemenea
comparativcu dezvoltarea $i rnodernizarea invnt6nintuluiprof'esional pi de specialitate din celelaltestal,eeuropene.
Dintrc fornrelsprincipalcalq inv[laintirrtuluitlc stnl, cE'nnr:ti nlilrL'partea accstor'chr'fttrieli .sintdesti*ate
invf,pmintului primar gi celui secundar.corespunziltornumtrului nrult mai mare al elevilor tbp de nunrlrul
studenlilor.Propo4iamai micl a cheltuielilorpentruinvtr$rnintulsuperiorestein conradicliecu costulmai ridicat
a[ acesui irnvf,IAmint, pentru care in tot ntai rnulte statecontemporane sint introdusetaNede 5colarizarepentru
invf,gimintuluniversitar in institutiilede stat.Corrconriterrt. sint inliinloreuniversititti Si instituliiparticulare carese
inneginexclusivcu taxeplf,titede studenliastfblca instruireasuperioarlgi specializarea profesiorrald sd t'unclioneze
din surseproprii.
ChelruietitebugetareantralEpentnr ir+vitt*nrintsc dc.ternri-n$ in paportde progranreb guverrmmentatede
dezvoltaregi modernizarea fiecf,rei forrneprincipalede invtrllmint subordonatnecesitalilordesprinsedin evolugia
denografictra copiilor cc trebuieinstruili.din cvolugiartecesitiltilor invllfinrintuluiprofesional.superioretc. La
inrocmireaacestorprogramear trebuistrseaib[ in vederecAbate cheltuielilepentruinvdftnrintconstituie..investilii
in capitalul"re3 umancu perspectiva sporirii aportuluiindividualal cetllenilorla progresulintregiisociet6gi.
Categoriacheltuielilorpentruptiing{sint condilionate de activitagile organizatorice gi a bunurilormateriale
necesare funcfiontrrii Academieide Stiin{ea Moldovei,a instituliilorde cercetare gtiinlificflcilrcnecesittr un sprijin
financiar din parteastatului, ake acgiunide cercetarcgliintificll 'lreb'uie de menlionat.ctr pondereacheltuielilor
bugetarein sfera$tiinteireprezinEnivelul de dezvohareeconomicdgi tehnologicia unui stat la un momentdat.
[)eci, intr-unstatcu o economiedezvoltattr volurrrulchcltuielilot'este rrtaimarein conrparalie crr (iirilein cursde
dezvoltare
2.)Cheltuielilepentru culturd'giartd sint destinatef'uncliondriiMinisterufuiCulrurii, intrelinerii gi inzestrar.ii
bibliotecii nationalc,bitrlioteciloruniversitare.muzeelor9i instituliilor cultural-artistice subordonateacestui
minister.De asemenea din acestecheltuielisint finaniateanumiteexpozilii,publicaliigi spectacole gi alte acliuni
culturalegi anisice-
de culturi qi artd,cu excepliabibliotecilor,realizeazigi venituriproprii incepindcu taselede
tnstitugiile
intrarein muzee5i expozilii, continuindcu incashrileb.inegriobginutedin vinzareabiletelorde intrarela spectacole
de teatnrgi muzicale,la concerteetc.,pr€cumgi din vit'vnreaunor publicagiicreatede uneledintreacesteinstitugii.
in consecing,din chehuietitebugetutuide statp6ntrucuttur6gi a*d. de regul4sint acordatealocalii bugetarecare
acopcrtrdifbrenlaclintrcveniturilepruprii gi chcltuielilecrrn:ntu:;i de capitalneccsarcinstituliiltrrdc acestgen.
Datoriri acestuifapt, cheltuielilebugetuluide stat pentru culturd gi art[ sint de propo4ii minime din totalul
cheItuieIi lor social-culturale.
31Cheltuiclilcpcntrusittdtutcsirrtdcstinrrtc intrelirteriiyi lirncliontlrii(pitalclor.policlinicilt'r.unrbulntoriile
gi punctelefelceroobstetricale. serviciilesi institugiilesanitare epidenriologie de protifa.rie. alteinstitutiiqi servicii
din domeniulocroririislndtdfii.
Categoriacheltuielilor efectualedin bugetul statului nostru Bentrus6ndtatearc Ll c\te;lsiune confonntr
concepfiei de garantare a uneiasistenfe medicale graruiteprin dispensare. policlinici.spitaleetc..pentrucopii,elevi.
studcnli,militari,pcnsionari 1i salarialiiulxrrinstituliidc stat.In :rcclngi tirrrp.in statulnostrus-a creatsistemul
obligatoriude asistent6 medicall,ce instituiedelinitoruluipolilci de asigurare dreptulla accastiasisten(lintr-un
volum prevtrzutde Programutunic al asigurtrriiobligatoriide asistenta medicald,conformContractuluide asigurare
obligatoriede asistenfimedicaldinbara Legii cu privirela asigurarea obligatoriede asisten[d nredicaldnr. 1585-
Xtti din 27.A2.-1998. in.acestsens, persoana asiguratd aredrcptul:sl beneficieze de serviciimedicalein volumulgi
calitateapre.vtrzute de Pr.ogfamul unic; str intentezeactiuniasiguratului,.asigurltorului, institufieimedicale,inclusiv
penrrua obginecompensarea materialda prejudiciului cauz.at din culpaacestora: si i seacordeasistenlinredicalipe
intregtcritoriulRepubliciiMoldova Pe lingi accasta dclinitorulpolilcide asigurare trebuiesi respecte urmitoarele
condilii:se va inregistrala instituliamedicaldprirnac6 5i la rnediculde profil generaltc'ritorial;va prezenta polilain
instituliite medicateimpreuni cu' actu! de ide*titate;va r€spcctaintor:rnairegimrrl de tratarnent;;i indicaliile
medicului.
Prin cheltuielibugetarepentruslnatatese unrriregteatit tirnclionarea institugiilordc statnledico-sanilare, cit
pi dezvoltarea gi modernizarea regeleiacestorinstitulii prin investi{iidestinateinzestrlrii cu aparaturagi instalaliile
de specialitate gi tehnicilormedicalecurativc.prccurngi cu cclclaltebunurinccesare inrbuniltdliriiconditiilorde
spitalizare;i tratamcntmedical"
Datoritanecesitf,lilor de dezvoltaregi imbun5tilirea asistcnleimedicale.condiliile generalede asisten{i
medicaladin statul nostru evohreaz5prin in{iinlareade c-ablrrete nrcdicaleparticulare.farmacii particularegi
concesionarea unorunitlti mcdicalein perspectiva modenrizJriilor.
4) Cheltuielilchugatorcpcntru uctirtitutausportivd gi lc tinerct sint destinatcin primul rind organelor
centraleadministrative de staicuprinsein slructuraorganizatorici a MinisteruluiEducagiei. Tineretuluigi Sportului.
a c6rui menireestede a oricntagi spriiini atit activitateade tinerc'$ cit :;i mtivitaleasportivtrporrivit conceptelor
recunoscute[n statelecontemporane.Necesitalilcbinegti de funcgionaregi inzestrareale acestororganesint
satisflcuteprin finanlareaintcgrall din bugc'tulstatului a che'ltuiclilorcurente(de personal.pentru materialegi
.;t
servicii)gi cheltuieIi lor capitale(pentruinvesti1i i le programate).

''r $agwn D. Op. cit.. vol. ll. (cd.19-921p.

386.
i

t .r
rj

.t
12 A.

..,
.:4.
 Chcltuielilebugetare pentruactivitatea sponivilre acorddcluburilorsportive.usocialiilorsportive.alocaliile
n€cesareirr acestsenssint desrinatecomp[€ta.riifortd-urilqrbtrnltgtinecesarepentruprogrameleproprii de activirate,
fiind conrpletate de ctrtreaftcsubiecrede drept.
gi din spotrsorizllri
5)('helruielile pentnt proteclia nediului ittconjufdtar sint destinatefuncgionirii Ministerului Ecologiei.
Construcfiilorgi DezvoltariiTeritoriului.a cirui ntenireestede a orienta9i sprijini activimlilede ocrotiregi prorejare
a mediuluiambiantpotrivil conceptelorSi stairtlardete statelorcontentporane.Necesittrfile bilnr.;tictefunqionarc$i
inzestrareale componentelor structuraleale accstuiministersint satisttrcuteprin finanpreade la bugetulstatuluia
cheltuielilorcurerlre(de penonal, pentrumaterialepi servicii) gi a cheltuielilorde capital (pentruinvestiliile
programate! La compartimentu.l cheltuielilor capitale mai existil 5i finnngri din granturi acordateRepublicii
Moldovade alte statcsauorganizaliiinternalionalc llcntru protrjareaunorc(rnlponenlc tle c'cosisterrrului
anrbinnde
imporran$majori.

4.6. Chcltuielitccurcntc pi invtsti;iile in s.fer*seiei*l- cultumll.

Pcnrru instituliile publice social-culturale de invdfdmint.senetate.culturi gi artd etc. cheltuielilesint

dctcnninatc dc trcbuinplemntcrinlchltncgtiltit dc lirrtclirttt:trc saudc lctivitrte curcntil.cit 5i dc irrz.cstrirrc
cu bunuri
necesare activimtiispecifice. in consecintlgi cheltuielileacestorinstituliisint imp[4ite in douilcategorii:cheltuieli
curente5i cheltuieli de investifli caresecalculeazlgi individualizearA cu ajutorulunor normegi normativediferite-
l) Cheltaielile curente ale institu;iilor social-cufturale sint unele comunetuturor acestorinstitugii.altele
specifieesaudetenninatedeactivit&t€aspecificade invdpmint, asisten$medicali, acgiuniculturaleetc..
Cheltuielilecomunetuturor instituliilor social-culturale incep cu salariile,indemnizagiile pentrufuncgiilede
conduceregi celelaltedrepturibinegti salarialeale intreguluipersonalgi se continuecu contribu$acu cheltuieli
pentru deplaslri, detaglri, gi transferuri, chehuiel! pentru intrelinere gi gospod6rire-. incllzit iluminat, ap6 gi
canalizare.salubritate,pot6, teleficn.fax, cf,4i gi publicalii, protocol gi atte cheltuieti comune admise prin
dispoziliilelegale.
Cheltuieliledeterminate de activitateaspecificasint diferire.La instituliilede invlgrninr. ptalilepennr orele
suplirne*aregi in regirnde.plati cu or4 cheltuielilepentrumanuale5i rechizitegcolare,transportelevi qi studenli,
bume acordate elevilor $i studenlilor etc. La institugiile medico-sanitaresint specifice cheltuielile pentru
medicamenteqi.nratcrialesanitare,pcntru hrartuboltnr.ilor, penlnr cchipanrentspecialdc rrrici valoaregi scurtl
ddratl etc.
At?t chehuicliie curentecomunec?tgi ccle durternrhrate de activitateasSxlcifidtse cirlclrle'rz..ll
cnual de ciltre
fiecareinstitulie,social-culturalfi confbrm nonnelorgi normativelordc chehuielicare sint reglc'nlentate prin acte
. normative.cuaplicabilitatepentrutoateinstituliilede invittrmint.toateinstituliilemedico-sanitarc 5i toateinstitugiile
culturalartisticede acelagifel :;i grad.Acestenornle5i normativede cheltuielisfnt modificategi pertbqionarearir in
raportcu evoluliapreturilor9i tarifelorcit gi suhordonat deziderarului de a seimbunltlgi condigiilede invipmint. de
asistenle mcdicalaetc. Pentrucalcululgi individualizarea chcltuiElilcrconlunegi specificeale instituliilorsocial-
culturalesint aplicabilenormelemetodologice stabilitede MirristerulFinanlelorin colaborarecu ministerelede
specialitatein etape.le elabor&ii proiectuluibugetuluide staLa proiectelorbugete.lorministerelor:.sa $i a.proiectelor
gi bugeteloranualealetutunorinstituliilorpublicesocial-culturaie concomitent cu alecelorlalteinstitugiipublice.
2i Cheltalelllede iwatlgii ale instituliilorpuhlicesocial-culturale denumitegi cheltuielide capitalpot fi de
amploaremai mare vizltrd constructiaunor institulii sauextindereagi dezvoharcaunor institugiiexistentq ca ti de
amploaremai micl vizlnd doar ?mbunltlti'rcadotdrii sau hrestrtrii unor institulii existenteprin achizi$onareade
instalatii.aparaturtr de specialitate $i altebunuri,ic i:,iretruintare indelungata caresii ameleorezce 5i si modernizeze
condiliitcdc invlpmint, dea:lstcnpmcdicalii1rdc:rctivitiliculttrralcpi artistice.
S.prcdeosebirnde calculul cheltuielilorcurcnte,chehuiefilede investifiiale instituliilorpublice social-
crrlturalc, sc calcrrlc;rz.ii
;i intlividualizcazil {) procc(lrrrit
ttrtttitritttlu-sc rlc rlccunrcnt:rrc
piurroharca acc$torinvestilii.
'lbate invcstiliilesocial-culturille,indilcrcnt dc anrpkrlrealor, se programeaz.a nunrai -iustiticindu-se
necesitatealoe avfnd in vedere regula genenalAde efectuarea cheltuielilor bugetarenumai pe baca de acte
.fustificativc,intocnritc in confprmitater.tt dispoziliil'u'leg:ftr Pe*tnr invcstiliilc institrr;iikx sociirl+ukuralede felul
rnob!licru!ui, aparaurii.utilajclorcb speciulitutc 5i lllor:rsemenull bunurimateriale se pretindcintocnrirca unorliste
precedatede motivalia qi justificarea necesitililor lor. Pe cind pentruconstruc[ia9i inzestr:area unor noi institu$i de
fnvfiflnrlnt. sinttatc ori cultural-artistice este rrecesaril o Cocurnentare tehnico-economici cuprinzlindproierte ale
clfdirilor, listclc lucrtlrilrr dc antc:nriilrL*i lctultttrilor.dc cottstructiifi rrtontnj.li-s[.[r..
nrohilir:nrlui-rrtilaJchrrctc.

?
F
necesare, insolitede devizelede cost.autorlzaliade oblinerea tcrenuluigi de motivalianecesialii tiecaruiadinre
obiectele acestorinvestilii,
lnvesr{iile vizind coustnrc[iatlc noi in^stitutii.social-crrltrrrtle. datoritilamploarci5i costului lor se por realiz.a
nurnaidin rr;sursclcblnc$i alr:bugutuluidc stirt5i ca ltilrr sitttsuPuscttorntclorrcl'critourchr proccdurtrchcltuiclilor
acestui buget. Astlbl documentaliatehnico-economicAa acestor investilii se anexeazilbugetufui ministerului
respon-sabil, fiindu-i neoesaravizul Ministerului l:inan[clor gi aprobareaordonatoruluiprincipal de crcdite ori a
Guvernuluipentruinvestiliiteaf clror costdepeseste o anumitl linritd.
F |-;

FL
E
!
fi
7(
J-

I
 -1.7.Cheltuielilcfiugctarepcntru domeniuleconomicAi infrastructuraputrlictr.

Domeniuleconomic5i al infrastructuriipubliceesteconceputcu un cuprinsextinsatit asupraramurilor

economice cunoscute qa- atare. - industrie. agriculturl, corlstrucfii etc. cir gi asupra tmnsporturilor gi
telecomunicafiilor, asupracercetilrilorgiinfiticc yi dc intereseconomic,aqiunilor de inrrelinerea dnrnrurilor.avialia
civiltrgiaftele.
Conformdospoziliilorrefcritoarela chcltuiclilebugetat'e din h'gileprivind bugetelestatrrlu.l no$ru din uhirnii
ani,pentruaceastilsferl de chehuietisint previzutecheltuelicu urrnf,roarcle destinaliispecificeprincipale:
. Programele prioritarede cercelaregiinlificd de intereseconomic:
. Agricultura5i silvicultura;
. Ex!.inderea $ inuefinereadrunuri]or gi podurilor
o Transport.curnunicatiili aviati:rciviltr:
o Invcstiliila intrcprindcrilc r;isocict[1ils cri capirilldc slirtdin roatcrirrnurilcAiscctoarcL' rcononlice:
. Constituirearezerveide statde bunuri materialeqi alte acli.u.nl ec.ononrice.
Cu ace.ste destinagii specifice,cheltuielilepentrudomeniuleconomic'inclusiv subventiilece se acord[ din
bugetul statului sint previzute in rnod repanizatin bugetelerninisterelor.indeosebiin bugerelclvlinisterului
Economiei, MinisterulAgriculturiigi IndustrieiAlinrcntare. MinisterulTransporturilor 5i Conrunicaliilor. Ministerul
Energcticii
Din specificlriledestina$eicheltuielilorp€Irtrudorneniulsconomicdesprinsedin bugeteleacestorministere
gi din specificdrileClasiticuliii hugetureestcrentarcabilci fiecarcdintreacestechettuicligrupr:azilun numdrdif'erit
de speciide cheltuieli.De exemplu,grupacheltuielilorpenru transiorturi5i teleconrunicalii euprindechelruieti
pc$tru dnrmuri gi poduri, transportufferoviar gi transportultn conqun.pentru aviafia civild, ca 9i pentru
comunicagiile de interespublic.
Referitorla eficienp cheltuielilorpentrudonreniuleconomic.acestease apreciazl diferit, In primul rind
pentrucelc de capitalsau invcstilionalc,apoi pcntnrcels prlvind cercetaFea gtiinlific* de intercseconomic.penrnr
ac[iunicareinfluengeazi producgia 5i circula$arndrl'urilor, ca giexportul.
Cheltuielilede capital sau investi$onalesunt recunoscute ca fiind de importanti deosebitain toatestatele
dcoareccprin construgtiaunor noi intreprintlcris"rtrurtitigi cconomicccarc producrnirtirri. cxecutlilucritri 5i
preste?zA. transporturigi alte servicii,ea gi prin dczvoharea,retehnofogizarea gi modernizarea hrtreprirrderilor
sau
unitdgiloreconomicede acestfel existentese oblin urmitoarelerezultateproeminente: sporireaprodusuluisr.lciatgi
la crc$lcreavcnitului na[ionll, sprrrircalu:rrriltx'de rrtunci pi rctltrcerca 5ornajului.cre5t,.'rca 5i spccializarea
bunurilornecesare consumuluigi condiliilorevoluatede trai ale cetilenilor.prequmpi sporireasunelr:rdc venituri
banegtiatestatuluigi cett;enilor.
Datoritt neccsitfililor dcosebite coniunctrrmlc a invcstiliilordr' capitalirr imprejurilrileactualedin economia
noastrena[ional'a, in condiliik' in carschcltuiclilctrugcttttcdc r:lpitll sint irrsuliciuuc,.scunrri)ru.gtc concurrrilcnt
orientareain acestscopa mai multoradintre di.sponibilitatile bAnegtiacurnulate de citre cetAleni.uti!izareain mai
marcfiropor{ie a credituluibarrcar qi atr:agcrcade capitaluriale invc.stitorilor srzlini.
Chsltuiclilcde capitaldirrbugetuldc slatsc cf'cctuieazal in cr,ntcxtul cxcculicipilrlii dc cheltuicliu lccstui
buget.duptraprobarea lor tn cuprinsulbugeteloranualeale ministerelor, altor o!'gane de statpi institugiipublicepe
bazadocu.mcntafiei tehnico-eeonsrnhe cuprinzindjustificareafiec[rui obiecrivde investitii.urnrati de proiectele
construcfiilor,listelelucrlrilor de agenajiri: gs[ltttlcJ!i-.m_9nt-1! listelemaSinilor.utilajeloretc. insolitede devizele
de cost" autorizalii'gi'contracte deconstruqii'saude lucrtrrice seincheiede citre titulari;9i beneficiariiinvestigiilor
cu unitdtispecializate de construclii- montajetc.
Construcliilede propo4ii mici, ca qi curnpirareaunor maqini,utilajegi alte bunuri,se por ef'ectuade cdrre
unitlli beneficiare,iar pentruconstruc[ii nrailrruri;i corn;rlexc sc inchuiccontracte cu unitili spccializatc.
Cheltuielilebugetareprivind programelt: prioritarede cercetare ptiintiirclde interesecontinricse apreciazl
prin prismarezultateloraceslo.rcercet6r.'i in pertbclionarea tehnokrgieiproduclieidc bunuri materiale,paralelgi
uneoricorelatsauchiarimbirratcu pertbclioBarea tehnologiilordin ranrurieconomicesaude acriviratcfinan[ateprin
cheltuielicapitaleprevizutein bugetelerrrinisterelor gi afeunor institugiide cercetare $tiintifici cu carscteraplicativ.
Dintre celcfaltecheltuicli pcnlru donlutiul ecortornicprcvAzutein bu-rtctclc anttalcrle slatului nostru.
cl-rclruielile
pentruagricuhurd9i silvicutturica Ei ctreltuielile perrtrudrumuriqi poduri.rransporturi 1i comunicalii
sunt efectuatecu destinagie legal precizatfide cf,trc organeleadministrative de .statspecializate?n sectoarele
economieinalionale. in conlirrrnitate cu reglenrcrrtarca bugetartt alrualil.
ln multe state contemporaneintre chcltuielilepentru donreniulecontrrRicse aconla o atenlie deosebita
cheltuielilordestinateagricultuiii, cuprinzind5i .srrbvengii acordateacesteiramuri economiceavind in vederecI
,,agricultura estenu numaio ramurildc produclic,ci ,siun mod clcvia1tl".carepoatcnsiguraconsuntulafinrentar
nalional.ln acestsensse acordtrsubvenfiipentru susginerca rcntabilit0giiprelurilorde vinzarea produselor agricole,
pentru limitareapreplui cornbustibi]ilnr'gia preguluiingrdgitnrintelor chimice. (,'onsecvenla acestei politici se
urmdregtela acordareade lmprumuturi bancarecu dobindl redusi, supotlareade citre star a unor cheltuieti de
imbuntrtd[irifunciare.de apllrareacontrainundaliihrr,pn'cum5i dc intrclinerea unui sistenrde irigalii.
Cheltuielileprivind comc4ul exteriorin prezentin statulrnstnr sint limitate la acoperireadifbrente+or de prcF
nefavorabilela inrpornrl unor burturi necesarecr>nsumuluiintern. Comparativ,in alte state contemporane,

!
t+
 principalcle cheltuieli destinatccomerlului cxtcrior unnilrcsc stintularcaexportului prin subvenlii pi prinrd acordate
p.rodrrsclor
spoririicornpetivitltii
erporta$rilor.eurezultatul nalionale
pepialaexterna
;i al crqterii cxponuluica
sursiinrponantddelbndurivalutare.

CAPITOLULV. VENITURILEBUGTfUIUI DESTAT.

5.1.Considcrufiigenernlcasnpnrveniturilor bugetnre.

Veniturilebryetareau o mflreimportanlirnu nutnai ca sumece alimenteazh lbndurileblnegti ale statului.

dar gi prin influenFpe careaccstcao cxcrciti-r asut'lra activitllii ccottonricc Ai sociirlca tr\rii. [)c ncr'ca.sistenrul
vepiturilorbugetare trebuiestrfie astlelsnbilite.incit si stimulezedezvoltarea activit[[ii economice.lmpozitelegi
p1ltconstituiilrstrumcntc
ra,xclc dc incura.iarul silrrrfctiinitrc'aun()ractivitiilidc cre$teresnudr-'&'duccrL'a pmducliei
;i consumului unor produse. dc sa$
inrpulsiotl'ilF€ de linritare a c.\portuluig.i iruponulul. L)ir.r.trcelt considcrent
instituliaveniturilorbugetare esteun instrunrent de intervenlie a statuluiin activitatea econornicit gi social6a statului
contemporan.
Subaspecr juridic, veniturilcbugetarcruprczinttrobligaliibinr:;ti stabiliteunilateral.prirt itctcnorhrative,in
sarcinatuturorpersoanelorjuridice gi fizicecarerrralizeazii veniturisaudelin bunuriimpozabilesautaxabile.
in aceastlordinede idei,statuArileconstitutionalc preciz-cazd in mod imperativ.cd ..nici un venit bugetarnu
poarefi pr.evdzut;i incasat,dncl n-a lbst rcglcruultalprin lege.l:ste irtterzistrperceperca suboricr' tillu gi sutrorice
delurnirede contribugiidircctesauindirect-e, in afaracelor stabiliteprin 1.g9"'*.

5.2.Elementeleveniturilor bugetare.

Din reglenlentareaveniturilor bugetarereztrtt{ existenlaunor elern€Rtecornun€care se regisescis cazul.

oricirui venit bugetar,fArAde carear fi imposibilEdeterntinarea. urmiirireagi realizarealur. Elenrentele
gi trdstrturile
in cauzd trebuie sd fie precizatecu claritatc in actele normittiveprirt care sint instituite veniturile bugetare.
Elementeleveniturilorbugetare,fbrl de careacestea nu pot [i considerateca atare,sunlurnrAtoarele:
I)Denumirea ienitulul bagetar stabileptenatura-econotnico-financiarl gi juridica a venitului respectiv:
inrpozit.taxd"incastri.contribulieetc.
2)Debitorul, pliltitoru.l(s,uporlatorut),suhiectul inqunen'i saucontrihuabilal esteacea persoanifizic6 sau
.iur.idict care datorea;6,p,txiivii legii- un impriit. o ta.xL ori este.o.bligatIa-efectuareaunei anumite prelevitri la
b ug ctu lstatului.
Calitateade plltitor de iinpozite pr.esupuneintrunireaanuntitor condilii. intre care realizilreade venituri sau
poscsia,ori vinzarcaunor bunori.
in ceeace prive;te plata propriu-zisfia sumetorcdtrebuget.se fbcedistinctieintre snblectttl imptaet,ii1i
pldtitorul, suportqtoru!(destinrttarufiacestuiit.De reguli, subiectulirnpuneriiestegi suportat()nr[. Practic-sint insi
cazuri in care suportatorulinrpozituluiesteo alta persoand(te4) decit subiectulimpozabil.deoarecese folosesc
diferite metodepenru a tfanspuneirnpozitelepldtitein sarcinaaltor persoane. Spreexemplu:in cazul impozitelor
indirecte.subiectuluiimpozabilii revineo indalorirefornralI de a plnti inrpozitulcare. fiind inclus in pregulde
vinzaresaucircula[iea unui bun,cstesuportatde o alttrpersoant,5i anume,de ceacare cumpdri produsesaubunuri
a cdrorvintaresauciri;ulalieestesupus6impoz.iterii sautaxirii.
Legdtura dintre subiectul imporltbil gi stat se firillam€rrteazepe principiul domic.iliutui peruuur€nt
(r'e$edinlei) in raportdc caresc deosebcsc douf,cittcsoriide subiccliai intpunerii,gi anume:rczidcnli5i nerezidenli.
sintaplicnreh6 de persoanele
Reguliledelimitliriirezidenlilordc ncrcz.iclcnli lizice5i.ir.rridiccr"1.
Dc asemenea. ?nconfitrnriratecu politicaeconomic{t,si I'iscalia statlrlui.in athra dclimitnrii persoanelor
fizice in rezidenti5i nerezidenlidupl criteriu!donriciliuluipermanent, se folosescAi ahe criterii de diferen(iere.
Asr[el, de pe pozilia contribuabiluluio irrrportan{d considerabilil o are clasificareapc'rsr.lanelorjuridice dupi
organizare qi gestionare. ttupl tipulactiviEliit.at*'.
dupi numirul salarialitor,
3tfihie\tal inpercbil reprezintl veniturile sau hunurite.impozabileori taxabile specificateprin dispoziliile
fegilor in vigoare.Venitul inrpozabilse poateconstituisub diferite forme:veniturilepersoanelorfizice, veniturile
societdgilor pe ac[iuni,veniturilcsocietitilorcu rdspundere limitati, veniturileagentilormicului business, veniturile
intreprinderilorrigricote.gospodiriilorpr[ne5ii (de fernrier)etr:.Burrurileimpoz:abile sautasabilese pot constitui
in: clddiri,terenuri,mijloacede transportetc.
4). Baza impozabild este nogiuneaudlizata pentru a desemnasuma venitului, valoareabunurilor, volumul
rndrfurilor.valoarcascrviciilorprestateasupracllrorase aplicf,coteleimpozitelor.taxelor,accizeloretc. pentrua se
determinavolumulobtigafilor b{ncatiale subiectelorirnpuncrii.lrr realitate.bazairnpozabillleste o sunrdrezultati

''' n sc vcdcaart- l]2clin(irnstitulia ftcpublicidMrrfefrtv;t.

'nsA sc vedeaC'odutFiscalal R.M. art..lalin.(s)si (6)
t* A se vcdea Armcanic r\., Volcinschi V.. Drcpt tiscal. lid. ..ASI;NI-. i)lrigrnihr3001. p 127-l?8: Amrcanic A,. Volcinsshi V.. Rotmr A,
I'aladclu., (iujuman'l'..'llrclca li., l)ltpt lirual, l:d. ,,Ml fsl:t,t\l-. Cfti;indu30(]1.p. 92.

78
I

dupAefbctuarea tuturordeduccrilorlegalegi inL'snirilorprevlzute.Sprcexenrplu, baia impoz.abillpentrujocurilede

noroco constituiccostullicenlcipentnraCtivit:rtc in domcniuldat.
5l Cottt tk itttprmrc estesumas*u prodc-tlttrl cnrc se apliciri]s$prab*zci irnpoeahilc$i crr riuttuul clruia se
calculeazacuantumulb'f,nescal tiectrruivenit bugetar.Cotele de impuneresint difcrenliatein t'uncgiede natura
venituluisaubunuluiimpozabilgicategoriile dc pldtitori.
Suntutilizatedoui categoriide cotedc inrpunere: cotetirr: gi coteprocetrtuale.
- Cotelefxe sint stabilitein sumilegaltr(lixd), neschimbata pe anumimmtrrimea venituluiimpozabil.a averi'i
ori situalieipltrtitorului.
- C.oteleprocentualereprezintaun anumitprocentdin venitulsauvaloareabunuluiinrpozabil.
6)Uafislee da i.npanare estenn.itateadc milsurhin caresc evalue.azll. r:a^sf-rreesenrplu:in
o.hiectulinrpozs.bil.
cazulvenitului--leul.in cazrrlbunurilorirnohiliare-- nretnrlpAtrat.in cazulautornobilelor - centirnetrulcub etc-
7)Perccpcrcasau inc'nraraovenitu&ricon:;tituicrellizitrta c'll'ctivila ace'slui;r5i arr.'loc prilr ruili lrrrrhr'
nretode:
' r;i:r',:*i:"{:
{:t:'*#ii'if;'l"il#;Jii:x;ilil':fi!"},il'l';il'l,liilxJl1,,x
statului:
e utero.darelinerii S.ivfirgdrii constAin aceea ci atunci cind un agent econonric plItepte drepturile
b{negti unei persoane(salarii. dob?nzi.royalty etc.) are obligalia si calculeze. si relind gi s[ verse
in termenelestabilitede lege la bugetul statuluisumeledatoratede acegtia;
. metoda aplicirii de timbre.fiscale se folosepte in cazul aplicirii acestora pe produsele accizate.
E)TermenuI te ptalil arati data ta care sau pin6 ha care un anumit vEnit trebuia vfirsat la bugstul statului.
Termenele de platil ale impozilelor, tarielor pi ale altor venituri bugetare sint prevfrzute de actele normative in
vigoare. ce reglemenreaz3acestevenituri.
-l-ermenuleste fixat fie sub forma unui interval de timp - an, trimestru, luni - in cadrul clruia sumele
datorate trebuie vdrsate la buget (in acea;t6 situalie scadengaeste ultirna zi a perioadei respective). fie ca o zi fixE a
pl[1ii, cind atit scadenp,cit gi tcrnenul de plati coincid.
91in lesn i ri I e Si fac II it dgile oc on! ore con t r i hu uhi I i I o r.
Inlesnirile acorelate-la plata impozitelor qi taxelor fac parte din nr{surile gi politica economicS- financiarS.gi
sociala adoptatein Republica Moldova. Dc rcguli. inlcsnirile prevlzule de legislalia in vigoirre cuprin{: scutiri,
deduceri. aminlri- egalondri la plata irnpozitelor gi taxelor.
Aceste inlesniri au ca scop stimularea valorit'icirii anurnitor rcsurse materials-.a productiei unor mtrrfuri.
sporirearentabilitalii sau sprijinireatanriliei. l-avorizirii persoanelorin virsttrsau cu capacitaterc'dusf,de muncXetc.

. 5.3. Criteriile de diferen{ierea veniturilor bugetare.

Veniturile bugetare,incasatela dispozilia statufui.sintdit'crite:pentru clasificarcalor sc utilizcazii mai nrultc

criterii- Astf'el:
. Dupd sttrselede constiturre. veniturile bugetarese disting in:
- venituri bugetarecare se constituie din impozits, taxe, accize gi nxe vamale:
- venituri bugetare care se constituie din plafile pentru serviciile prestatede institutiile publice;
venituri bugerare care se incaseazi din cregterile de capital;
: amenzile,. penalitllile etc.
. Ditt puttctill ,,le vederc al c'ttntinurulti econoniic:.veniturile brrgetarepot f-l clasificate irr doud
categorii:
- venituri bugetarccareau continut fiscal. adictr:impoz.itelc.taxa pe virloarcaadS.ugati.acciz-cleetc.:
- vcnituri bugctaru s6pg$u itrr ctr;ilitc'r' lisc:r[, suttr..\ir]t..Sprc cxcntplu: ctxrtribuliill' puntru asiqrrf,rilc
socialedc stat.vcniturilt-prnvcniictlirt opcrnlittltilccu cirpitnl,irnprunrutrrrile dc stat.dt>naliilc1.a.
; Dafd sursela de provanisari $c dcosebe.sc:
- veniluri bugetareprovenitc din susc interne;
- venituri bugetareprovenitedin surscc.\ternc(dona!iilc,ajutoareledin strdin6tatc1.a.).
t Din punctul cle vcdere ul upurtanenlci lu verigilc.\ist(tnulili hugetur. veniturilc bugetnre se clasificil
in trei categorii:
- venituri e"arese ineaseaz* la b*genrl de sttrt ( irnpozitul pe venit, tara pe valoarea adfurgattr-accizele.
taxa vamald, inrpozitul privat ctc.).
- venituri care revin bugetelor locale (irnpozitul pe bunurile imobiliare, inrpozitul pentru tblosirea
resurselor naturale,taxa penfru amenajareateritoriului, etc-);
. Dupd caractcrul venilurilor hngelere cxi.itd:

I
- venituri ordinare - acelea care au caracter pernranent,Se incaseazi cu regularitate, cunt s[nt spre
': exemplu: impozitul pe venit, TVA, accizele. impozitulpe bunurile irnobile etc.:
- venituri extraordinare. - se lacas€aza in sltuatii exceptiqnale pentru a acoperi cheltuielile specifice, ca

q
t
de excmpltr, lansareaunui imprirmut de stat, emisiuneamonetarl etc.

r. i

lrtr
39
 5.-f.(-'lnsificnrsrveniturif or bugctare.

in practictfiscali sc intilneqteo marcllrietate de venituribugeturccicosebite ca lbrnrtrgi conlinut.

Clasificarea veniturilorbugctarescrealircazh dupito multituclinc de criterii.cum sinttot:
- fbrnrade percepere:itt natttrtrsauin hani:
- obiectulimpunerit:avere.vcnitulsauchclt$ie]ib:
- scopulurmdritimpaneimpozitelefn: financiaregi de ordine:
- frecvcnlaincasdriivizeazil:impoz.ilt'le pernranenlc pi incirlentale:
- locul administrltriiimpozitelorestednt la rrivelullocal.t'ederalsaual statelormenrbre:
- trdsitrrrilede fond Si form[ grupcazlinrpozitelein directegi indirecte.
Impoziteletlirectese ageazisi seperccpdirectde la subiecliirnpozabilivizind existen3a venituluisauaverii.
La rindul lor, acestease.sutrinrpan in:
l. lc nrateriatc:ptrnrintul. ctitdirilc. fabricile.
inr.pozite realc - stahililc itt lcgilturl cu rrtriectc
magazineleetc.;
2. impttzite pe vertituri 5i din circulalia averii - care au leg6turtrcu situalia personalf,a
lieirr'' ;i juridirr..sau din
ilsuprirvcrrituhrircnlianttlc pcntttarrglc
contribualtil u lui. aqcz.irtdu-sc
circulaliaaverii.
Prin modul de a$ezarea irlpo::itelor directe se urmdregte repaitizareaechilibratda sarcinilorfiscaleasupra
contribuabililor.
in cadrut irnpozitelor dir:ecte se distingl irnpa'zitulpe vcnitul persoanelorfizice, irnpozitul pe venitul
persoanelor juridicegi itnpozitulpe avere.
lmpozitul pe r.enitul persoanelorfizice!eB peruoanelc
vizeaz-fi fiziceavind dorniciliulsauregerJinpintr-un
anumit stat. precum gi pe cele nerezidente.carrelealizeazf,venituri a c6,rorsursd se a{l[ pe teritoriul statului
respectiv.
in practiciie utilizeazsdifbritesisterne de impunere a vcniturilor:
- impunerea separartr. in carccaz veniturilepmvenind'dinsurseditbrircse inrpoz.iteaz6 separut,cu modul
de aSezare gi cotecorespunzitoare proverrienteilor:
- intpuncrcugloberiA careconsli in.utrttrufarca veniturilorrealizatr:din .surscdifcritc de o pemounigi
'
aplicarea unuisingurimpor.it;
- impunereamixti esteo imbinarede irnpunereseparatdqi globalfi- dar. in prezerrt-tendingape plan
nrondi:rlc,ste-de'*dcparc a sistc*r*hridc i*4iurcrc pc vc'rrirulglt{lal carc clinrini}tlili:r'cn1ierr..a
sarcinii
fiscalein t'uncgiede ltaruravenituluirealizat. i
lmpoz.itul pe veniturilcpcrsoan."lot' fizict:sestabileSte. dc reqttlil-anual.pe traz.a unei,.1eclata1iide intpunere
a contribuabilului saua infbrntuliilordc caredispunurganefetiscalc.l)crccpcrca inrpozitultri vcrriturilordin
afl'r'r:nt
salarii,premii,ajutoaremateriale,dobinzigi roy'attyetc.,serealizeazd. in mod ftecventprin stopajfa sursa.
tmpozitul pe veniturite societiltilor'" se stabilegtrr. dc reguli. pe bata declaralieiintocmitede acestea.
prin calcularea uneicotepropo4ionale. Din veniturilebrutedeterninatesededuccheltuielilede producgie: dobinzile
platie- prelevLrilela fonduldc rezervf,gi altc londurispeci.rle,pierdcriledin activitatea anuluicurcnt5i eventual
din anii precedenfi. diverseprelevlri ?nscopurisocia!-culturale.
tmpozitul pe averesq'.lnstituireaimpozituluipe averese afli iri strinsi legltur[ cu dreptul de proprietatea
diferitelor persoaneasupraunor'hunuri nrobifc sau inrobile. in practicafrscal{ se utilizeari in diferite ficrme:
impo=itt gsupra werii propriu-zi.se.imnozircpe s:ir*fafit &,erii $ imFositepe sprcl de were,
in primu c:arcgrn'ia pot fi intilnite atil itnliozite.rtuhilited.rryro averii, dar plirtitcdin venitul oblinut de pe
urmaavcriircspcctivc (impozitulpc proprictatcr"'. irnpozituldin chirii etcr,cit qi inptritc pe sulxtcutgu uvcrii.care
sepldrescdin insfigisubsranF c'i(inrpozitu!funciargi impozitulpe cladiri).
lmpoiltul pe circulerliauverii este instituit in legituri cu trecereadreptuluide proprietateasupraunor
bunurirnobilesauinrotrilcd,: la o persoand la alta.cltnrestscaz-rrl imnoz.ituloi pe succesiuni. pe donalii.pe acrclede
vinzare-cumpdrare a unor bunuri imobile.impozitulpe circulapia capitalurilor(donaliile,transnriterea proprietilii ca
urmarea decesuhri.vinzareaclebunuri etc.), !
lmpozitulpt sporul eleavere vizcatAsponrlde vsloarepc care unelebunuri il inregistreauA intr-o anumit[.
perioadl dc tirnp, cunr slnt: inrpozitulpe plusul de valoareimobiliari. irnpozitulpe sporul de avere realizatin
perioadederlz}oi etc.
Impaziteleln[irecte iyi tiefinescqi 'ttciinritc:azxptiltitorii 'irr catitater]e consumatoriai bunurilor sau
serviciilor,fiind suportatede acegtia,indit'erent de venituri,averc.profAsiesausitua;iapersonall.Acesteimpozite
afecrcartputereade cumpirare a consumatorufui. liind prevlztrtein crlte procentualeasupravalorii mlrt'uritor

'" n sc vccfcaA. Armcaniq V. Vulcinsshi.r\. Rotanr.'l-.(itdunrru.lj.'l'etclec.frt. l'aradr:.Lhvptfsan!-Ud...Musr:unt-.('hiqinau.20$1.p.27-2t1.

'* n $ev*dea A. Armeanic..SLrrena/cconrenryrruwda wpunerc u veniturilu'1n:rlu.tnelor.fi:rca.RevistaN4irxrall tlc llrrpr- Nr. 7Dffi2. p. lG
13.
t'"
t'
A se vedcu A. Armr:nic. Spe:ilical-rnpwprit wnituriiqr pt'sannehtr lbninv in statefu$znleiWn\o1/' Rrr.ista lirrgitunlf {e Drcpq nr.
t, 8n002. p.2l-25.
l..'r\.tevcd:aA.Armcanic.Catvclen=nrtaguturrtl:|uin1n:ilulrtptawrehlstu!eicc.,,,,|..,qx'ratP.Rcvnr:ln||{rrrnit|0dlhpl.
t4-16.
r'? o"
A $.evslel A-An0reao.,..(Qn. eit. te4,20Q3)..p. 50.
t
I
I
gl a0
I
 vindutesauserviciilorprestate. ln perioadele dc avintccononric.intpozitelc indirecteau un rarrdament tiscalridicar.
iar in perioadelede crizi gi depresiune. incas{rilcla bugetpe aceasta caleinregistreazd aceeagitcndin16.
lmp.ozlteleindirgutCquprind:taxele(lc'consunratic. taxclevarrrale.monopolurit-rscale. precumgi dit'erite
alte taxe.
Din categoriatrxele de consumafle lbc paneaccEelegi ta;rupe vuloareaacldugatd.
Accizelesint ta,respeciatede consuntctrc sc datoreazilrugetuluide stat.pentruprotlucliesau inrportulgi
penrrudesfacercaanumitsr categoriide proclusc:":.N'liu'lirilc asupracirora siru aqczrtc.tit.rit cle.ta o lari ta al.t-a.
putind fi intilnite atit la produsede lux (bijuterii.conlbctiidin blanuri"nrobile).aparaturA tehnichavansate(aparate
video, televizoarecu telecomandfl), produseal clror consull'tnu csteincurajat(tignri. bduturialcoolice.cafeaetc.)
dar qi la produselede larg consum(zahdr,sare,ulei.bere.textile.hrclllinrinteetc.).
Tuxape valoareodrtugutdreprezintio lbrrnl de colectarcla bugeta uneiplrgi a vatorii rnIrfuritor livrate.
serviciilorprestate caresint supuseintpozitiriipe teritoriulRepubliciifuloldova. precunlgi a uneipirli din valoarea
rntrrfurilor, scliciilor inrpoanbilc importatcirrltcpuhlica Moldovit.
Moaapokril.e.f+seal.e sint instituite de slat asupraprodtafieili/sau vinzirii unor m[rfuri ca: tutun, alcool,
sare,ci4i dejoc etc.
Monopolurilefiscalepot fi:
- depline- cind sint instituiteasupraproducliei,conrer[uluicu ridicataqicu anrf,nuntul:
- porliole - cind rrucuprindtoateacesteactivitAgi
Taxe vamalepot Ji perceputeasupraimporftlui,exponului5i tranzituluide mdrfi,rri.
Taxelevamalede import sint cele mai rispindite gi au iel mai marerandanrentfinanciarin imprejurarea
cooternporanla dezvotdrii cqntinuea come4ului internalionalde materii prime, mdrfuri de consum,produse
tehnologicegi multealte bunuri.
Taxelevamalede^uport au fost considerate un timp preferabileintrucitstntsuportatede cunrprrAtoriistriini
de rnarfurisauproduse.ln perioadacontemporana. stateleindusuializatele aplicddoar la exportulmateriilorprime,
attor bunuri gi resurseaftatein eantitali li'mltate.prec*rngi la exportulunor produsefabricatein condilii de monopol
tehnologic.
Tawle vamalcde tran:it se percepde celemai multe ori in contextulcome4uluiinternagional de mdrfurisau
produse.pentrutrecereaacestorbunuri pe teritoriulurrui stat.ren.in ctapaactualdse considerdci statelesint
i interesate in tranzitulde mdrl'urisauprodusccc cortstituie pcntrutransponul.
o surstrde venituriin valtrtilirrcasat.l

I
bunurilorpedrumurilepublicegi clile tbrate.
in grupa'impozitelor se includqi mxelcpe carc persoanelc fizicesaujuridice le pl6tescpentRlserviciilede
care-beneficjpizldin pa$eaunor institulii pub.li.ce. Astfcl, se pot.enu-nrc_r:a.:
talqle notariale.consulare.ile inregistrare
etc.

C A PIT OL U L V I. BU C E TU LU IA S TC U R A R ILOR
D E S TA T.

generalda usiguririlorsocialede -star.

6.1.Caracteriz:rrea

6.1. l. Noliunigcnerulc.
Necesitateaasigur6rilorsocialea fost recunoscutA Tnc6in etapadezvoltariimanufacturilorcu un anumit
nurnlr de salarialitreput sporit, in scopulajutodrii b4neptia acestorain cazuride accidente.imbolniviri gi alte
imprejur4riin carenu-giputeaucontinuaactiyitateasalaria16.
Din aceaetapdincipient*a ecoRornieielepial[. accidentele de munci gi imbotnlvirile profesionaleau fost
recunoscute ca riscuriinevitabilepcntrupersoanclc fizicc carcparlicipila productiadc bunrrri.[a construcliigi alte
Iucr6ri.la transporturi gi alte servicii,Acesteriscuris-audoveditinevinbilecu toateacgiunile de protecliea muncii
5i de prevenire a accidentelor Si imbolnfr,virilor profesir:nale. deterrninind instituirea procedeului de ajutorare
btrneasci denumitasigurdrisociale.
Denumirea asigurnri socialea fostgeneralizat4 asemAnitor asrgurdrilor de burruripeniruriscuride pierdere
gi distrugereneprevizutil Ca gi asigurtrrilede Flersoane pentruriscurileorictrroraccidentegi al decesului,asigurlrile
socialeau fost instituiteca un procedeuftnanciarde constiruirea unor fonduribrnlqti prin pligi saucontributiiale
subiectelor de dreptinteresate, din careseacordiinsf,.nu desptrgubiri specificeasigurdrilor de bunurigi persoane. ci
a.iutoareqi indemhizatiibdriegideasigurtrrisociale.
Atributul ,osocial'din expresiaasigurdrisocialecorespunde in prinrul rind faptulrrici fondurilebd.ndgti de
as igur ! lr i .s o c i a l e s c c o n .s l i ttri c p ri n p ti1fi .si rucrrrrtr.i l rtt1i i l ri }nci i ti rttttrttttrtri tr[c.s* l l ri :l
bdnegtide acestfel, ci gi ate altor subieoede dreptgi anunleale patronilorgi ale statului.De alttrpartecategoria
aiutoarelorblnegti de asigu€ri socialea fost cxtinstrcu motivatia $i cuprindeindemnizaliipentru
prcvcrrirc:r intbolrrilvirilor, pcrtsii -sociall"
alte ajutoarecu motivaliasocialtr2r''t.

6. 1.2. ipuriliu usigurdfilu snt'iula.

2"r Minsa M.$t., Chiriac l-.1-.,Cn:*agC.F., Drcptul finanlclorpublice, l.'lrl.

x'' -.Accsnf'. Cluj Napoca 2005.p. 366.
Oligal. Op. cil..p.139-241.
 Din evoluliaistorici a asigurlrilor:r,.-iu.lc estr rctnurccbilcir prinreleprocedeedc asigurarcsuciall au ibst
initiate d.e.lucrltor:ii salariagidin manutacturi'g.ithbricl Urmare 3 act'$ei iniliative s-eu i$fiinl$r casede asigur*ri
sociale,alc c6ror fondurihtlncstise constituiau[u irtccpu:mur rlcs din cotiznliilcsnlnriagilor ce se inscriauca
rnernbrigi. apoi 5i din contribuliiale patronilor.respectivale intreprinderiior gi celorlalteunirilli economicecare
foloseaufinunca salariali,cirora in statelecontempoiane li s-auadiugatsubvengiile balrbyialestatelor. ,:,i],'.i
Din evolutiaasigurlritorsociafeesterctnarcabilca in Anglia pi Franp $i alte stateeur(rpene asigurlrile .n'i''.
socialeau dobinditun statutlegalin primajumitatea secoluluiXtX. fiind reglementate prin legi privind indeosebi
plata pensiilorrnilitare;i civile. De exemplu.datorit{ tnptuluic[ func$onariicivili nu prinreaupensii"au fost
intiinlatecaseparticulareale pensionarilor. in citrr"'lbnclionariiciyili sc inscriauveluu.l-ir$i plil-ttitucotizatiile.carr'[e
dldeaudneptulde a primi pensie.Acestecasetnregistraudeficitepe carcstarulseconsideraobligat sl le acoperecu
subven[ii.ln consecin$printr-olegedin anul 185] s-a rL'cuno.scr.rt dreptulla pensieal funcgionarilrrr civili. casele
particulareale pcnsionarilorau lost desfiinlatspi platn pr'nsiilora lirst preluatl de trezoreriapublicrl.sheltuielile
pentrupensiidevenindo categoriede cheltuielia bugetul.uigerrerala[ statultrifraneez.Datoritt r,'regteriipermanente
a cheltuielilorbugetarepentrupensii.printr-olegc'din 1924a Fostinfiingate o casAa pensiilorgi s-au introdus
relineridin salariilegi soldelefunctionarilor civili 5i militaripenru fondulbdnesccar$,in tirncliede necesitlli.era
completat din bugetulstatuluizo

6.1.3. Si;:tettrul conlctttpor.t,t tlt, u,rigurtiri .tttt'iulv in Repuhlictt lltilcltn'ct.

ln perioada c.ontempdrantr sistemul dc asigurtri sociale a Republicii lt4oldova s-a transfbrmat intr-un
insrrumentfinanciar-publie irr vedereamenfineriiunrutrai decenta unor segmente socialedin statulnostru.in acest
context.sistemulpuhlic de asigurdrisocialc na[ionalse organizc'azlgi I'unclioncazd. tjind I'undamentat pc
urrndtoareleprincipii:
o prirrcipiulunicim1ii,potrivit clruia statul organizgaztr gi garanteezhsistenrulpubiic de asigurtrri
socialebazatpe aceleaqinorrnede drept;
r principiul egalitilii, care asiguri tuturor panicipanlilorla sistemulpublic de asiguriri sociale-
contribuabili gi beneficiari - un tral-amentnediscriminatoriuin ceea ce p.riveEe dr.epturilegi
- obligaliileprevtrzute de legislalie:
. priniipiulsolidarittrliisociateintergi intrageneragii.
conformciruia penicipantiila sisterirulpublicde
asigurf,risocialeili asumtrconttientgi reciprocoolig,atiigi beneficiazlde dr6ptul'pentruprevenirea,
limitareasauinlflturarcariscurihrrsocialcprevilz.utede tegfistalie: .
r principiulobligativiBlii;potrivitciruia persoanel,: tlzicegijuridiceau, confornr'legii.obligali4de a
participala sistemulpublicde asilluririsociale:drepturilede asigurdri.sociale.se exercitdcorelativ
indcpliniriiobliga{ii lor:
' Hil:irili,,::T:',,1"?:ilT!';.1-illl,lli:ilil:
d.',",lh;i
flffi*.ffn-,ffil ;ffi:'l,;.'J,Llffi
sociale; drcpturile dc asigurari sociulc sc cuviu irt tcnrciul conrribuliilor rle usigur$ri sociah pt'.ftite:
] princ.ipi*l repantiei, porivit cdruia fsntJurile de asigurlri sociale reatizate se. redistribuie pentru
plata obligaliilor ce revin sistemului public de asiguriri sociale.conform legii:
' . principiul autonorniei, potrivit cdruia sistemul public de asigurlri sociale se administreazl de sine
' sHtad in baza legiiffi.
Potrivit an. l0 din Legea privind sistemul public de asigur{ri sociale: ,.bugetul asigurtrrilor sociale de stat
lace partedin bugerulpublic nalional 5i esteIndr'pcndentde bugetuldc stat". Deci, acestbuget se intocmegtedistinct
de bugetul de stat qi estc aprobat printr-o lege scparati- parcurgind aceeagiprocedur[ ca qi bugetul de stal.
ln acesl sens.or.ganir-areabugetar* a asig*rtrrllor soeiale se carilet€fi.zetzftprin urnr&toarelet
o generolitateaaccslor asiguriri. cuprinzind intregul personal 5i prestatorii de serv'icii acrivi, pe roti
pensionariio ca gi nrcnrbrii tanriliiior tr,turoracsbtoral
. imprescriptibilitatea dreptului la pensie 5i indenrni:ra[iede asigurlri sociale qi garanmrea ca drept
personal c€ nu pontc l'! cedlt, :rvind in vedere scopul ilcestor asigurtrri dc a cren condilii decente de
viagdgi de a rnerr[inecapacitateade munci a persoanelorfizice aflate in activitate.
insc:mnltatca5l rotgl autunl in .Repuhticalt:tolckrv.ta asigut'ilriltrr socinh clc .statcs{c gt'rnccputtlin cheltuielile
'bugetarc cu destjna.Uaaceitor ru.igirr.lrii din-co.nd{iils corisLittriiii tbird.urilor banciri nr'ce.sare-accsttrr
asi.gur*rl ca gi
din proceduraelaborlrii. adoptirii. promulgf,rii ;i esecutricibugetului asigurtrrilorsociale de stat,

6.2. Casa Nafionali dc Asigur{ri Socialc.

6.2. l. Nojiuni ganeralc.

Sediuljuridic constituit! Legea prit,inrl sisttnal puhlic r/c rr.si.qrrriri.;ctcitflcar. Jdi9-l I l' Jin 08.U7,1999 (tvt.U.
nr. I -4/2 din 06.A1.2000).

(iianl. 1929.p l.str-t.s?.

"t A sc vcrlcaJcz.c(i.. i'turs d,utitlri'cr:rpuhliqurs.Itarts.l:tl. l\l

fi
1'" Conform an.l din l.cgtrt-priviuls.isteo-r.ulpuhii.$.dcuigurlri srrciat:.nr.:189-XlVdin0&0?.tq99.

14L
fi
 CasaNalionaldde Asiguriri Socialecslc o institu;iepublicl autonomade interesnafional.cu personalitare
sistunul puhiicdc asieurltrisrrcialc]ffi.
.juriclicl.ce adrninistreazi5i gestirmeazil 'rcz.orclicirJc
Accastdinstrtulicpublicf. prirr intermscliul-f \tat a Mirristr..ruluil;ilriln-[qle[.
gt-:sr-irrr.rcaztr
br.rgetul
asigurlrilor socialede smt. care estr' lorrnat din ltrnduri tle asigurtrrisocialeplltite rJecontrihuuhilii sktenrului
puilic dc a.rigurflrisocialetle statlo7.
Casa Nalionaltr infiinleazn casc terit(,t'ialcin lirnclic dc nunrlrul sau dc stftrsturousigunqilor gi dr
conrptexiuteaasivifitii h nivel teritonal.'carefuncfioncazlsub conducereagi controlulstru.dar sint invesritecu
personaliute juridicit.
Laba:a sistemuluilinanciaral CaseiNalionulesc nlle bulctul nsigurltriltrr sociulc. dc stur lrtrrL.con]ponuntat
a bugetuluipublicnational.careseaprobl anuafprin legede oryanulrcprezentativ.
Aceastlinstitulicfinanciar-publicl e.\lL'condus$ dc un prc,-.*dintc dt'ssnlnat dc Cuvr.'rnul RcpubliciiMoldova.
Pregedintele CaseiNagionaleesteordonuturulprincipul tiv,:redirepentrubugeu! ctsigurdrilor xrciulc clesrcf'o.
ActivitateaCaseiNalionaleestesupmvegentrl se citre Consitiulde Administralie.compusdin l2 persoane.
P"regedinte-le Coasiliutui de Atkninistn4is'estenrinistrul *tu.nciipi pr.tilec[ieistxiala. Co*si]hrl clc Adminisrelie este
forrnatdin reprezenantiai Guvernului,Patrortatului.Sindicatelorgi ai organizaliilorde pensionari.inaintali in
funcliade membriai Consiliuluide Administra[iede cdtreirrstitu{iile;i organizaliile'respective pe principiide
propo4ionalitate. DeciziileConsiliuluide Adrninistralie seadopt[cu majoritntea de voturiai nrenrtrrilor lui. ln cazul
paritEgiide voturi,cel al pregedinteluiconsiliuluiestedecisiv.
Modul de organizaregi func[ionarea CaseiNagionalede AsigurtrriSocialeestereglementat prin Hotirirea
Guvernuluicu priyiye la aprobareaStatutuluiCaseiNalionale de Asiguriri Socialea RepubliciiMoldovanr.
739 d-in-25.0?,20Q0roe.
Aceststatutstabilegte: atribu$ilepreqeclinteluiCaseiNalionale.ale Consiliuluide Adrnirristraliei, precurngi
modulde organizarcai func$onareal CaseiNagionalc ai al caselorteritoriale.
Cheltuielilede organizarepi funcfionarcale sisternuluipublic de asiguriri socialese supotrddin bugetul
asiguririlorsociafede stat.
Acestecheltuielisestabilesc?npropo{ie de pinl la 5o/oanualmponatela cheltuielileanualsrorale.prevdzute
prin legeabugetuluiasigurlrilorsocialede stat.

6.1-2.Atrih4iile CaseiNalion(tleCe AsiguritrtSoc'iale.

financiar-publice
a lcgislagiei
in aplicareacorrformtr de asigurirrisociale.CasaNationalide Asigurlri Sociale
esteinvestitacu urmitoareleatributii:
a) cxcrrcittr inrlrunrarcn ;i ctr,n:nrhr[ p,rivinr.laplicartu di.sprr;riiiikrr lc.s:,rlcrh c;ltrc strrrcturilc salc
teritoriale,.inclusiv-dec6trc' tirudurilede asiguriri srrculc. precunl gi de citre irersoanelefrzice 5i
juridice clrora le revin drepturi qi o[''ligalii financiar-publiccin st:ra asigurlrilor sociale:
b) furnizeazddatelc necesarcpcntru lunciament;rrca 5i elaborarcatrtrgcttrluiasiguririlor sociale de
stat;
c) prezinti Cuvernului gi partuterilor sociali rapoane cu privire la modul de adlninistmregi
gestionarea bugetului a-sigurlrilorsocialede stat:
d) publicl anual raportulstrudc activitatc:
e) vireazl.contribuliile de asiguriri sociale5i alte tipuri de contribulir. potrivit dispoziliilor legalein
vigoare;
f1 contoleaji veriilicirltea'-'diiiifoi:'j(li'sc.ami refbritoare la i bugetui asiguririior Sociile de star,
corectitudlne*rtrtilizirii mlilortrelor virirtc.!a bugcttrl asig*r*r.ikrr sociale de sut {prestalii de
asigurErisociale gi alte pl6giprev[zute clelegislalie);
e) ia mf,suri. in conditiile legii- perrtru dezvoltarea ;i administrarea eficierrtl a patrimoniului
sistemuluipublic"precurrrri pcrrlruasiSurarce irrtci'.ritirtii
accstuia;
ht ia nrdsuripentru pnltecfia fondurikrr dc asigir:frrisocialc.
i) asigurl evidenla la nivel nalionai a tuturor conribuabililor la sistemulpublic:
.i) asiguri eviden;a drepturilor pi obligaliilor de asigurlri sociale la nivel nagionalpe baza codului
personal dc as.igurfui socialc.

?,"'(.rrn|irrnrar.t.{.1rJrir|.cgc.aprivilttl.i*tcutu|
:,: in
rirjunea rctuntti lcgisblii privind statulul iuridir nl ptitliltriiur contribuliilor rlc asigurlri socillr, accsta cste nsimilat
cggrrib*rsi|ikrdi*sfrr*fiserr}l.i**eg.tt.*7iH}Fset.i*t3k}rrrittitt+!r*rtre|x,rrr&n.pririrtr}irrc*lctr*thFi''htit'ir}rrtigur$ri
a p | i c * | c i nco n fo r p r ir a te cu | q g ls| e ti$ fiscslt.in c|usi vrcgi nul Juri t|i tt|eap|i turetrrl c1r|i nn|[
rsigurilri soeinleprin nctoda crccutlrii silitc a obllgaliilor crrntribufiilor.,iocialr.lu st vcdeaArmeanic:1.,t'olcinschil'.. Rotaru.'l. Palude
lu...lbteleaF...CryuuwnT.. Drcptjscal. ed ..i.i{J,S6Ll"l".tlhiynlu }001,pp. J&i0).
' . o l n | e g i s| a | ia n o r str te fo s| in sti| tti| to o | iu r r ' r | Jconktau|w i tl ecrl ,l chuQl !url ,.
r n e n | i o n e| .ctin lcg ish r lir | in r r cilr r Ir u | o h to tt| n ucx|tt|tl rrnti nttconccptul tctel !i l bugel ur.
tlc credit bugcler cu cel din sfcre drcptuloi privrt $ c':lrr:mh estecu l.tluf rlifcrit dc creditelcsru imprnmuturih: propriu-zisc. Deci.din
prrnet de vedcrc civil. crcditch propriu-risr slnt relnlii contrccluulc ?n cedrul etrroru o prrsolnl dI crlcilaltt nrumite sumc dc brni ori
allt buauri crr rondilin ,1. a i lc rfrlilui cvenlunl. ru doblndl. () nltl rlcl'inirc n tcrnrcntrlui drrl lcglshlifl no,rstrl nu frc. in nceer$
erdlsr-rts klei, rcs|cmcrhlfiet Folrrtll .rl*bileye. 'i lrr p*rtcr de t#teidi, ra rc'ptrt]attrr crtditetor btrgrttrner ri rt'prrtieertr rtuerfii]or.
bugetsrcr lliod tcrmtm dlfcrlte dupl uturr sr. l)c rccu. nropunem dc r lntroducc un r{rn$pt unic ln lcgirlelie bugctrrf publicl
nlfionatl, ctre estceetuelurcntc rompetibil cu normete in 'r'igolre ale Republicil lloldovr ;l nnurnc: ordon{torlle alocorii haeetor?
r* tr4.l).
nr.94-97rtld 4;t 63.|[ IIr0.

t43
 k; ccrtilicl atrunlslugiuldc colirlrc f)ctllrttliccarclsigural:
t) intlrunrilgi ccutrolcaztrctivitatca(l-ecxpertiztrnredicaliqi de recupcrare a capacitlliidemunctr;
m) turrrizeaztr date pentnt rcactual!zarea cuantuintJluiprestaliilorin sistemulpublic in timpul
cxccu!iuibugctare;
n) asigur{aplicareaconvenliilorintcrntrlionale de asicuririsocialela care Reputrlicn fVloldova
este
pane;
o) dezvolttrelaliicu organiz.nrc sinrilarein donteniul:rsigtrririlorsociaL'din alte1i1ri:
p) organizeaziseleclia,preg|tirea qi pcrfeclionareaprofbsionalda personaluluidin domeniul
asigurlrilo.rsociafe;
q) asigurd introduccres.exlindr'rea.irrtrelinereagi proteclia sisterneloritutonlole de calcul gi
evideng6:
r) asigurireprczrntan:a in litigiilc in caruesteirtrplir,-:rtll
in fall instlrrlclcrde.iudl'catil ca urnlnrea
datil:
apticfrii lcgislalieidin s'fs'ra
s) indeplinegte alteatribufiiin ctrntbnnitate cu legcacadruin vigoare,

6.2.3.L'areletcriloriale de asigurrtristtt'rule-
Casareritorialaeritestructurade bazd in sistemulpublic de asiguriri sociale.cireia ii revin in lirnitele
competentei sale,toateactivitrlilepe[in de deservirea nemijlocitia populalieiinacestdonreniu.Casateritorialf,este
persoanljuridica pi igi desf{goari activitateasub conducereagi controlul Casei Nalionale. Lichidarea sau
reoryanizarea case.iterltoriale;ln cazde oportunitate, eonstituiecompeten[a exclusiv6a CaseiNalionale,Activitatea
caseiteritorialeestecondustrde director,desernnalin tirnclie tle pregedintele Casei Nalionale.Nunttrrulcaselor
reritoriale,amplasarea lor pe teritoriulrepublicii,precumgi penonalulacestorase stabilegtein funclie de numltrul
populalieicc beneficinzlde serviciilecaseitcritoriale-Linritelc cornpeten(ei, structuraorganiz.alionali,dotarea
materialtrgi modul de fTnanprea caselorteritorialesint stabilitede-regrirlarnentul acestora,elabo.rategi aprobatede
Casa Nagionald.
Casateritoriali areurmitoareleatribulii:
a) inaintarcagi argurncntarca propurrr:rikrr dc elalxrrarca proiectuluidcvizuluidc chc'ltuielipentnr
' organizarea qi funclionarcain anul bugetarurnrdtora Casei'feritoriale de AsigurtrriSocialein
cadruCaseiNationale;
h) filrcrcircvidcnlci irr cttnliu'rttilrtle cu corlurilc irttlividrralcdc asigrrri)ri srrcillc a[e tuturor
contribuabiIi lor tle asigurtrri sociaL' din tcritoriuI n:specti.vI
,.
c) incheiereacontractelor de asig,uriri sociale in conformitate cu prevederile legislagiei:
tll su;rravr:ghcrcit .lc cirtrc colllt'ibualriliit prcv,-'dcrilorlcgislllici ilt tirloilrr'cu privirc la
rri:ipcclilr-ii
asigurlrile socialede stat:
e) achitareapensiilor.compcnsatiitor.indcnrnizatiilor5i efuctuareaanalizei periodicea acestuiproces
in vcdcrca pcrlbclionitrii lui:
l) organizarea;i desfigurareaactivitatii de perfeclionareprofesionali a pesonalufui din teritoriu prin
irueTmediulun<trprograme rcspcclivc dc instruirc;
g) intocmirea dosarelor pe tiecare agent economic gi persoanl fizic[ - contribuabili in bugetut de
asiguriri sociale, in baza codului personal de evidenll individuali;
h) organizafiea procesului de colectare gi virare a contribuliilor de asiguriri sociale in baza codurilor
individualedeasigrriri xiciale9i alor tipuri decoruribulii,ponivit dispozfiiilorlega.te
in vigoare;.
i) exercirareaunuicontrol ncnrijlocital procesuluieleacumulare a contribugiilordeasigurdri sociale;
j) aplicarea
sanctiunilorgianrenzilor fa$ deagenliieconomici fizice.- debitoriai Casei
qi persoanele
Nagionale;
k) certificareastagiuluide cotizarea asiguratului in conditiilelegii;
Ir reccplionarea de la intreprinderisi de la cetilenia demersurilor gi documentelor necesare pentru
stubilirea pcnsiilor, compcnsaliilorpi indorrnizaliilor. perfu'clarcadocrtnrerrtelor,stabilirea
dreptului persoanelorasiguratela penrii gi indemnizatiifi la plata lor;
m) pcrfectareadocunrcntelor.inclusiv a proiectelorde hot6riri ale consiliului de expeni. pentru
stabilireapensiilorgi indernnizaliilor,rccalcularca pcnsiilorgi indenrnizn1iilor:
n)
'erercitarcaconrroluluiasrinralcgitimit:l1ii corecritudiniieliberirii certificatelorde concediu
tri
medicah
o) desfiigurarea nemijlocitda activitdgiide expertizfinredicalil. gi recuperarea capacitetiide munci;
p) ginerea evidenteipensionarilor (:eau nevoedc tratanrenr balne+'sanatorial Ei repartizareabiletelor
de tratamcntb.atneo-sanatoria|;
q) examinarea in chestiunile
petitiilorcetAlsnilor cc 1inde slabilirea. platapensiilorgi indemnizaliilor
Eidarearlspunsurilorrespective;
r) asigurarcarcprczentlriiln instan.telejudiciare pc litigiile in carecsteirnplicattr;
t'
I
I
I .s) exerritareacontrolului asuprautilizirii respeer[v€a mijloacelor financiaredestinarepentru plata
L. pensiilorgi indemnizafiilordc cntreinstituliile coreetbctuiazlnqmijlocit plataacestora:
t) exencitareacontn)lului osupracorsctitudinii ranzicliilor de achtlri reciproce dinrre agentii
cconomiciqi CasaNalional{;
f; Ltf
fl
7,---

u) colaborarea
cu organele ServiciuluiFiscalde Starin donreniul lineriicvidenlci'au€nlilor
economici
5i persoanele
lizice- conribuitbiliin bugetulasigurtrrilor
socialede smr:
v) esaminareaqi solulionarea
contesiaiiilor.
sesizfrilor5i reciatnatiilor
ce-isinradrr.s4it.

6.3. Cftettuielitebugetarepentru asigur{rite sociafede stat.

Pqrnindde la dispozftiile art. 39 gi 4l ttin Legeaprioindsistemulpubliede asigurlri socialc.rrr.-189-XtVdin

08.07.1999.cheltuielilebugetarepentruasigurilrilesocialede stafsint reglemenrare, avirrdunltitrofireadestinagie:
r pcn$iilcpctrru rnuncildc.slhpuratll pirrilln dcpfigircnlinritt lcg*lc tlc r'?rst[;
o pensiilece se acordl pentrupierdereacapacititliide rluncA din cauzi de accidenrde nlunca$i boale
profesional6,denumita$i pensiede invaliditatei
o pcnsiiledc ttrntit$cc sc acchliJ(o;tiihrr1rlttit lit r) itnunlitilvirst;'l
ai lrsigurllihrrrlcccdutiyi strtiilorilccstora
in raponde virstt gi dc dunrtacdsltoricieu suirtifltrtorul dcccr.lut:
. indemnizafii penttu incapacltateaternporarflde'nrunei eauzatl de boti ohignuitesau de accidente?nafara
nruncii.de boli profe.siottalc r;i de lcr:irlcntcdc lntrncil.r\cca.sl:l fornrildc protectiesocinlillr asiguratului.
concretiintiprintr-oo sunttrde banicc sc aeordilprin sistcnrrrl publicde asi-uurtri sociirlepr.iltruo anunrita
perioaddde incapacitate temporarf,de muncn.
. prestalii pentru prevenireaimbolnlvirilor, refacerea 5i inthrireasAnAHliice se acordt in cuantumul
necesar acopeririidiferenleide salariucelor carein scopulrefaceriisenatd1ii li sereduceprogramulde lucru
sausinttrecuti temporarin locuri dc tttultci rnai ugoarc,cc 5eacordi pentrutrirnitereala tratanrentbalneo-
clirnateric,peffru carantini in caeuri de b.oli contagioase$ alte trebuinp asesrinaroare.Prestalii pentru
prevenirea lmbolnivirilor gi recuperarea capacitAliide muncaesteo formdde protecgie socialfi.ce se acord6
prin sistemulpublic de asigurdrisocialepersoanelor asigurateca sprijin bdnescsaude alra naturain caz-de
reducerea timpului de munc6.sau de treceretemporarAla o alttr munctrdin motive de s*nf,tate,in caz de
carantini"de procurarea articolelorortopedice,de necesitate a trimiterii la odihni. traramenrbalneargi in
altecazuriprevezutede lege;
r indemnizaliide rnalernitnte5i inrlcntniz;tfiipcntrrrcrc,\lg;3;1 copilrrluisauingrijirea copilulrribolnav.
lndemni:a{iede muternitaleesteo tbrmdde protec[iesociali ce consti dintr-o sunrdclebani acordatiprin
s.istemulpublic de asi{urarisocialeferneilorasigurate,precumqi celorcareau incetarplaracontribulieide
. asugurdrisociale-in condiliile previzutc de legislaliain aceasttrstbr6.in caz dc nasrerca copilului.
[ndemnizaliapentru iergtereacopilului sauingrijirea copilului h<slnsv esteo rnodalitatede sprijin bf,nesc
ee se stabitestegi se aeorddprin sisre*x* public de asigurlri socialepersoaneiasigurarepenrrueregrere&
copiluluisauingrijireacopiluluibolnav:
. ajutor de gomaj esteo formi de protecgie socialSa persoanei asigurateaptepenrrurnunchgi neincadrate,
ce constAdintr-osumi de banistabilitigi acordatdlunar:
. ajutor bf,nesc\n cazde decesa salariatuluigi a membrilorlamiliei acestuia. Acestajutor constadintr-o
sumf,de banice seacordiprin sistemulpublicde asiguririsocialein cazulincetdriidin viall a asiguratului
saua pensionarului.
Fieearedintre asestepensii,indernnizaliigi ajutoarebarregride asigurlri socialese calculeaziin temeiul unor
norme speciale,eare garantearfiacordareaacestorpensii, indemnizaliipi ajutoarein mod individual, in func;ie de
condi;iile particularede pensionare,invaliditate etc., ale fiecfrruisalariat.lnsumareaacestordrepruri btrnegti
individuale pe unita$ administnativ-teritoriale gi fn mod centralare rezultatulstabilirii cuantumuluibinesc total al
fiecf,reiadintre respectivelecategoriide cheltuielibugetareale asigurdrilorsocialede star in cadrul proceduriide
elaborarea bugetuluiasigurlrilor socialede stat.

6.4. Ven-ituritehugetare ale as.igurlrilor socialede stat-

6.4.l. Noliuni generale.

Conform concepgieide nsigurdrisocialede stat adoptatiin RepubticaMoldova prin exfindereasfereide
aplicarea acestorasigurtrrigi exonerarea salarialitorde ptatacontribulieibAnegti?r0-sursi principatl de constituirea
. fondurilor binegti necesarechehuieliloracestorasigurtri a devenitcontrihuliap€nlru a-siguririlesociule de srar
plaiiE de inreprindcrilc,institrrliilc,organizaliilc.:;i
cclclaltcpcrsoane juridict-.,de clrrc Jclipfrroriiparentelor
de
intreprinzitor,precumgi de celel{rg pgrsoane.fizicepi alte subiectede dreprai'ctrror salariagisau angajagisint
cupringiin acesteasigurhrica beneticiariai pensiilor,indemnizaliilorgi ajutdarelorbdnegtiacordatein cadrulacestor
asigurdri.
Pe lingl contribu$abtrneascipentruasiguririlesocialede srat,ca venituribugetareale acestorasigurtrrisinr
prevezutedobinailebancerepcilru disponibititi$i tr6negtiap6rutei* executareabugetuluiasigurtuilorsocialedc star.

!'* in unele
S.U.A.cotizaliilcpcnuuasigulirisocialrsc achiti atltdeurgajatcit gi tte puron,Sprcdulscbircdc
statecumcstesprce.renrplu
t4rilc europenc,inclusivRcpublicrMoldova,undccontribuliade hru.ta accstsicotizaliio pldtctrcp6trorul,ln S.tJ..,\.cotiraliaselmpartcln
.l jumltate-(A rc vcderr\rmennlcA, !'lscalilrtu fn stntelucor*emporane,
f,d. *Cf, tiSFl., Chitlnf,u200.1,
p,3l),

qi
 mujortrilcdo lntlrrisru(lrcnutitolcr) rrcplllnintcgnrlnpi lu tcrrrrr,.lr
li nrrrr:rreilc:rrnplicrttr.'fxihtnr n conlrihuliei
datoratidc intrcprindsriin$itufir gi organiz,al[i ctc. sumclede bani oblinutcdin iiciridareil unor dcbitcrcstantedin
anii anteriori.
Dintrc veniturilc bugctarcalc asigurfirilorsucialc dc sl;1t-gonlribtilia plfttitlt dc iltstitulii. intreprinr.ieri.
organizailietc. estecel mai inrportantvenil bugetar;i cu o reglententare juridicd mai complexil.Contribuliapentru
asigur$rilesocialede statdatoratil dc intreprintlcri. institulii.organizalii
eic- se calcuh.'az[ flsupmlirrrduluide salarii
al fiecireia dintreunititile pliritoare in acestscop liirrd precizatc'sumele de bani ce ;e includgi ccfe care nlr pot fi
cuprinsein fondulde salariicontributiv.
Sc includin fondulde salariiconlributivnl liccrlrciunit{1irlcbitoare unrrdtoarele:
. alc
salnriilc irrtrcgului peruorral pcnllancnt. tcntprrrrr
sau zilicr al unititliidcbilrrarc:
r drcpturilehtnclti prntruconccdiilcgale5i suplinrentare:
. cuvclritcp!'rsonaluir.ri
.salariile scosilin linduclic sauactivitatepcntrucaliticurcprolbsionaltr:
. indemnizcgiile de seplItescpersoarrelor gi celorce indeplinesc
anga.iate funcliide conducere:
o sponrrilede salarii Flentruvcchrrllsin rtutncaneintrerupti.pentnrconditii de rrrrrnctgrele gi
activitatt'aprestati suplintcntarpestBpmgramulde lucnr cu alte nxrtivagii
ffi;31,:r.:entru
o altedrcpturibdncgtidc naturilsalari:rt6 acordatep*sonaluluipropriuilr condiliilelegrle.
Nu se cuprindin fondul de salariicontributivsumelede baniacordatesauplltite personaluluiin alte scopuri
decitcel salarialgi anume:
a) presta$ide asigurfrrisociale,cu drcepfiaajutoruluide gomaj,prestagiei in cazulincupacitdliiternporare
de muncL pensieide invaliditare:
bt prestagiilc carese silportddin londurilcan53aiatorului:
c) drepturilepltrtite,potrivit dispozi$ilorlegale,in cazuldesfaceriicontractelor de murrci:
d) diurnelede deplasare gi indemnizaliilede transfer:
e) drepturilede autorsauceleoblinutein ba?auneiconven[iicivile;
l) altedrepturiexceptafeprin legi speciale:r:.
Fondulde salariicontributivse calculcaz:itie cirre inlrr'prinderi,institulii,organizatiigi alli debitoriai
contribulieipentruasigurlri socialedc statartualgi sc repartizcazd pe trimestre.acestedatctiind necesare intocmirii
bugetuluiasigurlrilorsocialede stat-
Contribuliapentruasigurlrile sogialedc stat se cafculeazA prin aplicareaanunritorprocentelegal stabilite
asupralbndului de salarii contribtttiv.de ctilrc dclinitorii patcntelorde infreprinzitor.precunrgi de cclelalte
persoanetizicepi altesubiectrde dreptai ciirrrrsalarialisauangqiatisintcuprinpiiu acr-:stc' asisuriri ca benetlciariai.
pensiilor.indemnizaliilor 5i ajutoarelor bdne;tiacordate in cadrulaccstorasiguriri.
rtccstcprocsnlcsinl rcrllcrncnlitlc tlili'r'cnliutin lbnclicelcorgartizalca -iuritlic;l.dc tiPul pcrqr:lnclorfizicc
caredesff,5oari o activitateecononricd sauprol'esionaltr- Cotclerespcctive sint stabilileanualprin l.egc'abugetului
asigurtrrilor
socialede stat,aprobattr de Parlanrcntui RepubliciiMoldova
Nu|ura.juridicddaohIig4it:.!inanc.utr-l,u8(ett.tittt.tn|rihtltit,i1tt,n|ruusi1jtriri|t,,sllt,iu|cdvstlI
de irm dtoarele argunente :
. este instituitfr in scop public. cu principa! proceseu deformare o fondurilor bdnesti anuale c{in care
se pldtesc penrii $ indemnkalii bdnegti de insemndtate deosebitd pentru <:ondiliile de aai
corespurrfitoare sqluriailor care-:;i pierd capacitatea de muncd:
t esle reglementatd gi oplicatd similar ca gi in legklalia.liscald, prin tlispozigii care stabilesc exaet
culculul.fondurilor de solefii d*tpr'il iliroru se cdrutea:ii aceasfi contrihagie;
t neplila integritlfi :yi let terntenele lcgale d ecestt'i ccntrihtilii atrdge atit aplic:urea ma.iordrilor dc
intir:iere lpenditatcal Si am*r:ile penrn, toate veninriie hugetuhti pahlic nalionul. cit si ete(ut&res
$lila u plhlilor neeJittuule hinevtl. indiJerent cle calitatea subiectelor debitr:ore.
Datorild naturii.juridice ohiigapionulc. crntrihulitt penlru asigurdrile swiale de stut .uc reali:etrit in uexl
aperativ ca o cerliladine asenfindtucrw impozitelcn'Si laxebr ale hugetulli de stal Si bugetelor locale.

6.4.2.ltersctanale arigu;ale prin sistanvl puhlrc de osiguriirilnr fi,1'iul(.

Sistemul public Ce asiguriri srrcialc ditr ltcpublica il'lofdova prevede doul nrodalimti de asigrrrare a
persoanefor $i anunle: asignrare sodald obligatorie prin efedul legii 1i asigurareu socialii pe bazd de contract
inilivitluol.
in sistemui puhlic, sinl usigurute uhligutoriu prin eJbt:tul it'gii:
l) pcrsoanacare desf5$oarl activitate pe bazi de contract individual di rnunctr:

:tt ln viziuRc.
lcgid.tid *igurlrilor s{rcirlc dc $tlt. sutriectul pHtitor e tontribuliilor le brgctql adgurtrritor sociste de strt e*tc a$milat
sublcctulul plltltor ri lmpnzitclor gi ltrdor rtin drcptuf thc*|. rdieil r.$fc ctffitribuabil. ln rcclt conlcrr. rtginrul rdministrlrii
contributillorh bqctalrrigrrlrilorrodrhdc rtrt es{creel*f,tiind ng}mrotrt ln "llTl,lf L V d L'(}Dlil,til ft.S(:AL,\L REP['BLlCll
,IIOLDOV/L llccl orglndr rcspons*bllc dc pcrctpcrc gi conrrul rl rcpeclloi cootribu$ltor ln brryctul rrigurlrilor socirlc dc rtrt ffol
orgrnclc llscrlc Ai crnlc terltorlrlc dc aslgurtrri sodile crrc ctcrcitl un conlrd ncmijlmit rl proccsulul dc acumulrrc e conlribuliilor de
r1 rrigrf rl rodrk tl rpti.l rrncfiunilc fr|| dc rgm;il ctanonriei f pcnnnelc lieicr - dcldtrrl el Cercf Nrlionelc.
!f r A sg vctlca nrt.23
dirr lcgcrr privirul sistcrnulptrblic rtc a;iguriri rrriitlc nr. {$t -XtV rlin 08.0? l$If tM.tl. nr.l4i2 tlin {Xr01.2fi10}
fi
a

fr \6
 r
I

It pcrsoaniJcarc dcsllgoarir irctivitirtc irr tirnclic ulcctivil -iau eslc rtiinritit h rtivcltrl autorittrlii
ex€cutive, legislarive sau ju<lcciitorc$ti.pc duftrta rnandatului,ale cltrei drepturi pi obligalii sunt
asimilate pers{}ancicare dcslii;oarii nctivitBtepe bazi de contract individual de munci!:ri:
3) persoanacare rcalir-caziIun vcnit ;rrtualcchivalcrrtcu ccl pulin 4 salarii rlcdii lulrarc pt' econonrie
gi se regIsestcin una tlin situaliile urmtrtoare:
a) este asociat unic. cornanditar. aclionar rau n'ranagerin societatecornercialtrcu care nu s-
a incheiat cJntract irrdividrralde muncil:
b) este manger in baz;rconlilclului dc nranagcrn€nt:
c) estemenrbnral unci asocialii tamiliare:
d) este autoriza6 s{ dr'sftSoare3ctivitatc indcpendenti;
e) e.stcanga.iatfiin o irrstitulic inlernalionalildacll nu cste asiguratulnccstcia:
r) ests menibru de coopcmt i vil nregtrgug;lrgascl:
s) desfbSoart activitate in o unitate de cult recunoscuta ti nu arc inchciat contract
individualde nuncil:
h) a atins virsta de 16 ani 5i nu inthnpine restrictii in asigurareaobligatorie conform
legi-slalieiin vigoarc;
4) flersoanacarc realizeozl un venil anual echivalcnl cu cel pufin 3 salarii medii lunare pe economie
gi se regdsepiein-una din situaliile urmdtoare:
a) are proprietate gi/sausste arenda5de tercnuri agricole gi lbrestiere:
b) desfdgoard activitate agricoll in cadrul gospodariei lirinegti sau activitate privattr in
dorneniul forestier:
c) este membru al unci societIli agricole sau alaltor forme de asociere din agricultura;
5) persoanacare realizeazl prin cumrrl un venit anual echivalent cu cel pufin 4 salarii medii lunare pe
economie gi se regdsegtein dtxrl sau mli multe situalii mentionatemai susl't.
A doua categorie de asiguragi o constituie persounele asigurete pe huzd de conuect inelivitluu!. in acest
compartimcnlsint incadratecatcgoriile de pcr..rritrte care nu s?ntasigurateobligatoriu prin efectul legii. Daci vorbim
ipotetic de aceastfi categoric tle asigura[i putcm exentplifica cazul asigurlrii pcrsoanelor carc igi destbyoartr
activitatca profesionald sau de niunc5.(legalizut .ruil pe Fiata tenehral pcste hotarele Republicii l'doldova. in acest
context, lcgislnlia noast-ri!a prcviart ca purs()ilnclccrrc nlunccsc pcslu lrotarelercpuhlicii sir contritrnie anual cu o
sumi de bani - care poate fi modificati anual prin Legea bugetului asiguririlor sociale de stat - pentru a-ti asi*eurati
pe baztrde contract individual. avind posibilitatea de a beneficia de serviciile asiguririlor sociale dc stat. In acest ca:
qcestc cutegiorii ele per-soane vcrr benefbia de lodie scn,icii curc sint ucordute asigurulilu' ohiigcttoriu prin efecrul
Iegirtj
Evidenp dreptuiiior 5r obligaliilor dc asigurdri sociale in sistenrul public sc rcalizcazi pe baza codului
personalde asigurdri sociale. Fiectrruiasiqurat in -sistenrulpublic i se atribuie un singur cod personal de asigur*ri
sociatezl6.
Datele9i documenteledin Regisrrulde stat al evidcngeiindividualein sisterrrulpublic de asiguriri socialefac
pane din categoria informaliei confidenliale.

ltt Angaja,rii mentionqi ta irunctetc | 5i 2 stmr obligrarcsi rlcpune(lunar sar in ahc tcrrncnq stabilitc de legislatic) declarqb privird evidcnla
nominati-ra asiguralilor.Declaraliilc sc depun la slrur.turilctcnurrinlc ale (-asci f.Ialionalcin a cllror razi sc allf, scdiul anga.iatoruluisau
I
* rJrntrcilrul asrguratului.
:..PelsttaiclL.ptc}dzl{r..taprrrrcte|e]-5crrcalimptirrhvirs|;tdg|6anrsirrtobtigatcstdcpun[inr|ividtla|rlcclara|f<lc:rsigurarcintclmde.10
E dc ziic de la incadrarcain situaliilc nrcttfionatc.Sc c.rccptcuz-X du'la trblilrittiritiltm dcpunuriidccfaraticrdc asigurarr.'persoanr,'lc
prcvieutc la
punctelc3.5 dacl se rcg&esc gimultan5i in una din situaliilc menlionalcla punuclc I sau2.
rtr RcrcrilNinilirtivi
a lcgiuitorului cstc bincrtnitlL thr eonsidcr:imcl nu f i :rrce dcctul scontat. in priruul rind. npare sitoalia celor
legaliali in 1trrilc undc muoccsc- Dcsigrrr fn situnlir cclor lcgrlizeli id slrllintrtatc, ci conlribuit la firnrhl migurlrikrr socidr in strlul
unde muncesc,In prczent. fn accestl slturlic ccElrsii Rcpubticii Moldora vor lnqtrc* sI brmfkiczr rle rtrridih rsipurutc dir rtllot
updr.Urgc*e $ S dcvinl pcnsion*ri ii stat$lul respectiv.(lrcbuie de menlional. fI in slrtcle occidcn{*lepcnsiile prntru limita dt vtrstl
sunt mri rneri). In ec-rt -scn$an.9 din Lcqce privind sistcmul public dc esigurlri socielenr. C89-,\IV din 0E.07.19D (.fLO- nr.t,|tl dia
O(r'0l.2lllXflpreveda ctr pcr$xnr r plltit trrntrlh*lii dt nrigr*ri srrirle in sisremul public din Rcpuhlicl illoldrn'a. prccum $ din
altd larl, poate li unificrt -decil
gi plltitl o put.sieunrctrst:thilitjl rlrrnr in brza ncordurilor 9i conr-cnliifor inrrnrrlionnlt la crrc Republica
llfoldovn c$tc prrtc, Drcpturilc rh: rsigurtrri socialeruvtnilt ;xrt li Innsferelr in elt{ fer,tr.in o rltil nxrnedil asupra c$reir s-e conrenit. ia
llrr 3otrrc arigurrtrl hi $lrhilqtc rlrmicifirl s:tu rcgedinla-.
lu al doilcr fnd, ccttrleoilor troytri csrc orun(clir in slrilinllrle le cslc rrtai ronvcnubil sl contrarlezc dtlxrzitc baocurc ru pleta
lunrril r rlobinz,ii,crrt tstc ru nrull m*i auantajrr,rstrdc.cit ptnsia insuficientil pentru limitu dr rirsll. pliltiltr dc crra nalionall a
rtprtdiciinnnstrc.AgrsetrpIicIsiinexistea1o.foniuri|.'?|,l'li.|icutegineuiifuieiepensilprpin|aRtpublicii,\|o|dor.l.tlco$rect
bangrnnivetsoll|rcpu|t|lcii|t|t||.r.r(.tprt}|'||$*rririi|lrtltr.ortrnuitvxtr|ajr
virle, portc trli pc rsstl doblndl beneerl.
'l'rcbuic dc menlionat,ci codol pcrsonalatrihuit dc Minislcrul tehrrotogiilorinftrrnralionalc codul plysonal auibuit dc Casa Nafonall de
'* 5i
Atigurtri Stxialcsint difcritq liirut riublnd uvidr.nla.in acrst scns.noi ,rm pr,rpusin anul 1999dc a fonua o cvidcnll pcnirnoll unicl. alrihuindu-
i pcnoanci un singur cod persmel xr o cvidcnla unicjt. l.a vrcfi&r aq,Ta am c.rpus cxpcricnla slalelor dezvoltate, care unifice acest cvidcnlN
printr-un sisrcm unic dc cvitlcntl. l.s momcnt,nu crista la ar;ca vrcme o evidcnfi in sistcnrul puhlic dc asigurtrri socialc, dc accca cn mai
convenrbil dc uoifieut r-istcrlol dc cvidcn$ prin curnpiilihilitatca rrNlului Jx,vxrnll un;c util pcnlru asigurlrih strcirrle.cit ;i pntnr cvidenga
popul4iei ti rontolul fiscsl tA re vrder ,tnRctric A- lmplicrliilc introduccrii impozJtului pe vcnitul globat ln Rcpublier Moldove
{ prevlzut dc Codul Flstrl, Rcvistr .;\r'ocrtul Poporului' nr3-6/1999. pp.{?49}.

I
qF
 6.4"3.Cctnribuubilii sistemuluipublic e&:asigurdri socittirt.
Conu'ibualtilii in sersu/ sistewului puhiic ui usiguria'ilor sttt'iule sint persoanele carc contilrur legislaliei
financiar-bugetare este obligati st calculeze 5irsau achite la bugctul miguririlor sociale de stat orice contn'bu1ii.
penalimlile gi amenzile resper:tivs;pcrsoanttcarc conforrn legislalic'i linanciar-bugetare.este obligat[ sf, relintr sau ss
perceaptrde la alt! persoanl gi sl achite la bugelul asi-turtrrilor socialc de stat plAfile indicate. Trehuie de remurcat.
cd contrihuliile pldtitc rfe perstrunutg usil3rrutc' tttt .litst rcglamitttl( L'Epnticuluritutr:d <le ohlig,r,lii .finunc'iur-
hugetare, ovind deci naturd juriclicil de ohligulit cle a pldti bugc'lului asigurtirilor.soc'irr/cdc slttt sumele de bani
indfuiduali:ttte ca contrihulii u.sirnilateceka'.lisculc. ;\ccsli nitturu.iuridicrl conruntrcu ccir liscirlil r'stc prcvizutt de
reglementareain vigoare ca datorate bugetului public nalional.
Obligatia dc a plilti contrihqiils in lirhrsul hugc'frtlui asiguritriltrr sociale de stat €str' r) ohli.{:rrtrt'-iuridic<'t
dcoarccc cste rcglctncntatl cil alluc Lrrirt lcgi sau altc ilctc nr)nllntirc. ilr rrcirrdcplinircilnccstci trtrligr[ii atrugr'
rdspundcreajuridic6 a subieclilor contribuabili. qi in cele din urnri. e.\ecutareasilita in vederea recuperirii sumelor
de bani cuvenitebugetului asiguririlor sociale dc stat 5i neachitateintegralgi la termenelelegale.
Denumirea fiuanciar-hryrytarrt a acestei obligalii cste justificatil dr.' taptul cil este rcslerrrcntatlt in contextul
financiar-public Ai cu scopul realizf,rii pmctice a veniturilcrr bugerului irsigurdrilor sociale de stat-
ln sistemul public sint contribrrabili- duptr caz:
a) asiguraliicaredatoreaztr corrtribugii individualede asigurdrisociale:
b) angajatorii:
c) persoanelejuridice asimilateang?Uettorului persoancicarcdesfbgoartr activitatein funclieelectivd
sau este numitA la nivelul autoritf,giiexecutive, legislative sau judecitoregti. p€ durata
mandatului,ale clrei drepturig! obligalii sint asimilatepersoaneicare desfi5oariiactivitatepe
bazdde conract individualde nrunci:
d) persoanelecare?ncheieconlracrde asigurare:
e) persoanelecareigi desf6goariactivitatea.in bazl de contractindividualde munc6.la angajatorii
care nu sint inregistrali in calitate tle rczidenli in Rcpublica Moldova-
Cotele de contributii de asigur6ri sociale sint diferenliate in tunc[ie de condiliile de nruncx normale sau
speciale.
Cotele de antribulii de asigurtrri sociale se aproba anual prin legeu bugetului exigurdriltn' .sociulccle stut.
Calculul gi plata contribugiei de asiguriri sociale datoratc dc asiguralii anga-ia1icu centract individual de
muncf, 5i de angajatorul acestora se fac lunar de citrc angajator. Plata contribuliei de asigurf,ri sociale in cazul
celorliilli asiguragise poate face gi la inten'ale rnai inari de o krnii. flr6.a depigi 6 luni. cu respectareatermenelor
prevlzutc in dcclaralia tlc asigurarc sau in cotttritclul tlc itsigurarc.
Neplata contribuliei de asigurlri sociale la tcrmenele stabilite. atrage dupd sine nrajorari culculate pentru
fiecare zi deinfln:iere,pintr la dau pl51iisumeidatcrratc.inclusiv.
- in cazul neplillii- in termenele legale, a contribugrilordatorate bugetului asiguririlor sociale de stag oryanele
Serviciului Fiscalde Stat procedeazl la aplicarcanrisuriior de erecutaresilit6. confornr tegislalieifiscalelrt-
Arninarca sau e;alonarea stingerii obligagici linarrciar-bu$ctatefati de bugetul asigurilrilor sociale de stat se
efectuiaz6 in condi$ile gi in modulstabilit de legislalia fiscalarrE.
Comestarea decizici oryanului fiscal sau acfiunii funclionarului fiscal privind stingerea obligaliei fa1l de
bugetul asigurdrilor sociate de stratse face in modul qi in termenele stabilite de legislalia fiscah:lq.

6.5. Proccduntbugetuluiasigurtrrilor socialcdt stnt.

lt-5.1.I)luhmrcu pntic'clului hugatuluiusiyuririlt .su<'i(l(efu.stttt.

Ciuprinzindactelegi opera$urtilede efaboritrc.aprobareti cxccutaresauindeplinirea tieclrui bugetanualal
asigurlrilor sociale de srat proceduraacestuibuget estc supu$i dispoziliilor generalepocedurale prevtrzutede
l.cgcaprivindsislcntulbtlgclilrpi proccsullrugctirrnr. ltJT-Xltl din 34.05.1996:]0 pi l.cgcnprivindsistcrnulpublic
de asigurdrisocialcnr- 4tt9-XlV din 08.07.lq)9':r. Conl'urrnaceiloractenornrative. elabirrarea;iexecu$abugetului
asigur[rilor socialede stat sint supuseprincipiitoranualitilii. realitA$igi echilibririi. la fel ca 5i elaborareagi
e.xecu{ia bugetuluide stat.Accstecxtindcrialc principiikrr;i nunuclorasuprabugctuluiasiguri'trilor socialcdu stat
sintjustificatede faptul,ct acestbugerfacepartcdin bugetulpublicnationalgi esteautonomt'alade bugetulde stat
gi hugetelclocale.
Pr:ntruindivitJualitatcagi aulotrotnia
bugctuluirriguririlur suciirlt'dr'slatin cirdnrlbrr*rlclului
publicnational
estede menlionatdispoziliilearticolului l0 din Legeaprivind sistemulpublic de asiguriri socialenr. 489-XIV din

I' A ss vcd+aTitlul rj al C*tului ljiscal.

ro lbidcn.
tN A sc vctlca an.
267-274dm C'odulFlscslal Repnblicii Moldova"
!!
M.O.nr.19-20din 1703.199?.fiiod qpuhlicatl in M.O. nr.ql-96 din 30.05.2003.

t Dr M.0. nr.l-4/2 din 06.01.201)0.

14t
ffi
 08.07.199f::.core prsvAdcfl.. bugctulasigurilrilorsocialede stat face gmrtedin bugetulpublic na{ionalgi este
independent de brr*qetul
dc stat".
Autonomiaactrrali r bugetuiuiasigunlrilorsuciah:de siai sc tioveclc;levaiortrasiin cornparllic cu situalia
anterioari-de concep[iesovictictrcontbrrncatrciaacestbugetcra inclus in bugetulrepublicancu consecinlcle
subordon0rii executieibugetuluiasi*uur&rilcr socialede stat talit de eseculiabugetuluirepuhlicanca principall
c()mponenttr a bugctuluiunic dc stat.
Lu eluhorareuproieclalnihagetuluianildleil usigurfirilor*4'i61lgtJestatsc urmlrc'scechilibruldintrevenituri
gi cheltuieli,previzindu*e rezervebitneStiirr.ieosebipentruindernnizaliilece se acordf,in cazuri de incapacitate
temporardde munc[ atrasilde accidentcai inrbt'lnilviriprolbsionalcclrc seproducneprevilzut.
Elohorareaproiectului hagetului asigurfirilor sitt:iulede .stittse ef-ectueazrde CasaNalionaltr de Asiguriri
Sociale.coordorrat cu lVtinistcrulMuncii gi PnrtectieiSor;ialeprivind evoluliaveniturilor5i chelruielilorin anii
prcccdcnli, prccunlyi c-stilttanra
cvoltrticivcttilrtrihrr5i rlrt'ltuiclilorirt rrtul trnrrillrrr
cu inlhtr.rrlclc
crc5tr.riipnrbahilc
a pre[urilorgi taritblor
Elaborarea pind la inceputulultinruluitrinrcstruproiectullegii bugetuluiasiguritrilorsocialede statestesupus
avizilriidc cfitreMinistcrulFinungelor du ciltrc(luvcrrr.
1i apnrb:-rrii
Guvernulesarnineazlproiectullegii bugetuluiasigurtrrilcrsocialede statgi notaexplicativl inainreaadoptdrii
hotdririi.La solicitareaGuvernului.se prezintllinformalii sau eiplicatii aditionalereferitoarela proiectullegii
bugetareanualegi la notaexplicatiyA
Guvernuldecideincluderea amendanentelor la proiebtullegirbugetuluiasigurdrilorsocialede stat5i la nota
explicativt,gicontroleazloperareaamendamentclor respective de citrc CasaNagionala.
DupI inctudereaamendamentelor, dscEacesteaexisti, Guvernulaprobi proiectullegii bugetuluiasigur1rilor
socialedestat-
Duptrce proiectullegii bugetuluiasigurfrrilorsocialede srata fost aprobatde Guvern.acestafiind inaintat
Partamentului spredezimtere5i adoptare,concon'titent cu proiecniluihugetuluide statpe acela5ian urrnltor.
Proiectullegii bugetuluiasigurtrrilursocialede statincludesncxelcgi esteinsotitde non explicativd.

6 5.2. ,ldopturt:o lnrrit'<tulri legii lrut:etnlut ilsievtiriltr sot'iule tlt.stttt.

Proicctul legii bugetului asigurlfllor sosiale de stat este cranrinat de Comisie par'lanrenrarl tle specialitate.
celelalteComisii ale Parlamentului5i Direcliajuridici a oryanului legislativ, care prezinti plenului Parlanrentuluiun
ruport gi avi=ala tlata stabilitadc accsta.Concolnilt'rtt.proiectul lcgii brrgetuluiasigur$rilorsocilrleesreexanrinatdc"
Curtea de Conturi- care prezinti Parlarnentutuiurr rn:r: la <Jatastabilitil ilc accsta-
in baza e*izchu, Comisiilor pemlanellte gi rn';:r/rri Direcliei .iuridice.'Conrisia de specialitare intocnefte
raportul qi listu de res>montiiri asupra proiectului legii bueetului asiguririlor sociale de stat gi le prezintd
Parlarncntuluila data stabiliti ck'accsta.
L,tam.tnarca proicctului lcgii bugctului asi*r:urlrilorsocialcdc stat i:r I'arlanrcrltsu clbctucazi\in trci lccturi.
In fiecare lecrura Parlamcntul e-ramitteazdproiectul legii bugetului asiguririlor sosiale de stat gi nota
cxplicativl.
!.egeu hugt:tt'lui ttsigurh'ilor .vtiale da rtfl ltt:ttlt' .li utiul:ttrtti Si itt :ktui lc;'tttri. dat'd tt.ttttc chestiunile din
lecturile doi Si tei .sint exuminute int-o singurti leclurd-
A ) Exaninurea in printa leclard-
. In deqgqrl_primei lecturi. Parlatne-ntulau{!12-[ raportul.Cuvernului(CaseiNagionate; gi coraportul Comisiei de
specialitate asupra proiectului legii bugetului asigurdrilor soiiale di stat giexamineazd:
at <lirecfiilu principale ula yiliticii hntr4etru'.' de ,t.si;iureiriktr :tx'ittlt, tlc stut:
h) toncepliile de bazd ale pxtiectului.
Parlatnentulaelopt5,in prima lecturil. prrriectullegii bugetului asieurarilor sociale de star si il rernite Comisiei
dc spscialinte pentru pregitirea de cxarniltare in a doua lq'cturf,-
ln caz de respingere. Parlarnentul stabilegte un temren pentru inrbunitfi1ire 5i prezentare repetattra proiectului
legii bugetului asiguririlor sociale de star in prirna lectur[.
B ) Exuminareu in a douu lecturd.
ln decursullecturii a doua,Parlamentttl,!a prezentareaConrisieide specialitate,exantineaztr:
o) vmitarile eslimale suhfornfi de calcals $tractura lor:
^;i
bl cheI t ui etile est im at e, .sI nl,r'lrt''t; si .!er t i n r:I i u h r ;
c) deticital sau excedentui bngenlui asigurdrilor sociale de stat.
Parlarnentuladoptl. in a doua lectur6, proicctul legii bugetuirriasigrrririlor sociale de stat gi il remite Conrisiei
I
de specialitak pentru pregitirea de examinarea in a treia lectur[.
i.
ln caz de respingere. Parlantentul stabileste un tern'renpentr$ irnbun6t6tire 5i prezentare repetatAa proiectului
Iegii bugctului asigurf,rilor sociale dc srat in I tlout lccrurtr.
! ) F*raninarea in a ueia lecturi.
ln decursul lecturii a treia Parlamentul la prczentareaComisiei de specialiate:
a) uamineazd aloca(iile detuliate (are wrJi efbctuate :
b) snbile$e alocaliiie care v\r li Jinonlate ia moct prioritar;

:tt M.O.nr-l4f2din 06-01.2000.

q9
 cl q\unrinea=aalte tletalieridin proiectulteg,iihugerului r s<tciole
osigrrrciri/t de strtt.
ioeiai*' tie stat. care'va fi
Pinl ta -5decenrbriea fiecirui an, Parlanrentulaclolrritegcii'brgetttlul aiigSttr*rilor
promulgat!de Pregedintele gi va intr6 in vigocrela 0l ianuariea urnritoruluian.
statului,apoi va li ptrblicuttr
Termenulde 5 decembrieareun caracterde orientare;i nu produccnici un efectjuridic dactra tbstinctrlcat.
Dac[ legeabugetuluiasiguririlor socialcdc stat nu a tbst ailoptttd cu cel pulin 3 zile inaintede bxpirarea
exerciliuluibugetar,se aplicl in continuarelegeabugetuluiasigurdrilor socialede statal anuluiprecedent pin[ la
adoptarea nouluibuget.

6.5.3.Pretmulgarea.legii huptt+lui cttigut'iirilot'srtt'iulede stut.

Potrivit dispozigiilorafi. 74 alin.(3) din ConstitufiaRepubliciiMoldova-legile.adoptatede Parlamenl se
trimit, sprcpromulgarcPregr.dintclui RcpublicjiMoklova.llrotnulllilrcn lcgii c'steacttrlfinnlal ;rroccdttriilegislativt'
gi tineexclusivde competenp 5e f'uf
rri statultri'"'-
Este firesc ca geful statuluis[ aibi posibititateade a erarninalegeabugetuluiasigurf,ritorsociatede stat,
adoptat{clcParlarlentutRepubticiiMoldova.cxcrcitindu-.si atrihrrliilcconstitufionale ce ii relirr in aceastilcalitate.
dc a asigura btrnn lurtclionircn ltttoritililtx'puhlicc'
Colform a.n-93 alin.(l) din ConstituliaRepubliciiMoldtrva..Pregedintele RepubliciiMoldova promulgl
legile". ;.r,.,-l
f)ronrulgarca lcgii bugctuluiarsigurllrilor .socialcdc stittcslc ()l)r'rnlirutcalinal:lil prrlc{rlttriilcgislrttivr';i ca
, .,...ri
1..:1,1
permite gefulu-istatutui str lnvesteascal.gea cu lbrmuli executoriell. obligind autorita;ileCasei Nationalede
Asiguriri Sociatestrprocedezcla executareaprevcderilorlegii bugetuluiasigurilrilorsocialeclestat pe anul urrnf,tor
cle gestiune.Confbrm art. 94 alin.(l) din Constituliastatului nostrustatueazi,ctr decretulde prornulgarea legii
bugetuluiasigurlrilor s,rcialede statemisde Presedintele RepubliciiMoldovasint obligatoriipentruexecutarea pe
intreg teriroriulstatului,aylnd caracter normativ. Decretele Pregedintelui Republicii lr4oldova se promulg6 intr-un
termin de doui sdptirnini?s.
Uneori,Pre:iedintele statului.printr-oscrisoarede remitere.poalecere Parlamentului reexaminarea legii
bugetuluiasigurarilorsocialede stat pentruoricc tnotive,incepindcu neacceptalrea unor contt'ibutiide asigurtrri
sociale gi terminind cu indreptareaunor erori mareriale.Reexarninarea legii bugetu.luiasiguririlor sociale de stat
poatefi cerutd.decitre gefu!.statuluinurnaio singurf,data:16gi nu sint obiigatoriipentruParlarnent. in acestsens,
rrimitereade cltre PreSeclintele RepubliciiMoldovaa legii bugetuluiasigur{rilorsocialede stat.cu ohiectiilesale.
sprcrccxanrinare llarlanrentului inscanrn6. stattrluidc a o prorrrulga..
dc litgrt.rctitzttl.qeRrltri
in cazuladopr6riireper.ate de cltre Parlamertr a lcgii bugetuluiasigurbrilorsocialede stat cu sau PEr&luarea
in consideralica obiec[iilrrrexprr.sc i,;14s r<:mili'rcde S*tirlstatu[ui.PregedinelcRepuhlit'iill'foldovaeste
itr.scrlrsr-,11f
ohligut tlc i pnnnulgu lagta h1t'4t'lulni
socielede statsc publicain MonitorulOficiel-':'.
bugauluiasigurarilor

6.5.4.Executortalegii hugetuluirisigurdrilorstrciulele stu!.

Executarea bugetuluiasigurf,rilorsocialede statconsqdin realizarea contribulieiri a celorlaltevenituri,in
corelagiepraeticneeesarileu platapensi-ilor,indemnizaliilorgi.ajruoarelorbane$iacordatedin acestbuget.
AI Veniturilebupet\lai asigurdrilor .socialede stat provin din contribu[ii de asigurf,risociale transferuridin
bugetulde statgi din alte venituri(din tiobinzi.rnaiorlri de intirziere)prevla.rtede lege.
Calculul gi platir conlrihuliei de usigur,iri sociale datoratede asiguralii angajagicu contract individual de
nrunctrgi de angajatorulacestdrase fac lunar de cdtreangajator.
Baz.alunari dc calcul l:r carc anga.iatorrrl datr.rrcazIcontribuliitde nsigur$risocialeo corrstituit'fondul de
munciipialtcir'cotitpcnsc
rclribuir,.'a clcasigur;rtiicr
rcaliziltc clttlt'irct Ccrttrtnci
indiviclrral
Ca as,pcctpractic,intrcprinilcrils,instituliilc-,;rgarn.iz4iilt
ti atti contrihttatriliai bugetuluiasigririirilorsociale
de statau dreptulstrrefinl din contribu[iacalculatAca datorattr, sumelede bani necesarc plagiiindemnizatiilorpentru
irrcapacitaretenrporarf,de nrurrcfipi celorlaltcdrepluribirne-gti de asigurfrl'i
socialccuvenite;:crsonalului propriuin
lunarcspecrivt.irrstituircalegalfra lbnduluinr:gajatol'ului:?s sinrplificioperagirrnile hflneptide uxeculiea bugetului
asigurdrilorsocialc cle stat, rirninind ca unitateadcbitoaresi plttcascdnumai contribuliarlmasd dup6 reginerea
sumeforde banicuverritepe$onslufuipropriuca indemnizatii li altedrepturib[negtide asigurdrisociale.
Bazalunar[de calculacontribulieiindividuale de nsiguririsociale.in caz.ul asiguralilor. o constituie:

Irr ln acrst $ns. a sc vc{eq tlotdrircaCurtii CbnAirugiunalc privind intcrpr'*tarca urur prcvcdc'riilc 'articolut9-l alincatult?} dirr Cbnstitulia
Rcpuhlicii Moldtrva . nr. 9 din 26.02.199E. (M.O. nr. 26-27 din 26. 03. 1998).
tlr ln acest
scm, a sc vcdca lbtAirca Cudii C'onstitulhnah cu privirc lo intcrprclareaanicolului 74 alinearclrl( I ) Si (l). imicolului 93 alineaul
(2) fi anicotul 143alin$uut ( I i din (irnstirulin RcpuhliciiMoklov:t.nr. .l dhr 2tl.{ll.l')96, 1M.O.nr. t6 din l{. 0J.199{r).
Irr ln aucst$ens.a sc vcdea FlotfirircaCrrlii Constitgioudc cu privirc la intcrprctnrtl pr('v€deriloranictrlului 93 alinuatul (?) din Constitulia
Repubticii Mol&ra nr.2n din 018. t996 (t\t0. nr. 23-24 dra t$..S1..t996),
te Confurm.'t ?] afin. 3 din t.cgea portnr odoprnrcaRcgul:mrcnoilurParlamenruluinn 797-Xlll din 02. O'1.1996.(M.0 nr. 8l-t2 <lin
{ }
r9.r2.t9%).
ttt Confomrart. I alin.(t din lxgit privindnodul depblicareii intrarcin vigoaree actclorofirri!{cnr. | ?3-Xlll din 06.07.1994,(M.O.nr. l
)
din f2.08.19$l't.
f tt
Ii
lr C'orformarr23 lir. ,.h"rrl L.cgirprivindsi$emulpubtir,drin-sigurtri
sociatsnr. ttg-XtV din tltt07.ttr.)9(M.O.nr.t4tr din 06.01.2000)
U
J-0
fi
 a) salariileirrriividuale,realizatclunar.recompensele. inclusivsporurilegi adaosurile in bani 5i in
natur6,reglementate prin lcgc sau contractulcolcctivde muncl. pentruasiguraliiangajalicu
contractindividualde munc{i:
b) v.enitullunanasiguFal,prevt]zutin de€]uraliadc'asiguraresau in controctuldr. asigurnre.cBrenu
poatefi mai mic decit o plltrinredin salariulmediulunarpe economie.
Baza lunar[ de calcul a contribuliei individuaiecie asiguriri socialepentru cetlfenii Republicii Moldova
trimigiin misiunepermanentd in str{intrtatcdc ctrtrcinstituliipubticedin Republicatvloldovao consrituiesalariul
mediulunarin lei al personalului cu funcliiechivalcnte din institufiilc'respective.
Tran,rferurile constituica douacatcgoricitttportatttrl a vclriturilorbugctuluiasigurilriltlrsociirlr.. tlc stat.Aceste
I
r
transferurisint efectuateln cazul. in care pentrurealizareaunor acte normativeale Parlanrentului. se micgoreazl
veniturile la bugetul asigurilrilor sociale dc s(at. petltru acoperirta.deticitului hugetar rlijloacc.le frn+nciare
&
suplimentare sealocf,din bugetuldc stat.
Transferulacestorsursefinanciaredin bugetulstatuluispre bugetulasigurilrilorsocialede statesteefectuati
numaiduptrepuiz.area fonduluiderezervR a bugetuluiasigurlrilorsocialede stat.
.5inta.jorirritlr; irrtirz.icrc.Mtioritritc dc lntirzicrc sirrt pliltitc tlc contribu:rbilin
Alte vcnittri stnt: tftrhirrz.ilc
cazulneachitiriila ternrcnele legalea contribuliilorin bugetulasigurtrrilor socialede stat.r\cestevenituriau un
caracterocazionalgi apar in situatiacind contribuabilulnu gi-a onorat obligagiilefinanciar-bugehre cu caracter
public.Dobinzilesintsumelede bani,carepr)lsonstituivcnituribugc'lare. in cazulapariqieidisponibilitiqilor btrnegti
in bugeluluiasigurlrilorsocialede stat,fiind incheiateconvengii de depozitde CasaNalionalicu trezoreria statului
saucu societalilebancare.
Bt Cheltuielilq b\getulu.iasiqrrdfitor sctcialede st.atacoperi contravaloareapresmliilorde asiguriri sociale
din sistemulpublic, cheltuielileaferenteorganizlrii gi func[ionf,riisisternukripublic. finanlirii unor investigiiproprii,
alte cheltuieli prevtrautcde lege.
Din veniturilebugetuluiasigurArilorsocialede statse prelevl anualpini la 3olopentruconstituireaunui fond
de rezerv6.
Fondulde rei€rv[ acumulatnu poatedcpdgi'50?ir din nivelul cheltuielilorprcvf,zutepentruanul bugetar
respectiv.Acestfond se utilizeazipentruacoperireaprestatiilorde asiguririsocialein situaliitemeinicmotivaresau
a altorcheltuieliale sistemului public,aprobate prin legeabugetuluiasigurdrilor socialedc stat.
Excedentele anuile ale bugetululasigurlriforsocialede sm sc utilizeazAporrivit desinaliilor aprobateprin
lege.Excedentele anualeale bugetuluiasigurlrilor sociafede stat pot fi utilizatela procurareavalorilor mobiliare
gi/saupot fi pastratepe conturi bancaredepozitare
Eventualuldeficit curent al bugetului asigurdrilorsociale de stat se acoperddin disponibiliraglebugetului
asigur*rilorsociale<lestatdhr anii pnecedenli 5i. tltrpdepuizareadisponibilitntilor.din londuldc.rezervii.
fn caz de necesitate,Casa Nagionalipoate propune Guvernului,iar acestaParlanrentului un proiect de
rectificarea legii bugetuluiasigurSrilorsocialede stat.Rectificareainclude:
o estim4rirevizuitede venituri.de cheltuieliobligatoriigide deficitsauexcedent rezulrant;
o repartir:,reasoldurilorde mijloace blrtcati constituitcin rrrmae\ecuttrii bugctuluiin anul bugetar
precedenu
. estimeri gi descrierirevizuite,dac6 acesteaexist6, la'anexelegi nota explicativdce insolescproiectul
rectiFclrii legil b$getultriasigur6rilorsocia]ede sfat.
Parlamentul eximineazlmodificirile propusede Cuverngi intreprindeunadin urmdtoarele acliuni:
- respingemodifictrrilepentrucheltuieliadi$onale;
- aprobamodificdrilepentrucheltuieliadiqionale. p{ecunrgi propunerilede cornpensiri:
- aprobanroditicarile pentruclrcltuicliatiiliortalc. cu ntrxlificarca concortritcnti a nircluluidclicituluisnua
cxcedcntului bugetar.
Orice deciziede a majoradeficitul bugctuluiasigurdrilorsocialede statsaude a reduceexcedentulbugetului
asigurflrilorstrcialede.statse.rcalizeazaprinir-o.rnodi{-lcare separatf,la legeabugetuluiasigurir.i}orsoe.lalede stat
La sfirgitul fieclrui an bugetar.CasaNalionall inlocmegeo du'e de seantdcu privire la realizareabugetului
asigurdrilorsocialede stat, fiind prezentatCuvernuluipind la data 0l mai a anului inrediaturmttor anului de
gestiune, spre examinaregi aprobare, iar Guvernul, dupi aprobare.,va pnezentapinf; ta data de 0l iunie.
Mamentului.

CAPITOLUL vll. BUGETELI UNITATILOR AD'UINISTRATIV-TERITORIALE.

I 7,1. Rolulautonomieilocalesubaspectfinanciar.
I

t" 7.l.l.No1iui paereile.

I In toate 1trrilcdemocraice,o parte irnpnan6 a activilillil$r Lronomise$: &sthgoarnsub rsgrcruabiliratca
ii
t
|' adminisradvl,financiarlgilcgdea autoriHlilorlocaleCradil de implicarcaladninisna$itorpublice localein acesreacriviEg
,t-
a
diftrl tn func$ederadi$ile isnoricedemediulecoronric,social9i politic din fiecareprI"
i EdsE o inreagt divcrsitatede modaliH[iln careslrlt conceputeresponsabilitf,lile autoritililor localein diferiteFri
, ;'+ alelumii,darnuexisttro solulieunaninlvalabill ;x:nm modulin carercsponsabiliBtile sintanibuiteunciori alreicaregoriide
I r'1

r-t Il3

rfil
: lil
SL
it
 adnrinistralielocafdsau riilnin in sarcinaadmirristraliciccntrate3le.Translbrulde atribulii arlrninisrarivc.rttre colectivitilile
kralc li autrritillilc acs5lofl [tbuir: si tic ir.rig'untt
ct, lil]anllrsit nrtcsar. tic rlilr ru*tr$c tinancialrpc cirrclutgriullilc localu'le
percep djl.ectsau le printesc de la aulorihtca ict:rrhic supcrioartr,irt vcdcrca irrdepliniriisarcinilorcaru'le-nu fo* afibuite
prin legel'tt'.
l?in autonoruic hlculfl sc irrfclcgc drr:pul ;i capircitatt'irclbctivir a lrrtoritillilor ltrcnlc dc u cft,rit1. 5i dc n contlucr. in
timiteh statlilit€ de lege o part€ senuriticativd a treburilor publice, pe propria lor rlspundere gi in inretesul poputaliei din
zones't'.
Necesitatc'ilautoadnrinistffiriilocale rcit:sr'rlirt rtrai ruulte considcrcntcAi alrunte:
c participareo Ttpalagiei la elulnrarcu tlec'i:iilor in csdnil anei udntitrislrc4ii htcale r,rrc {) corr(lilie esentjrr/r)
pcntru democrtlie:
.g)irolilcrercitatdg|rtuttot,iit,tttnunitti7iittsupra<!ninistrin.iitrehnri|orpuhIic.t,r,,flt,r)gmu{it:
autmnr fue etu nnnitirl ii.
AutososrialorrH csteformamodernf,de exprir.r.rare
a disEibrr-rrii- intreCuvernulcenrralgi
inrpu_tenr.icirilqr
locale.Opliunea
executivele generalipentrudescentralizarea
responsabilitdlilor.
penrruasigurarea
serviciilor
publice
localecAtneautorittr$le loarle9i pentrutransl-irulconrpetert{elor dccieionaleprivind realizarearcsurselornecesarein
acestscopare la bazi serioaseraliunide eficienliteconomiclsi de eclritatesocialil?'t:.
Descentralizarea lmputernicirilorpresupune repartizarea fbncfiilorgi a preragatirrctor
detinfie tlc Cuvernuleentral
intrediferiterarnurialeadministragiei publice";.Easehareazg.pe urmiltoarele prirrcipii:
. acbrinisrarea locald autononti:
. finonlepubtice localestabile:
. un mecanismclar gi echitabil al transferurilor;
. u)tnpercnpSi atibulii:
' urigurareaSiccrtitudineurelerit<rlu nuirimcuhugcnfuisi urupcttitd(ii.finuntiurit'.
Aceste principii neeesitilexister4aunui cadru legislativ, pe €&rc RepublicaMoldova in prezent gi- l creeazi.
Astfel, ConttitupiaRepuhliciiMo^ldova. adoptatlin 1994,a snbilit uutonomia administrativi locali ca pe un
principiu de baznal guverniriirs. Sfertitul anilor90 ai secoluluial XX-leaau inregistrar un progrespenrrureforma
administrativilocald,la ?4 mai 1996cstcadoptatftI.cgcaprivind.si.stemul hugetar,tiprocvsu!hugt'tor(t:r. g1z-X'lllt iar la
6 noi'embrie1998ParlamentulRepubliciiMoldovaadoptrlLegea prh'intladministagiapuhlic{t loculi (nr. 186-XIt).
care mai.apoi a fost modificati prin Legeapenlru modificareuSi contpletareaLegii nr. t86-Xtl; din 6 noiembrie
1998fivincl uchnini.rtrctliuluthlitzTluulri fttr. Tlil-.\'1".din 2,\ th\vnhri<,2001):in 1999.la I iulic. L.steadoptat6
LegeapriuindJiwalelepublicelutulc hr. 49|-,Jttt.J. apoi la t6 iulie 1999,pq;1**to! ReBub,licii lrvtoldovaadopg itguu
cu privit'clc pnprietatea puhlicd u wil&likr utltninistrativ-reriurialehr. 523-XIr'), iar la 16 octombrie2003 a fost
aclcrptatio n()ui-tI.ctr4c
:.tritittctf;nn4clc pnhlic<' ltrtth' inr.iQ--.\'l-).
' In ansamblul lor, aeestelegi determind tirnctiile inrputemisirile
Si autoriElilor cenrrale gi localc Ai in donreniul
tinanlelor publice, in tenreiul acestor tegi. putern vorbi despreo dcscentralizare reat6-RepubticaMoldova. ca $i celelahe
lAri din l:uropa de bst gi cea C]entrala,vittc ctilttr-urtrcgirtr totulitirr. sprc rln sistcm dcnrocrntir. de guvern*re, de la
cennalizare la descentralizare,
TemeliaoricdruisistempoliticdemocraticestedemocralialocalS,Condiliafecesardgi obliganriea democraliei
esteautoadministmrea(la nivelulsateloricomunelor/
ora$elori
municipiilor)

7.t -2. Autoaclninistrareu locald.

Coneeptulautsadminisfrlrii are la baze3 ebmenteesentiale:
l. automntiakrald:
p uns(itot*',: .t uilttti, tisIr dr i i hnu tt:,
2. ext i nclet'ea cer e.1s
i''
3. clcmoc'ru1icr lt ryul A: -

''' ltiun n[Tuoiil rA in l;nrn[r.

h.incdoar dc aptxpc 5idcci nu c$c nurptrratmrtlic c.1torrlchrfldrilc slt tic kratcla cluru.
'"'llalan llnril. Administrnrcafinangchrr pnhlicr:tocalc.l:ditunr,.t.unrinaLr:.r".llrrctrqli. 1999.p.10.
'r" nrt,I, at l*gii privrndnlnrinrstni;inptrtrlicohrcal0"nr.ll.t-\V tiin llt.0j.2ilt.l//['t.( I
ru.'.fr)diil lq.{F.]tX).;.
'" Prasticaa dovcdil *8 autoritllilc localc *inr capabilcsfl atlminntrczc rcsursr:lcmui clisienr {tccit ildnrinislralia ccntrald-pcntru c[ slnt nrri
qt(ry dc comrrniHn. dc ccftpni $. in ctn*leffi. sint nv*i hinr.iplirii$e.prttltn] n nlentific* ie nrod adgrcr.atpritr*ilila, n*r'clul obiectivelo,r1i
crituiilcr|cp;rlbrmarrt[inpnxluccrca9iprcstuuasr:rrrii|trrcllrrc5xrr|a|ic.|n$rrtu{a
pondereabugeplcr locale in ProdusulIntcnt flrut. in larilc <tinEurupa(hcidcntali, de cxempiu,bugerelelocatcrcprczinp l&.t07o din
!!rytram du
!llB. f rl sc wlea tml detotlil Arrwalc ,4, Fiwlttae* ln stflte/a" crrntmtprmne eil* CE |tsilln, Chgnet 200J).
,.t|lstc-q:mni|icativtirptrr|c||nrrnii50uisg.tr|u|uirr|I\Jcamaioritrrlcu1|lrilruhurfirnrradr1rtcnhurri
inu,pindurpr:rioor|rprrctbc|icegipinninptvclt|prdominiltr,rdirt|ut|cdcsq,rrtra|i[rc..,\c|ss|R|df{i
cconomicr:8|0ri|o]'pcqopgnf.$prinsdrimtrprr:fuin1clrrpoliiccateccr{crti|nrcaBa|lti|ta|exrrericrnelortlinn:crr5inltttrihrrt.\)n
aftl partc ( A sc vxen SfirdJ.S oaallufinanciorbagctara Parlancwul RcpuHicii l&ottlov* Centrut peun analizl bugttar7 gltntnitoil,
Ch$infiu,2M0,pag.ZAg.
"' A 3e vurf.t Studii 1i urtlia: timeiiFbsg$ra P.ad,am$*r*R$sb+hii M$klrlva. (lcntrul penrnrr*rulir3 brrgctart 1i li*ant inr8
n a n -l l .
ll ry lS, al Clrmritutici Rcpubficii Motdova adoptah h 2t) iulic llt)4// Monirrnrl Oticial rl tlcpuhticii Motrtovanr.l rtin t2.0t. t994.
''* Inlbrmatts 9i docummtaranformorxihrr ln &meniul adnrinisu'elicilubf ice tocalr. f;undafisSofos-Moldova.l2-14 nrai 19g9.C}ilinlu. 19g9.
pag. J6.

fL
- r=

I ' Aukmrtmialocald reprezint0un teritoriu in cnre se formeaztro comunitateseparatl.lcgaf constituitL

subordonat[statului9i investiti cu auloritateadc a decideasuprapropriilorproblemede gesriune.piin intermediut
propriilororganede administrare, r'nlirnitacomperentelor atribuite.
Autonomialocall sebazeazipeurmitoarelcprincipii:
'existe4a wtor organeproprii de administrflre. carereprezintiinteresele ce$gnilor:
' statulpoatepercepeimgxite pi taxedc la ctxnunitatenumai in tcr.leiulle-rlii:
' comunitatea poate?ntreprinde pe teritoriulstruoriceactivitate.carenu esrclnterzisdprin legel-tt.
Realizarea acestorprincipiiestcposibilfinumaiprin existentauneicapaciragi de tinanpreadecvatd la nivellocal.
metodelede finanprelocall fiind aribuda exclusiv[a statului.Asrtel, dclegarea. prin tegislaliatiscal6.a drepruluide a
stabili impozite ctrmeentittrlile locale se reafiz.eazlin timite determinate,asigurarei unui echitibru adecvatintre
activitaillepe care acesteale pot desBgurasi facilitatilefiscalede care dispunpenrrua le finanra.roateacestea
constituitdreguladenura auto,lornici ftxofs.
2. Extiwlereacotespunla&)are u admini:;triiriilocalt presupune e.\istenta
anumitorlillite ret.iritoarefapunctulpintr
la caredescenualizarea autoritiltiipoatefi realizatii(in practici,acestelimitenu porfi smbilitecu precizie).
DescenffaliareainsFurnentelor de politictrbugetar6poatefi efectuatapinl la punctulin carepentrufiecare
variabillcxistl un instruntcnt, in contliliilein ciu'cilccstobicctivnu cstcputcrnicintluengirde altc ipstnrpiclrte. pe baza
sfereide activitatea comunitlllilor locah, se pot fuucqin rnod necesarraliuni carestrreclameexisrenfaunui anumit
graddeautonomie denamrt fiscali.lanivelulr)ornunitiifii]iE.
In acestsens,pol fi enfiragipentrucaresi nu existenici o raliunevalabilapentrua aplicasolulii standardizare la
nivel nalional,existtndins{ ragiuniprirnordialepentru'a fua in considerarenevoile gi inrereselelocale,utiliaind
cunoasterca condiliilorlocafepenfiua gisi cea mai bundsolufie(cazul Unitaili'Teritorial-Autonome C6g6uziadin
Republica Moldova).
Extindereasferei de activitatea comunitii$lorlocalein prile occidentale,p€ termen lung,a demonstratcE in
acesteco*digil totrqi rala da cre{,teres cheltuielilctr bugetare cenysle este mai mare deiit rato de crestere a
c'hettuielilorbugetarelocale (primeleincluzindinsi gi anumitetransferuri).
In majoritatea lirilor cu economiede piali consolidatS, funcliileguvemamentale sint repar'tizateintre autoritatea
ct:ntral6.1iauulrittrlifclocalc,afc cClnrrputcri sint lic prolc.iiltc prifltr-unstatul,cuRlgstr'i1 Rc.prrblica Mpldovastatutut
spccial3rl municipiuhri Chiginitrgi al structuriitqrloriaf-aulonome C{gtruzia,lic conferite dc.cltre autoritatea centrala.
In asemenea tdri. autonomialocaltrare.de reguli- o semnificaliepolitici. inslgi dezvoltanfo economicdimpunind
ccrinlauncicgalittrlidc uatarncttlbugctarpc zot)ugcogmliccrrraii,riiirrsc (tfr-.cscprplu.
in sc-rviciiplblicc. prr,.crirr
..dd,l;t
3.-Demacralielocs.l.dAutoritiilitepublicelocaleca otganealese,sint institugiiale democralieireprezentative, in
careautoadministrarea localt csteintlptuiti, de obicei-prin intermedipl consiliuluilocal.Autoadminisrrarea locali.include
9i posibilitatcaorganizirii unorconsultiri alccctirgcnikrr {rcll.rcritlunruriltralc).
Principiile menlionatemai Jl.tsexprimd vukri reanoscute conune careporJi gti.ritein eonstituliileclenncragiilor
europene5i in C4rlcAutodminMrdrii Loeale,etdeplatiids Cor.tUiul Europei tn 19E5.in acelagitimp, ete nu e-ristl.in
mod independent gi exclusiv-Astfel, autonomialocalaesteconipletamde irnpactll autoritagilorcentrale,deoarece

!"
in acccpliuneatiteraturiide speciatitatgnecesitatea
autonomieiltrale reiesedin umrilorele rafiuni:
o rcpnzinti m elemeotimponal d urui contcxtinsritutionalsprific ecommrci depi4*
' difereqierea regionall a ncvoilor $ dorintelor rudana rcn*tindardizarca ua6mcntelor bugdan; la nirrf nalisral, adic! claboralea
bugetuluila locnle.Suscle & satisfasc a ncvoibr locale liind muh mai mari dacddeciziile sint tuarc.la nivsrl.hed:
t -condifiile'
admlnistrarca rmui nturc ftulrrir dc proir;ctc pftrtc fi rurlizat6 nlat al'antaJ(rs,
rnaiclitigtt'r!rrsacrsteascbaa:aziipcurrrr,3ima|auttrlui1ti5ra<|minisrra1rr:rt|csr:cntra|t
canalclirrJrcunc clenrcntclchngd:trctrthrric sil lrr trarcrsczcttr:. i
(.4se ve4t* twe*okx'u Ghtto4ghe,Ih+et: afuEdareeronaaid. {ilinunciord,. Etlituro cunwnltL, Bncureyi,
r" Conform acstei 19g6,pg t9t-J9l).
atinderi se cvideilid patru rirtcmc tlc nltonomlc lrretl tcu graOede liberratediferire iir direrminan:a aoivi6likr br
Ult er** U()llrCnll )-

txistA|ibcnaudcalcgcrqhnirrctu|runurritr{iiarur|iz:1ni)irngr€it|i:/ilrii.prntctiilrirtrrlrs,nguul,ltgrrJdc
modalitatcade rcalizarc a nnor acnivitdli:
o Stahilina ptin h8e a unui tumdr minim rlcacrivltlXisar sr-n'icii intr-ulr &xncrrirr dnt pr:nhr axnunit{itc kralc. lccttcil
avintl lihcrtatca
gi rlivr,rsifirAriiulivir&ihrr *nr scrviciihr clrrilc:
"suplirncntdrii
Nrynrrrrkrul pirr tcgs rr ohligurlici ctruruuir0lii dc l rtr,sl\unr iuivitlti
sau&aprl*servfiitrununricr&rruniilrr*tgr.rrtamrdsauu.sHa*-^rlizdniirr-vlnrlpjrt|ih:rdcctnrtlttiliic.hr.rr,rrr|inlriurtrctrirltb
nomte$d)ilin pnnlcgr:;
IixLstc'{aunrdonrrriiirrctrcctxItntit4i|cinsc1i:tttindiarira.{ldui|ltyxrrr'.t|itLritc.actit,it|||it}r/lmrtrrinnarrr:tui
srrslinrrrrsuuhri.
Primclc trci sistcmede autonornic(a- b. r:) gtt sl rt rct'cnrla fcgislaliacu privrrc lil inrdlnmiilL trtnsporluri. asigurlri srxitlc.
Acrasfd
analirt rclcv{ un pnrccsds dscenrralizan;rlmininraivd difrru4iat pclnri.
ct|dca|patrltlasistcntrhau&wtmic(d)cvirh:ntirvctindr.rrnrtcrr|acvasi-tt{rr}lactlttutriti1iihrq|c.|iirrr|[wf|ia€0irrr|tlrrcnii
sfrurlg(tltxdttic elilitre. Indepcndcnln pottc fi $ ln cndrul urttr nctiviHli cu caractsr uuononric.Accstc donn:nii s{: $tructurctu,,
sub lbrnu unor
organismcindcpcndcntc.avind bugtlul lw propriu. Dar mcstc sistcmc crista tcordic. in pracrici- hrsl.ln forma lor prri
elc nu edsti, in prrcricl un
slrten pr*c cufreinetc efem€alsri db cclclolrcsi*coe. l}frdn!.\i$rxncLx vin: rb h,$:ninnh lor prcerminsrrc. l)in pr.r de vrdc*. ilr Rpu-
hlica M.o-ldovt p&crea iloisue. cxisll sistcdrut dc rutonrnric loqrll de tip .;r", ortoccc oUfi!+ib an{ritqilor ltxdc "nn L I caliza arum;t" dG
!r.pa
de divit{i h diftritc donenii (lnvtpmlnl s8Euta cuhurl. sprxr$i aftde} slnr sripulateln tcgislagiannarrclar*ulticb a
rcpublicii nossrt€
(A sc vcdeaMsnolevu Gheargh4 Bttg* ahtrfue estnomlcd gifinanciaril, Editum exonorrriA, gac:arqti,
tgg6 pttt lgt.lgj).

s3
sdministralialocall existi in cndrulstntului.'Descentraliror*. estenrenitdsEpermitdautbrir{ilorlocalesXse auto-
conducfi. llind,totodati,controlatc dc orgnnclcccntrtllc.
Rcnlizarca cfcctivl s conceptuiuids ilulotu)rnte localil in plan adntinistratilcsle imposiLrillltrri aplicarea
conceptului de autonomiefinanciari.[)acdautoritltilclocalenu dispundd resursele materiale,de conrpetenpletegale
gi dc auroriratcapoliticl tlc r;rrc au ncvoic'pu'ttntu-gi asutnarr"'rrlrrrcnlL' lc rcvirrprin rplicur"*a
rusporrsnbili$1ilr.'cc
conceptutuiamonOmieilocah, acestanu poate.li realizat,riminind un conceptspiritual declarat$i nu unul real de
infttptuit. De aceeapentru rcaliinrcarnaterialila lb.slttccesartr sintctizlreain plan juridic dc Cirrtc Europeanla
A utonomiei Localea eletnentu Iui nraterialdeoutotrotnle-linan ciard

7.I .3. .4utonomi afi nonc'i ar11.

Fundamentul autonomieitocaleesteuwononia.financrozil''u. Descentralizarea tinanciariinseanrnidelirnirarea
imputemicirilorintre Ouvernulcentral$i autoritltile locale.punereala dispoziliaautoriEtilor localea veniturilor
BL\cc$are pentrue.xcrcitarca tirnctiikxcc lc rc.vin..srahiliti{ca. liccilruitcritoriu.
[i.na-nCiirr:1a
Fiecareunitateadministrativ-teritorialtr arcdreptul.in cadrulpoliticiloreconomice nalionale.la delincrea autonorrrl
gi liberna unor resurseproprii suficiente,de care pot dispunein mod liber in exercitarea atributiilorlor (anicolul9.
"Resurslcfinanciarcalc autoritirlilor adrninistralicipuhlicc localc".Cnna linropcanll- "f'ixerciliuloutt'rtrorn al prrterii
locale"),
EIementele ru ronomiei Ji trunci are2'asint
r Resursele financiareale autorhililor adnrinisrrafiei publicelocaletrebuiesi fie propo4ionalecu competengele
pre-vlzu-teclceonstituliesaudc legc:
. . Cel pulrno partedin resursele financiarealeautoritEliloradminishafiei publice localetrebuiesi provin6 din
taxelegi inrpozitelelocale,al c6rornivel acestea aucompetenpse-l sabileasciin limitelelegale;
o Sistemelede prelevarepe care se bazsaidresurselede care dispunautoritdlileadministralieipublice locale
trebuiesd fie de naturasuficient de tlivenifrcat6 gi evohrtivepentnra te perrnitestr urrRqaepractic,pe cit
posibil,evolutiareali a costurilor exercitirii competen.telor acestora:
r cu o
Unitilile administrativ-teritoriale situagie mai grca financiari necesitdinsthuirea de proceduride egalizare
(nivelare)financiarasaude misuri echivalente. destinatesI corectezeefectelercpartitiei inegalea resurselor
potentiale.de finan[are.precumii a sartinilorfiscalecarele suportA. Asemenea procedurisaurnisurinu trebuie
'strresringtrlibertatea deopliunea autoriEtiloradministralieipublicelocalein sferalor de competenti;
o Autori6iile'administrafiei publicelocaletrebuies5 fie consultate" de o maniertradecvati.asupramodalitttilorde
repartizarea resunelorredistribuiecarele revin:
r Subvenfiileatocateunitlflor administrativ-teritoriale trebtrie.pecit posibil.sanu Fredesthrate finanFriiuneirproiecte
specifice.Alocareade Subwnlii nu uebuie si aducl atingerelibena$i lirndanrcnnale a politicilor autoritililor
adminisbafiei publicelocalein domeniullordecomp€ten$:
. in scopulfinanpriicheltuielilor de invcstilii.autoritalileadntinistragici publicelocaletrebuiesil aibi acces-in
confonnitatecu legea,la piap nationalaa capitalului;
o Autoritfiile unit{ilor adminisrativ-eritoriale, careigi exercitdluncliile lor in limiu resurselor financiarede care
{rspur. umreaz& sa-gistipuluaenr{strilc pioritare carerrnrclur,lla ti linanlatedc la bugeteletmitf,tiloradminisrdiv-
teritoriale;
r Concomitent, Cuvemul centralva puteadelegauneledin func$ilesauatribuliile salepentrua fi exercitatede
ctrtreautoritagitelocalecare, urmeazi a fi recompensate pentru.ace$te activitfiti prcstatecu resunce financiarede
la bugetulguvenruluicenbal;
. in acelagitirnp.rusunele finrurciareaculrrulatc decirtreautoritf,{ilc localenu sintaccesibilc pctttruGuvernulcentral
pi insuticienpde resuniefinanciarcFlntru propriilenecesiuilinu seconrpenseazd dc la bugctuldc $tat:
. Autontfitrh:atlrninisU:4icip,ubl.rcc F.r cnrr linxluri dc: t'c/.ctac5.iptt. lprotra
alc t*riri4ilot'au.huirlis{ti*iv-teriturlrlc'
regularnente privindutilizareaac€storfonduri.Fondurilederezervf,sintdestinatein speciallinanflrii unorac$unisau
m[turi inilial prev6zltclalpobuca btrgutclor respectivc:
o l:a baiaabugetclorunitatibr adntinisuutiv+eritorialc rxitepus Firrcipiul gchilibruluilrugctur(balantabugcurrr).
Conformaceshripnncrpln,autoriH$le publice au drepulde a aprobagiefecnnchelurietinumaiin limitaresunelor
rlispnibilc. Acolo pi atunci.urxlc tri cind. nutoritlrlilcpulrlicckrcalcttu-gi vor itsisuracolcctiuca
liniurcitrrc
inrpozitclorpreconizate. vor fi obligte, in acestcaz s{-gireducd dcvianldecheluieli;
] U*k4ileadnridseadv-terioriale stnrobligatesii mentinldiscip.tina frnanciartin teriloriu2nr,
|lr::r|iziucaunciaulrxxtttrii|iruurciirrr:clL.ctivcitt1r|nrtkra|1rr.*st
cuanrumului de veniturifissrlerpincliscal*'la nivel local.in utilizueaveniturilorlocafe(dcci in stabilirca
gi carego,riilor
prioritltlilorprivindorienfiarea gi efecttnrvacheltuiclilor') 5i in ceeacc privegeexercitarea coorufoniriiadntinistrative asup'a

r$ ManolcT.. Finunfclcpublicelocalc:rolul lor ln consolidnrea autonornici linancians

la nivclulunilelibr adntinisrntiv+critorialc- Chigin{u.
2003,pag.56.
t' Se-formuhauldupl eanr liurofrwrt a Antolrorftci]ncalq ad. q "RestnsclcF*rarrcinrc ale artorit{ilor ulnhisumtir:itr$lics loslR'..Carta
t:uro6zrro&xr3rrbcrrritllastra$orrgbl5rrcrrrrrrbric|t)lt.t.hr|inrbi|cliarrcrzl$urglcz.6.mfc|clcttcr:galautcnticr..,\c!:stdtrunrq|taintln
vi_qoare 1988.iarpctcritoriulRrlrutrliciiMoldova- la I fs{tnarie1998.
taI scptembric
l'fr-CanaEuropenia Autonomicil.rralc, Strnsboqr. t985(in vigoarspcnlruRspr$licaMohlovadc lo I fcbruarislyit'. Culegcrc
| 5 <rctombric
oficid0,l9et, Vol. V' pag.14.
d.cTraunelntcrnalionale.-Edilic

5'( ,
?
t

tiscalpeplanlocal.Rel':ritorlaaceastit
ap.lrarului elinrrnn{con<li$e
sep$atcatinn4 c[ xte realrrrerrrc in<]ispclslbilgcreareade
organisme fiscolein unitf,lilelocalc. Rolrrlsiatului.q endtateLcntralf,aporc?ncadnrlpnliticiigencrafe cledezvottare a
organisnte|or5iinstitu1iikrrautorurnigi:dnritristruivu|txalu.ingcrrr-r-arcirdecr1tricn1rr,sispl.iil
a qrgar_rj$neld tlxale subordonate autorirA$brlocale.
Reiegind din prevederile de rnai sus.:supranecesita$i.auronomiei locafc,9i RepublicaMoldova dlspu*iindde ca&1;
fegislativnecesar-irnplementeazi prevederile Carreiliuropenea AuronomieiLocale.Astfel. Lcgeuprivinctarlministralia
hrculti" - drcPtpi capircitate
puhlic'dloculrtprcvcdc,.r12111127tttttira a colcr:tivitililor loc*lc .h ,r'icz.rtoitpi dc n gesriona.
in conditiitefegii' sub proprierBspundere gi irt favoarealor. o parte imponantl din rreburilepub]ice.Auronomia
privegte,de asemenea,organizareagi funcgionarea administralieipubiice locale".r'r Analizind arr. J al legii
"Principiilede bazdaleadministrarii publicelocalc".nrenliondnr, ca aiesteabenetlciazldc aurorrornie ilnanciard.au
dreptulla iniliativdin tot ceence p.r:ivegte adurinistrarea treburilorpublicelocale.exercirindu-5i. in conttiliile legii.
autoritatea in limiteleteritoriuluiadministral.Petrtruasigurarea aurononriililocale.autoriHgileatlrlinistralieipublice
localeelaboreazd 5i aprobl bugeteleunitaliloraclrninistrativ-tcritoriale. avind dreprulstt pun1 in aplicaregi sd
determine cuantumulimpozitelor;itaxelorlocale.in condiliilelegii:'t't.
Leget pritind sistemuthugetarsi procesulhugeturprevede.ci ,,bugeteleunitatiloradnrinistrariv-teritoriale
asiguricu resursefinanciare efect.uareamtrsurilorpcntru satisfacereanecesitalilor social-ccolorlicc'gi culrurale
ale populagiei9i pentru dezvoltareateritoriului din subordine.Procesul eiaboririi gi execuririi bugetelor
unitagiloradministrativ-teritoriale se reglementeaztr prin Legeaprivindfinanlelepuhlice toiatc"-',r.in oru,d-U le
octombrie2003 a fost adoptatl o noui Legeprivitul .finanlele ptthtici locale"ttt, consrituie baza legali ce
reglementeazd structurabugetelorgi procesulbugetara unitatiloiadrninistrativ-teritoriale. "un

72 Structura bugetelrr unitif ilorrdministrativ-teritorblc.

Stnrcnrabugetelorunitrlilor-administrativ teritorialepoatefi pnvftasubdoui aspecre:

. dtlttdslnqt mt icru*kti tr_alc,11lrfglpe:trydr!;
: elupdstryctur,a, haget.
-In acestcontexl interna.uJiacdrui,
dactrsi nereferimlaprimulaspect,at I al Legiiprivindfinanlelepublicelocaleprevedeca bugerele
unitil$krradmini.slrativ'te'ritorialc sint bugctclc.srtclrr(conHrnelor! iralclor (lnunicipiilor).railanclor.unirigiiteritoriale
autonome cu staturjuridic speclal5i bugetulrnrg}icipiuttii Chiqinflu.
[a fel-in continuare, legeaprevedeci bugeteleuniEtiloradministativ-teritoriale sintdedoutrniveluri:
'4) da nivhtl intil - n{etiten -irtl hugetcle hxnle, curc rtpn;infi httgttclc .urttkrr (srtrryrrckrr). <trngekt
(municipittor),cu excepliamunicipiului Chgindu;
B) hflSdek te nivelatof rfoileo- carereprerinttihugaele,ntiottnle,hugeM centrul ol unitdtii teritorittle
auturr(rrrre
crtsatul jarfulic speciolSihugetulnmnicipul ()hisitttiu:r,,.
Dactrstr analizlm.sfucturabugetelorunir{ilor adnrinisu'atir,-teritoriafe de nivelulinrii. purcnrafinrra-ce acesta
reprezinti_variturile gi chettuielile
acestora, condnutulcarorava lr analizataparr.
lrtsd-bugetcle unittliforadministrutiv-tcritrx'ialc
tlenit'elulal iltilen.iurstrrstunlrnaisp^*citicil-
liindc'rrsrituiredin:
al bugetulraional,carereprezinttr totalitateaveniturilorgi cheltuielilornecesare e.xercitiriituncgiilorce sinrin
competenla raionuluiconformlegisla$eigi a tuncgiilorsuplimenrare delegate de Guvern:
6J bugerde'loc{e'bugetele sarelsr(eomune}or), oragelor(municipiilor)din componenta raionului.
Bugeul antaftli uritorlole antonomeca st(m$juridli speciol,constituitdin:
a/ bugetul central al unitilii teritorialeautonomecu statul juridic special,care reprezinti
totalitatea
vcniturilor5i cheltuielilornccesareexercitlrii funcgiilorce sTntin comfeteniau.nitilii teritoriale
a$ronornecu statur
jHridrcspcciat conlbrrnlcgislalici :;ia luncliilor;uplirnerttatrc dclcg,,,",i.Ct,o,*rrr;
D7bugerclelocale- bugetelcsatelor(cornurrelor). ora;eloi(nrunicipiilor) din cgrnponenra unirfitiifturonome
cu statutjuridicspecial.
BugetuI nra nicipi ataI Bii lli,constituit din:
ry' bugetrrllrrrrnicipal-carc rcprez,intfr totlrlitatca veniturilorgi chcituielikrr necesarc e.rercitlriifuncliilor
ce sint in competenpmunicipiuluiconformtegislalieigiaf'uncliilorsuplimennredelegare
de Guvern;
D/ bugetelelocale- bugetelesarefor(comunefor)din .orponrnga municipiului-Aal1i.
Bagetxl mrticipin fu i ChlSi n itu. consriruit clin:
al bugetulmunicipal-care reprezintatotulitatea venirurilor1i cheltuiclikrr nccesare elercirtrriifuncliilor
ce sint in competenfa municipitlluiconfoirniegistagiei gi a f'uncliilorsuptimentare delegatecleGuvern;
D) bugetelelocalc- bugerefesatelor(cornunclor)si al*.oriqsr-,lor di,r.*rrp*rrrliinrunicipiului Ctrigilltu.
7.J.vcniturilc hugcfcklruniHlilor adnlinislmliv-lcritori:rlc.
t-
7.3.1. N4hmi generulepriviwl ven*wiletmptekr hxute.

;ii+* I "! 1"c!!privind publiqr

admirrisrr4ic bcalr.nr.r23-xvdinr8.t0.t003
(M.O.nr.49dinte.t2.?00.3
).
r ;; *i lllf*tl,Iivinrl adminisrralia publicaltral!.
nr.l2i-XVdintt.10.2003([,t,O.
nr.49dintg.t?.2003t
,"11..1n:3_l*tt1}ryl$tt€mulhuectarsiprooxrutbugrrar.nr.S{?din2d.05.t995(Ir{.o.nr.
'-- l.s8ca Rcputlicii Moldova l9-2ort97din2?.03.t99?}.
lrlvfux! tinanlclc pulrlnc hrcalc.nr..39?-XVd;n I 6 10.2001{M. 0. nr.t4g_2J3Dg6ttin 19.t :.200J).
:l t
'* Art.I' alin. 2'3 al t-rryriprivinOad,,,inistralinfuhlir.r k,t::rtd.nr. 12.1..\Vdin l6.lu.iru ifr,;.ii.,fin t9.lz.lfiD).
fI
5t
5;5
!'
'l
a
I
 Conformart.4 al Legii cu privirela finanlelepublicelocalenr. 397-XV din 16.10.2003. vertiturilebugetelor
unititilqr administrativ-reritorialc se constitr.riedin impozite. taxc. alte venituriprevlzutc de lt'gislaliegi se ' .1 1

formeaztr din:
t- yeniu* p€e4cii ale bugaelor anitillilor administrntiv-terinriale. ce sc constituiedin impozitelegi taxele
locale,prevtlzutepe fiecareteritoriu in parte. in confornritarecu Codul fiscal gi se vireazi direct gi integral la
bugeteterespective.
Conlormart.5. prccum1i art. ?89 (tithrl Vl taxclclocalc) nl CoduluiFi.scal. sistcrnulinrpozitclor5i taxeltrr
tocaleinclude2aT:
t impuitul pe bunurile imohiliare
. impozimlpenlrufolosirea resurselor nulurule:
o ttt.yttpenlnt omenqiorautcritot'ivlni:
. t&yede ttrguni:urea lic'itugiikt'silolcriilt*'pe Iil'ito,'iul llariit-t1ii
*lministrutir'-tcrikn'iult:
. tcLxapentru ampla."a't o puhlicitdgii:
. lexLlde aplicare a.simholicii loculc:
o taru pentru unitdlile comerciole.lresau depre.rtiri sen,ic'iidc deservit'esodal&:
a taxadeptatd;
t l(rfa Penlru cazare:
. luxa batnearcl;
. taxa Penffupgrcare; .
c tttnode la posesoriide ciini;
t lwa Penlru Prestsreasemiciilor auttt de cdldtorilori-
2 Mijloacespeciole.Conforman. I al L.egiinr. 397-XV din 18.03.2003, acestea sint - veniturile institugiei
pubticeob{inute,in condiliile autorizateprin actenorntative,de la efectuarealucrf,rilorgi prestareaserviciilor contra
platd.precum9i din donaliile.sponsorizirilegi din altemijloacebnnegtiintratelegalin posesiainstitugieipublice.
Mijloacclcspccialcalc instituliikrrprrbliccsc includ in hugclclcrcsprlclive. sc cortsidcrilvcnituri 5i sunt
direcgionate pentrucheltuielile legatede dest$umreaactivitalii statutarea acestorinstitulii. in conlbrmitarecu
principiile gi regutile de elaborare.aprobaregi executarea bugetetorcorespuRziltoare. Nome*clatorul lucrlrilor gi
scrviciilorcontraplatA,efccluatcgi prcstatcdu insrituliilcpublicr""girrtirinreataxelorla servicii.precrun;i nrodul9i
direcliilede utilizarea mijloacelorspecialepe.tipuri se stabilescde citre autoritiitileadministralieipublicelocale,
conformcompetenleilor.
3. Defalcdrt, conform normiltivelor procentaale stobilite prin legea bugetard anuald, ile la venitarile
gcneruleile slnt. Accstca.sirrtnrijlolcclt biricati stallilitc dc la vr:niturilc'seneralc dc stat. aprotrntedc cf,tre
Partamentprin legeabugetardanualtr,peniru bugetcleunittrliloraclministrativ-teritorialc dc rrivelulal doilea gi
pentrubugetulmtrnicipalBllgi saude citre consiliulraional,AdunareaPopularta unitaqiiteritorialeautonomecu
starutjuridic special,consiliulrnunicipalBdlti $iconsiliulmunicipalChiginiupenru bugelelelocale.Pentruceledin
urmi, acestenormativesint stabilite anual de citre consiliul raional, AdunareaPopulari a unitalii teritoriale
autonome cu statutjuridic special,consiliulmunicipalBalti $i consiliulmunicipalChipintru.
4. Defalcdrt de lo lmpoTitnl pe bunurite imoblttore Conlbnn normativelor procentualeaprobatede e&tre
autoritillilereprezentative gi deliberativeale unitdliloradministrativ-teritoriale de nivelulal doilea.
Respectivelesint mijloacele binegti aprobatede cltre consiliile raionale,Adunarea Popularl a unitagii
teritorialeautonomecr statut juridic speeiat-consiliul municipal Bel(i $i eonsiliul municipal Ch$iniu pentru
hugetelelocalede la impozitulpe bunurileimobiliare.
5.'l-ransferuride fu hugenl lcstot. Rcie'1ind din art. I al l.egii privindt-inanteh.'publice locale-tronslbntrile
sintmiiloacelefinanciare alocate.conftrrmprcvcderilorlcgale.cu tilhr delinitiv;i in sum6absolutil.de la bugctulde
sraf tn hugeteteraionafe.bugetutccntrafal mitf,tii teritorlaleautonomecu statu{juridic spe€ial,bugetulmunicipai
Billi gi bugerul rnrrnicipalChiginiu saude la bugeteleraionale.bugetulcentralal unitalii roritorialeaulonomesu
sl;rtut.iurirlicspcchl. hrrgclulntunit:ipallHl!i 5i htrtclrrl mttnici;xtlC'hi"siniiu la hrrgutclt'locllc pr.'ntrunivclarca
posibilitalilorlinanciarc alc unit:tliluratlnrirristrativ-tcritorialc. in scopul asigul'ilriicrcrcitiirii unor anurnirc

t funclii publice,finanltrriidomeniilordc activitatc,ce sint in competentaautoritelilorpublice locale, sau in alte

scopuri.spccialc.
in acestcontext,nrt.9 al Legiilf* prevu'dcurrtritoareletipuri de transferuri:

rF
r) tnnferari din eontil .findulti de- suslinerefrnanciur:& tt anitdlilw adntinistr A iv-ter itor iale,. p.entra.
nivelarea prxihilit\lilor tinunckrc ilie ace$t.rt'rr-Conftrrnr prevcdcrilor legale londul' dc suslinere linanciari a
unittr1ilor administrativ-teritorialese formeazfidin, r{o
o alocaliileaprobateanual?nbugetulde'stat:
dchlc&ilc cfcctuaacdc citrc unitalilc ad[rinistruliv-tcritnrirlc olc citrnr venituri b||gdtart dc]rtt8sc cu 90t6
- nivclul mediu de chchuicli bugctarcpentruun locuitor pe aeritoriulrespectiv.
I

Er
t
i.
L.J "t Cotlul fisurd.aprobarprin Lcgea I t03-Xtll tlirr 3.1.04.t1t9?.
'* Legca Rcgrblicii Moldova privin<l linanlclc Aublicekxalc. nr.397-.{V dirr 16.10.2001{M.Onr.24&25y996 din 19.12.2003).
rr" ArL l0
al lrgii Rcpublicii Moldovu privind flnanlclc putrlicekr'cllc. nr.307-XV din 16.102(D3 (Monirorul Ollcial at Rcpuhlicii Moldova
nr.248-253/9t16din ttt. 12200f L
ti

Efr f6

I
 in a5am'rd. unitilile adnrinistrati\'-terittrriale in carecola veniturilor.ce revin unui locuitor.depfigegte suma
cheltuielilormedii pcntlu un lucuitorcu 20% trlnsti:rdin f'onduidc suslincrcfinanciartr a unirirliloradministrativ-
teritorialesuma veniturilorcc dt'p{gesc cu 20o,,o ncc,-'.sit[tile
minirnede cheltuielialeunititii adrninistrativ-teritoriale
respective.
Modul dc calcularca trunsl'crurilor,pctltru l-rccarcgrupii r.lcchcltuicli apartcsc l'irct in hlra chrhuielilor
publice ce revin in rnedie la uu locuitor, care.in arrui bugetarurmltor, conforn nornrelorlegale. urmeaztra fi
suportatedq cltre unitagile administrativ-teritorial e.
Pottru unitAlileadministrativ-turitorialc cnrc.ccrnlirnnnonncltrrlcgnL..suporritclrr.ltrrir,'li s;'rccilicr..
se aplicd
coeficiennlde corectarea chcltuielilorrnediipcntruun locuitor:
b) transferuri ca destinagiespeciald. pentru exercitarea.firncyiilor wplimatare delegute de t'fitre Gwern.
Acestease prcvEd ?n legea buggtardanualfr5i in alte acte nonnative5i pot fi alocare bugerelorunita$lor
atlrui rtistrati v-tcritoriuIc in cazd,::'"t'
r delegarede cltre Cuvcrna unorfunclii suplimentare autoritigiloradministratiei publicelocale:
r adoptarcdc actelegi.slativc 5i nlte ilctc normalivc'a cilror aplicare necesirdnri-iloace bugetaresuplimentare
flr:tltrucon]pcnsareit ttn(]r vcnituri rirtitlcalc bugc{clururrittlliloradrnirrisrativ-tcritorillc. rrroditicarca
organiztrrii admi rristrati v'-teritorialeetc.
Transferurilecu destinaliespecialtr,utiliz-are contrdrdestinatieise vireazi, pinl la sffirgitulanuluibugetar,in
rnnrimeasumeirespectivein bugetuldc ta carcnu lbst prirlite. in cazrrlTncaresumacorespunz.itoare nu esteviratd
de bugetulrespectiv,Ministerulf inangelor. in baza dlrii de seanrianuale,estein drept sd restabileascifo4at la
bugetulde statstrmeletransferurilorutilizatecontrardestinagiei prin intermediulrelaliilorinterbugetare.
Acesteprevederi,la fel se extindqi asupratransferurilorcu destinaliespecialtref'ectuafe de la bugetulunitetii
adrninistrativ-teritoriale de nivelulal doileasaude la bugetulmunicipalBal$,utilizatecontrardestinaliei.
6. Fonduri specidle Conform art. 37 al Legii privind finanple publice locale, autoritalile reprezentadvegi
deliberativeale unittrliloradministrativ+eritoriale pot constituifonduri specialepentrusustinereaunor programede
intereslocal.cu respectarea dispoziliilorlegale.
Dreptsursede constinrirea fondurilorspecialepot fi:
t depunerilehanewle ule pcrsoctneloriuridice giJi:ice pcrrtrustiulituntraaprohleucltr itc intcrcslocal:
t venitarile provenite din desfiqurarea loterillor locale, conc:ursurilor Si altor md;uri organbute de
outor it d1it e admi nistraliei pubtice loul e.
Surselede formarea.fondurilor specialegi destinalialor se aprobi tle citre autorimlilereprezentative gi
deliberativeale unitilgiloradminisrativ-teritoriale. Mijloaceleoblinute in conformitate cu prezenrulanicol se
vireazAintegralla un contspecialal'auto-ritItiiadministragiei publicelocalein trezorerie.
Cu toatcccle nrenfionate tnaisussintprcvizutcgi unelee.rccplii.astfel.confornrart."l al I-eeiiseprevc'de. ce
veniturilebugetelorsatelor(comunelor),oraSclor(municipiilor)din componenla unitalii reritorialeauronomecu
statutjuridic specialpot inctude$i defalctrfi.conformnormativelorprocentuale stabilitede AdunareaPopulartra
unitagiiteritorialeautonomecu stanttjuridic spccialpentru bugetelelocale,de la accizelegi taxa pe valoarea
adZugatd la mlrfurile produsepi la serviciileprestate pe teritoriulunita$iadministrativ-teritoriale respective.
In line, precizdnt, ci veniturilebugetclorde urice nivcl nu includimprunruturile acordatcdin bugctulde
statsaudin ah buget,precumgi imprumutqrile de la institugiile
financiare qi algicreditori.Aceastafiind o prevedere
generalda structuriiveniturilorbugeteloruniElilor-administruiv-teritoriale, dar legeastabilegteexpresrepartizarea
acestorvenituri?ndependcnfIde nivelutbugetului]s'.

7.3.2. l'cnilurile hugetelu'.satelor(canuncktr). traTetor(municipii{or.cv €Keplia mttnicipiilor 8dlg si Chiqinau).

in aganro<J. veniturilebugetclor satcloi(conlurlclor;. ora$r:ltrr(nrunicipiilor,cu cxcepliarrrurricipiilor
Rilti ti
Chi;inilu)se lorrncazJdin:
I ) irtcosdri tlirecte7i integrule ule unniluurahtr lipuri de inryo;ite, lure Si tlte yeuilnri:
a) venituriledin vinzareaapartarnentelor {caseloricitre cctf,icni:
h) veniturile din vinzareap&mintuluiproprietatepuhlica a unitalii adnrinisrrativ-reriroriale, conform
legislaliei;
c) impozitele gitaxelelocaleaplicatain contbrnritate cu legislalia,de clne consiliilelocale;
d) impozitul privat (conform apartenen{ei patrimoni ului};
e) tdxa pcntruclitrcrarcadc cillrc aut(tritillilcatlrrrinistralici publicc locah.dc nivclul ul doih,.aa licenfelor
pentrupracticarea anumitorgenuride activitatcgi a autorizaliilor.conlbnnlegisfalici;
0 taxapantrupateiltade irrtreprinziltor.inpaneace revinebugetelorlocale;
g) incasiridin arendaterenurilor gi lrrcaliuneabunurilordorncrriului privatal unitatiiadrnini.stcariv-teriroriale:
h) platapcntru perlbcurrea actslornotarialcdc c{trc sccrctanrlconsiliului lucnl:
i) altevenituriprevlzutede legislalie:
2) Defolcilrl de la urmdtoarele tipafi ila ruitari generale de stat:
a) impozitulpe vcnitulpersoanclor juridicc din teritoriulunitii1iiadmirristrutiv-tcrirorialc
rcspccrive:

r'* Art I I al lcgii

RcpubliciiMolrtrryr privind finanptcputrlicclornle. nr.397-XVdin 16 oclombric2003 tM.O.nr.248-25JFJ96
din
19.12.2003)_
F' Arl. 5 al (M.O.nr.49 din t9.03.1003I
l:gii privirrdadminisrqioputrficf,hculi- nr.t23-XVdin 18.0i.2003

{+
s

I 1. .::
l .:
 b) irnpozitulpe vcnitulpersoanclor fir.ice:
$ nefulruri de Ia inrlnzltul pe hunnrilt, imethiliwc conlitrrttltnrtttativcklr fir{}ccrtluillL' irprobatccle ciltre
autoriitlilcrcpre/-sntativc
;i dclihcratrvcalc itilrtrinistrutir-l*rittlriah:
unititik-rr dc niv*ful al doilc;l:
4) Truasferwide la bugetulunit*giiadnrinistrativreritoriale de nivefulal doileagi rie la bugetulmunicipal
Belti;
5) Milooce speclaleohtrinutc din cxccutarsu lucrlt'ilor,prcstarca serviciilorsru din tltc activitr'l1i
tleslitgurate
conffaplaH de citrc institu$ileputrlicetinanlttede la bugetelelocale:
6) Fondurispedale,cc pot li instituitcar irttlun cilrnclercrlnrordinarsnuiltvcstilional.

7.3.3. Venitvrile bngetelorrukmerle.

Veniturile bugetelorraitrnalcse tbrmeazadin:
I) incasfrrt directc gl lntegratc ulc urnrritoorclor tipuri de impoite, tn.regi nlte renituri:
a) impozitulpc venitulpersoanclorfizicc:
b) irnpozitulpentnrfolosirearesurselor nltumle:
c) veniturilc{in opcratiilecu capitrl. crrcscrpliatritnZac[iilrrr crracliuni[ececturstitttiec(r(il-partc
;] statului:
di impozitulprivat (conform apanen€nlcipatrinron i uIui):
ei platapennuperfectarea actelornotariaiede c6tresecrelarulconsiliuluiraional:
f) altevenituriprevAzute de.legislalie;
2) Detalcdri de [a urm&krureletipuri de vcnituri geaerule ile stul:
a) impozirulpe venitulpersoanelor juridice din teritoriulunitttii adrninistrativ-teritoriale
respective- cel pugin
509',o:
b) tara pentru folosirea drurnurilor perceputi de la posesoriimijloacelorde transport inrnatriculatein
RepublicaMoldova- cel pulin 50o/o:
j)Defalcdri de Ia impozitul pe bunurilr imohiliare cttttform normativelor precenurale uprohate de cdtre
cottsiliulraionol;
4) Transfernri de la hugetul de stat:
5) M$loace speeiale;
61Fon[nri speciale

7.3.4-Veniturile bugetuluicentral al writfrlii rarirc,rialeorrt,roume'cusrut'utjurulic sltttiul.

Veniturilebugetuluicentralal unitelii teritorialeautonomecu.statut juridic specialse formeazidin:
t) inushri direc:teSi integrale ale nnndlpnrehtrtlpuri deinpo;ite. trrw,r't ulte renituri:
a) impozitulpe venitulpersoanelor fizicc:
b) impozitutpentruiolosirearesurselornaturale;
c) veniturilcdin operatiilecu capital.cu erceptiatranzactriilor cu iictiunilecc constituie cota-partc
a statului:
d) irnpozitulprivat(confortn apartenctltci patrirrrttrr
i trlui):
e) alte venituri prcvdnrtc de legisfagie:
! nefalcdri ile la urmfiloarele tipuri de venituri generile de stot:
a; irnpozitulpe venitul pcrsoanclor3uridiccdin tcritoriul unittlii tcritoriale autonomccu slittut-iuridicspccial-
celpulirt5096;
b) taxa pe valcrareaadtrugau la mirfurile produse9i la serviciileprestfltepe teritoriul unitalii teritoriale
autonomecu statutjuridic special- eel pufin l0olo;
ci taxa pentru fologireadrurnurilor,percenutade la posesoriimi-iloacelorde transporl inmatriculate in
Rcp:biicallcrldo""a - cel pu;ilr50q.o:
d) acciz-elela tndrfirrilc(produclia)supurenccizclor.labdcatcpe teritoriul unhtrtiircritorialc4utonomccu
sIn:!:jutidic specirl- cel F4in -l{)o'i':
J) Defqkdfi dc lt! intgrzllxl pe hunurilt i,tkirhilirrt conlirrnr nomnti{clor Frucenlualc oprohatede catre
AdunartraPopulerra rni$tii teriloriilc allonon:ecu stalrt:juridic special:
4) Tn rsJcnti dt h bxgctu, de srat;
S) Miiloac. spcclai,.i
6) Fundnri WefuIa

i.J.5.yenltudle bugetnh,i muniail2nlEi ti t! bxget l..i nttticitt.,l Chkindu

Vcniturilcbugctuluirnunicipalllil\i:1i hugctul'.ri nruricip:rlChi5inllusr' lbrmcazildin:
f ) lncastut dt.ectc ft integntle dc un ,.rtoorelor ttpuri de imPoz e,lr'.re it oltc w ituri:
a) impozitul pe venitul pcrsoanelorFaice:
h, inrpoz-ilul 1rr:bunurih inu$iliurc:
- c) impod&{pc ru folosirca resursclorn$urdle:
d) veniturih din crpcr4iil€ ctl cspiial, c.r oxcrplia tranucdilor cu acliulrilc ce clnslilri€ cotolp.lne s $atului;
i c) vcnihrilc din vlnzarra apartamfftslor (carclor) ca'tra crltilcni:
i- 0 vcnirurilc dia viruarta |a r|turilor ce aprrlh dottariuhi privat al municipiului Chiginau $ municipiului
BIlti conform lcgislaliei:

I
r' fQ
50
#
 h,;impozitulprivat(conlbnuapartenen[ei patritrrortiului):
i) incaslriledin vlnzareabunurilorconf-tscate (conforfiapartenenlei patrinoniului):
j) taxap€ntrueliherarea liccnlelorpefitrupracticarea anumitorgcnuride activitate5i a autorizatiilor: eoftiorrn
legislaliei:
k) taxapentrupatentade lntreprinzlltor in parleace rcvinebugetuluimunicipalrespectiv:
l) altevenituriprevizutede legislalie:
2) Defalcrtri de lu urmdtoarele tipurl de veuituri generole de stnt:
a) inrpozittrlpe venitulpersoanelor juridiccdin tcritoriulunit6liiadminisrativ-tcritoriale
respective - cel pugin
50o/o;
b) taxapentru folosirea dnrrnurilor.perceputi de la posesoriimijloacelorde transportinmatricularein
RcpublicaMoldova- cel pulin 50o/o:
3) Transferuri de ls bugetul de stot;
4) Mijlonce speciale;
5) I:onduri specictle.
Din analiza sislematicd,putem conslela, cd legea2sterpres a instituit o difercnpicrea ,-eniturilor in
clependenga de nivetulbagetelor,precumSi reiesintldin statutttlspecif;cal unor unitdli administcttir'-teriloriale.

7,4 CheltuielilebugetelorunitdfiloradminLstrativ-teritoriale.

Conform aft. 7 alin. 2 al Legii privintl t'inangele pub.tic.e localelsr,,,in bugeteleunitalilor administrativ-
reritoriale se prevld alocalii necesare asigur6riifuncliondriiinstitugiilorpubliceqi serviciilor pubficedin unitarca
admini strativ-teritorialtrrespecti vtr".
Analizind.prevederi[e art. I al Lcgii privind sistemulbugetargi procesulbugetar:s.stabilinrcd alocaliilesint
mijloaceaprobatein bugetelede toatenivelurilepentnrefbctuarea de clreltuieli,cu respectarea dispozigiilorlegale,
iln acestcontextcheltuielileanualeale bugetelorunitaliloradministrativ+eritoriale se aprobdde autoritatea
rcprezentativfl respectivinumaiin limitaresurselor
gi deliberativf, financiare disponibile.Aceastiprevedere nu are
efectin cazulangajirii imprunruturilorcontrocterte pentrucheltuielide capital.
Chelruielileaprobate(rectificatepe parcursulanului bugetar)in bugeteleunitaliloradministrativ-te+itoriale
reprezinrd limite maximecarenu pot fi deplgite-Contractarea de lucriri, servicii,bunurimateriale5i efectuarea de
cheltuielice realiz€azlde c[tre executorii(ordonatoriiide bugetdoai cu respectarea prevederilorlegaleqi in cadrul
Ii mitelor aprobate(rectifi cate).
Autorir[gilereprezeniattve gi deliberativc
ale unitngilor
adnrinistrativ+eritorialesint responsabile de stabifirea
caracteruluiprioritar al cheltuielilor bugetuluiunit6liirespective.
Competenlele in ceea ce privegte ef'ectuareacheltuielilor publice suht delimitate intre bugetele unitalilor
administrativ-teritorialein temeiul Legii privin<Jatlnrinistraliapublicd localir5s.
Rcspectivca gi in cazul veniturilor, Legea privind finanlele publice locale stabilegteexpres izvorul finan16rii
cheltuielilor in dependenflde nivelul bugetului.
Astfel, conform arl 8, alln 2 nl Legifso, de la hagetele tfltelor (contunelor), oraselor (ntunicipiilor, cu
erceplia municipiilor BiiISi li ChiSiniln) stntJinun\ate cheltuielile ce $n de:
l) amenajareateritoriului ti urbanistic&
!) consrructia.$i intretinere4 in lirnitele localitdtii, a drurnurilor, strizilor, podurilor locale;
3) constructia, intrelinerea gi exploatarca sistemelor de alirne+rtarecu api, de. canalizare. de epurare a apei,
salubrizarealocalitqii, gestionarcadcgcurilord,: produc!ic 5i menajere:
.l) acordareadc asistetllasocialil populatici-ittclusiv protcciiatinerei larnilii ;i larniliilor cu rttulti copii. a
rrrunrci:;i a drcptrrrihrr ccpihrlui. ir pcr-*niutthu'?rtr:l;ttc 1i ;t sofilnrilor. in parlca ct llu irrtrit irr cr)t'npetentaaltor
iruroritiili:
5) intrelinereainstituliilor de invhtdrnintpreqcolar.prinrar.ginrnazial.nrediu dc culturii genera16- liceal 5i
qemplcmcntirr(cxtraqcofarr). lltor instituliidc irtvirlirrtrintcfirL:rhi\crvcscpopulalialocalitirliircspcctivc:
6) intre$nerea instituliilor de culturl gi dest]Eurareaactrvitaflor publice in tjonrertiulculturii (ctrnrinelorgi
caselor de cultur6, altor agezdmintede culturalizare):
7) intrelinereabibliotecilor pi tnuzcelor:
8) arltura t:nic'a gi sport;
9) aplrarca impotriva incendiilor:
l0) lntrelincrcaparsurilor qi a .spa1i!lor vct'2.i.tt cilttitirelor:
I l) infbptuireaunor mlsuri privind activitatcaadntinistrativ-rrrilitard confbrrnlcgislalici:
l2) executarea hotirtrilor judecitoregi prin care autoritatea adnrinistraliei publice locale este obligati sl
c l'cctucz.canurnitc plilli;
| 3) activitateaautoritl1ii executivc;

tu
,.,t.cgctll(cprrhliuiiMtr|t|rrvlprivirrr||iurrr1cls1ruhlicch'git|c.nr..tt}7.\Vrtiirtt'tf}'}t}t}.l
tt' LcgcaRcpubficiiMoltlova privind linanlt'lcpubhcchrcafc.nr..]9?-XVdin I b.10,2(l0l
t {M.U. nr.248-eiJP96din l1r,t 2.2(U3}-
i. 2s Legcaprivind sistcmulbrrgctar$pnrcesulbugstu. nr.847din24.05.19961M.0.nr.19-201197
t. . din 27,03.1997).
r"i u! Lcgapriyind admiaistratiapublicl lo<ali. nr.123-XVrlin t8.03.2003(M.O.nr.49dirr t9,0-1.2m3),
J
i\ !$ Legea
Republicii Moldova privind linanlelcpubtice locale.nr.i.9?.XV din 16 <.xtomhric2003 (M.0.nr.248-2534'J6 din 19.12.2003). ||
(n.' t
!-'

f9
I
t::

l
 ld) intrelincreaaltor institu{ii gi desltrgurnrea nhor activitltli atribuite,conlornr lcgislirlici,itutorittr[ilor
adnrinistragiei publicetoealeelenivcJ'ulintii.
Chelruietilepentru retribuireamuncii. contrihuliilede asiguriri socialede stal obligatorii la bugetul
asigurtrilor socialedc stat gi primt:lc de asigurarcohligatoriedc asistr,'n1il rnedicali pentruangaj4ii instituliilor
specificate la pct.S).cu excepfiainstituliilorcomplclncntnre (extragcoltrre).specificate la pct.6)9i pct.7).cu excep[ia

s
muzeelor.se efectueazidin contul ransferurilorcu destinaliespecial[ cAtrebugetele]oea]ede la bugetulunillgii
administrativ-teritoria le de nivelulal doilea.
Aliniatul 4, art. I sl aceleio$ilcgi, slahilcstcri de ln hugetelerolonale slntJinanlute chdatielite ce 1inde:
l) construclia$ intreti.nerca drumurilortle intcresraional:
2) constnrctiaobiectivelorpublicede interesraional:
3) intrefincrcainstituliilordc invtlfilnrinlliccal. cu erccpliacelor de competcnlarrnitilliloradnrinistrativ-

E terirorialcde nivelul intii. institutiilorde invllf,rnintsecurtdar

regimspecial,activitateametodicl in dorneniulinvbfxnrintului,
popula1ia unita{ i administrati v-teritoriale respect ive:
prol'esional. gcolilor-intcrrrat. ginrnaziilor-irtternat
precumgi de alreactivit[1i5i institutiicaredeservesc
cu

E
4) acordarea de asistenlisociah1i intrelinerea instituliilordin dorneniulasistenlei sociak':
5) coordonarea qi desfA5urarea activitElilorsportivegi a altoractivitntipentrutineret:
6) intrefinereateatrclor.televiziuniipublicelocale;
?) asigurarea ordinii publice;

F 8) coordonarea, organi:areagi supravegherea. in limitelecompetenlei, a activitltilor administrativ-militare;

9) executanqahotirinilor iudecitore5ti prin care.autorita-teaadministralieipublice locale este obligata sA
efectuezeanumiteplili:
rltl
d
l0) activitateaautoritatiiexecutivegi a direcliilorsubordonate consiliuluiraionalrespectiv;

F
I l) intrelinereaaltor institulii gi desltrSurarea altor activi$1i atribuite,conform legislagiei.autoritagilor
administralieipubliceale raioanelor.
De lo bugetul cenlrat ul anititlii leritoriale autonome ca slatut juridic speclal stntfinunpte chettuielile ce

E
1in de;
I ) corslrucliali i,ntfetincrca drunrurilorpcrttruunitatcateritorialilautononllcu st:rtuljuridic spccial:
2) construcgia obiectivelor publicepentruunitatea teritorialAautonomtcu statutjuridic special:
3) intrelinereainstitu;iilorde ?nvdpmintliccal,cu exc6pliacelor .decompetenla Hlltatilor administrariv-
teritorialede nivelul intii, institu$ilorde invfltintinl secundarprofcsional.gcolilor-internat- eintnaziilor-internat cu

E regim special,activitateametodie[ in dsrneniulinrdtEmlntului,prccumgi de al.teactivit-l-trgi insriiulii care deservesc

populaliaunita$iadministrativ-teritoriale
4) acordarca
5) coordonarea
dc asistcrrlir
respcctive:
socialir5i intrclincrc;r
gi desfilSurarea
irtstituliilor
tlin dorrrcniul
activitdtilorsportivegi a altoractivitdgi
asislcrrlci
:
sor:ialc:
pentrutineret:
'

E 6) intreginerea
7) asigurarea
8) coordonarea,
teatrelor.televiziuniipublicelocale:
ordinii publice;
organizarea Ei supravegherea. in linritelecompetenlei.
9) cxccutarcilholtrriiiitrrjudccirtorc;tiprirr clrc autorilulcirirdnrinistrnlici
a activitaliloradministrativ-rnilitare;
ptrlrlicckrcllc cslc obligati sf,

F. efectuezeanumitepllli;
l0) activitateaautorittrgiiexecutive5i a direcgiilorsubordorrate autoritllii reprezentativegi deliberative

E
respective;
'
t i) intre$nereaahor instituiii gi desfuurareaaltor activit&li atribuite,conform legistaqie.i, unit-4tiiteritoriale
auronorne cu statutjuridic special.
De la hugctulntanicipul tlilgi Si hugctut muni<'i1tul Chitritttiusintfinan{ule cheltuielik t:etin de257:
| ) arnenajarea 5i urhanisticii:
teritoriulrri

E 2) consti'uctia

.l) constnrcfia.
salubrizarealssalit*tii;
fi ?ntrelinerea.

intrclinurea
in lirnitclc'localititii.
3; uonstrucliaobie*tivclorpublicode interusmunicipal:
si exploatarca
a dnrmurilor.strazilorgi podurilor:

sislemclorde alirttenlare cu ap6,dt' canaliz-are. dc epurarea apei.

E 5) acordarea de asi*enp sociali populagiei.

manrci;i a drepturilorcopilului,a persoanelor
asistenfeisociale,in parteace nu intrl in competenla
6) construcgin
inclusivprotecliatinereifamilii li a fhmiliilor cu mulli copii, a
in etate5i a solitarilor5i intrelinereainstinrgiilordin domeniul
altorautoritlli;
de locuingepentruptrturife'sociahttcrtte vutnernbiteate poptrtagiei gi petr.truahe categoriide

E.
FL
locuitoriprevdzule de legislaliain vigoare.expklatarca lbnduluilocativnrunicipal;
7) intrefinereainstituliilor de invlltrnrint prepcolar,primar,gimnazial,mediu de culturl generatd.liceat ;i
complementar(extragcolar)iinstitu[iilorde invfi{imint secundarprolbsional.gcolilor-internat.
cu regim special,activitateametodici in donreniulinvi{imintului, precum;i de alte activitali gi institugiicare
deservescpopulaliauniEtii administrativ-teritoriale respcctive;
8) inue$nereainstituliilor de culturi $i dcsftrsurarea
ginrnaziilor-intemat

activiti$lor publicein domeniulculturii (clminelor gi

caselordeculturf;,ahor agczlmintede cuhuratiare]:

E: 9) lntre$nereabibliotecilorgi muzcelor:

r.?Alin.6.nrtsnll..'giik}p$bli€iil't*k'virptivin.lliuinr|ctcptrbtriq|rxalq.nr..lt)?..\VrJin|6.|0.tf}3(M.0.nr.2.|

E: (0
 l0) culturafizicl gi sport:
I l) aplrareairnpotrivaincendiilcrr;
I 2) intrefinereacim itirelor;
l3) Intretinerea expoziliilor,tenrrelor,televiziuniipublice:
| 4) asigtnareaordinii pubfice:
l5) coordonarea, organizarea $i supravegherea, in fimitelecompetenlei. a activitatiloradministrariv.militare:
l6) executarea.hot[rlrilor judecdtoregti prin care autoritateaadministralieipublicelocaleesteobligat6s[
efectueze anumite pflgi:
l?) activitatea autorittrliiexecutivea municipiuluigi a direcliilorsubordonare aurorirllilorreprezenhrive 5i
deliberative respective;
l8) intrefinereaaltor institulii gi desfhpurarea altor actir,italiatribuire.contbrm legistagiei. aurorirelilor
admini.straliei pubficeale municipiilor.
fn concluzieanalizindprevederiledatc.deduccntcil efectuarca acestorase fhce.in prinrulrind pe nivele.gi in
al doifea r6nd, tn dependenll de importanlaactivirf,tilor penrlt care se eFectueazd 'bazindu-se
cheh*ielile. pe
principiulteritorialitatii.

75. Elaborareabugetelorunititfibr administrativ-teritoriala

7.5.I . Mtliuni gencrule.

P.in ,procedura bugelard' se inlelege totalitareaactelor gi operatiunilorcu caractertehnic qi nonnativ,
inlapuitedeorgan€specializate ah statuluiin scopulelaborlrii, adoptirii, exec$arii gi inc.he.ierii
execugiei tugetare.*t
An- 3 al l,cgii privind sisternultrugctargi pnrccsulbugetarprcvcde,c6 .7rrnc.c,s ul httgr,ttrr(\t( p,.(,L.e.rttl
care
incepe cu elaborarea hugenlui Si se lerminci cu adoptareacldrii tle seomdclespreexecutureului penrru anul
bugetarrespecliv".
Reiqind proccsurbugctarctrprindeurmtrtoarele etapBs('nerale:
!*:;:;:::::;";;,1iffi;):il:i.cn
eraminoreuSi ttdctptarealegii hugetareumtale;
: eteangiaIntgctului;
.
incheiereuSi upnthureil (.()ntrlluitlt,et,.t.tr1iahugt,turti:
contnilul hqi<tar.
AcesteactivitAfise desf{5oartrintr-un cadruc.onslitulional(legal) Ei administrativ-insritutionat.
Proe€durih'de elabsrare a buget*lui dt: stirt si*t curacteristile ii'p"nn., procesul de elaborare a bqserului unititii
administrativ-teritorialein Reprubl
ica Moldova.

7.5.2. Organi:area clabordrii hugetelot' uttitdtilor adrninistroiiv-teritot iale .

Procesuldc elaborare a bugetelor unitililtrr administrativ-teritorialcin Republicn lvlolclovanrai
irrtii ia in
considerareprevederile politicilor busetar-fiscalegi r]lonetar-creditaremacroeconomice.Fluxuf tle informalie pentnr
entitatilelocalevine de la Ministerul Finanfelorin perioadainiiialade elaborarebugetarl.
Conform Constiru;iei Republicii Motdova (arl^ 109), Legii pri.,,indadminisrralia publicd locala nr. 123-XV din
| 8 ma*ie 2003 (cu modificlrile gi completirile ulterioare), Legii privind sistemul bugetar gi procesut bugetar nr. g47-XIIt
din 24 mai 1996 gi Legii privind finangele pubtice locale nr. 397-XV din f6 octombrie 2003, roare
unitalile
administrativ-teritoriafe dispun de autonornie financiartr gi, respectiv, au dreprul pi urnreazil si-gi elaboreze
9i sn adopte
hugetul anual propriu ln timita resursetor financiare disponibih- care se constiftrie din venituri proprii. Oearc*ri
Oe ta
veniluriiegeneraleclsstat 9i transleruridirr ftrntiulcic sustirrcrefinaltci;rria tcritoriilor creatin conrponcnta
bugetulrridc
slat' Baza legislativ-trsus-men[innati a creat url lirnclanrentcoercnr unitar" penffs a planii'ica un buget
5i cfar gi
transpa!'ent la nivefufentitn[ilor locafe.
(..utrntec,iloha;aelulrt.iiriihugctt!tn.ultititilul'uthn!tii.strutit.-teriki.ig!ce,riainstitttftprinc.iilittlcmtrtnrtmiei
finunciun, Si rrspm.vrthilitdlile ruirritflihtt trintirri:;tr
hul4etele in no&tl .rtabilit de els, loluti nu sc ltt.tulc aluhoru huyctul locul in uloru
lttiitic.ii ,q,cnerufc econ,mice o
'\tatului, iar ctrehmta thntre lwgunl cle sntt gr lwgetele rttriti4iktr eftlminirtrativ-tegitetrkile lssrj o anprentd
orgunizatorico'ftrn4knolf si tchnic*itrrtrnu1i,ttti,i cleo:sal>ilir,cit c$ra nu tebuit
doud elemente di.itincte, carefunclioneozd de sine stdttito/'t?.

.;oeu"uU.D..Trntatdc drept tinanciiugi fiscal.td. ..()scnrt,rinr". lJucurcsri2ri(,t. p.Jgt.

;')
Ad. .! nlilt' (2) el lrgii prlvind .ri.ttcrutrfbrgr'ler yi pnrrc.sut hugrtrr nr. lt{7-Iul din 2t.05.19rr(f
rr.glcurrnteezj: elemenlc
io{bpeld{ntc' bugcuf_$ str|l $i hugttclc uuitllihr adrnini.rlriliv-tcritorirrlc formcrzr bugerul consolidrr-. ,\nrlizJnd -crr
rermenul
*consolidrt* ln DEX (Dlcfloirrrul Explicntiv| putem menlionr. ctr Rccst term€n rrc tr brz! }plicrgr
sru trlinicici-
bugctdor menlionatt. Intcrprctrffi tcrmcnuluirlnt se cxplicl prin ccva -dur*bilitdliiunicl..
durcazl, c5c rcrlstl intr-o rnodrrtitrte
-crrre Termenul
*contofldtl- rprrc ?n slturlh necrrncordrnlel r-duu{ .bugtte tninic rnilr:'. rhr ..rlechretc indcpcndcnlc'. cccrrce tr fi in contrrdicllc tu
Crrte Europcanl r Aulotromid tacrtc' lrt 9 "Rerunrch linrncian ale eutoritllilor *lnririrtrrlici publhe tocrle...
intnnitd-h fuasbdarg la I 5 a;ta nbre 1985,in nnbffe fnowd lCara tbrryeo*;la*
si engle:d, wnbcb ttxti eptanenfie. ie* duan*nt a intat h vigmrc b I *pct*
brb l9€f-tupcErittitlftcpublic^ttf'Iolfuw-hlfebnortc /9!El. C'oD$d€rtn cl'ilrnmd.consolldrt rrintnlncontradicg.cBrcrrrtt
Car6' dernrtc nu trcbuic dc confuntlnt nportrrilc j[rldice Intre bugetul dc srrt g bugr.telrunltlglor rdministrutiy-tcrlrorirlc.
dln punrf ji
vcdcre orgrnizrrorico-func$rmel $ tchdco-informaliurrf cu constrm$r jurirthl i Ooul tlemcntc
disthcrcr strlc fumtioncrzl dc dm sttrdtor.

FI
Ei
(L

I
 bugetului.precum1i celelaltei:tapenle proccsuluibugetarsint plasateintr-unorar strict indicatde
Planificarea
Legeafinanfelorpubticelocale:"".
Astfbl.anicolul l9 al Lcgii privind linanlelcpublicelocale.nr..397-XV din 10.t0.200i.prevedeci bugerut
unitatii administrativ-teritsrialcs€ elabortazl de c[tre autoritateaexecutivil a acesteia,linindu-se conr de
urmitoareleprevederi :
a) in termenele stabilitede Cuvern,MitristerulFinanlelorrcmiteautoritiiliiexecurivea unitetiiadnrinistrativ-
teritorialede nivelul al doilea, a ntunicipitlluillillti li directir'ifinan1crespeclivc'nore nrr.lodologice privind
p,rognozele macroeconomice, principiilede baz[ ale politicii statuluiin domeniulvenirurilorgi cheltuielilor
bugetarepe anu(aril) trrmltor(i). progrrrzelenornmtivelorde defalciri de la veniturilegeneralede stat in bugetele
respectivcgi unclc mootenlsspccilicctlc citlctrlirt'ct trtttsl'cruriklrco sc progrozcazill li alocerrc itcl'strrrbugeterJr-
la bugetulde stat;
b) in terrnendc l0 riirl dupn prinrirc:rnotelorrnctodologicc specificate antcrior.direcliafinnn;ecornunictr
autoritelilorexecutivealc unittlilor acfnrintstrativ-tcritoriate
de rrivclutirrtiiprincipii[cde bu;da]c.po[ir'r-r'ii in
statuh.ri
donreniulveniturilorgi cheltuielilorbugetarepe anul(anii)urmito(i). prognozele nonnativelorde defalciri de la
veniturilcgeneralcde stat gi de la irnpozitulpc bunurilcirnobiliarcla bugetelelocalc5i rnorrrcnteh.
g calcularca ranstbrurilor ce $e prognozeazia li alocateacestorbugetede la bugeteleunitnlilor administrariv-
specificede

F. teritorialede nivelulal doileaqi de la bugetulmunicipaltsalti;

c) in termen de 20 de Tile dupi prirnircanotelor metodologice.
administrativ-teritorialede nivelul intii asiguri elaborarea
autoritalileexecutiveale unitaglor
prognozeituturortipurilor de impozitegi ta.rece urmeazl

T a fi colectate ln anul(anii) urmitor(i) in unitatea administrativ-teriorial&respectivL precurn gi a proiectului

bugetuluilocal, careseprezinttrpentruan,alizldirecpieifinanfe:
d) ln termenelestabilitede Ministerul Finangelor, direc$ile {inan{edepun la Ministerul Finangelorpentru
analizl,prognozatuturor tipurilor de impozitepi tate ce urmeazaa fi incasatein anul(anii) urmitor(i) in unitatea

t respectiv[,precumgi proiectelede bugeteale raioanelor.unitdtii teritorialeautonomecu

aciministrativ-teritoriall
statutjuridicspecial,municipiului BAltigi municipiului Chilin6u..
Analiza proiectelor de bugete ale raictanelor, unitdlii teritoriale autonome cu statut jrtridic special,
mttniaipialui BAI{ $i nrnieipiulai Chigindu arc {uracter conwltativ-

I
I
'lbtrxlatd, Ministerul Finanlclor podtc ccru dc'la rutoritalilc c.xccutivcale urtitirlilor adnrirrisrrativ-teritoriale
de nivelul al doileasau ale rnunicipiului Belti si nrodifice proiectele de'buget in cazul in care acestea-contravin
prevederilor legale, principiilor politicii bugctar-fiscalea statului sau unor prevederi specitice pentru anul'bugetar
urmtrtof6l.

Ir Elaborareabugetclor unimlitor adrninistrittiv-tcritoriale se r'li:ctusaztrin confonnilatc cl,t notele nretod'ologicb,

elaboratede Ministerul Finanlelor.- ca organ certtralde specialitatet'inanciartr
acestui prcces26l.
a statulrri- care corrlin nretodologia

la elaborareu pronosticului l>ugcniluilu veniturise line cont de umrdtoarelepmicularitnli:

I . pronosticul veniturilor se efectueazi in baza estinrdrii bazei fiscale pe ficcare unitateadminisu'ariv-

teritoriala aparte pe tipuri de impozitc 5i alte incmiri(drept sursi de infornrarc serve$teprognoza indicilor
economici gi fmaneiari ai ags*rlilor econrxnici nrari, datele o.rganelor fiscale terim,riate ti organelor Departa-

I
mentului Analize Statistice$i Sociologice);
' . penm determinarea incasirilor in bugetele unitilgilor administrativ+eritoriale de la impozitele
regularizatoari se folosesc normativele defalcilritor prevdzute in l,egca privird finanlele pubtice locale $
concretizatc in trgea bugetului & stat:

I
. la rindul sau autorititilc publicr raionale.ale Ul',\ Gdgiuzia pi ale ntunicipiului Chipinlu urmeazi sl
elaburez-cproicctul nornlativclorde dslalcari ic la vertituriL'serrerirlcde stat l'rclttrubrrgetulcit.rualr--.cars sc
c elrru niii iinL'diu tei:itori ilor respecti\. r:
. o sursi inrportantAde Jonnare a veniturilnr hrruetelor unitAlilor aclministratir-teritcriale.s?nt

t transllrurilc din contul tbndului dc suslinerellnanciaraa teritoriilor. Confonn prevederilorart-10 al Lcgii

privind finanlelepublice loc'ale,in calculul bazei tiscalepcnlnr -stabilirea translenrrilornu se includ ta.relelocalc.

I Sistcmul lrrqptckr ,conxnlldrlc$ 9e prtluet din sistcntul srrictic crtnfornt c:ircir bugctg-lcloeale er*u inclrrx in blgrtut rcpublicrn cu
comeciryelesuborfqitriicrccu$ei brrgctebr lrrde faltr dc.uecrtlre lpgcplui rupublicenta princip*ll comporrcntl r bugctirlui rnic de rrat.
r''CapitolulllliiiVallcgiiprivind linanli:lcpublirrlosnlc.nr.-i{r7-XVdinl6,l0,?(,03tM.O.nr.248-2-f31996dint9.12.2003).

t
tu'nlin.3,art. 16.10.3t)(rl tl V l .O.nr.l {E -?.fJfl g6rl
l g n ll*g iip r ivin d lin a n lclcp u b licclo cr lc.nr..l t)7-\V di u l tt.tli n.J(i t)-l ).
ttt Analidnrl
cde mcolionrh mei sul menlionlm crnta prticulrritilli slxcilicc alc elahrlrii bugctt*r rcspct'tiy'e
Astfel.un specrlicrl elrbortrrfi bugctuluilo RcpuHiet :lloldorr e ti fa'ptul.cr h rglmarea cheltuielilor pentru anul bugcar dc plan nu sc
rdmite cvllrurrcl f inc-ln&rcr dc cltrc crcsr&rli de hugcl :r rnor poslhlte dnlorii & crcditor. ,{stfl rocirehnl drnr stmde dc she}tuicli
calculalc pcntru actlvitrtu In anul rcpccth.

I
ttn *ll cpcrific el rhtodr"ll brgctului pcurlt unit{lilc administrativ-tcritorhlc trrn$tl tn frprul cI pnld cu elafiomrer bugcrnlui pcntru
nnul dt plan urmltrr, st drnillsl ehlxmrcr brKtului ltc tcrucn mediu. ndiri pcnlrrr urndtorii doi-trci rni rtil In rcnilurl dt $ lr chc{tuhll.
indftful nunr*i .r||r|ch rbshrc pc dpuri rh vcnilui S catrgerii rlg chcltuieli,.Orl o desciFrrc nmlnrrn[il[ Amrs6 phnilimn mullirnurll, crrc
rciesc dir strrlcglile dc dcrrdtrn ccofirnico'exbll slc (iuwrnului, arc totnlntl lmprrfrnlt pntru tncerrr trcflrt| ln RcpuHicr Moldrna lr
T- tlnhrerur bl{gcluloi p pryfnmc$ h ulrurrrcr yrrfrrrnrrnlclrr nctiviiillilor publlcc limnlrlc dc lr buget

I,
l'*rtlcufrdff$ts gctcnk t[ililtrntc mri rul fful gru* h lrrrn c*tlnrlrii ilrnurlhdor unlcc dc chclluirll pc anp rlr lccultur. conform
cirein*edctcrntinIrc|r|ii|ehrrpctn|rtidc'lilcn|rq!t|r.|r.rrftnn|c.hrgctu|cenln|n|nnitI|iitcri|rria|.nrttrrnotne(;tg'tr!
municipl (:h$inilu
E

I
t
6L
 care sint stabilitede cdre consiliile locale $i suma mijloacelor specialeob;inute de la prestareaserviciilor confia
platf, de cdtre institufiile bugetareroi.
Efuboru'eu pft,nosti&hti chefufielilot' bupteiot'unkfiilor adnrinistrativ-teritoriale pentru ititreiir.r*rea institu;iilor
publice gi finanprea integralt sau par1ialt a altor activitAli se efectueaz.iin'baza unor nornlativc unice de ctreltuieli pe
locuitor, in bnzl cf,rorasc subilc$c rclaliilc intcrbtrgutarerc$pectivc.

7.6. Adopta rca bugctelor rrn it:Il ikr ndm in isl nr I iv-tcritori:rlt'.

in ce prive$teexaminarea qi adoptareabugetelor unitttilor adrninistrativ-teritoriale.ca 9i in cazul analizei

structurii acestora, dill'r6 in dcpcndcngl dc nlvt:ltrl htrgutcltrr"
In acest context, sit analizf,m procedura exominilrii Si adopfirii bugetelor unltitlitor administrutiu-teritorlale
ile nivelul lntii.
Conforrn art.2() al l,cgii privind tinartlclc puttlice local.'. autrrritaleacxccutil'il a urtiti'l1iiadntinistrativ-
teritoriale de nivetut intii prezintf,, printr-o dispozilie, cet tirziu ta data de l5 noiembrie a anului in curs. proiectul
bugetului loeal pe anul urmdtor spre examinaregi aprobareconsiliului local.
Pntieclul hugelului loail pre:cnlut sprv qtr(,herc consilinlui lrx'ul inc'ludt:
a) proiectul deciziei consilialui locut privind aprobarau bup;etului:
u'*:':::,{::,;:';':{;i::;x:,::::::;'';::(:'nuruug.o,u'nf,
,or;
r coteleimpozitefor9i taxelor localece vor fi lncasatein buget;
o mijfoacetespecialepreconizatesFrrelncasarede c6treFecareinstituliepublica:

: f#;lli;ft;lisrateror de personat pubtice

din insrirusiire deiabuget;
finanrate
c) cuantumul.fondului de rezemd:
d) alte clate udilionale elubordrii pntieclului bugetulni:
€) nata expliealivd la proiectul bttgenlui.
DupE prez.entarea proiectului, consiliul local exantineazE proiectul bugetului local in douA lecturi la un
interval de cel mult 5 zile gi cc'l tirzitr la datt de 15 decc+nbriea irnultri ?n curs aeestil aprobi Lxrgetullocal pe anul
bugetar-urrnitor.
Dup{ aprobarea bugetului local, autoritatea execufiva a unitalii administrativ-teritorialede nivelul intii
prczint{ la direcgia finante respectivl' o copic a deciz.iei privind uprobarca bugetului. legllizati de secrelanrl
autoritAtii reprezbnrative pi deI iberBti ve r€spr-cli ve.
iir caZal hagetelor unitigilor administrntiv-teritoriole ile nivelul al [oilea, procet{uru de elaborore gi
adoptore na diferd esengal de procedura bugerorrt parcarsli de nivelul int?i2u.
AutoritateaexecutivA. a unitntii administrativ-leritoriale dc rrivelulal doilea gi a nrunicipiuluiRil1i. prezintit.
printr-o dispozilie, cel tirziu la data de I noienrbrie.proiectul bugctului unitalii administrativ-tcritorialede nivelul al
doilea gi proiectul bugetului rnunicipal 86l!i spre examinare gi aprobare autorittrgiireprezentative5i deliberative
respective.
Proiectele bugetutui unitAlii administrativ-teritoriale de nivelul al doitea gi bugetului munieipal Bahi,
prezentate spru aprobare autoriHtii reprezentative ti deliberative rcspective, includ:
a) proiectut deciziei autoritit$i reprezinqativp gi deliberative privind aprobareabugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, in care se vor rcflecta: '
. venituriie gi chcltuielile br.rgctuluirespectivgrrevilzutepentru anul bugctarurmltr)r:
. normativeledct'alcirrilorde la vcniturilc gcneralc dc stat la brrgcteh'lrrcale:
. rlormativele delalcf,rilor de lu irnpozitul pe bunurilc inrobiliare la bug';tclelocnlc;
. nriilinculu spcuialupn:crrti;ratcsl)fc irtcasarcdc cirtrc ficcarc instittrticpirhlic;1:
. lbndurilc speciale;
. transferurile de la bugetul respecl.ivla bugetele locale;
r efectivul limitlr al statelnr dc pcrsonal dirr inctituliite publice finanpte de [a bugetul respectiv:
c) alte datoadilionale eltborlrii proieutului btrgetului;
d) nota explicativl la proiectul bugetului
Autrlritatca rcprczcntntivii pi dclibc'rirtivil it unitillii adrrrinistrativ+eritorialc de niveltrl al doilea gi a
municipiului Batlr'cxanrincazfrproicctrrl bugctului. cit 5i in cirz.rrlcrarninirrii bugctcttrrdc rrivchrl irrtii. rcspcctiv irr
rjout lecturi.
in:;ti .spre dursehire, tfu primnl <'u:. itr t'rl rle-,rl doileu legce stahileste (1r7,'('.tc'hc.rlittnilt' <'e lrehuie:;c
exantinutc in prinru leclurd, prccum Si itt ct Juilit-
in utu mod,ln primalectltrd (conform ert.2l, alin.(4)al al Legii privind finanlele publice locale)autoritatea
reprezentativi gi deliberativl respectivl audiaztr gi examineazl raportul pregedintelui raionului. Cuvernatorului
unitgii teritoriale autonome cu statut juridic special. primarului municipiului Balti fi prinrarului general al

I
rt LegcaRcpublicii lr,loldovu privind finanlelc publi.:e locnlc. nr.397-XV din 16.10.2003(M.O.nr.3,f8-2531996
din 19.12,2003).
t'o g". t* Art. 2l al l-egii privind finarple publicc tocalq nr.397-XV din 16.11.r.2003
(M.O.nr2aE-2531996din 19.12J003.
ill:i I ;
tl liJ

63
 municipiului Chiqiniuasupraproiectului bugctului. cxamineazl 9i aprobivolunrultotalal venirurilor gi cheltuielilor
bugetuhtir€spectiv.
ln lecgrtt a *nU. autoritatcarr:prczctttalivir 5i rleliber:rtivf,
euluincaztrEiaprr;hX:
a) strueturaveniturilor:
b) cheltuielile, structuru gi destinnfialor:
c) balanpbugetuluigi surselede finanlare:
d) normativele defalctrrilorde la veniturilcgctteralcde statla bugetelelocale:
e) normativele defalclrilorde la inrpozitulpe bunurileimobiliarrla bugetelelocale:
f) trans.feruriteqlela bugetu.lrqspectivla hugetelelocale:
g) cuantumultbnduluidc rezrrvll:
h) fbndurilespeciale;
i) cheltuielile carevor li finanlatcin rrroCp:'ioritar:
j) cfi:ctivuttintitila[ slntchrtlc Jrcrstrrnl
tlin irtstitt4iiltpulrticclilrirq*tctlc lir lr*r:ctulrcspr'ctir':
k) altedateadilionaleelaboririiproiectuluiLrugetului;
l) notaexplicativdla proiectulbugetului.
Respectiv, in urmac.rartriniirii. rcprc/-crltativtr
autot'itittcil 5i dr:libcrltivla unitilliiadrrrinistrariv-tr.ritoriale
de
nivelulal doileagi a municipiuluiB6lgiaprobilbugetelerespective pe anul bugetarurmdtorcel tirziu la datade t0
decembriea anuluiln curs.
in termenelestabiliterJe Minir,terulFinangelor. tlirecgiatinan;eprezinti minisreruluibugetul raionului.
bugetulunita$i teritorialeaulcnorRecu statuljur-i{-icspecial bugetulmunicipiutuiBdlti li bugetulmunicipiului
Chiginlupenta afi indusetn bugetul consolidnf*.
In cazulneaprobiriibugetelorunirntilcradministrativ-teritoriale in temenulstabilitde legislalie(pind la data
de 3l decembrie),finan[areacheltuielilor se efectueazi lunar proporlionalmlrinrii de l/12 parte din suma
cheltuielilor,conformclasificagieibugetarepe'anul bugerarprecedent.in timita resursetorfinanciaredisponibile.
pini la aprobarea noutuibugctlt*.
ln cazul cind bugetul unitllii administrativ-teritoriale nu este aprobatpinl la inceputul anului bugetar,
etbctuareadefatcd.rilor de la veniturilegeneralcde stat. de la impozitul pe bunurile imobiliare (pentru unitagile
administrativ-teritoriale de nivelul intiil li a trattslbrurilorla bugetulrespectivse suspend{pina la aprobarea
bugetului.
tln specif'rcce tine dc elaborareabugetelorunitaliloradministrativ+eritodale estefaptulcorelirii acestoracu
tegeabugetutuide stat in aW rnotf. in t€rrhc.ntic-csl r.rrtrlt30 rlt' zile-de-h d*ta public*rii hgii bugstului pr, anul'
respecti%autoritateareprezentativd ;i deiiberativl a unitilii adrninistrativ-teritoriale aduce bugetul aprobat in
concordanflcu prevederilelegii nrenlionate.
Ca consecinlE, in caz de nerespechrca prevederilornrcntionatcmai sus. efbctuar0udul'alcirilorde la
veniturilegenerale de stal,de la impozitulpe bunurileinrobiliare (pentruunita;ileadministrativ-teritoriafe de nivelul
int?i)5i a transferurilor la bugetele unit4liloradlninistrativ-teriloriale respective se suspendI.

7.?.Executereabugetelor unitf,filor arlministrat iv-teritoriale.

7.7.t. Noliunigenerale
ln bazaConstitugiei RepubliciiMotdor"d,Legiiprivindsisemulbugetargi procesulbugetar.gi t,egiiprivind finanple
publicelocale,sistentulbugetara fost reoryaniatprin clirninarea excesivea! administririipi-intr-unsingur
centralizilrii
bugcta sistenrului linanciar-bugctar. cit iie.tecutilr{ilprr)p!'iu-zisa
a hug,,'uliui,
: ll: r: .
Po.mirrdd* Laconceptultlr"'drlintitarr-cst-'c'.rlivir a birgetuluipuhlic nalional.condrcercascnerulda erecutfirii ::r.:-

hugetuiuipublicnalional[inede competenla GuvemuluiRcpubliciiMoldova.rilspunderea privindexecutarea bugeruluide ::1,::i

smtrevineMinisteruluiFinanlelor. ca organde spccialitatr.iarcrecutarca trugutelulocalerevincorganelor dc spucialitatc
pub!icekrcale.
aleadlnitrisnalici - . . : r.

Astfet prin art. 35 al Legii privind finanlelepublice localeerte reglementaLca: '.:.'

:::1r::11

. Responsabilimtea pentru exccufiabugetelorlocalerevineprimarilor satelor(comunelor),oragelor

(municipiilor);
. desportsabilimtea pentrue.xec'u1iabugeruluiraionalrevinepreSedintetui raionului:
o Responsabilitatea pentruexcculiabugetuluiccrttralal unitfiliiteritorialeautononre cu statutjuridic
specialrevineGuvernarorului gi Conritetului executivalacesteiunimlireritoriale;
. Responsabilitatea pentruexeculiauugetuluimunicipalBilli revineprimaruluimunicipiuluiBalli;
r ltcsFrnslbitil:rtcnpurtfrtt c.trctrfiu hrrgctuhrinrrrnicipal('hi5iniltr rL'v]ril*Pritn:rrrr]uigrrtml n[
municipiuf ui Chipirrdu.

kt
Conriderlm, cI lermcnul ,cnn**irtrl- inlrr ir eontrrdiclic cl (hrfr Eunr;relnl r ..tutomrnlcl t rrrlc. dnnrcee ru tr4ebuiedc corfrndrt
lcglttr{tc lillr! bogctul dc atrf $ bn$trlr unitllilor ndrninirtrativ-tcritorirlc, din puncl dc r'cdcre orgrrni'zatorico-funrlionrl gl tehnic}
informr$oml. cu construstle Jlrldcn r rbul dcftlrc dislincfe, trrc frrncliormz-l rlc dm stltiloa
r'' Art. 23 alt"egii privintt linantchputrtiee krnle nr.39?-XV diu to,ll).?003iM.O.nr.248-2$3r996dftltqU.?003I

6l
 sxccutivcufc unititliloreclntinistrativ-tcritorialc,
l{cspectiv,autorilatlile in condiliilclcgislirliciirr vigoarc,sirrt
responsabile de:
al qerqctitu<linqa.
gi vcridicitartgadatclor.indicilorii alttir infbnnaliiin a cilror baz;la iirsretabqrarbugetu.l
respectiv:
b) a{gurarcacofectltriideptinc5i fu renttenelcstabilirea reniturilor proprii:
c) utilizarea
confornrdestinaliei a alocaliilorbugctare aprobatc:
d) respectareatermenetorcteplatl a satariilorcdtreangajatiiirrstitutiitorpubticetinanlatede la buger5i de
pfattrpcntrulucrilri,scrviciigi bunurinrllcriitlcconlmclittcin finritclctprrrbalcin bugr,'trrl
rr.spcctiv,
La fel gi conducitoriiinstituliilorpubticelinanlatede la bugetsint responsabilide respecrarcalinitelor
alocatiilorbugetareaprobatein devizelede cheltuieli. iar ln caz de efectuarede cf,tre institu[iapublici a unor
cheltuielineprevilz.utein deviz, autoritateac\ccutivii respectivilcstein dreptsil nu acopcrechc'ltuieiilerreasigurate
cu suportfinanciar2o?.
Din analiza prevederilortegalezB.putem meniiona.cd proceduraexecutariibugeteloruniragiloradministrativ-
teritoriale estecnmpusEdin urm*toarele etape:
ue'u:
, {{tr/ii{;ir.it'rsiche
7.7,2.Repartizwealunard a wniturilor Ei cheltnielilor.
Conformart. 25 al Legii privind finanle.lepub.lice.locale,in termende 5 zile de la aprobareab.ugetuluilocal,
subdiviziuneafinanciari a unitltii administrativ-teritoriale de nivelul tntii soliciti de la toate institugile publice
finanpte de la bugetul local propuneride repartizarepe luni a chcltuieliloraprobatein buget pentru institugia
respectivagi a veniturilor ei provenite din executarealucrf,rilor. prestareaserviciilor sau din desflgurareacontra
plat6a,,altoractivitf,gigi generaliteartpropunerileprimite.
In termende pinl la data de 20 decembrie.autoritateaexecutivaa unita$i administrariv-teriroriale aprobd
repartizarea pe luni a veniturilorgi cheltuielilorbugetuluilocalconfbrnrclasificalieihugerare 1i pinl la darade J5
decembrie,ii' remite direc[iei finan1crepartizarea-pe luni a veniturilorpi cheltuielilorbugetuluilocal conform
clasifica[ieibugetare.
Respectiv, in termende l0 zilede la aprobarea bugetuluiuniraliiadministrativ-reritoriale dc nivelulal doilea
gi a bugetuluimunicipal Bit1i, directiafinangebfectueaz6unnltoarele acguni:
?
I
t) solicitd de la imtitt4iile pubtice 'finanlate de la b*gste-iernenlionateproptrne.ri c{ereparrizarepe.luni a
cheltuieliloraprobatein bugetpentrir instituliarespectivigi a veniturilorei proveniredin executarea lucririlor.
prestarea serviciilorsaudesfdgurarea contraplati a altor activitili:
b) intocmegterepartiTareape luni a veniturilorpi'evdzute pentruincasarein bugetelemengionate;
c) intocmegte repartizarea pe luni a transferurilorla bugetelelocale. prevdzutein acesrebugete.
ln tcrmcnclcpintrla datadc ?-Sdcccrnbric. prc5cclintclc r:riorrului.
Guvtrnatonrlurritilliitcritorialcautononle
ctrstalutjuridic special,primarulmunicipiuluiBalligi primarulgeneralal nrunicipiuiuiChiginiuaprobtrreparrizarea
pe luni a,veniturilorpi cheltuielitor bugetllui respectivconform-ctasificalieibugetare.
Direcliafinanfe,pe bazarepaniztrriipe luni a veniturilorpi cheltuielilorbugetelorlocale.a bugetelorunitdlilor
administrativ-reritoriale de nivelul al doilea, intocmesctotaliziri ale repartizarilorpe luni ale veniturilor gi
'teriFiille
chelruielilor bugetelor raioaneior, tiugetului unitatii "autohonie'cif sfatut jririAic specia[ b,ugetului
nrunicipiuluiBa[i tribugetufuimunicipiuluiCtriSindu 5i.pintrta I ianuarie. tedepunta MinisterulFinanle]or.

?.?.j. Extrulorcuprirlii de vtnitrtri

Scopulexeculiei panii de veniturial buuctclor unitXliloratlnrinisrrativ-rcrirorialeesrerealiz;reainregral[gi in
termenelelegalea veniturilorirr bugetulaprobat.Rcalizarea veniturilorestesupusdcerinlelorclc legalitateprivind
incasarea intpozitefor,taxe gi altor vcnituricare sint cuprinsegi specificare in lista impozitelor,raxelor5i altor
venituribugetare, liind parterlin documentalia anexatitieclrui buget.
ln aeela5itirnp execu{ia pargii de venituri ale b*getului este supusl ceringelorde stabilire. calcu} gi ptatl
conf,orm[a fiecirui impozit.taxtrgiahe tbrm6de verritbugetar.
la colcclaicavcniturikr sint ncccliilrco scricclclcts.gi o;rc;11i11111:r)-
a). IdentiJic'urea.veniturilorSi hunurilot'inrpo:uhile Si:;tuhilireuohligaliilorJ'ugi-t
da hugerulrespcctiv:
- calculareaobligalieibugemredatoratede subiecteleplititoare;.
- calctrlnrea gi relincrcatlbligaticihugctarr,
rlucltrc tcrlulpliltitorpcntruunclcvuriruridalerltcdc unctc
persoane;
- calculareaobligalieibu*rretarc dt' or6utnr,'lc
tcritorialcfiscale.
b). inca.sareuveniturilor hugetare:

bt Exanfut&rdcapitotut
tV al Legii privind tinanfelc publiu: hwrttc -. tixtxulia trugetetorunit{itor.administrariv-tcrituriah - obiervtm cA sc facc
rcfctirc nrfq4 la ucculic de r:a.rAo hrgctchrr. grccim,l cxccuurn'n hugctului cuprurdc. ln lliui dc ilcr:rlslil. tnci trr:i ctnpc.
' ' " C a p i t c t l ul3 a ll,cg iip r ivin d sislcn tslb u g ckr g iprrx;r:sul bugct;r.nr,ttl ?di n2d05.l r.xr6(ll 9;Ol
$.O.nr.
07rl i nl 7.O.t.l ,pZ).
*'$aguna
D.D.,Op.cir-.p. 316.

f{
 prin organeleterhoriatefiscale:
' prin intcrmediulinstituliilorsauperstrtnelor itnputernicite.
c), Urmdrirea realEdrii veniturilor hugcture
Aceastacuprindeo seriede m{suri ale organelorde perceperein vedereaasiguririi integrale la termenele
prevdzuteI tuturorveniturilorbugetare.
Veniturilebugetrare ale uni0t$loradministrativ-teritorialese irrcaseazi de la contribuabiliin conturilebancareale
teritorialein feluturntf,tor2Ttl:
trezoreriei
t prin uirameu k baza cltsp.ozrtiei de pluct trezo.reriuld intacntitrttlisti.nctpentru,uc"hilqreolieqdrtti imBoilt sou
t*re, indicind, in motl ohligatcn'ilr*xtil.iilcal. conlul hl .llll&a'al trt:oreriai tcritorislc.cttchil hivrcii, contul
trezureriolle veniluri cu dcrcriet'eatc"rtuuliu plitlii uchituteh ruhricct,.desthtulioplfi1ii*,+'<tt1fitrm clusilicugiei

o it, nurilarur, prin ordinul le fun'ix;ttt'e{t tttt,ttar(trului'

. irtrpozitele,tucle Si ulte plcili ilc lu Ster.utnrcfe.fi:ice.sc rilc'rtssrEil'n'itr.$,izde plutir itt nttntrur.
Perceptorii fiscali, care receplioneazdpldlile de la persoanelefizice. depun numerarul incasat de la plititorii de
impoz.ite q.r taxe la bincite co.merciate p.ri,njiuie- de vin:sfintint la nivel de cont ttezorerial de venituri. Achitarea
impozitelor gi taxelor de cf,tre persoanelefizice in nulttcrar sc etbctueazi prin Avi: de plutir in numa'er.

7.7.4. Execatarea de casd a hugetului.

Daci si ne referim la execuliade casaa bugetelorunitf,tilorarirninistrativ.teritoriale. x efbctueaz6
acr.trsta pri'n
?|
sistemu| trezorerial,reflectindu-se?nconturidistincter :
a) incas[rileveniturilorin conformitatecu structuraclasificalieibugetare:
b) efectuarea de cheltuieliln limita alocatiiloraprobategi conformdestinatieistabilite.
Sistemultrezorerialprin carese cfectucaidexecufiade castra bugeteloruniteliloradntinistrativ-teritoriale qi
reglareadecontlrilor dintre bugetelede toate nivelurile este reprezentatprin Trezoreriade Stat, formati din
TrezoreriaCentrali $i fiezorerii le teritoriale.
'FrezoreriaCentral[, in baza legii bugctareanuale,efectrrcazA alocf,ri de transferuride la bugetul de Eat la
_
bugeteleunitagilor administrativ-teritoriale de nivelulal doileagi la bugetulmunicipalBAlti, precum gi defblcEriin
acestebugetede la veniturilegeneralede stat.
Conturilepentrugestionarea veniturilorgi cheltuielilorbugetelorunitllilor administrativ-teritorialc. precumgi
conturileinstituliilorpublicefinanlatede la acestebugetepot fi deschise numaiin trezoreriileterirorialerespective.
ConlbrmLegiifinanlelorpublicelocalc,(cap.lV. art.18. alirt.(d)).trs'zoreriile teritoriale
aurnrfiloarcleaoribufii:
a) efectueazi, in bazadeciziilorautoritilii reprezentative 5i deliberative a unitfiliiadnrinistratir'-teritoriale
de
nivclul al doileaSi a municipiuluiBAI1i,alociri de transferuridc Ia bugetulrespectivla bugetelelocale"precurngi
defalcariin acestebugetede la veniturilegenerale de stat$i de la irnpozitulpe bunurileimobiliare:
b) asigurlexecufiaconfornrla bugetelorirrstituliilor publiceflnantate de la bugetulunitaliiadministrativ-
teritorialede nivelulal doileasaude la bugetulrnunicipalBalti;
c) asiguri ex€cutia csnfom:l a bugetelor satelor (eorTrunelor].orage]or(municipiitorl precum gi ale
instituliilorpublicefinan[atede la acestebugclcdin razade activitatea trezorerieiteritoriale.

7JJ&wcutarso., pdrtiile.c,heilu ieli.- - -

inseamniel'ectuarca
Excculiapa4iide cheltuielia bugctuluiunitalii'adrrrinistrativ+critoriale chcltuielilorpublicein
deplindcudestinaliile
concordanl[ stauilite.
rc ct'ectucazii
din bugeteleunitllilor adlrrinistraliv-tcritorialc
Clreltuielile in baz;rrepurti:tiriirvlunurt elaburate
7iaprcbirtuinor.ilii*-asrabilitir.inlinritairlocaiiilt;rairrr.rIra.l'u-llcc'irrttit.l]'.ih'iit!|t.;.t..
Confornrart. I al Legii privind finantclcpublicclocalc.c\ccutor(ordonator)de bugetcsteconducdtorul al
autoritelii(instituliei)publice,imputernicitcu dreptrrlde a ef'ectua cheltuieli in conlormitatecu alocatiiieaprohrate.
Or&nanrul de hugetsint agenliipublici ai diferiteloradntinistraqii. care pe lingd funcliile lor ce decurgdin
apartenen!4 de un statul$pccial.carcii inrputcnricegte
la firncliapublictr,bencficiazfi cu atribuliidccizionale in domeniul
financiar-bugetiar.
Ordonarorulefbctueazlroale opcralirrnilesrrccesiveale unei incasiri sau plI1i. dupi apariliadatorieisaua
crean[ei. inclusivsaus.tclusivrrrdinulcfca pli\tio cltclluiallsa1dc a ucopcrio incasarc.
ln domeniulclnhuielilorpublice,in firncliedc corrdiliilelegale.ordonatorii angajeazf cheltuieli.determind suma
dc platdgiordonarea plalii.
Ordonatorii de credite(executoriide buget)sini persoane juridicecu dreptulde a angajagi utili:a aloca;iilebugetiare
numai in limita prsvoderilorgi destinaliikr apmtrae. p€nnrl chelruieli strict legatede mtivitatea institt4iil.or5i serviciilor
publiccresprrtiverli de c,rt*utareadispDziliihrk'grlc. Dupil ftrncliilc ntrihuitc.ordonnloriidc crcditc sc clitsiticf,pc
tipuri, dupl cum trmeaza2'::

rD MurolcT..Op.cit.. p.199.
:'r Art,28alin. t al Lcgii p'rivindlinanlclcpublicclrlcahanr.l97-XVdin 16.10.2001
(tr{.O-nr.248-253.4,06
din 19.ll.?003).
f'l tttA*jldinl*gsrprwind Frnantclepublioeloeal€inr.f97-XVdirl16.[02003 (M.$.nr.248*2t3$06dktlq.t2.2$]].
I
fr
{6
 l. Ordtnunt'i princip:tli clec'reclite(a.re.crttrri pt'inruritle hagctlaibugetelorunifillilorarlnrinistrativ-teritoriala
la care se ret'erx:prinrariisatelor(comurrclor). oraSelor(nrunicipiilorlpre+edintiiraioanelor.Cuvernatorul
uniUlliiicritoriulcirutorrrlnl*crisl.rtui'iilridic
sp,:cial,pr:u.rrLrui
gencmld nrruricip.iuhri Ctripirulrr:
2, Ordonutori secuncleri ile credita(orccurorisecundut'ide buget)pentrubugeteleuniHtiloradministrativ-
tentorialesinr conducitorii institufiilor publice finangatede ia bugeteleunitelilor adrhinistrativ-
teritoriule cu stalutde pcrsoon{t .iuridictl:
3. Orefunatwiterliuri de creditc(ev-cutori tarliuri de hutr4ar) pcntrubugetelcunitilifor adrninistrativ-teritoriale
slnt conduciltoriiinstitutiilorpublicefrrd stahrtde persoanljuridicd, imputernicilisl utilizezemrjloacele
bugetarecare le-au tbst repartizatenumai pentru necesiulileunitdlilor pe care le conduc.potrivit
prcvederilor din bugetele aprobate gi:incondifiilestabilireprindispoziliilelegrle.
Reiegind din cclerclatatemaisusprocesuldcreparlizitre sederule:ulastfel:
. Repattitareaefectuatf, decire ordonatoriiprinc:ipali intrebugctulpropriugi bugetele ondonatorilor subordonali;
r Repartiareaefecnratitde cdtreondonatorii secundaria creditelorbugetareaprobate.pe unitalilesubordonate 9i a
cclorcuprinscin bugettilpmpritr:
. Ordonatoniite4iariutilizeazlcreditelecs le-aufostrepaniz:rte.
intnrcit r€padzareaveniturilorse electueazdpe niveluri de bugete(bugeteraiornle, bugete locale). finanprea
ordonatcrrilorde creditese facerespectiv din conturiletrezoreriale de venituripenuubugetulraiolral$i conturiletrezoreriahde
veninrri penh,ubugetelelocale(say'cornund, orag,niunicipiu).
Un ahaspect,in ceprivegteexecutoriidebugel estefaptulci acegtiapoartiresponsabilitate deorganizarea gilinerealaa a
gi prezentArii
contabilithgii la tenriena bilangrrilor,d6rilordeseamicontabile gia conturilordeexecufie a bugetului.2?i
Ca rezultatal executtrriibugeteloruniti.tikx adnrinistrativ-teritoriale se purcedela intocnrirearapoartelor.in acest
contextdirec$afinan1egi/sausubdiviziunea financiarla unitttliloradministrativteritorialeintocmescrapoartetrimestrialegi
anualeprivindexeculiaacestora.
Rapoanele trimestrialcseexamineazA 9i se aprobl de cltre autoritatea executivdrespective.
Rapoartete privind rnersutexeculieibugetufuiunita$iadministrativ-teritoriale pe semestrulintii gi pe 9 luni
aleanuluiin cursseaudiazila gedinpautoritatiireprezentative gi deliberativea unitaliiadministrativ-teritoriale.
Raportulanualprivind executiabugetuluiunitatiiadministrativ-teritoriale pe anul de gestitrnese aprobi de
cAtreautoritatearcprezentativlqi.delitrerativit cr:l tirziu la datadc l5 tebrttaris'aanuluitrrn)iltorerturluide gestiune.
Dupdaprobarea acestora. in terrnenele staHlitede MinisterulFirran!elor. directiilelinanlcprezintdministerului
. rapoarte trimesnialegi anualeprivind execuliabugetelorunitdgiloradministrativ-teritoriale pentrua fi inclusein
raportulprivind execu{iabugetuluiconsoliclat:7'r.

!?'Arts2.alin.l.lit.ci.elLcgiiprivind (M.O.nr.24g-?53.^rqidinlg.l?.2003).
finnntcleputrlicutocale.nr.3gT-XVdinl6.l{r.2003
t"Art.2g.dintegeapnvindfinanlelepublicclocale.nr.3gT-XVdin

(tr-
16.10.2003(M.O.nr.248-253,^l96din
19.12:003).
l,
 Asr{;uRARILoR
cAptroLULvut. FoNDURTLE oltLr(;AToRnDEASTSTENTA
rueptceu.
E.l. Caracterizaregenerald.
Asigurareaobligatoriede asistentl ntedicali reprezintl un sistemgarantatdc stat dc apirare a intereselor
poputageiin domeniulocrotirii sanAtitiiprin contribuirea,din contul primelorde asigurare.a unor fonduri bdnegti
destinatepentru acoperireacheltuielilorde tratarea stdrilor condilionatede sun'enireaevenimefttelorasigurate-.
Sistemul,asigurlrii obligatoriide asistenltnrcdicali oferil cctiilc'nilorRepubliciiMoldcvir posibilitl1iegale in
oblinereaasistenfeimedicaleoportune5i calitative. Asigurareacet{enilor strlini gi apatrizilorse realizeazi la
rrecereafrontiereide stata RepubliciiMoldova,odati cu etiberareavizei. in acestcaz.cetilenii strainiau drepturi5i
ohligalii similarc ca gi ccttt[cniiltcpuhlicii Moldovit in tlotttcttiulasigurilriiohlignttx'iitlc asisturlil rrr*diclli'1.
Asigurareaobligatoriede asistenli medicaltrse reali'zeazd prin contracteincheiateintre subic'cliiasigurtrriide
asisien@ medicaltrgi CompaniaNa;ionatlde Asiguriri in Medicintr.incheierea contractuluide asigurare obligatorie
de asisten{tmedicatl esteconfirmati prin c'litrcrareade-cltre asigurittor.fiecirei p€rsoalrc.Lrigrrrate.
a unei poligede
asigurare, ln remeiulcdreiaacestava beneticiade intregulvolunt de asistenginredicalflprevlz-utin Programulunic al
asigurEriiobligatoriide asistenfdmedicali gi acordatde prestatoriide serviciirnedicaledin republicA.Obiect al
asigurlrii obligatorii de asistenp medicali este riscul asigurat,legat de cheluielile pentru acordareavolumului
necesarde asistengtrmedicala gi farrnaceuticI.prevlzut ln Prograntul unic al nsigurdrit cthligatorit de osistenld
medlcol4.
Sediuljuridic constituie:Legeaprivinel sisremul bugetarsi procentlbugeturnr..\11-.\'!ll din 21.05.t996t;
Legeaca privire la-asigurareaabligatorie de as.isJenlrtaedic.qld*nr.. I5EI-XIIt din 27-02.tg96::Legeacu privire la
mdrimeetmodul Si termenelede achitare a prirnelor de asigurureohligotorii de asistensdmetlicald.nr.l593-XV din
26.I2.2002'.

8.2. Veniturile gi cheltuieltlefondurilor asiguririlor obligatorii de asi$tenti medierlii.

Pldtitorutprimektr de asigurareesteasiguratul- persoanifizici saujuridici - carea ilrcheiatcu asigurtrrorul
un contractde asigurareobligatoriede asistengmedicalEsaucaredevin asiguraliprin ef'ectullegii. in acestsens,
pldritoriai primelorde asigurareobligatoriede asistenlimedica16 sint:
I intreprinderile,
instituliile.organizaliile.indiferentde tipul de proprietate $i formajuridicade organizare, gi
- pcrsoanclcfrzice'ccdc.slltgoarf, profcsiortalc
activilatalfi 5i nntreprenorialc. irr accstirciltcgoricsint incadrate
9i autorita$lea administra[iei publicecentralesau loeale.careare obligativitatea de a achitaprimelede
asigurare:
angajaliiunimgilor,indiferentde tipul de proprietate 5i fbmrajurieliclde organizare. DirracBa$Acategorie
fac partesalarialiiincadralipentrudeshgurarea unoractivitiilisauprestarea unorsen'iciipcrnrisede cadrul
normalivin vigoare,indiferentde tcnnertufde anga.iarc gi lornrade retribuirca rnuncii:
o cotegoriilede persoaneneangajate pentrucare plititor al primelorde asigurareobtigatoriede asistenli
medicali esteGuvenrulRepubliciiMoldo'ra.In acestecaregoriese ?ncadreaza: copii de virst[ pregcolard:
elevii din invdpmintulprimar.gimnazial.liceal5i nrediude culturSgeneralS: elevii din invagnrintul
secundarprofesional;elevii din inv&gimintulmediu de specialitare(cotegii) cu frecvenldla zi: studengiidin
invifAmintul superioruniversitarcu frecvenli la zi; reziden$iinvlflmintului posruniversitar obligatoriu;
copii neincadragi la lnv[pturit pini la atingereavirsteid. l8 ani; gravidele,parturientele gi lauzele:invalizii;
pensionarii;$omeriiinregistrafioficial.
o alte persoanefizice cu domiciliuin RepublicaMoldova.
Persoanele asiguralepot fi atit cetAleniillep,rhliciiMoldovacit gi cetaleniistrfiinirau apatriziiaf]a1iin
Rcputrlica Moldova,in intcrcsulcilroraau litst pl:ititcprirttcdc asigurare obligaroriidc a-sistclrlir
rlredicali.
-lreb*riede remarcal.ci el'ectehjuridice privinrl presutrqi,
serviciilorde citre prcstatonridu scrvicii rnedicalc
in baza polileklr de a.sigurare cle care sc litlososcsutriccliiaccstoracstc valabilircloarpc teritoriul ftepublicii
Moldova.
V'eniturilefbndurilor de asigurareobligatoriede asistenldnredicali reprezintiprinu dc usigurareobligutorie
de asistenldmedicald.
Aceastlprintd fiind o sumafixtrsauo contribufieprocentualf, din salariugi la alte formede retibuirea muneii,
la onorarii,pe careasiguratufesteohligalst o pllteascdasigurltoruluipenru preluarearisculuipersoaneiasigumte.
confolm eadru.lu,i legalin vigoare$i contractuluide asigurare.Prinrelede asigurareobligatoriid-basistbnta'medieal'a
se stabilesc ca contributiifinartciare in mdrinrisuficictttep€rtr-trprcstarea scrviciikrr'stahilirc. in accsrsen-s. acesre
prime de sigurarcse stabilesr" in lirnclie.lc sunraprcvlzul[ in lugealbndurilorasiguririi uhligutoriide asistenl[
medicaltr pe anulrespectiv, echivalentcostuluiPrograrnului unical asigurtrriiobfigatorii deasistenlimedicall.pe cap
de locuitor.
Mirimca primeide asigurareirt lbrnrl de contribufieproccntuahla salariugi alte tbrnrede retribuirea nruncii,
la onorariise stabilegteanual prin legegi reprezintaraportulnririmii primei de'asigurare in fornri de suml fixd la
salariulmediuanualpe economieprognozatpcntruanul urnttrtor.exprimatin procente.

I M.O.rr.tg-20din2?.0J.199?, in M.().nrgl -96din30.05.2003.

fiindrcpubticatl
I M.o. w.3*Jgratodin 30.04.tgra-
r M.o. m.lt-tyisl dino8.oz.2oo3.
\
5t r
 Mlrimea primeide asigurare obligatoriedeasistcnltr medical{esterevizuti 5i calculatltanualde ctrtreComisia
Nationallde Asigur0riin Medicinfigi oprobat.concomitcntcu bugetulde statde clttreParlament.
Achitareaprimelorpenru asiguranc.it cl*igattxie elc'asistutrf*
rnediealila p'oputagiri
angajrtese tacedin contut
conribugiilorangajatoruluigi angajattrlui.Partieiparea angajatuluila achirareaprinei se determini diftrengiatin
func$ede mlrimeasalariuluilui. gi incepedin rnomentul incheieriicontractului de munctr.
Toatecheltuielilelegatede acordareaciltrc persoanele asisuratea asistenlcirncdicalcin volunrulprevllzutde
Prograrnul unic al asigurlrii obligatoriidc usislcnltr nredicald. asigurdtorulle achittrtrinresrial,conlbrrufacturilor
prezentatede prestatoriide servicii medicale.
Angajatonrleste in drcpt str nchitc itt itvanschcltuiclilt' pctttnrl'rrr'starcil st'rviciilor nrr.'dictle.ctrntirrrrr
condi$ilorstahititci.ncontract
Facturase perfecteazd de prestatoriide scn'icii nredicalein trazacalculafieiclreltuielilor.confornrregisrrului
persoanelorasigurale carearrlreneficiet de asistcn;fintedicalllin perioadarespectivi.
Colcctarealhcturilorclc la prr-'islittorii dc scrvicii nrcrlicalcgi arrirliz-aaccstoriro tirce lsigunltonrl prin
intennediutagcnfi i lor sale tcritoriarlc (rirnrurir[c).

8.3.Procedurafondurilor asigurlrilor ohligatoriide asistenlfrmedicalfr.

8.J. ,- lituhrureu pniedului.limtlurilcr osil4nririltr ohlisuttn'ii ilt' ttst.tlc,trgfin*littilti.
Cuprinzindactelegi operaliunilede elaborarc,aprobare5i e.recutare sau indeplinirea tbnduriloranualeale
asiguririlorobligatoriide asistengtrnedicald,proceduraacestuibugctestesupusi dispoziliilorgeneraleprocedurale
prev[zutede Legeaprivind.sistemul bugetar5i procesulbugetarnr. 84?-Xfll din 24.05,1996". Contbnnacesruiact
normativ, elaborareagi execu{ia fonduribr anual€ale asigurdrilor obligtorii de asistenfi medicali sint supuse
principiilor anualita$i,realitalii pi echilibidrii. la fel ca elaborareaEi execulia bugetului de stat. qi bugetului
asigurdrilorsocialede stat.Acesteextinderiale principiilorgi nornrelorasupra fondurilorasiguririlor obligaroriide
-bugetul
asistengmedicali sintjustificatede faptul,ce acestefonduri facepartedin public nalional-'gi este-autonom
fatf;de bugetufde stat,bugetulasigurtrrilorsocialede statgi bugetelelocale.
l-a elaborarea prbiectuluifondurilorasigur[rilorobligatoriide asistenfh medicalase urrnirescechilibruldintre
venituri gi chehuieli, prevdzindu-sesurse b6negtipentru acoperireacheltuielilorde tratamenrmedical achitate
conformfacturilorprezentate de preststor:ii
de serviciimedicale.
Elaborarea proiectuluilbndurilorasigurilrilrrr obligatoriide asistenldmedicall se ellctuiazl de Compania
Nagionalide Asiguriri in Medicintr,coordonatcu MinisterulSanaratii privindevoluliavenirurilorgi cheltuielilorin
anii precedenfi,precumgi estimareaevolugieiveniturilor9i chelttrielilorin anul urmitor cu inffuenlelecregterii
probatrilea pre-turitorgi tarifelor.
Elaborarea pinftla inccputulultinnrluitritncstnrproiectullcgii tbndurilrrrasigurilrilorobligatoriidc asistengl
medicaliestesupusavizdriide cilre MinisterulFinanlelorgi aprobirii de citre Cuvem.
Cuvernul examineazjproiectul fcgii lonrluriltrrasietrririlor ohligatorii dr..asistcntiirrrcdicalltSi nota
explicativdinainteaadoptlrii hotlririi. l-a solicitarea Cuvernului,se prezinttrinforntatiisau explicatiiadilionale
referitoare la proiectullegii fondurilorasiguririlorobligatoriide asistenqd rnedicald gi la notaexplicativa-
Cuvernuldecideincludereaamendanrentelor la proieetullegii fbndurilorasigurlrilorobligatoriide asistenp
medicalflgi la nota explicativE"gi controleazioperareaamendarnentelor resp€ctiv€de cilrd CompaniaNalional* de
Asigurdriin Medicinfl.
D.ppliryluderbaamendamentelor. dacf,acestea exist6"Cuvemulaprobtrproiectultegii fbndurilor .qqiguririlor
obligatorii de asisterttlrnedicald.
Dupd ce proiectuffegii fondurilorasigurilrilorobligatoriide asistenldlnedicalda fost aprobarde Guvern.
acestatiind inaintatParlanwntului sprcdeztratereqi adoptate- ccrrrculnitentcu proiectuluibugeruluidc sratpe acelagi
anurmalor. ;
Proicctullegii fondurilcrasi-uurdrilor'ohligntorii de asistr'n!.[r.
nrcelicald. unexck gi estcinsotrirde nrilcr
inc.!.ud.c
e.rplicativii.

5.3.2. Eraminarea gi acltrytareaproiectuluiJbndurilut'a.rigardrilor obligarorii de a.ristenfi mttdicalti.

Proiectullegii fondurilorasigur[ritorob]igatoriide asistenff,medicalSesteexaminarde Comisiade specialitate,
Comisiileparlamentarc Ai Direc(iajuridicl a Parlanrentului, careprezintdplenuluiParlamentuluiun rupoil Si cnize
la datastabilitf,'dcacesta*Concontitent,prciectul legii bugetuluiasiguririlor socialeBstee.\aminatde Curteade
Contyri.carc prezinti Parlarnennrlui un'cn,i:la datastahilitddc nccsra.
in baza wbclor Cornisiilor perminentc ;i rrui;r/rri Dirccliei .iuridice,Conrisiade specialirareinrocme$te
raportulgi listaderecotnandrtriasupraproiectuluilegii fondurilorasigurtrrilorobligatoriide asistenlAmedicaftrgi le
prezint6Parlamentului la datastabiliti de acesta.
Examinareapoicctului legii t'ondurilora-siguririhrobligntruii dr.'esistenglrnedicalltin P:rrlanr** se eFeetueaz,lt
in trei lecturi.

' M.O.nr.l9-20din2?.0J,l})?,
liird npublicunin Ft.O.nr.9i-9{idin30.05.2{X}3.
'' Asc vsdcasrt.2 din Lcaca
Privindsisk:ntulbugcrrr5i prucrrulbugstarnr. 84?-Xllldin 24.05.1tg6
(irnrcrlactill,cAiinr.244-XVdin
i 01.0?.2004(M.Onr.l3?-137din06.08.200a).
:

69
rl
 in fieclre lecturA Parlnntntul exarrtirtcirzrlproicctul lcgii lbndurilor asigrrrilrilor obligntorii de asistent6
med"icalA
Sinotae;r.pliEaLivil.
obligatoriide asisten[il
Legeafondurilorasigurfirilor poatefi adoptatigi in doul lecturi.dacdtoate
medicalit
chcstiunilc din lscmrifu doi +i ln:i ..;untcx.'rm;rtirtcirrtt-o sirtgw*i lccturil.
A,) Evaninurca in prinu leclurri.
in decursulprimei tecluri,hrlamentutaudiaztraportutGuvernutui
gi coraportulComisieide speciatitate
asupraproiectului legii fondurilor asigurilrilorotlligatorii de asistengir rnedicaltrEi exanrincazi't
a) direcliile principale ale politicii L\twpuniei Nalionttle de .4sigurdri in ilfcdic'ittii pritind .fbndurile
a.tigu r dr i I or oh I i gator i i d e u.ri.rren1rtmedi <'uI i :
h) anccpliile dc huzd ulc pnilcttului.
Parlamentuladopt[, in prima lecturd,proiectul legii fondurilor asigurtrrilorobligatorii de asisterrginredicali gi il
rcmite Comi.sicidc.spcciali|alr'pclrln,prcguitircarlc t'.t:rrtrirrlruin l (k)uit lcstunl.
in caz de rcspinge+e',Parlan*'^'ntulstabilr;;tc rln [er$]cn pcr]lru inrbunitlgire pi prezentarc rcp{tatl a proiectului
legii fondurilor asigurlrilor obligatorii de asisten{dmedicald in prima lecturtr.
B ) Examinarea in a douu laduri.
in dscursul lecturii a doua, Parlatnentul,la prezentarcaConrisieiile specialitate.eraminl'azl:
a) veniturile estimate suhfarmd cle calcu[e:ri sttuclnra [or:
b) chehuielile estimate, structwa si dexinapia lor;
c) deficital sau excedentul.fondurilor usilittr,it'itor ohligatorii de usistenld mediculd.
Parlamentuladoptii,in'a doua lecruri, proiectul legii fondurllor asgu-r{.rilorob,ligat-qriide asister.rgmediqa,lLti
il remiteComisieide specialitate pentrupregitireade examinarea in a reia lecturtr.
in caz de respingere,Parlamentulstabiletteun termenpentruimbunitllire gi prezentarerepetatEa proiectului
legii fondurilorasigurdrilorobligatoriide asistenl[rnedicaldin a doualectur{.
C S F.xaminareain a teiu tecturd.
in decursullecturiia treia,Parlamentul'la prezentarea Comisieidespecialitate:
a) examinewd cheltaielile pentru prertareu serviciilor medicaledetaliate care vor/i efectuata:
h) slabileStecheltuielilepentruprestareuserviciilor mediculecure vor.fi finangutc itt trtoclprioritur:
c) examirteazdalte detalieri din proiectul legiifondurilor asigurdrilor ohligatorii de usistenldmeclicald.PinAla
5 decembriea fiecirui an, Parlamentul adoptxlegeafondurilorasigurdrilorobligatoriide asistentamedicald,careva
fi promulgatl de Pregedintele satului, apoi va fi publicati gi va intrd in vigoarela 0l ianuariea urmitorului an.
Terme'nulde 5 deeernb'rir+are ufi caracterde-orientaregl nu prod+rce nici.un efectjurldic daci a fost incilcat.
Dacdlegeafonduriloraslgurarilorobligatorii'rieasistenprneclicalf, nu a fostadoptaticu cel pulin 3 zile inainte
de expirareaexerciliuluibugetar.se aplici in continuarelcgea fondurilorasigurarilorobligatoriide asisrenlil
medicaldal anuluiprecedent pinaJaaprobarea legii fondurilorasiguririlorobligatoriide asistcnlirnedicalape anul
urmtrtor.

8.3-3.Promulgarealegiifondurilor asigurdrilorobtigatrst'ii de usistcnldmediculd

Potrivit disprrzitiitorarl,,74alin.(11din ConstitufiaRelrubliciiMoldovu.legile.adoptatc' dc Parlanrent. se
trimit, sprepromulgarePregedintelui RepubliciiMoldova.Promulgarea legii esteactul final al proceduriilegislative
gi line exchsiv de competenpgefuluistatului6.
..Este fircsc ca-gefulstatului str aiba posibilirate4,4ea.exgminalegea.fondurilor asigurtrrilorobligatorii.de
asi*enp medicah, adopta6 de PartamentulRepublicii Moldova, exercitindu-giaribu$ile constituionatece ii revin
in aceastd calitate-de a asigurabunafuncgionilre a autoritilifor publice.inclusivceadin sferasinitdlii publice.
Cenforntnr-t.tJi alin-(| ) clinConstitulial{cpubliciifVLrldova ,-Prcscdintclc Rcpubiicii\'loldovapronru196
leqile".
Promulgarea legii fondurilorasigurilrilorobligatoriide a.sistenli medicallesteop!*ralir.rnea finalda proccdurii
iegislativegi ea pcrntitcgel'uluistatuluisAinvesteascir lcgeac.ulbnrrulAexecutoric?. obliginclMinisterulSanfltAlii,
CornpaniaNalionali de Asigurtrriin lvtedicinirgi prestatoriiserviciilormedicales6 procedezela execularea
prevederikr legii fbndurilor asiguririlor obligatorii de asisten!4medicaHpe arul urnritor de gestiune.Conform art.
94 alin. (l)din Constitu$aRepubliciiMoltlovastalueaze, cI decretulde promulgarea legii londurilorasiguririlor
obligatorii de asisten[i medicall emis de Preqedintele RepubliciiMoldova sint obligatorii penrruexecurareape
intreg terilbri'ul'statuluiSi arb caracteinormativ.f)ecretelePregedintelui Rc'publiciiM6ldova se promulgf inir-un
termende doutrstrptdminit
Uneori, Pregedintelestatului,printr-o scrisoarcde rerniterc.poatecere Parlarnentuluireexarninarea legii
fondurilorasigurlrilorobligatoriide asisten[inrcdicalipentruoricemotive.incepindcu inacceptabilitatea unorcote
stabilitqpqntru phna prinfclrtf ttbligatoriitlc ilxistcnlil rnctlicilhlpi tcrrrrinintlcu irrdr*,*pliilril
unor cnrri nriltcrialc.
Reexaminarca legii fondurilor asigurtrrilorobligatorii dc asistenlxmedicall poateli ceruttrde cilrre geful statului

. . | n t t c r : s t s i "1 r s,8 scvg d $ | | o | ttir g r L .u f| iiCo | !' ilitt4i r[ut|gpri vi rrt|i n|crprr.tanuutnturprcvdr
RepubliciiMol&va, nr.I din 26.02.1998.(M.O nr.26-2? din 26. 0i.l99E).
t
ln acestsens.I se vedcs Hotlrtca Crrlii C'onrthutnrnalccu privirc ln intcrprrlarer micolului ?4 alinearcfe( I ) fi (2. articttului 93 dincarul (2)
gi articolul 143alincanl ( | t din Comtituila Republhii Moldova. rr. J din 28 02.1996.(M.O. nr. 16din t4. 03.1996).
' in accst seru$,r se vsdea tlotidro Curfii (CItstitulirmalc cu privirc ta iruuprctarca prcvcderilor articolului 93 ntinenml (21 din Constitu;ir
Itcp&licii Mddova. nrJ-hdin @.0{,lq{b. (k!-O- nr. 23.24 din l8- 0.1.19(t6i

TO
9,
:t

'!

E
numai o singuradat6" gi nu sinl obligatoriipentrul)arlanrcnl.in acestsens.trinlilcrcadc cirtre Prege<lintele
'T Republicii Moldova a legii fonduriloi asigurtrrilorobligatorii de asistentdmedicala.cu obiecliile sale, spre
reexarninareFarlamcnt*l+iinse+rnnfl.de.fapt.re{itzul$c'f'u[uistatuluide a o promu[ga.
in caz-ulaclopttriirepclatetle c{tre l}trlanrcntrr legii lbndurikrrasigurtrilo.irhlig.r.rriirlc nsistenltr
nre{icafil.
cu sau farA luareain consideraliea obieclilLx e.\p+ls€ in scrisooreade remiterede gelirf statului, Presedintele
ftepablicii lLloldova esteobligat de a pronnilga legeufondurilor asigurdrilot, ohligotorii de asistenldmedicald,
Ulterior,Decretulcu.privirela promulgarea legii fbndurilorasigurdrilorobligatoriide asisrenfd nredicall se publict
ln MonitorulOficialto.

&-?"{ Ereattarea legiifandurilor asigttrdrilor ahligatetrii tle-*sistenld medie*lo,

Executareafondurilor asigurlrilor otrligatorii de asistenlttrnedicalitconsrain acumrrlareaprimelor de
asigurarcobligatoricde asistenllnredicaln1iia cclorlaltcvcnituri.in corelnliepracticnrccsirritcu irlatnsunrelordc
bani legatede acordareactrtrepesoaneleasiguratea asistenleimedicalein volunrulprcvltzurde Programulunic al
=?
asigurIri lor obfigatorii de asistenffimedicald.
A)llgniturile fo.nfutrilor asigurdrilltr pbligarofii de .g,risterudmedigald provin din primele de asigurare
obligatoriede asistenlA medicali,Fansferurile(subventiile)r'dinbugetulde srarqi din alte venituri(din dobinzi.
majorlri de intirziere)previzutede lege.
Categoriilede plititori clgora,prima li se calculeazxin calitatede contribulieprocentualala salariugi la alte
forme de retribuire a muncii. la onorarii achitaprimele de asigurore obligatorie de asistenldmedicald o data p€
luni, la momentulincaslrii ftrijloacelorfinanciarepentruretribuireanruncii.
Persoanele fiz,ieecanedesftqoar{activitatede intreprinzdtorli se calculeazlcontribu[iain fornrl de sum6fixi
gi vor achitaintegralcuantumnlanualat primelorde asigurareobligatoriedc asistenlimedicalEp6ndla datade l0 a
primei-lunia anuluirespectiv degestiune.
ln cazul persoanelorfizice care nici nu sint angajate$i, nici nu desftqoari activitatede intreprinzatorvo.r
achitaintegmlcuantumulanualal primelorde asigurare. calculatein formi de sumdfix6,pinl la datade t0 a primei
luni a anuluirespectiv de gestiune
Transferurileconstituiea doua catcgorieirnportant[ a veniturilor fbndurilor asiguririlor obligatorii de
asisteng{medicalit.
MinisterulFinan[elorva vira o datE pe luni in contul CornpanieiNationalede Asigurdri in Medicini
transferuri(subventii),dar nu mai tirziu cle data de l0 a lunii corespunzEtoare, calculateca prinre de asigurarb
obligatoriede asistengmedicali pentru categoriilede persoaneneangajate,pentrucare pldtitor al ilrimelor de
as-iEurure esteCuvernutRepubticiiMofdova.
l;

Alte venituri sint: dohircile Si majordri de intirziere. lllajordrile tle intir:iere sint plStite de persoana
I

i.
asiguratilin cazul neachitiriila termenelefegalea primelorde asi€,urare in fondurileasiguririlorobligatoriide
asistenldmedicali-Acestevcnituriau un cirr:tclorocazionalgi apar in situaliacind plititorii prinrelornu 9i-aoRofilt
obligaliifecu caracterpublic.Dobiruilesuntsumelede bani,carepot constituivenituribugetare, in cazulapariliei
disponibilitalibrbEnegiin_fondurileasigurirrilorobligatoriide asisten[tr medicalil.fiind incheiateconvenliide
depozitde Cornparria Nalionalirdc Asigurf,riirr Me,,iicinlcu treT.oruria
statuluisaucu socictllilcbarrcarc.
'
&l Chekqiglilg fan4rrilelr a$*arfirikf oblifutorii de asirtentdmqdicatd acoperiicontravaloareaprestarii
serviciilormedicaledin sistemulpublic. Contravaloarea acestorservicii se calculeatAin baza facturilor carestnt
perfeetaiede prestatoriide seivicii medicale.contbrmcondiliilor stabilitein contract,Facturase perfecteazlin baza
calculaliei cheltuielilor, conform registrului persoanelorasiguratecare au beneficiat de asisteng medicaltrin
perioadarespectivd.
E.'tcedentele anuale ale tbndurilor asigurarilorobligatorii dc asistcnglmcdicalarr' urilizeazi potrivit
ilcstinaliilulaprobatc prin lcgc.E.rccdcrttelc:rnualcalc tbndurilorasigurirrilor rncdical'a
obligatoriidc asistcrrgi pot fi
plstratcpe:conturibancaredcpozitare,
Eventualuldeficit curent al fbndurilor asiguritrilorobligatorii de asistcnliimedical[ se acoperl din
rlisportibilitillifc
firndurilor;rsiguriu'ilor
t$ligrttuliidc nsistun[irnrcdicaliidin arriiplccr:dcn1i.
'
ln cazdc necesiutc,CompaniaNalionalfrde Asigurdriin Medicinl. coordonatcu MinisterulSanaHtii,poate
propune Cuvemuttri,iar acestaParlamentului un proiectde rectificarea legii fondurilorasigurdrilorobligatoriide
asisteriltrmedicall.Rectificarcainclude:
a) estimifi revizuitede venituri,de clreltuieliobligatorii.lide deficitsauercedentrezultanr.:
b) repartizarea soldurilorde mijloacebdncSticonstituitainunna execrrttriifb,ndurilor: ob.ligatorii
as.igurf,rilor
de asisten[lmedicalilin anultinanciarprecedent:

.,(.'trn|i'rmlrrt.73dur.(].}dhl'cgcir1ru'ttrrixlrrplrcut{cg*rhrru.mr*rril!:rr}irnrsrrtt*ui
lw6',.
ru Conformiut t alin.( privindmoduldc publicuregi intrarein vrgoarua acteloroliciatcnr. | ?3-Xlll din 06.0?.1994,
(M.O.nr. I
| ) din l.,cgca
din l2.oE.l9s4).
t' Cnnlormrrtg
$ 2l dirr l.cgu cu privirc tl mirlmea. mrdul 5i tcrmcnetede rchitnrr r prlmclor dr rslgnrrre obtigatoricdc esi.rrcn[I
mslicrlll nat$)J-XV din 26.12.2fl)2(M.(L nr.lll-'19/5?rlio 0t,02.2{,03), nctul lcgldrtiv gte rcglcmcotrlInconsccvcnt avlod In vcdcrc
tcrmcnuldc,,tnnsfef * *w}nctqic. Tnbdr dc rcmlrert c{ tcrmeaufdc .ruDvcnfh" no md cstcpnctlcat ln lftcrrturu dGlpcclrllhtc
il lcgldrlir Rcpublicilllloldovr.lmtltulndu"erternrmul dlc.,trwfcfFn scr:ststm r sc vcdcr ert I dln Legerprivind fineolrlc publhr
locelcnr397-XV din l6.t0J00t(U.O nrJ.l8-253/90{r diu l9.t2J0O3}.

+L
 c) estirnfiri5i dcscrierircvieuite,dncii acesteaexist6"la anexeleyi nota expli'cativiice insolescproiectul
rectiticltriilegii fondurilorasigurilrilorobliqatorii
de asistcnlil
nrqdic-a-lL"
llarlamentul exanrinear-ii de Guvc'rn1i hrtrcprincle
nrodilictrrilr,'propusc unadin urrttdttllrcleacliurri:
r respingemadificArilepentrucheltuieli adilionale;r fondurilor asiguririlor obligatorii de asistenp

.
aprobfimocfificrlritc pentrucheltuictiarjilionntea lonchrlilorasi-curdrilor
ohligatoriide asistenli
rnedicaltr, precumgi propunerilede compensdri:
I aprobf, modificfirile penru chelruieli aditionale.cu moditicareaconcomitentfia nivelului
dcficituluisaua cxtedcntuluilirndurilorasigurllrilorobligatrrriidr,:asistt:nlilmcdic.rlil.
Orice deciziede a majoradeficitultbndurilorasigur|rilorobligatoriide asistenldmedicalasaude a reduce
excedentulacestorfonduri se realizeazlprintr-o modificaresepilrateh legeafondurilorasigurlrilor obligatoriide
asistcnliinredicalir.l,a .sfir;itulficciinriarr firtanciar.CompaniaN;rtionnl:1
de Asigruiri in l\'lcdicirriintocnregte
o
Aarede sce.rniacu privire la re*liziueaftxxltxllor asigttr*rilorqr$[ig61orii
dg'asistengnrediclll. liind coordonatcu
MinisterulS{ndtEtii9i MinisterulFinanlelor: apoiesteprez..entat
Cuvernuluipini la datade 0l mai a anului imediat
urrnetoranuluide gestiune,spreexaminare5i aprobare-rrlteriortiind aprobatade Parlanrent pini la 0l iunie al
anuluiurmhtoranuluide gestiune-

cAPrroLUL lx. DAToRIA $l GARANTIA DE STAT.

9.L Noliuni generaleprivind imprumutul public-

9.l. l. Aspectegenerale.
in cadrul dreptului financiar din statelecontemporaneirnprumuturilepublice reprezintdun mi.jloc de
completare a fondurilorbdnegtide utilitatepublic6,inclusivde completare a veniturilorbugetare.
Din ptmctde vedcreterminologic,exprcsia,,imprumutpublic"estesinonimi cu ,.creditulpublic"ll, iar in sfera
acestuiase cuprindeimprumuturileatft de stat cit gi ale unitagiloradministrativ-teritoriale.
in conformitatecu regulilegeneralecaredornindmateriacontractelort3, in cazuloricaruicontractsinalagmatic.
fiecareparteseobligl d[ oferc*celcilalteun echivalentpentruprcstaliape careo primc'gter{.
imprumuturite dc.lapersoanete
de statsintcontractate fizicegijuridicesaude la altestatc.ori de la organizagii
financiaregi bancareinternagionale. Pentruexprimarea'propo(iei cantitativea acestorimprumuturiesteutilizati gi s-a
risplndit preferenlialexpresia..datorie de stat"caie a ajtrnssi fie un indicatorce reflecti situaliafinanciartra statelor
la-un m.omcntdat.
ca ",sunr5totuli a riatorieide stat intenre;i a darorieide statexterne,
De fapt datoriade slatelitecaracteriz:rtii
contractate in numeleRepubliiiiMoldova.exprimatiin monedina1ional6"r5.
de lvlinisterulFinan[elor
'l'eoriagenerald a imprumutului publiccuprindenoliunilc5i conceptcle privinrlrtccesitater- utilrtatea:yimlul
acestuiimprumut, fbrmelc principalc5i derivateah: ?nrprurnutului $i datoriei publiue.procerleele obignuitegi
exhaordinare aleimprumutuluide stat,emisiunea ;i stingereairnprumuturilor publice16.
n'*ecesitateaimprumutuluipublic estr'cxpusdin cele rnai multe lucriri de specialitatefinanciari avind in
vedereatit avantajelecit qi dczavantajele aceslorimprumuturi.ctt $pecificara ci impnunurrrtpublic se adaugl
procedeelordenurniteimpozite gi taxe avind acelagisaop dc a ..repartizasarcinile linanciareale statului inne
cetigeni",ins6,,intimp" respectivasupra,,ceffigenilor din douasaumai multegeneratiisuccesive'17.
Aceasttrprecilare ss dovedeEeriguroasdpentru toate inlprumuturilede stat contiactatesau lansatepentruo
perioadf,de tlmp mai indelungat*,imprejurarein care rcstituireasau mmbursareainrprumuturilor se supone de
generatiilede cetlleni ultcrioareccleicarea hotflritlansareaimprrrmutrrrilor rcspective.
:lvuttlujvle imprumulurilttr dc stet sittt ltrtttil(,dt'L'lc:
. consolidcazii patrintotiiul riutulu; liritt valclrilc r iitr:arc rcalc crcatr sa un)rare a int-rr:buinguiiin
lirlus puhlic l sunrclordr lrurriitu;>runtrrl:rtc:
. sint rnijloacc de inuurajarea econotniilor birneytipi de acrivarea unor capitaluri panicularc ugurind
plasareade ,;apitafautohtonin econorniarepublicii:
r reflect4 credibitit*tec ereditorikrr falir de stirtul ds'bitor pi ecorrorrriaacestuia, tiind un factor de
smbilitate linanciaril:

't (iligo 1..Op.cir., p..l?.5.

Drcpt civil. 'ftairiu gcncrall a oblrg:4iilur,':dilraa Vlll-a l:dit. llcuk". Bturn:1ti..lfi{;2.pp.9l-9.1.

tt -Al-L
(llu.iNapoca-200i. p. | ? l.
Minca M. .Sr..Lliriae L. f'.. CostalC.F.-lrreptul linanlciorprrbticr:-Edit. ..,:rcccrrt"-
r: Conlirrm art. I
rlin Lcgca privinrl datrnl dc stat 1i Eu-onliilcrlc stat. nr. 94-l-\tlt rlir t8-0?-t+16{M.O. nr.?-i-7tr/?li ttin3t ll.[$]fr].
NoliuncarJatimcu|lci|r${|urichnicrx.crur.unicdirrlruirrlivrdttit!
alircat completindart. I alin. I c$ um$ftrul conlinuu .,Daturis dc sut - silualinjuridici indir'iduali in care sc atl6 patrimoniul administratival
sratuluiin cc priveqteohtigaliile ace;tui putrinrrniu dc a pl8ti urnr crcditori dclcnurnalianumiresunn tlc bui".
'l'roite elemenaire de sdenLu eles.liwnces et cle
'o Ca hrcrafi fundnmr:ntah de rcfcrinla pcnlru hnprumulul puihlic. a ss vt'dca Alltu 8..
Icgistatua.fine*eiere!rcneaix, Pafir- l9ll. &t *A.fututlr.otx", pp. 69t-79tt .lxe 6.. Op. crt., p.t9t-788 Si ..La echnigae {u crcdit pblic.
Frlit. .,M. Aiuld". Puris. 1925, vofumut llaorcgn$ei - .t13 de lngini: lton G.N.. Elemenn de ,rtrrtn.fixnctard, wl:tl. fy'rtt. ,.Csrna
Rondneas&". BtrcureSti.lDiA, p-107.306;'lionhas I- . Op. clr.. 7t 275-328.Giigu 1.. Op.cir.(ecl.t99J). pp. 375-]90: t{inea M. $t", Chtrtoc
LT.,Cosras C.F.Op. ut.(ed. 2005),p l7l-307.
" lcrl. C..Op.cit-.p. 195.

W-
 .
angajeazl creditorii .in dcz.voltareafi rentabilizareaeconomiilor statelor debitoare pentru
ramburuarea imprumuturilorde statacordate.
Dezavan-tajeleinprun#urik r de statin stutelecontemDorancsitrturmdtoarele:
. angajeaetrgenera$ileviitoareobligindul-lesl suportecheltuielilede rambursare contractatemai ales
pe termeneindelungate;
reduccapitalulparticularcircutantdin economiitnalionaficu consecinlede impedicarea procesului
nonnal de dezvoltaFe a produclici,inlluenleazilcrr'itercagi nricgorarcacapacititfiicontributivea
cetlfenilor.
ConFuntareaavantajelorgi dezavantait'lor principaleale imprumuturiforde stat oferi concluziidiferite. Este

l: insd cvidentcA,in gurcral,itnprunr*tulpubtic lrcbuir:colrsidenrtun ruiiloc lu carccstcjustiliclt sil sc recurgdnunrai

atunci cind se dovedegte,,inevitabil";i pe cit posibil, nu in scopuride consum- cum adeseapracticauglrile in
perioadade tranzilie spre economiade pialtr prin care trece gi RepublicaMoldova - ci numai tn scopuri
i investilionale.Cu aceasttrultimil condilionare.impruntutu-rile de stat sporeseavufiarepublicii prin: modernizarea
miiloacelo,rde comunicaliegi transport,modernizareainfrastructuriipublice, dezvoltarearesurselorenergetice,
I amplificareaexpluattrriiresurselornaturaleetc. toateacesteapot oferi generafiilorviitoare avantajegi posibititili
sporitede rambursare a respectivelorimprumuturi.

I g. 1.2. Regimuljuridic al impntmwurilctr Si garanliilor de stal.

Avind in vedereirirpqrtanlagi consecinleleimprumuturilorpublice,in teoriageneraltra acestorimprumuturis-
a consacratgi conceptutctrimprumutulde stit se poatecontractanumaicu aprobareaputerii rcprezentativers. in acest
sens.se.sustin€c[ aprobarea de cilre parlament.in stateleconlernporane csteo condilieesentialapentruvalabilitatea
l imprumutului.Pe lingl aceastase susfine,cf, cxecutivulnu esteinvestitcu atribu$ipentruemitereaimprumuturilor
de stat.
Statuarcacon.stitufionalilprivind contpctcn[aputcrii lcgislntivc.a drcptuluidc a tlcciclr:inrprunruturilede stat

I eorespunde cu faptul, cA pi impozitele,taxelegi celelaltevenituri bugetareordinare9i permanenre

numaiprin actelenormativeale puteriileguitoare,dupl cum tot prin actede acestfel seaprobdgi bugeteleanualede
stat. ln Replblica Moldova.in prcz.cnt,
se pot institui

art- -i din Legcaprivind datoriadc statEi ganu4iitcdc srat.nr. 943-Xtlt din

l8.07.l996re,r reZervatParlame*tuluinu aprobareafiecdrui imprumut public, ii numai a platbanelordatoriilor

I internegi externecare sint stabiliteprin legeabugetartranuale.Prin legeabugetarl anualdParlamentulpoareaproba

plafoanele distincte pentru datoria de stat internf, datoria de btat externit gi pentru garantiile de stat, penrru
imprumuturide stat interneli externe.
Tnebuiede mentionat,c[ votul parlanrentului esteo garangie politictrp€ntrucreditoriistatului.in inrprejurlrile

I in careveniturilepubliceordinaregi permanente
financiare.
nu pot fi coinpletatepin[ la cuantumulnecesarprin alte procedee

Aprobareade citre parlamenta impnrnuturilorde stata pritejuitafirmareaopiniilor porrivit c6rora,din punct

de vedereal naturiijuridice iinprumutulde stat estefie ,,actde suveranitate-,fie ,.act legislativ",fie ,,contractde

I drept public"2o.intr- adevtrr,orice imprumutde stat aprobatde Parlamentprintr-o lege cumuleaziin primul rind
elementespecificeatit actelorlegislativecit gi celor de suveranitatein toatestatelein care legile s?ntceh importante
acte de conducere$ in conseclntf,,sint gi maniFest6ri ale suveranit[tii statale.lin acestsens,art. 4 din Legeaprivind
datoriade stat9i garanliilede-stat,nr.943-Xlll din 18.07.1996?r reglementad"i,c6,datoria de stat est€o datoric

I suveranA5i repreeinttrobligafr absolutl a Republicii Motdova de a pliti dobinzile gi de a rambursasumele

princip^ale, asigurattrcutoate adivele RepubliciiMqtdov.aaflateladispozifia Cuvernutui".
ln bazaaprobirii Parlamcntului Repuhlicii\'loldovaa plafoanelordistinctcpentnrdatoriade stat interna

I
datoriade statextemtrgi pentrugaranliilede stat.pentruimprumuturide statinterng5i extenre.GuvernulRepubticii
Mofdova se autorizeazisa contractezeirnprumuturide stat ;i si acordegarantiide stat penr.ruimprunrururi in
temeiul contractelor(acordurilor)incheiare5i adminisrratede crltre Ministerul Finanlelor-organ centralstatal de
specialitate financiarial guvernuluirepublicii.

l Cuvernul,fiind rcprezentat in persoana MinisteruluiF-'inanlelor

aredreptul:
si lncheie contracte(acorduri) de imprumut de mijloacti btnegti ?n monedt nationalegi in alte
rnonsdt lcgale;
se emittrhinii de valoarede statpe lermenscurt,mediugi lunglz;

l It 'freb.uie
de ren'*rett, ctr conceplul de ,putere rrprezentrlivil" nu trcbuie privitl in nod unitrteril. in .rt.gori" autoritt;ilbr
reprczentelivt, conform ert- | dir l,cgcr privind finrolcle publice locsle, nr. J9?-XV din l6,l0J{t0J (ilonitorul Oficirt al Rcpubticil
Moldova nr24E-2531996din 19.12.2flL1)slnt Sncerlrete: consiliut local. con-riliul raionrl. Adunrrer Populertr I unitlfii trrirorirtc

l aulonomc cu .ilatul Jurldlc special gl cooriliuf munieipil Chigintru. Conform ert. lJ-l.l dln lcgra mcn$osrtl n*ri suf,. rutoritfgh
trccuilvc rlc unitlfllor edminlrtrrtiy-tcrilorhhr lr bla tlcc#itor ruroritllllor rcprczentallvc g dclibcrrtlvr pot angrJe lmprumoturl
pcnfit chcltuicli crrentc ai chchuicli dc rlpltrl dc lr bugctul de stet dc le inrtitrliilc finrncirrc d dr h alli creditorl rrir dio repuhlicl. ctt
gi prste hotrrclcci.
p
M.O. nr.75-?6fl15 rlin2l.l l.l9J6

l 1l
rr
n r. vcdeaLcorrG,N., Op. cil, pp. 139-14t.
M.o. wJ',T.Grr.rtai*
rr Conform
: i. t t, }996
art.t dinl,egea
individuatizatc
dcstat,nr-g4-l.Xllt
piviul dtloriadcrtntgiganmtiilc
tcnnsclo dc ctasifisarca imprumuturilor:
din 18.07.19t)6 tlin2l.l1.1996),
tM.O.nr.7.s.76nl5 sunt

l +,
Tcrmcn scurt- pcrioldl dc plnl h 365dc zilc;

l
 se acordeirrstituliilorcrcditoaredin 1ar[gi ric pestehoraregflrantiidc stat.exprirrratein monedtr
nalion&kt,preculn gi iir alte nronedeiegale.pcntru imprumuturilecontractate. de agentii ecor.om.lci.
din republicl, indifercnldc tipul de proprietategi formaorganizatorico-juridicd alc acestora:
Opinialcgali pentrucontractclc(acorrluriic)de ilnprumutdc statgi de garanliede siai pcrltruintpruntuturieste
e.xprimat6de MinisterulJustiliei.
Caran$ilede stat pentru imprumuturirtprezintl o obligalie condilionali care se indeplinegtein condi$ile
specificatein contructul(aconlul)dc garnntic.irt caz.ulin carc hcrrcliciarulirnprunrululrri cs(r"'in irnposibilitatesil
ramburseze imprumutulqi sf pldteascd dobilrzilcalbrenteconlbrnrcontractului(aconlului)dc irnprumut.tn cazurile
i+ carer€sursel€fondului de risc sint insuficientepentrua efec.tuaplfiile obligatorii aferentegarantieide stat pentru
irnprumuturi,MinrslcrulFirurnlclornrc drc;rlulsii triutsl'ere
tctnpt:rarin forrdultlc risc nriilolcc btrrrc$tidin veniturile
incasatela bugetsaudin cpnturilee.xtrabugetai"e, subcondigiarecuper[riiulterioarea acestora.

Si gestionoreadatoriei de.rtntSi gurongiitorctestatpentru ltnprumuturi.

9.t.3. iyregi.s,r.,trea
In scopulcalculIrii qi Eineriievidentcituturor obligaliilordirecte$i conditionaleale RepubliciiMoldova,
Ministerul FinanleloresteautorizatsA instituie gi sl {inl Registrul dstoriei de stat gi Regisrnrlgarongiilor de stat
penta tnprumnurL
Registraldatoriel de stat esteregistrual obligaliilor directeale statului,rczultatedin imprumuturilede stat
internegi externe.in Regisrul datoriei de stat,care se reinnoiegtein funclie de necesitigi,se inregistreaeeobligagiile
directealestrtului, rezultatedin imprumuturilede stat internegi externe,informatiaprivinddinamicadatorieide stat,
denumireade identificarea datoriei,dati eontractitrii,seade4a,s$rnatotaE Ei ah6 inforrnagienecesarE.
RegMrul goranliilor de stat Fentru imprumuturl este registnr al obligaliunilor condilionale ale statului,
reanltatedin cmitereagarantiilorde statpentruimprumuturide stat internegi externe.
in Registrulgaranfiilorde stat pentruimprumuturi,carese reinnoiegtein func$e de necesimli,seinregistreazf,:
obligafiile condilionaleale statului,rearltatedin contractele(acordurile)de garanliede stat pentru imprumuturi,
informagiaprivind acordarea gi incetareagaranliilorde statpentruirnprumuturi,denumireade identificarea garanliei,
dataacordilrii,scadenta, sumatotali, pfetileelbctuategi celeditorate,alt[ informalienecesari..
Registrul datoriei de stat gi Registrul garanliitor de strt pentru imprumuturi se lin in farma m.anualtsau.
elcctroniclde ctrtreMinisterulFirran{clcrr pi .sintuniceleinregistrtrri directegi condilionale
oticialeprivind'obligaliilc
ale RepubliciiMoldova Acestaorgande specialitatefinancidraesteresponsabil de linereala zi a Registruluidatoriei
de statgi a Registruluigaranliilorde statpentruimprumuturi.
Mihisterul FTnanlelorprezintf,Bdncii Nafionatea M'oltlovei.sistematicsau la ccrurcaar:csteia.inlbrnragii
privindconlinutulRegistruluidatorieide srat9i al Registruluigarangiilorde statperrtruimprunruturi.
Acest ministerde specialitate consultiianual BancaN:rfional6a Moldovei privitor la obiectivelesale in
domeniulimprumuturilor de statintemegi externesectoruluipublicpentruurmltorulan financiar,inclusivprivitorla
sumeleqi condiliilein careacesteimprumutrtrivor fi contractan.
Ministerul l;inanfelorinlbrrncnz,ll]artcu Nalionalda Moltlovei desprc datoria dc stut. inclusiv despre
emisiunilede hirtii de valoarede statin formdfrzicd,Ei garantriile de statpentruirnprumuturi.
Ministenrl Finantelorin rapo*rtele periodice privind executareabugetului de slat, prezentateParlamentuluL
indici volumul9i con{inutulobligaliilordirectegi condilionalealestatului.

9.2. Ilatoria de stat internS.

9.2.l. Aspectegenerale
Datoriede.stalinterntri;te parteintesrantia datorieidestat.reprezentirrd totalul sumelorprincipaleale tuturor
obligaiiilordirectcneonorate. contractate de Mini.struli;inanlelorin numefeRepubliciitultrlilova in ruonedtr
rlalionala-
. ln:slrumentsgcneratea.re de datoriedc stat interni sint:
a) hiniile de valoarede stat;
b) imprunruturile de la BancaNationalaa N'loldovei gi instituliilefinanciare
ale RepubliciiMoldova:
c) alteinstrument€ gencmtoare dc datoricde statinternn.
Mijloacetein moned{nagionaliob$nutcdin inrpnrmuturilee}estat interne,contractatede lvlinisterulFinanlelor
in limiteleplafoanelorstabilitede legeabugetarianuali, se utilizeaztrpentru:

I #fil#**'j,*:'i:|$ilfiiihHrffi;,**
r
des,a,
n,erne;
finanFreaproiectelorde investigii.
Guvernul.ln persoanaMinistcrului Finanletor,asigurdgestionareadatoriei de stat interne prin organizarcagi
evidenlaramburstrrii acesteiqcalcululgi platadobinzii,prccumgi prin elbctuarea altor operaliunispecificJ.
Dobfndagi clStigurilede capitalde la hirtiile de valoarede statesteconsidcratvenit impozabilin conformitate
cu art. 18 lit. ,,g" ti al..t.37alin.(l),.lit. ,.b" al Coduluifiscal.De exemplu,Ministerul Finanlelorvinde hirtii de
valoarede stat pe termen scurt blncilor prin intermediul Btrncii Nalionale a Moldovei, care apoi le revlnd

Terncn rnaliu - pcrfoadl dc J65 de eih pf,cf h 5 rnii

Tirmtn hng- perioedl de5 rni $ mai mult

+t
 populatiei.Dactrhirtia de valoareestevindut{ gi prelulde vinzarepoatefi mai maredecit cel de cunrpfrare.
accastodifcrunlAcste supusl impuncril". 'l'tctrrricdc renrilrcirt. cil srt. 34 nlin.(8)din l.cgsnpsntTupunercain
aplicarea titltrrilor t 9i ll alt Csc{uhriFiscttlnr, t 164-Xltt din 24.04.t997 prevede,cd dobinzilede }a hiniile de
valoarede statns se vor impozitap?ntrla 0l ianuarie2010.in ceeace prevedecigtigurilede capitalrealizatedin
:. F
operaliunilecu hlrtiile de valoarede stat,accstca.actualnrentc. silrt impoz.itatein confbrnritnrc
cu an. 37 alin.tl).
lit. ..b" alCodului fiscal.
*
9.2.2.Hirtiile de vulouredc.rtut.
t' i Din punct de vedereconceptualhirtic cle valosre de stut esteo tbrml a datoriei de srar.reprezentindun
cootractde impnr.mu pe te-rnren seurt. rnediusau lung eu valoareae.tprimatl in morrcdi nationa]l sau in atti monedfi
legalt, carc intervineintrc RcpublicaMoldova in cllitate dc tlcbitor gi persoanc' lizice sau.iuridicr.in calitarede
creditor.
MinisterulF'inanlelor.?nnumeleRepuhliciiMoldova.esteatrtorizat saenritAhinii de valoarede srat.
llirtiilc <lcvaloarcdc stat sr: crtril itt lirrtttilclc/rrregi.rtrurtin c?rrtsitu in lirrnrilli:ici 5i silrt colrsid!.rutc
docunrente juridice scrise.
Hirtiile de valoarede suatin formi de inregistrarein cont esteo hirtiede valoarenemateriali.a clrei emisiune
sc efcctueazni.n form{. de tnrcgistrarec.onl.lhrilir- Accste hirtii dc valoarc iL ciror enrisiu,nc.evidenll. precunr gi
confirmareadreptului de proprieEreasupralor. se efectuiaz6printr-o inregistrarein sistemulde inregistriri in conr de
citre BancaNa{ionall a Moldovei. Si.stemuide inregistrarein cont estesistemulprin intermediulciruia hirtiile de
valoarede statin formil de lnrcgistrarein cont sint inrcgistrategi nrenlinutede BancaNagional{u f\4oldoveiin calitate
de agentfinanciarat statului. Platasumeiprincipategi a dobinzii afbrentehtrtiilor de valoarede statin forml de
inregistrarein cont se efectueaziprin internrediulsistemuluide inregistrdri[n conta sumelorde bani acumulatedin
dobindacalculatedin sumaprincipall aferentihirtiilor de valoare.Surnaprincipali a hirtiei de valoarepuftatoarede
dobindi (obligaliunide stat)estesumaechivalentf, cu valoarearrominalf,a hirtiei de valoarepurtatoarede dobind6.ce
urmeazisI fie achitatdla scadcnf6.
Hirtiile de valoarede stat in Form6fiiicii esteun docunrenttangibil(real) ce reprezintao hinie de valoare.
Acestehirtii de valoarede statpe caresint irnprinratenurnirul. valoareanominaltrgi alte elemenrede idenrificareale
acestora.Plau .sumeiprircipalc 5i a dobiuzii aFerentchirtiihr de.valoarede str* in fonnt Frzici se efrcftrcazA.la
*. riscumpirareanernijloci$ a acestorhinii de c'itrc ugentul'tinanciar..sunra principalda hirtiei de valoarepurritoarede
dobindi (obliga$unide stat)estesumaechivalenticu,yaloarea nominalia hirtiei de valoarepurtitoarede dobind6"ce
r urmeazlsf,fie achitatela scadcnti.
I

9.2.3.tlirtiile de o-uloarede statpe ternen.s(urt.

. Hiniile de vafoarede statseernitpe ternrenscurt,nrediusaulung3{.Hiniile clevaloarede srarpe termutmecliu
lung
Si ' (obligaliunilede stat)pot fl emisein fonni de irrregistrare in contsauin formf,fiziqi-
Hirtiilede valoarede statemisepetarnten.rcuvsint:
a) bunurilede trezorerie - hirtii dc valoarccu scorltenrisein form{ de inregistrnre
in iont. cu scadenla
ia 28,9 | . l82, 273gi 364dc zilc;
a
i.,
b) bonurih* de acoperire a decaldutui de casii * kttii S valoare su scont errrisein formi de
:n
inregistrarein cont pe orice termende pinl la 365 de zile, in scrrpulconcorddriiveniturilorgi
3 cheltuielilorbugetului.Hirtie de valoarecu scontestehirtiede valoarecarese vinde la un prel mai
mic decit valoareaei nominali. Suma principali a hirtiei de valoare cu scont este suma
imprumutnrllde crcditorla dataemisiuniihirtiei de valoarecu sconl.echivaientlcu pretulei de
vinzarr:.
Referitorla destinagie. acestehirtii de valonrede statpe ternrenscurtse emit in unelestateca ritluri a uner
imprurnuturi lnterne ilcstinatc acopcririi urr(rr-nr]cr'sitil1ifrn*r.rcii.rr.e
ternpoFare - ca de exemplu pcntrt] acoperiren
crelterii unor cheltuietide apararcnaliouala::.ori ca sursi ric leuir nscesariunui serriciu speciaia cf,rei linanlare
esteautorizataca extrahrugetaralG gi altc necesit{1i asenrinttoare.
Hiniite de valoarede stat se rf,scuntpirdin conformitatecu condigiifede emisiunea acesrora.in urma
rf,scunrpirf,riiobtiga{iilece decurgdin hirtiitc tlc valoarede statsestirrg.
Dacf, data la care tn:buic sll sc efi:ctuczc urta din plllilc afr.rcntehirtici dc valoure dc
nclucrttoarc. pliita se va efectua in prlnta zi de lucru urmaloare. 16rI dobindi suplirnentartr.
MinistenrlFinan[elorare drcptul sil'risctrrnperco.hirtic'ds valoarecfEsta-tin.rrintcde scadcnlf,in cazurilein
carcilqcsllitpt cstcspu'ciliunt
irr contliliilcutrisiultiihirriilordL''ii!hrin'c
dc stnt.
Acest ministeresleautorizntsf, acordecompensaliiperrtruhirriile de valoarede statin lorrni llzicl distruse,
deformatesau deterionate, sub condigiactr :rccslehinii de valoarede stat si fie identificateduplt elementelelor

I :1 Arnn'anic A.. \totcinschi V..

ir
Rotanr A., t'aladc tu.. Cujrrman'f.. Ictctea E.. Op. cit.. p. | 13.
1 i,
:' Confirrnrnrt I din l.cgcn privind rtilorir dc sttt
+i $rranlrilcdc sirr. nr. 943-.Ylltdin t8.0?.i99tt (M.0. nr.?5-76n15tlin 2l.l t.19961.rlnt
I rndividuafiznts tr:rmcnclc dc chuilicstu n impruntctuiku; tanntn scurt 1n:riuill cleplnd lo 365ilc :ile: tcrrnennudiu - Txrioadd fu 365
t de:ilc pind lu 5 ani: tcrmcn lung--priwdd tk 5 ani 4i nai mnh,
I :' in
,f ac.st scrlrirb sc vrdcrr Allir t':.. ()p. rit.. p.??ti.
i' '
rt,.i !" in as:st
$sr$. a ss v!.disrlrrrn ti.. r )p. r,ir . p ! 5j-
,
Jt r
I
l:trt
TT
ta
E
$
distinctive.AcordareacomPensaliei estecondilionatisi de siguranlatv'linisterului
F'inanletor
ci aceasticompensalie
nu-l va obliga fa o rambursa.re
dxhlfi.peilru"acr.'lca5.i
hirtii de valcrare
de star.

9.2.1.lttrrtite de vatoarede.ytutpe rcrmenmceliuSi lung.

F
i
Acestui compartimentsiot specificeinprumutarile de statpe termen/rrzg,fiind tansatein economianafionaltr
p,rinemisiuneaqi vinzareade obtigagiuni
forrnediversecu denumiridcterminate
efbctepublice utilizate?t.
Si ahe titluri valoricede irnprunrut.Acesreinrprunrururi
mai alesde parricularitfilile
sinr practicate
obtigaliunilor5i celorlalretitluri di creditsau
in

k Potrivit caracterizlrilorteoreticefonnulatepe bazapracticiiindelunga.te-

au dezvoltatin virtuteanecesita;iide completare
inr,prunrururile rle uat de acestfel s-
.sisporirea surselorpublicedestinatenecesitf,lilorpubliceins6

tr
;
numaidupdce in economianafionalila statelors-auconturaturntfiloarele prenrise:
r exislenlaunorcapitaluridi.sprtlnibile;
. dezvsharcapie6iispecifrcenc'gocieriititluritor clecrr-"dit gi ahor titluri mobiliare:
r increderea oamenilordeafhccriin autoritatile publice:
r dczvolLarea capacitXfiistatuluitk:l intrcline-.surviciul datorieipublice-r'-.

E in prezenlacapitaturilordisponibile,a pielii de negocierietc..concomitenrcu imprumuturi[ede stat internepe

termenscurts'au dezvoltat?rnprumuturile
de citre parlamente,
dc stalinterne pe tennenlung.cu eceeagi condilieprinrarade a fi aprobate
avindin vederecd acesteintpruntuturisint de valori mai mari gi cu inrplicagiiecorromico-sociate
cu pespectiviindelungatfi.

E Actele legistative pailarnentaree'aredec'xi imprumuturitede acest fel prevtrd atft desrinati'a.cuantumurile

bine}ti. termenele,c?tgi titlurile valorice,conditiilede emisiunesaude v?nzarea acestortitluri, precumgi modulde
riscumptrrare a lor gi deci de rambursare a ficcfiruiadintreacest('lmprumururi.

F
Lansareasau emisiuneaimprumuturilorde acestfel constl de fapt in vinzareasau punereain circulaliea
titluritor valoriceregfementate in condilii supuseceringelor de reuqitia imprumutuluirespectiv.
Cslc mai utilizatctitluri dc vaknrcpcnlruilccstcinlpntntuturiau lostgi au rilrlasp[lie:rtilnilc.
Pentruemiterea gi vittzarea obligaliuniloracestor imprunruluris-auconceprualizat rrei rroliurri:

s { r

.
valoareriominalit:
varloarc
cursul.
rcala:
' ;

F
I'aloareanominalda obli-eagiunilor inrpruntuturilorde stat intemeesresulna de bani. esprimati in mqnedd
nationalf,. ileasaca unltatevaloriiaa impnrnrriturlui gi inscrisipe fiecareobligaliune
l"aloareareald estesunrade banicu carese cumplri o obligaliunegi carepoatefi dil-erita.de ceanolninall
(valoareainitiah imprimatiipe obligaliulrc). irrl'lrrertlal
de sitrrn!iaflnanciar5a statului5i dc uc'1a capiralului dc
imprumutin economia na{ional{la dataemisiurrii

F
lleclruiinrprr-unut.
Cursulobligaliuniloresteprelulexprirnatin moneddnationall,-prel carepoarefi egal- ..alpari" - mai mic -
."subpari" - 5i mai mare'-..sttpra pari" * dccit valoarea nonrinalfr. in cazutcelor rrrainrultcirnprunruturi de stat
interne.cunoscutifiind neccsitatea sringentia trcestor imprunruluri. obligaliunile se vind la un curs..subpari" statul
ajung?ndsi ?ncaserc efectivo $tm6 de bani mai micl decit ceaexprimindtotalutnominalaf obligapiuniloremise;i
b
I
vindute.AcestfaptseexplicEprin imtabilitateaunoreconomiinagionale pe termenmediugi lung.
Prttcedeete de. emisiane, denumitd Si ptasare a imprunrwurilor interne de stat pe tern en lung sint
E urmdtoarele: . .'
a) vinzareaobligaliuniforunor bancheri:

f
?
b) vinzarelde citrc statprinsubscriptic
ct vinzarcaobligaliunilorla bursd.
alvinzare"',ff;l'Hl'I
publicir:

5 Tlf;:.jTir[ffi:,,-:,:::".ffiil'x,fffl];;;J:,[r,',;fi:ll,fil',;T,llJl,
unsrup
,r*bri,e
. ilil:1.:.':T:';:J,'"1lgT?Jlx,,ll$:i:l?Til;;;o...,,-
debancheri
arociagi
rntr-

I
rrnconsortiu.
in ambefevarianteemisiunea imprumutului estcmai simpld5i mai operativA penrrustardeoarece el primegte.
tlc obicci, imediatsutneledc barrinttcesars.Livcntual.blnchcrii sau consorliutdc bnnchericre,.litoriacordi ilnediat
statului numai o partc.din imprunrut,rdrnin?ndca restul s4 fie pl*tit <le'la o t]atl cunvenita.Concolnitent,ambele =,,.,i
acestcvariantcprcz.intldczavanti$trl dc a li co.sti.silorre

I
])u]tru stil liu]tnr cil lialrchcriicunrpilriighligafiunilc
imprumutuluidestatla un curs,,suhpari".
Variantaemisiunii?mprumutului pentrubancheriasocialiin consortiu,la rindul ei. se pracricf,prin douil
variantc:
I

i
cunlPtrrareade ctrtreconso4iuclebancheria intreguluipachetde obligagiuniale unui irnprumut;
r prin preluareade citre consorfiua obligaliunilorrrnuiimprumutpubticin condigi de cornision.

l; I n r. vctlcaGligat..Op.cir-.{cd.t994).pp.!s3-2s8.

r
" Jc'a G.,.Op.cit-.p._2Q
t.

+6
fi ;I
 in primul dintreacestecazurinutndrulobligaliunilorqi vcniturileaferente se impartintre bancheriinrembriai
consci4iuluiconformconvenlieide organizarca liectrruiconso4iu.in cel de-aldoiteacae.conso4iulde bancherieste
doar un intermediarcare preia ohrfigafiunitcirnprufnutului,le plascaztr pe pial[. incaseazd contravaloarea lor Ei din
acesteincaslriplttegtestatuluitreptatsuntelede baniale^imprurnutului relinindu-5i conrisionul ce i secuvinepentru
vinzarcape pia1ila obligaliunilorimpnunttluluircspectiv?e
b) Vinzareadirectf,de cdtrestat a obligaliunilorimpnuuuturilorprin subocripliepubticil- esteprocedeulde
emisiunea cf,ruipracticaestecondilionattde existenlaunordisponibiliEtide capital.pe pialainterni.in posesiaunui
numir cit mai mnrede c€t0lr'rti.irr acestccondilii.procedeulstrhscripliei pnbiicr,' r,'Str,'
ccl nrni rcntabiipentntstBt
dcoarecc:
. sint evitatecheltuietilede comision.'
r v?nznrca ohligalirrnifordc ltnprtrrrtutdc stntla ulrcurs..rlpnri".
irttl'ntcdc stal prin subscripliu
lt$ntrurcur;itacntisiulriiirrrllrurttuluriklr publicilsc lprr'ciitzilrrcccsaril o largil
publicitatedesprecondiliilesubscripiieicarede fapt esteo vinzarea qblrgatiunilor citre cetalenip,rininternrediut
tremrerieide stat.
l)enru atrastivitatea accstuiproccdcu.s-a rccursla lansarca urrorobligaliunidivcrsc:cu dobindil.cu cigtiguri
atritruiteprin trageri la sorti, ori cu dobindi $i cu ci$tiguri.a unor obligaliuniconvertibilein monedi strtrini,
conver-tibile in aur etc.
iinprumuturileexterncde.statbazatepc vin:rarea publicda unorobligaliunis-aupracticatcu succesinfluengat
5i de un scopexceplionalca de cxemplusubscriplieipublicein tinrp de rizboi pentruinzestrarea armateinationale,
lansarea de obligagiuniale unui impnrmutpentruacoperirea cheltuielilorexceplionale ale unor actir:it{[iculturale
etc.tu.
in teoriaimprumutuluipublicsint enunlategi variantede cornbinare a subscripliei publicecu imprumuturile
prin bancheri, recurgindu-se la banchcripcntrucotnplctarea sunreide inrprumutnecesard atuncicind aceastisnml nu
csteoblinuti de citre statin intregimeprin subscripgie public{.
Tot in teoriaimprumutuluipuhlicesteevidenliatcaracterul ,,voluntaf'alacestorimprumuturiinrernede stat.
Caracterulvolunhr esteevidengiat in comparaliecu cet .,fo4at".in practicaimprumutuluipublic sint cunoscute gi
imprumuturiintcrne fo4ate in cazul c'arorasubscrip[iapubiicirbincvoltra lbs inlocuiti cu plasareatbrptd a unor
obligagiuni de imprumul de'exemplupldtindo partea salariilorfunclionarilor publicicu titluri ale imprumutuluide
statcare,de celemai multeori, au rimas nerarnbursate-".
c) Vinzareaobligaliunilor de imprunrut la. bursa de valori s-a rispindit intre procedeelede ernisiunea
imprumuturilorde stat internedatoriteposibilita$ioferitl de burselede valori ca institulii organizatein cadrulcirora
senegociazfi, se vfnd gi secumpdrdvalori mobiliare-
Pentruaplicareaacestuiprocedeu de ernisiunea imprunruturilor. statuleste5i el obligarse respectc procedura
spccilici bursclor,respcctivslt rccurgl la agcnli de schinrbc.r irltcrnrediari autorizalisil pirrticipcla negocicrea
fieclreiadintre burselede valori qi, in cazul imprumuturilorinternede stat,si pund in vinzareobligaliunilede
imprumut.
Recurgind la acestprocedeu de emisiunca obligaliunilor dc inrprumutstatulesteintercsat intr-ovinzarea
acestorobliga$unila un curs cit mai avantajos.In acestscopobliga;iunileunui imprumutse pun in vinzare[a bun6
treptaL modalitatedenurnill ,,prih rsbinet", evitindu-seastf'elscddereacursului de vinzare a obligagiunitorgi
infl uenlindu-serezultatulfi nanciaral fmprumutuIui.
Pentrure$ita bmisiuniititlurilor imprumutuluipublic,careestepremizaa rezultatuluiacestuiimprumugs-au
conceputgi aplicat anumite privilegii acordatecreditorilor pentrua stimula subscrip{iasau cumplrareatitluritor de
imprumut de stat. Cele mai rlspindite privilegii de acest fel sunt: scutireade impozite gi taxe: aminareasau
ree;alonarea plalilora irrtpozitelor gi ta.relor;
c\ccptarea de la unnirireasilitira obligaliilorljscalede catredclinatorii
titfurilorde ?mprumut. Acesteprivilegiiau ftrstcalit'ictrte ,,inrunitiliale datorisipuhlice"!?gi dcspreacesteimunitagi
s-au fornrulatobieclii dac6.pot fi nuntaiprezentesatr5i viitoarenelinritatin timp. iar in acestcaz.dacdnu este
ralionaisd fic instituitecu clauilarcduceriiori cltiarretragcriilur in lunc;iede cvoluliaintcresclorpatrimoniale ale
statutuigi de conjunctura economica;t.
Operaliunilcd$ lansarsa impruntuturilor intcrne de .stat.inditbrcnt de proccdcuiales pcntru vinzarea
obtigagiunilor de stat implicl, in linal, intocntireaunci evidenlcpentrucares-a conceput;i realizat,,carteadatoriei
publice"sau,.registruldatorieide stat"r{
Carrc$d;ii(rricidc stal sau rcgislrul rJltorici ttc stul cslr:irrttrcrrrital
irr stirt('lccilrc s-ir ltgilcral obligativitutc.o
acesteievidenfespecialeavind in vedereutilitateaei pentrustatin cun€]a1ter.ea situagieicurentea darorieipublicegi
pentrucreditorica mijlocde dovadda creanlc'lor krr in relagiilecu statulirnprumutat.

;? Acc$t nrccarrisnrsc aplicd.

llancii Nalionalc a Moldovci plasr.uzi obliggiunilc ttturcilor comcrsiulc. carc pruia obtigagiunilclmprunrutului-lc plascrui p! piaf[ incascutr
contravaloarealor $ din accstclncaslri pllte5te slatului treptat surneh de bani alc imprumutului rclinindu4i comisionul (ic i sc cuvine pentru
vinzarsopc pial[ n obfigaliunilor lmprumutului respcctiv
'" A sc vcdca(ilign 1.,op.cil.. (r\r.t994). pp. 3tt3-?8fi.
" lbklerR.
tt
Lcon GN.. Op.cir.. pp.l93 gi urm.
'r A sc vcdcaOliga 1..r)p.cit.,(cd.1994).pp. 286-2s?.
'o Conformart. I din Lcgeaprivind duluriadc stat5i garanliitcdc stat.nr. 94.3-Xllf<Jint 8.0?.t996 (M O. nr 75-76/715din 2l. I L 1996).

{t-
E
F=r Referitorla rambursarea
numitclc,,anuitf,1i"
t'..
irnprimiturilorintemepe ternlcnlung. in practicatradiliontli s-au rispindit aga-

Anuitalilesint de lapt procedculdc platir:rnualdc clltrcstatuldsbitora unorsunlcdr' bani reprezentilrd atit

fr 3
riobindacir gi pl4i sauratedin imprurmrtulncspcctiv.
AnuitAlilcdc acestlcl sc pfitcsc irrccpindcu anul al doilcn snu al lreifca du la ctttisiultr'asau lansarea
imprumutuluide stat.
Sub aspect valoric, in structuracarrtitrtir'-bineascla acc'storanuittr;i.partea rcprr'letrtitrddobinda este
determinatide prucentulde dobind[ decisprin actul normativde aprobarea impnrmutufuide stat. pe cind partea

I reprezentind rata de rambursare a inrpruntulului poatefi stabilitatie egal anualpe tottil duratairttpruntutului.
progresivsauregresiv.in acestsense.xistlanuiu:1i/ire, prugrcsh,e.si
Cu insemndtate de clasiflcare a inrprunruturilor
/'c,.grc.rius.
de statinternepe termenlung.s-aurispinditrnaimult:
t'ie

f r,.i tn p ru l n tttu ric u i rttu i ttrl

o ,,itnprunruturi ctt antrit&1i
tci rt ttttti tl ri l c" :
vlAguY""'"t-
La imprantaturilecu anuitdli rcrminultilc.anuitilile'cuprinddobindaanuall aferenttrcuantumuluib&nescal

t
tiecirei obligaliunigi rataanualdde ranrburcare a imprumutuluide statcalculatdastfelca la erpirareaternrenului
prestabilit intregul imprunrut sd fie rambursar.In imprejurarea contractarii aceslor inrprunruturi pe termene
indelungatede mai multedecenii,plataanualitAlilorreprezintiun efort financiarsuportabilpentrustatuldebitorcare,
plittinddin bugetulanualsumede bani limitatedreptcostal datorieide stat.
Datoriteacestoravantaje,imprumuturilede acestfel au l'ostutilizatein Anglia gi Franp. incd din secolulXlX,
obtigaliunileacestortmpnurluturitiind cumptrratenral a-[esd.es6l-resociet{i comercialegi societili de asigurare.
* La imprumuturileat unuitdli viagere,dupf,cunr reanltddin denumirealor, anuitigilese deosebesc prin eccea

t c6 rata anuali de rambursarea imprumutuluidc stat se stabilegteaplicindu-secalculul probabilitilgilorde duratd

mediea vie;ii oamenilor.Astfel, pe lingtrdobindaanualddatorattrfiecareiobligaliuni de imprumutanualinteaviagertr

It cuprinde rata anuaftrcle rambursarea itnprumutului stabiliE cu ajutorul acestuicaleul al proHrilh}fibr gi statul
debitorestelinut sd pldteasca anuitalilerespectiv_e pe roatf,duratavielii penoanelorfizice careau cumpirat gi posedi
obligaliunilede irnprurnutcu anuitateviageri"'. Datoritaparticularitililoranualitatilorviagere.imprumuturilede
il aca$tfel au fost ;i sint prefcratede citre persoancfizice ntotivatede dorinp unei ..asigurlride viald" rezonabile,in
acela5itimp considerindu-se cd,venitulanualitdlilcrvia-gere esteintrebrringatmult mai mult in scopuriconsumative
[, decitpentruinvestigii ?nacliunieconomice productive. Cu acests'particulariti;i, ?mprumuhlrilecu anuitaliviagereau
fost gi nraisint utilizarein statelee(rropen€ occidcntale. cunrptrritoriiobliga$uniloracestorinrprunruturitiind evident,'.
numaiperuoane Fzice38.

{ 9 . 2 . 5 . i n t p r u n u | tr r ile co n lr u clttltt| clu Bittlt,l;Yu !itl nul fut|1l i Jt\.cf'si t/t,

imprumuturile internc cle la bSncile autorizate cu'emisiunea nlonedei nalionalc se practicd t<.rtin terrrciul unor

T dispoziliiexpreseale legilor de adoptaresauaprobarea^bugetelor

garangiiledestat, nr.943-Xltldin 18.07.1996

autorizatsl contracteze.
reglementeazd,
anualede stat gi de cele mai multe ori tot pentru
necesititlifinanciarede execurarea bugetelorde stat. [n acestscns,art- ?0 din Le-eeaprivind datoria de stat gi
c5,.Guvernul, in ptirsoana
Ministerului Finanlelor,
hnprumuturide la BancaNalionali a Moldoveigi de la instituliile financiaredin Republica
este

i Moldova,in limitele generaleale plafoanelor.prevdzutede legeabugetarlanualtr".

Sumadobinziloraferenteimprumuturilorconhactatede la BancaNationali a Moldovei constituieo alocalie

fi
permanenti-Alocalie permanenttrsint cheltuielilebugetaredestinatepentruun anumit scop previzut de legislaliegi
care nu necesfti o aprobaresuplimerrtarlprin legeabugetartranuaH.Deci accstimprumut de la BaneaNationall a
Moldovei se acordhflrd dohinddla expirarL'n cAnrinu:'meazd sfi fie rambursatdin veniturilebugetarecursntedacfi
acesrea sint realizateintretinrp in cuantunrirrdcsiujitur5i. irt i1>utcia contrarS. cu ajutoruluriuialt impruntutde stat
hqtdrirprin legeabugetarlanuall sauprintl'o icgeadoptatdirt acestscop.In accstsens.arr. 32 din Legeaprivind
il dat()riade stat gi garanliilcde stat, nr.943-XIll din 18.07.199(r rcglcnlentcazl. c[..datoriile rezultatedin

1 imprunruturile acordate
cat dc inrposibilirate
Cuvenului(reprezentat
de rambursarc,
de lr'linistcrulFinanlclor)de BancaNagionald a Moldoveise trec,in
la datoriade statinterutri;i pot fi prorogatesaurcperlcctatcin hinii de valoarcde
stat frind s{abi}it prin legeabugetarf at}ua[6",

f Pe l?ngl acrasta.Banca }ialionalfi a Mtrldovei vireazi o coti din beneliciul realiznt.stabilitAprin legea
trugclarfiartrol{I,irr conlulhugctuluidc slirlt".
Sub aspectjuridic, in tcmeiuldispoz.iliilorexpreseale legii bugetareanual$.sc incheicun acord (protocol)

t
cuprinzindtlateleimprumutuluiintrc BancaNationalla Moldovei'9iMihisterulFinanlelorin calitatede organ
administrativ centraldc statobligatsilconducllopcrativexcculialjccilruibugetenualal statului.
in cazul institugiilorfinanciaredin RepublicaMoldova. legeacadru in aceastl nraterienu reglementeaza
conditiile.de impnrmut lntre stat $i acesteinstitulii, ci doar mentioneaTe cf,: ,,sepoatecontractaimprurnuturi" gi ,,in

l', IL
" n sc vsdur(iligrr 1..| )p.cit..(cd.l{ru }. p. l,t?,
'' LeonG.N..(D.cir..p.t6t 9iurm.
" Ca o variarilt spccutatirt a imprumutului cu uruiteli viaprc. rfin iniliaiva banchcrului itdian Lrurcnt l'onti. s-a aplicat- tnst pulin rspindit -
proccdcul cu rfrrtificul rrnrtrtor: obligaliunilc urilrr curlrpann dc un grup de bonchcri. iar anuililitc sc plitcau ln lnUcginrc cdor
-krnlinclof'
r0magiinviop ptnlt la rlcccsulultimului dinuc ucru5tiu iA sc vr.C*al,con 0.N., op.cil., pp.l70-l7l) :'
'* A sc rcdcu Otign f.. op.crt". (cd.t994), p. 28E.
]i t'
ln unch cazui acsr.stl eotf poatc.ltingc .3.{t9.;-dtn-bonlir;irrl rr:ahzutrjc Bancil Nalionaltr r Nloldovci,
i

f; tf
I I
 iimitelcjeneraicalc pl*fonnclar.prcvlzltc dc le'gea ir acsslt(ttrtL'Nt
hrgelar!nnils!0"*'l. lrutetnir'rltrcc,{ll 1ilvernuL
repreftnt{ttde I{ini-sterulFinunlelur.e.\teautr,ri:atsd u)ntrac{e:eimprumuturide Io institu(iilc.linanciare autohtone
in condiliileEyneralereglemerltate de legi.rtu(tu:irifi *f Repuhliciiiltaldcsva,fiindplatnttsi o dobindd.

9.3. Datoria de strt extcrnl.

9.J.l. ,{spectegeneratc.
Ceinlbrrn dc sltccialitatc.
dispoziliilorlcgii rx)er$(rL inslrunrcntr'gL'ncrilloarc
dc datoricrlc stntcxtcrnl sint:-
r hiniile de valoare de stat,reprezentind un contract de imprumutcu valoareexprirnatdin orice monedd
legalil,cu excepliamonedeittali<utale:
. irnprumulurilc dc la guvcmclcallor stirtc.de la irgcntiilcguvcrneloraltorstirtc:
o imprum.u.turile de la insiitugiil-manciarestrei-nc,organizatiiFrnanciare irrtenralionate:
r r.
alteimprumuturibilatcralcsitttltttthihtcralc'f
M!jloaceleoblinutedc inprunruturilcdc stiltc.\lcrnesc utilizr..azil pcntru:
a) AcoperireacleJicituluibugelttluida stut.Miiloacelevalutareoblinutedin irnprurnuturile dc staleNtcrng.contractate
de MinisterufFinanletorin numefeRepubliciiMcldovapentruacoperirea deficituluibugctuluide stat.sevind la piala
valutara-rni.iloacele in monedilnalionalefiind transferate in contul'l-rezorerieia:.
b) .Sa.rgrncrea halanlei de pld$. Evolulia datoriei e.\ternerezultd din inrprunruturileconrractrtede stat gi din
imprumuturigarantatede statse'urmdregte in centex-tulelaborariiEi execugiei balangei de pl*li externeelaborateanua]
de MinisterulFinanfelorTncolaborarede BancaNalional6.a Moldovei. Despree.recugia curenti a acesteibalange
Guvernul este informat semeslrial,iar executiaanualt a balangeide pllti externeeste prezenratlde Cuvern
(reprezentat de MinisterulFinanlelor),spreaprobareparlamentard.
c\ Finangareaproiectelor cle tuwelrt'iliipentn desvoltareadomeniilorprioritare ate economiei.Mijloacele oblinute
din imprumuturilede stat externe.contractalede MinisterulFinanlelorin numeleRcpubliciiMoldova pentru
finanlareainvestigiilor9i importurilor, fiind utilizate pentru: creareade noi locuri de munci fi sus[inerea
?ntreprinderilor privatizategi de stat in ordirreaprioritililor economicegi socialefixate de Guvern,producereade
bunurigi servicii pentruexpon saude bunurisi serviciice le inlocuiescpe cele de irnport:{inangarea proiectelorde
investiliiin infra.structurtr"
inclusivin infrastructura sociali; altescopuristabilitede Cuvern{'t.
d) Inporrul de ntaterie primd, resurse energetice5i de alte produsa intru asigurareasecuritdlii economicegi
energeticer Republicii Mcldo.vasint conlractateinrpnrnutttri de stat e)iternepenrru nccc.sitili curente gi/sau
excep[ionale, fiind achizilionate.anumite produseenergetice de interesstrategic,vital pentrurepublicanoasre.
e) Onorareaobligaliilor asumateprin acordareugaranliilor de stittpet?truimpntntuturi.Caranliile de stat asiguril
rambursarea integral[ saupadialtra sumeiprincipalea lmprurnutuluigarantatde statgi platadobinzii aferentedac-l
platadobinzii estestiputatf,in contractul(acordut)de garanlies.
f) Semiciul,refnanlarea gi reachizilionareaclatorfeicontractoteanterior. Miiloacele oblinutedin imprumuturilede
.statexlernemai sint utilizategi in condiliilcdc nricporarc a dltorici dc statcxtcrneprin plirtadatrlriilorcareau fo-st
contractate anterior9i asigurdca soldul net al imprunruturilornoi sL nu deptrSeascl plafonuldatorieide statexterng,
reglementat de legeabugetartr anualeas.
g|Finan|oreac.heltuicliIorIegctttda|ichidut,ctttltt1sctin|cItn.c.ulonitf|iIornuluruItsiiltor,,;itttat1ii
Conform art. 3 | lit."c" din Legca privind datoria de stat gi garan;iilede stat, anumitemijloace oblinute din
imprumuturilede stat extern€,contraetetede Ministenrl Finangelorin numeleRepubficiiMoldova, pot fi direcfonate
in caz de necesitatepentru linanlareaanurnitorcheltuieli pentru lichidareaunor cazuri de foni majorE,ce nu sint
dependente de actiunileomului gi nu pot fi prev6zutegi inldturateprin acfiunileomului.
hi Finanlorca cheltuielilor ru:onuhile legilc cle contruderea dutrtt'iei cfu stdt artarnct''. irt. i'rcc'itc(rolcrt. se ia in
vedereanumitecheltuieli organizalionale;i proceduraleinerentelegatede contractarea datoriei de stat externe.
incepindcu rJiferentele de cursla schimbuldin valutdstrdiniin nationali-cit gi uneleactivitntide protocolnecesare
Ia negocicrea intprumuturilor de statexterne.
lnrprumuturilede $tat"externe conlractatede MinistennrlFinanph*r in numele Republicii Moldova sint
valorificateprin intermediulbincilor comerciale- fiind agenli fiscati ai statului- iar in cazuri excepgionale, prin
intermediul Bincii Nagionalea Moldovei. cu consim{imintul acesteia.Ministerul Finanplor ramburseazlli
efectueazd pf5lileaferenteserviciuluidatorieide statexterneprin interrnediulBtrnciiNalionalea Moldovei.

9.3.2. Distrilnirea niiloacclor ohlinnte clin intprunnturila tla stut e-vcrrre pentru .finanlorcu investiliilor gi
imptNurilu'.
Mijloacele ob$nute din impnrmuturile de stat ex-tsrnepeilru Frnanlareainvestiliilor gi imponurilor pot fi
distribuire instituliilor financiare din republicil. la propunerea Ministenrlui Finanlefor.in terneiul hotlririlor

"'Confoflnan.20rlin l*gca privinddatoriadestatgi ganrnliilcdestat.nr.943-Xllldin | 8.0?.1996 (tv.t0.nr.75.-76/?l-r di* ? l. 11.l99ol.

"Confontrarr.23dinLcgeapnrvinddaorirdcstatgigaranliilcdcstat.nr.g43-Xltldin 18.0?.t996(M.O.nr.75-?6/7l5din?1.t1.1996).
'r C'onform rt.30 din Lcgcaprivinddaoriadc sratgi gmanliilcdsstat.ir. 943-.Xtlldin 18.0?.t996 (M.O.nr.?5-76f715 din 2l. t l.1996).
" Confcrmart-3| rlin l.cgeaprivindrlaorindestat9i garinrliilcdcslat.nr.9,03*Xllldin t t.07.t9c)61M.O.nr.?5-76/715 din: l. I l.lS06l.
" (:onfim art44din l cgru grivindd*rin dostot5i pronliilc rh stnt.ur.9l-i-Xlll dhr 1E.07. ltD6 (il|.(). nr.?5-7tr/71
5 din 2l. I l -1996).
nr Cbnlirm art26
alin([L UL"u*rlin Lcgr.*pri"ind rh*rla de strr gi ganrqiih rfusrat nr. $t3-X]tl drn tlt.07.lq96(t\i.o. nt.75-76t715 dio
2t.t t.t996),
* Confomr art.25tlinl.cgcapivinddntoriatlcstal9i gnranfiilcdcstat.nr.94.'!-Xllldin 18.0?.1996 t Sdin3l. I t.1996),
1M.O.nr.7l-76/7

TJ
T (iuvirnului. Condiliilcdc rirrrrlrur]iorc ir rrriikrirccltrr.iurprunurtirtc incltciltttit]trcMinistcrul
]icstubilcssin cotrlrirctclc
] Finantetorgi institutiih financiarc din reptrbliei- tn acesteeontrflctcsint, de iuienteRea. specitic-ate:rata dobinzii
ilr pldthl Ministerului Finanlelor.limiltrri asuprantarjei la rata dohinzii pe care instituliatinanciari o poateperceper
valutain careva fi calculatlt9i rambursatlsunrnprincipalIgi plltite dobinzileatbrente. precum5i alteangajamente

T ale p64ilor.
Mijloaceleoblinutcdin inrprunruturilc rlc stut c.\tcrncpcntrullnanlareainvestiliilor5i irrtporturilorpentru
instituliilefinanlatede la buget vor fi gcstionatedc MinisterulFinanlelorin condiliile stabiliteprin hottrririle

I rcspcctivc alcCuvcrtrultri
Mijloaceteob.ginute
1i l)itrlnltrctttttltti.
din imprumuturilede statc.\ternepe$tru.f'rl{rrtlilrea
agentiloreconomiciprin intermediulinstittrtiilorfinlnciare.
p+oieclekr ds ial'estilii se redistribuic

t
In acc.stscup:
. agentiicconorniciprr.zinttr irrstituiiilortinanciarcproiectele de investilii-inclusivbusiness-planurile,
qi irltcdocutttcttlc ncccsarc:
. instituliilclinanciarcexaruirrcazir proicctelcdc investilii.inclusivbusiness-planurile. capacitatea
agentiloreconomici de a ranrtrursa mijloacele oblinutc. adoptl hot{ririprivind distribuirea mijloacelor
gi transferd-in bazaacesto.r lrotirir:i. nr.iiloaceagurlilor econorniei.
: Mijloaceteobtinutedin imprurnuturilede -state\ternepentrurealizareaproiectelorde investilii finanfatede la
IT bugetulde stat vor fi gestionate directde MinisterulFinanlelorin condiliilestabiliteprin hotlririle respective ale

l Guvernuluigi Parlamentului.
Mijfoacele obltnute din tmprumuturilede stat externepenta.finanloreu importurifor se distribuie (se vind)
agen[iloreconornici de ctrtreMinisterulFinangelor la licitalie.
I Mijloaceleoblinutedin imprumuturilede statexternese distribuiecu respedareaurnrItoarelorcondilii:

I
o acestemijloacepot ti alocatepe un termennu mai marede un anl
o agentiiecononrici- solicitanfiai acestormijloace- pnezintf, instituliilorfinanciarebusiness-planurile
in careindicdexactnecesarul de produsede importgidestinagia acestora.

t in cazulin caremijloaceleobginute din inrprunruturile de statexternesint gestionate de fvlinisterul Finanlelor.

?nafarl de business-planuri, acestapoatesolicitagi ahedocumentenecesare.
Dac6valoareaimportuluiefecruatdirectde un organal statuluidep5geSte sutnagchivalentA cu 50 000 dolari
S.U.A.,mirfurile trcbuiesd fie achizigionate pc bazi de tender'
Toate credireleaconlatede Ministerul Finanielordih contul mijloaceloroblinutedin imprurnuturilede stat

T
-
extlrne pentru finantareaproiectelorde investilii 5i irnporturilorse ramburseazide agenlii economici sau de
instituliilefinanciareMinisteruluiFinan[elor.in contbrtnitate cu preve'derile contractului de sredit.incheiateintre
fulinisterulFinanlelorli beneficiariide credit.
MirristcrulFinanlcloresteautorizatsI perccapiide la bcncliciariids'creditt-'opintaidin cnrc si-5i acopere

i'I cheltuielilegencrate
rambursarea
Pentruasigurarea
de opera[iunile
imprumuturilor.
de schirnb.precurngi altecheltuielinecesare

ramburslriicrediteloracordatedin contulnrijloacelor.oblinute
pentrureceplitrnarea. distribuirea

din inrprumuturilede stat

gi

h externe.Ministerul Finanfeloreste autorizat si ia toate nrdsurilejuridice, inclusiv preluareadirectA pe cale

extrajudiciar6 a mijloacelordin conturilebancaregi urmirireabunurilormateriale,gajatela ob;inereaacestorcredite.

t 9-3.J, Cr edttarul iwr a.ms-tu r il or de,rt-a-tex.t

de la ahe state.cl* la bilnci5i sccictirti

posibilitfrgi.
bancareinternalionalet?,
erne-.
in ceea ce priveglecreditorul imprumilturilorde stat externese contracteazi,in funclie de necesitili 9i
din alte'statc;i.irt ultirilglcdeccnii-dc la rrrg'.Inizalii
cu preferin$ de la For'rdulMonetar lnterna;ionalsi de la Banca Internationaldpentru
tlnanciar-

E
Reconstruclie pi Dczvottare.
De la FondulMonetarlnternalional. din capiralulsocialal acr'stuifond constituirdin subscrierile statelor
fondatoare gi membre,seoblin creditein valutacenvertibilipentru.acoperirea det'icitelortentporarc ale balanlelorde
plifi externe;i, prin aceasta"pentrua se ajuta redresarea circulatieimonetareqi a puterii de cumptrarea monedei

E
na[ionalea statelordebitoare.
De la Bancalnterna$onald pentruRecorrstruclie gi Dezvoltare. avindgi eracapitalsocialtbrntatprin subsrierile
statelor fondatoare gi membre, se obgin credite pe terrnen mijlociu gi lung pentruinvestiliieconomicegi sociale,mai
ales pentru dezvoltareacdilor de comunicalie.a transpottuluiSi surselorde etrergte". in ultinrii a$i aceast'*Banet
Mondialaa acordatcredite gi pentruagricultur5.inv.lflinrint.strnitatepublicd gi proteclianrediuluiinconjurltor.

F
r
Capitalulsocialal acesteibtrncia sporitcu berteficiile
diponibilittfi binegtiatras€de pe pialainternalionald.
oblinutcdin operaliunile

tn ti,mpce beneficiariicrediteloracordntede FontlulMonetarlntenrafional

nctivede crcditaregi rrrniutilizeazA gi

sirrtnutttnistatclc.lreneficiariiai
gi colcctivit6li

h cc $s itcordfirJcr:ttrc l]urrcaMondillil sirrtutit slatr:lcrttunbrccit gi orgarrizulii

crcclitctor ccuttottticc
publice pi privarecare oblin gsran$astatului pe teritoriul ctrruiase aflA sediul tor. Aceasti banc{ acordi credite pe
rermenlung pintrla 20 de ani Eicu dohindllrnli nricildccitceacuvorililpc pialaintcrnnlionaltl.

T
Itclrtru congirclarc.rilrrprunruturilu'cxtcrnc dirrtrc statlcsa 1i a inrprutnuturilorccntlc dc la blnci 9i altc
societlti din alte state,Guyernele$atelor interesate numesccomisiide expergifinanciari-bancari pentrutratativele

t I'
$0
i
 x\:::xs-.\s-R-q$\ksKqL(clru-tlqutrt6. e f,seruenea structurilnurnittrConrisiaGtvernarrrentali.t'iind un organ
consultativ pe lhrgl Cuvernul republicii. care exattlineaz'lproblenretelegate de corltractareagi utilizarea
inrprunruturilorde stat c,\lcrnc Ai acorctarcagaraltfiitordc stat pqntrtt intpnrnrutttride stot e-rtcrne,t'onnatdin
reprezentanfi ai ministereforgi departamentclor interesategi al Blncii Nalionalea Motdoveios.in cadrul ace$or
rratativese precizeazi cuantunrulimpruntuturilor. termenele $i altecondilii de acordare. dohinda5i in'nrod special
garan[iilcconstituitc.prccunl gi cotrdiliilc dc rantbursilrc. rirninirtd urrcoridc irttportanli'l
scsundarildetalierca
scopuluiimprumutului.Din cuantumulcontractatal liecirui irnprumutcreditoriirelineauclreltuie'lile reprezentind
comisioane, de cursvalutar$i dobinzianticipate,
diferenge asttblincit statuldebitorprimeaimprumururiconstituind
sumenricaorate fat6de celeprevlzutein conlractrrl(acordul)de imprumutrn.
Comparativ. Fondut Monetar lr*ernaglc,nalacordit credite cerute de guvernele .statelor membre.dupi
investigafiasituagieimonetarcgi econornicea statelorsolicitanteefectuatlde cltre expe{ii Fondului.in tunclie de
concluziifeinvestigalici.se ccrc acestorstatcintocmirea;i investigarca politici a unor programecu acfiuni de
redresare econonricipi valutart.caresc aprr'ciilzlprin prisnraconceptelor de specialitateale Fondului5i in acestsens
au valoarea de garanliipentrurarnbursarea intprtttttuturilor
respcctivc.
Pentruacordarea creditelorde cltre'BancaMondiall esteinrportantA docurnenralia elaborattde beneficiari.
verificatf,pi cornpletatlde expergiibdncii astfelca. porninddc la apreciereaexactaa necesitalilorde credite gi a
posibititAgilorde.rarnbursarqs4se decidl cuantumulbinssc. modulde intrebuin.tare ti termenelefiecf,ruiimprumut.

9.4.Gnranfiilcrlestat pentlu imprurnuturi.

9.J.l. Aspectegenerale.
Carantiede stat pentru imprurnuturieste suma tuturor garanliilorde star pentru irnprumururiacordatede
MinisterulFinanlelorin numeleRepubliciil\'loldova.
pen'lru:'*i,*j$,1;il:::1'trTJ;il::ilJ;',',1.*i:ffi,,T:,ff,H:1':;il'
in bugetuldestatpentruserviciuldatorieide stat;
xllT;,*.
garantiilede stat pentruimprumuturileinterrrese acordl in limita resurselor.fondului de risc care
incluclmijloacclcbugctarcprcvlzilc in legcabugclartr anualllgi dcfalcarilcagerrliloreconomicijO
pentrugarantiifede statacordateanterior.
Fondul de rist estefonrJulextrabugetar, creatgi administratde MinisterulFirranlelor.in care se acumuleazl
mijloaceledestinateexecuuriigxran{iitorde stat.
Garunlii de stot pentru impruntutnriintcrne Si uterng cste parteitintegranti a de stat pentru
-qamnliilor
imprumuturi.reprezentlnd surnatuturor.obligagiilcrcondilionalc.contractate de NlinisterulFinanlelorin numele
RepubliciiMoldovapentrua pllti instituliilorcreditoare sumelcexprimatein m6neddnationali(pentruimprumuturi
interne)sauln vafuti strtrini(pcntruimprumuluriextcrne),in confornritare cu contractele
de snrunlicsauacorduriie
de garanfie.
r).4.2-Proc:edaraacrrddrii garonliilcr elestoi.
Ministcrulliinan[elorvu acordairrstitulicit'inanciare gar:rnticrlc statpentruinrprunrutulsr>licitat de agentul
economicnumaidupl ce acestava depunela MinisterulFinan[elar o Cererecareva include:
ai denumireagi adresaagentuluiecottomic:
b) numilrulcontuluide decontarein institulialinanciarlcareil deservepte;
c) valoareaihprumutuluipentrucaresesolicitAgaranliade statgi condigiilede creditare;
d) business-planul care.indicidestina-tia. imprumutuluipentrucarc 3esolicittrgarantiade stat:
e) denumirea institutieicreditoare careacordicreditulflentntcaresesolicitatramn[iade stat:
t) altd intbrmagie neccsari.
Concomitentcu prezentarce ('vi:rii- agcntulccononricLrcbuiesf, prezintciloc$nrenlelc;i uif,r'murca
ici.t'iitenci ere $i soIvphili ttiIi i ssle, inchrsiv:
necesur d e'vali ft r i i sit trct1
r bilanlulcontabilpcntruo pcrioaditlc activtrarc de ccl pulin3 ani prr'cedc'n1i:
r intbrnrareaprivinddatoriilehF de bugct.instituliilefinanciarcgi agengiiecononrici:
. co.piilcdc.pc ttrateiltrcttmenlelq rclcrantcprivindpnricctr'lcde investiliil
r progroanprivindvcnitulgi distribuircraccstuiuin pcrirndadc garanlic;
. ? prgiectulcontmctulqi de inrprumutpc care'ilva inchei:.cu institutiafinanciar'.{ creditoare:
" .d . int'rirnrafurprivind rctivcL'(:u catclr prltcilti :rnnnrtatir uchitirrcatlltorici:
o altedocumcnie 6i infornrlrihecesare.
MinisterulFinangelor cFectueazii analiT.a econortricd :r rnaterialclor prezentntegi stabile;tegradulde risc
pentntfiecaregarantie.exprinratin procente(pinXla 100)fap de sunragarantiei.

" n sc rcdca n4.l din l,cgeaprivind di[rrra rh:r,tatgi gtranliilc dc stnl.nr. <X-l-Xlll din I t.0?. t 996 (lvl.O,nr.75-?6/71
i rlin 2l. I l. 1996)-
r'' (:{rrlrurtul (ecordulf
dc lmprunrul cr|c cotlmctrl (nttrdtt) prin trre drhilortl oblinc rtt{lorce bf,negll dc la uu rreilitor $ rccrptt rl
rrmhursrzc sqrr prilcifn fi rtr plllc*el dolfntln rfcrttrttr in trmcrreh convcnltc. (A sc vedea nrt.l din Legca privind datoria dc sta gi
gannliilc dc stal,nr. 943-Xlll din lt.0?.l$16).
t
3' .d,gcnt
rconumic r'src prrlt{Hilr tizicil gl iuridlctr cilrcir rr institulic crcditrnrc il ecordl lmpruruut 1A sc vcdca arr I din Legeaprivirxt
datrxiadc srat$ garnnliilcdc sut. nr. 9-f.]-.ttll din l*.(f7 l$16t.

tr{-
 in bazaevalulrii riscuhri.MinisterulI:inantelorstabileSteplatapentrufiecaregaran[iescordats,In cuantunr
dE ln 5. h r5 [a sutAdin suma principnh a inrprumutuluig*ren.tetde stat. Ace*st* plat& urnlear&s* frc vira6 cls
agentuleconomicinJimdul de risc'.
Ministeruifinanfelornu acorddnici o garanlie-destat tlaci nu sint identificate5i virate in .fimdul de risc
mijloacesuficientepentruacoperirea risculuievaluat.In cazurie.rceplionale.prin hotiririle adoptatede Parlament.
agentiieconomicipot vira nrilloacefinanciarcin.fiudulde ri.tc'ulterioracordAriigaranf
iilor.
Resursere
&m'Jlft[lil[.1lj,',,fi,-il_l"l.|';ff".1,::1ff:lr:,]l'.x,,,ri,,,i",r,rr,rc'1ic
pc*,,i,.c.tir:
. btrnegi rirate de agertlii econo.micipentrugaranfiaacorde*igi care constittrie.cel pulin 5
rnljloace.le.
garantatde slat.
la sutd,din sunraprincipallta inrprunrtrtrrlui

9.1.3..4corclareagurangiilor de stut.
Carnnliitcctc slat sc acrtrtftrdc Mhristtrttfllirrattlt'htr
irr lt'ntcirtllrotirririiPlrllrrrr.'nlrrlui.
crr rcspcclarcit
obIigatoric corrtli1ii:
u urtltltoarclor
a) Ministerul Finanplor incheie cu agentuleconorniccontractelecare asigurt recuperarea integralda
mijloacelorutitizatepentrurambursarea creditelorgarantate de stal.5i anunre:
I contractuldegaj;
. conuactulde cesiunede creanf6;
o confriactulde acordarea dreptuluide prefuaredirecti a mijloacelordin conturilebancareale
agentutuieconomic;
. contractulprivind dreptul MinisteruluiFinanlelorde a exercitanecondilionatcontrolul asupra
conturilorbancare aleagentuluieconomic;
b) acordareagarantiilor de stat pentiu itnprum.utruiinterne nu trebule si ducd la deplgirea plafonului
angajamentelor Cuvernului fbp de sistemulbancar,stabilit cottform politicii monetar-credilare pentru perioada
respectivd;
c) agentuleconomicvireazdplatain fondulde riscin cuantunrul gi termenele stabilite.
Caranliilede statpentnrfmprumuturiinternese acordl in mod prioritarirrstitritiilorFinanciare carecrediteazd
agentiieconomir:! din republici.ce deservesc institugiile
finanlatede la buget.
Carangiilede stat pentruimprumuturicxlernese accrdi nurrraipenlruinrpnutrulurilecJesrirrate finanl{rii
proiectelorde importanltrprimordiall pentru-RepublicaMoldova.
'
Dacd sint satisHcuteconditiile necesare-Cuvernul. in persoanalvlinisteruluiFinanrelor.prezintd
Parlamcntului sprcaprobnre un prcriccl privindacor<lflrr-'a
dc'ltotilrirc ganrnlici dc stat.(larnrrtia dc'statse acordildc
fulinisterulFinantelor,cu uvi:ulBanciiNalionale a Vloldoveiiri tenteiulhotiririiParlarnc'nlului.

9.,14. Contractul(acordul) de garunlie.

MinisterulFinan[elor incheiccu agentulccononric carcsolicitigaranlie de stutun contractprivindntasurile
de asigurarea rambursf,riiimprumutuluigarantade stat-
Conformacestuicontract,agentuleconomicfg.iasum[ fatade MinisterulFinantelorurrnfitoarele obligalii:
a) si nu conu?ctezedatoriisuplimentare cu creanleprioritareimprumutuluigarantatde stat;
b) s[ asigureaccesufliber la toatf,informafianecesarlpenlruevaluarea situalieisalefinanciare:
c) sl utilizeze toate mij.loaceledisponibiledin conturile sale b,ancare in s.copulstingerii datoriei pe&tru
imprumutulgarantatde $at:
d) si pllteascipenalitaliincazutin cdrcnu ra indeplinicorrditiilc conrractrrale.
Contractul(acordul)de garanlicinctudc:denuntirea;i ndresaagentuluieconrrnricberretlciarde inrprunrut
garantatde stat,qlenumirea ;i utlrcsafurstitulieilirrarrciarecarc ircnrdilimprumutgarantardc srat;obiectufgaranfiei
de stat:tumasarantieide stat:Formade aneaiarncnt ul llini.steruluiFinantelor: termcnulde vatabilirate a garanliei
dc statpind la careobligatiadu platira iVlirristcrului l;irranlclt)r
uitc cricibils: condiliilcdc plntir:r:undiliilein carc
garantiade snt poateli executatf,;obligaliile institulieifinanciarecareacordi imprumurulgarantatde starprivind
nrisurifepentruoblinerearambursariiirnprumutuluiacordatgi plllii dobinzilorafererrte.
l)lcit agcnlulcconomicnu-;i indcplilre5tc obfigaliadc plalil.confirrnrcontr:rctului dc iruprulrrutirrchcintcu
institulia financiari creditoaregi, dac{ institulia financiari crcditoarea luat toate nt{surile legale;i contraciuqle.
(acord) de garanlie pen-Uu. de age.trtulecononrica daroriei. institulia financi:rri creditoare-prezin6
ratn-blt-r$are.a
MinisteruluiFinanleloro cersrcde plati prin caresolicititacestuia garantieide stat,
cxccutilreil
Cerereade platd inclrrdesutna prirtcipali gi dobindacaru urmeazAsA fie pliltite instituliei llnanciare
creditoare de MinisterulFinan[elor. contbrnrconlractului (acordului) degarantie.
MinisterulFinanplor transtbriinstitugieifinanciarccreditoaresumasoliciratldacdpretcnliiledin cerereade
pluta sintjustificatc.
Dupe efectuareade cdtre Ministerul Firran[elora pl{filor afbrentegaranticide stal, agentuleconomiceste
obligatsl ia toatem{surileposibilepentrua rcstituiMinisteruluiFinanlelormijloaceleurilizatede acetta.
Ministerul Finan[elorare obligalia sd ia toate mlsurile legalein vedcrearecupertrriimiiloacelorutilizate
pentruexecutarea garantieide stat,inclusivgi preluareape caleextra.iudiciarh a mijloacelordin conturilebancareale i

gL
 agentuluiectlnontic.in caz.ulin care Ministurul l"inanlc'lora incheiutcu agentuleconomic urr contract de acordarea

I dreptuluide preluaredirecti a mijloacelor din conlurilc'bancareale acestuia.

Dac4.cr,id"iterii au depm tert'ri <Ir l.titttit rcspectiudcondiliitc stipulate in cenrracicle qacordurilej)d€,garaqie
incheiate,atunci garantul este da[or s&gi onorezeobliealiile. garangiilede stat pentru imprumuturi sint convertite ?n
datorie de stat.

I 9.5. Modificsrea gi stingereo datoriei de stat.

9.5. l . Co n.sol i clure u impr utnut nr i k r ie .rlu t-.

I
Consolidareaimpnrmutului de stat estede fapt prelungireatennenului de rambursarea unui inrprumur de stat-
in acestsens. un imprumut pe termen scurt este prefungjt gi transfornrat tn imprumut pe termen nrediu sau tung gi de
asemeneaun imprumut pe tennen mijlociu poate ti prelungit 5i transftrrmatin inrprunlutpe termen lun*e,.
Procedeul consolidftrii cstc aplicabil irrrprumuturilordr' stat alit intcrne cir 5i externe. in anrbele cazuri

I consolidareafmprumuturiloresteinigiattr
dectrtrestatrrl
debitordetcrminat posibilittrlilor
dedinrinuarea acestui
srat
dea plfitidsbinzile
gi ratelede rambursare.
in tenneneleprestabilite
la emisidnea
imprurnuturilor
respecrive.
De
ascmsnca ca:rnriprclungircu
in alnr,.,ulc rnrnbursirrc
turtttcttclot'dc nrcconsccinla
nra.ionlrii
sunlr'itotllc a dobinzilor
datoratede statuldebitor.sideci sporireacheftuielilorstatuluicu acesteimprumuturi<Jestat, insa,consolidarea

t imprunruturilorde stat exteme este condilionat6de accepfiuneacreditorilor externi pe cind consolidarea

imprumuturilordc stal inturne poate fi lcgiferatzlgi deci inrpusd,cu nrotivaliacauz-elorsau necesitAlilor
conjuncturale determinate. In general,consolidarea in acdstlel a imprumuturilorde stal esreacceptata
creditorideoareceei profitlt;ln celedin urnr6"de sporireasumeitotalea dobinzilorincasateir.
de cltre

I 9.5.2.Conversiuneaimprumuturilorde stat-
Conversiunea imprumuturilordc stat esteun procedeutol de modificarea condigiilorunor imprumuturide
statinsi numaiprivind dobinda5i anurnede reducerea procentuluidobinzii,procedeucareesteconsiderataplicabil

t exclusivimprumuturitorde statinterne.
Datoritd specilicului de modifcat'e u unuia dintre eletnentuluiimprumutului intern cle star. din punct de
ved€reu{ naturii juridice, conversiuneapouteJi carucleri:std cu o novatriea dutoriei pttblice datoritd substituirii
unei datarii vechi ca o tlatorie nouds2.

l, Conversiunea imprumuturilorintcrnede stat poate ti deternrinatide dilicuhatilet'inanciare ale statului

debitor,instreadevineaplicabiliqi in caztllscidcriipe piap internxa rateidobinziica urnrarea spoririicapitalului
disponibir':*':"ffi::J.:*i",#o-ffil
ilffi::,:il::?.:'$.'^:-il:'.:i::11*:lJ:1"i:,T,*,T"ff::,',:,::l
n*onu
I putea

.
pl[ti intrcagasum6a dobinziforcuvenite-redlrccprocattuldobinziiimprunrutuluide srat,lare
consimfintintul
conversiunea
delin6torilor
efbctuatii
de obligaliunisaualtetitlurivaloricealeimprunrutului
cu cortsintlilntintuldelinirtoril<lr
titluriforvalorice,ale
de statintern:
inlprrrnrurr.rlui
de stat.in

I
imprejurarea scdderiipepiall a rateidobinzilorca unnarea spoririicapitaluluibtrnesc disponibit.
^
ln ambeleacestevariantede conversiune seprocedeazila inlocuireatitlurilorde valoarevechide inrprumut
cu titluride valoarenoi ln cuprinsulcdrorase specificinoul procental dobinzii.in consecingi se afirmi c6 suntem
in prezcnfainlqcu.iriiunei dalorii publice vechi cu o d:rtoriepub.lict rloui avind o condilie deosebiti - dobinda rnai

I micet-'.
Pentruvarianti reduceriide cltre stat,in mod unilaterat,a procentuluidobinziiunor inrpruntuturiinternes-a
suslinutci este in interesulstatului si ol'crc creditorilorsai, aiaturatprocedculuiconvesiunii,alternativade a
rtrscumpira titlurile valoricede crcditdc la dclilritoriinemullurnilide reducerea dobinzii.DacHinsastaruldebiror.

t din ca,rza diticultalilorfinanciarc

elnisiun,-'-
in carcsc alla rlupoatenici sirpfirtcascd
nici si riscumperetitlurile valoric*de credit.conversiunca
estcacceptat6 ca atarede citre detinitoriititlurilcrde irnprumut.
dobinzile
imprumuturilor
conlbnnprocentului srabilirla
rimine singuraahernativigi

t
Pentrucca de a douavariatttda ct'rnvcrsiunii- in intprclurarcir
sciderii rateidobinzilorpe piirlainternar;i a
circulalieiliberea titlurilor valoricede imprurnut.staruldebitorpoateprofirafie prin conversiune, fie rtrscumplrind
toateori numaio partea acestortitluri la un curc.sub pari". Dac{ pe piagainterntrse menlinetendinlade sctrdercin
conlinuarea ratei dobinzii se itoateproeedala aga-numita,,conversiune cu trepte"careconstllin reducereasuccesivl

i
ale dobinzilor aferenteimprumuturilor curente.
'
Conversiirnca imprurnuturilorinterneilt- slat s-a pracficaiif stulelecoritemporarre atit'in varirrnteleexclusive
de retlucerea dobinzilor.cit gi combinatcu procedecde amortirarea acestorimprumuturi5{.

i 9.5.3.Amoilizareuinprumuturilor clc-ytat.
Amonizareaimprumuturilorde stat a fost caracterizat6

reducerca numaia dobinziicuvenitdcreditorului.

in nrodtradilionalca ,,mijloc de reducerea datoriei
pubfice''rscare produc.eo rcrhrcure a capirulului intprumtilut Si se deosebe$ede convesiune care €onst4 in

i,-
5r A sc vc&a
Oli3a l.. Op,cit.,t6d-t998). pp. 3?4-3?5.
" h eo*fcrmllrle et *rt 665 -.frluvrfiro din (lxlul (]ivit -
obflgrlie(novs1fu1"-
t' A sercdeaLcon
-ohlignlil
sc rtingc ln blzl t'nlc]cgcrii dintrc plrli dc * o lnlocui cu o rltl

p.l0l Ui'lr,.rtabr1...Op.cit..p.316.
G.N..Ofr.cir..

T I
I
'!
'a
s A sevcdeaGliga1.,Op.cir.
tcd.lfrlt). p.2Sl-Z!r4.

8>
I q;
 in nrod pr*ctic" tnrqlrri/iu'cu implicn op!'r:'tiunt.r dc: rambuisarc sau rlscuntrpilr:lrc a titlurilor valorice de il.'i
irnoru;rrr.rt,cu.lf;.:tulde-sfir:.f.,rs, t:dttrr:,atpt.,i!itr:. i,'tilccstscitss-ailfirniatcl..trnorti.Eilrerlstl4-gsirepurtndatorie
prin prflgila rL'r]trc,',e fixs or: p:;ttrdic'; r,ccilc('crrrtstittticf-!fd'cc#*'rtl flr]t'ilil! dE rantbti:'sar*- r Jatorici l.trblicc""'.
ra:j:::tij::ii

|"a1trdc r,.flractefizirile expri;nate se poats c.rrtchide rl iurtortizare$ e$te procedeui Ce ranthursare rreptali a
daroriei pubiicr prin rf,scunlpitrarcde cltre Ccbitol'in ritrn pnNnunat i: titlurilor valorics ale irrrprurntrturifornublicc. '.ii
i,iltj
Ca procc.tigudc ranrbursa:'er(ip.tatn a ittigrrumutulul. r:nt;riizarea s-a precticat in variante difbrite pentru
aproapc fiecnrt'drntre fbnncl,'iniprrrrtrtttulrri puhlic. l.ii uneh t{intir. tbrtnr'leitnpnnnulului public (}peraiiuneadc ff
de spqgiligrii :r:tct:tleuiiri tle iltrFritilrul, cste corespunTaitr)arc il'estlri rpecili;. A-stt'el :o:i:l:r:
ran'thurstreesri dritcfnrina€r
rarntxlrsarea ?mpnurnutulnritle brilt i'*tern€ pe lcrrnen scurt sste dr'renninati de specifi c'tl butrur;ll)t' rit>ctcop€ri'et' Ei a i;ili
obliga$unilor pe ternrefl scurt care ie cni:t su ci*ruza rie a :i rtrsr.:rnrplrutedc slat ;.rinir la stbrpilul ererciliului iii$
:t'.l,in:
firra,ncial'orip?nltla un anumit tr.r'nicn:cun: ra'rtllursoreainip;.:rttLit:r'ik.rdestat intcr:rc prj:('r'nl!n lrrit* rnatcrializate iraij,,"i

;tri:t oi:llgagiunitlc starit lansalc cu specifi*'i tfe it fi crtti.st ll ciur:zl <!t r'ilscunrlr{rilrt:ii lor d.:
gi.11isfilt inrcpinci cu iiif
un anuinit an pi pin5 ia rambrtrsatccilttrt:gulr"tiittit:rult't'.,t.
Din puncr de vetJerezl rcsur.selo,' di: rniort'.:<rrcexisti artroiliruie cfcctuati prirr cheltuieiiie de rairrbursarea
im1 rrttlt t ur t lr i|r , r des t at pr t ) ii] ; ' t t t eanul t ! i i l i r u : . 'r - . t r - l i s t ; t t l i ! t t i . i i t ; t t t t h u f s a ! 'a 'm F r l
itdrr.inl'trat<|t.}iinistcrul[rir-rarr[cl9:.ir|cl:j1r1ii,1.'i'1|:';!.'|.:l|'i;in,lc.:,.it.:

9.5.+,\|:iltwcC!ae.\c;t7ttit,10l*d.cr'.'ih'tert1i.;l;tt1;l.rcrtt[tttt>l.it't,ir.rItti'
\,lijloercele e:{ceptionaie cie r.:drce:'e gi stlngei'e a datur:e; tje stirt au tost cercetat{ ir c.rpuse in teoria
irnprurnutului de stai Setennilrrt dc .",porircacazuriliir in care :ta:t:!e detritoare au ajtrrrs?n situalia iinanetat'r dificilfi
de a nu puteaptirtrdobinzile qi anuaiit3lilesau rateledc rambursare& unor iniprumrritrriinterr'estu chiar exterre.
Pentru imprg6illrrrile de. st:ii e):tenlc. irr '.'inutr:,rnaturii .iuridice c.onr,€r'lt;onaie a raponurilnr dintre statele
imprunrutate gi statele creditoare. bfincile str6;n': creciitoaresau org-afirzafiilcrfinanciar-L.ancarecreditoare, in cazurile
in care statelecerritcale n;.fpot pldti dohinziie 5i ratch: de ranrhrrrsarrscarlentesc :cre 5i. d= cefe rnai rrrulte ori. se
acrjgplt prelrrngircatennertelordc ";utrr:ursi:ru.i)c a:icnlsnear:tc p.rsrbililicducerc'irpr'ocenlrtluidnbirrzilor tr,ectrtre
.itategi ceitalti crcdjtori, iar in lmprefurAries()not:ttcL'|-social-p.:littce exceplionale.stittelecrcriitoarun:duc *au shiar
an*leasi anurnlte imprumuturi sau pd4i dirr inrpru:nutnri de star ejtmse rustanie.
Pqniru inrllrrlrnrrtrrri dc slat in,-err,r. i,l i(:{rria dato''iei tl-c stat s-<rir ct-'itlig.urat rtrrttil'.carclc nnijloacr,.
extprord;nlr"*d+ re<lucere'adaiorici i.lc sl:ri itttc'r:tr'difi:rite dc rlrljirra.celeirrt i'xl:rLrrdinarc cle 51is:gt'rca acestei
datorii.
),{iit:nct:l':'t:xrraorilintrc .ie retlucarc it tlatoriri ile stat ;nt-:r'nf,r sratetcr sinl:
rethtccrcr'.p roccrrfu Iu i r,lo[ritrr.ii r:':
. . fL'dU.3CrCa Cttalrlu nrlrlui l;rlclr.;ldc I ;iir':irrtl sa.rr:_
,\fi/rut'ele .:.tti"utvdinirri'c1csltitgc:l'r:-l il:ilrl:'r'-'irlc :.ilalijrl('!'rl!:sitll:
r bancruta de siat:
r anulareaunor imprumuturi in inrprejuriri C.^sr'lri1p5".ra rcgintului 1c'liti,;.
Buntruto cleltit estBraracieri;atdca irrsr.rlv;rtiilii:ttea rerti ir sierrrilridsbll.or.
Bancruta este deci prcsedeul de stingt:rc a tthtoriei de :iat intenr," in lmprejurarea dc insolr'ahilirate reall a
statului care constd ?n declararea-€ver:tual ciiiar dc ';irrrr-< parlarnentul lrrrii - a irr6rosibilitfltii staiufui de a rambursa
irrrprumuturiie internc Bmise ori lsnsate pi;rf ia a;ea ciat6. ln r.uras'.i imprelunre. sleiul rEcufrou{rterlatoria de smt
int-ernil insil dcclarl cil nu o pode rambursR, iar ceti{enri ;i ceilalll cre(iit$i interni nu au nici o cale juridici de
reparal;e a preiudlciilor cauznti: prin bancruta de stat.
i- , iier it r ||. t c eas t ?b: lFl. . . . , . t lit . |t ] S I , l . i a i 't '. , t c a r a r : t '] i . i z A f i . ; i '. : i '. - t 3 l . J t i u i n : ; o l v r l i r i l i u r l c r l i i t : l
..cu inrrn!',ei dc 'i r:viiir intlcpiir:irea oblig.irFilttr c:-i revitr-''' {c.-ras{ii cartctcriuti: ar b'..nuruici tle ::tal n fbst
esprinrail pur'i:intiCe ia aprcciereacl in rlcrncnit,t rjatsrisi rie stct..etemsrrttrlsserrli-$t;sie vc'it':'g;r stt tul,iit'',
,lilulurr::; ttner i'npnrt':ruilri itttcrna <!,-':,tiit :iar]ir itrtrr'ni;tJatttriip,'rtr]ir:e e]iisientcs-;i ;iructic;rtin irrrlrc.iuriiri
dc;chilnhrrs a uneH'r,:gimriri,C$ fi:iul ceirx lic i;rtiturtrriI r',:-<i:rtirril-lr grr-rlitice dcintrcrartir-'u gi i;rstau;irrcaunor
regimuri totalitare. ln aeeste irnprrjur6ri. s-a procedar la cntiterca unor ietrt;sau decreie-legi ale noilgr rcg:muri
politice. prin care titlurile valorice dc credi: irrtcrn aflate lrr iircui;-,1irgi in posesiacet0y:rrlr,r g, ultor deiin{tori
autohtoniau fost anullte cu consccin[asring.eriiimnrrrnruturiiorrrrtcrrredc stat re$pecrivest
,
' +-6.
irnpr*rruturile puhliee *ngrrjnic eit qri.ritiifilc arl'triailtrativ-teritrrrirrle.
lmllyynrurl pulilict ungojate :le u.ait;iil: aclui'iisuutt!t'-ir:iI,,;'itlc rqtrtiittl ,t :.'hli{iilit t'{!t,: il'ttt(,r:d u.!i
tlurali ,lin wnitu; if hugittt:lui mitJtli:
tlt, i:nprumul.

t'
Allis li-.Qr.lt-. p-?3r:1iurm.: l*rur (i.N.. Op.r:ir-.o l.li .i u.'nr.
" froli*xu' [ ..'.]p.ril.. 1r-.1t S.
'' .q.ir:.rcdcaart.l4,alin.t?i. lil."a".Jnrl-egcaprrviniltt:l(rrisrliit<:tgrlars,rirll.:JrJlat.irr.9Jl-\!llrlin llf.0,f.l996
s " . , l s e y cd ca a r l- i6 .a lin .( t!.kl- b "d ir r l/:!tcn p n v i ndorl uri sdesttl l i garanl ri i c,l g.s',et.nr.9.t]-X l l l di ni $.0?.!996
" i.con (i.N.. Op-cit.,p 27+.
'' l-hn|r.:ti.
"r .q sc vedeaGtipr i.. t ry.cir..(cd.i99{i. p. ?95-29i.

;tr
 Prin inryrurrlrracordatunit*1iloradrrrinistr:rtiv-tcritorialc
sint consideratemiiloacefirranciare rambursabile.
acordatepe un anumittermen(scadeng),cu calcularea. de reg*li a unei dobtnzi,respectindregirnulpublic legalal
r irt pruntuturin':.
a-cesl-o
Guvernul,autoritatea publicecentralenu ilr.lnici o obliga;iepentruplatamiiloacelorconfornr
administragiei
contractelorde ?rnpnrmutincheiatedc autoritillileadnrinistrnqiei publice locale.cu €rceptia cind reglementarea
legislativiprevedce.\presaceasBsituafie-Dreptefect,GuvernulRepubliciiMoldova,autoritatea administragiei
publiccccfitfatr,. :ri rarttbtrr-silriirlutorir'i
nu pot li invrrurtcdrcptgamrrli confirrnrcontnrctuluitlc irnprurnut
incheiatdc'
autoritatea administra$ei publicelocale.
A) Aatorirdlile executiveale unildlihtr adninistrariv-teritorialede nivelul al doileu si ule municiplul Balti, in
ho:aicc.i:iiItrutl|tlt.itd|ihn.,.|,|!t.|,:(,t||iit.t,.tii|c|ihc,rntit,t,|.t,s1.t1,1.!i1
L'ttrcnls.cu scuJenld in ucelu$i un hnSictut',th'ht ltugetul tlestut. da lu instituliile Jinutuiurc.ti ie h ullicreltitori utit
din lard, cit gi peste hotare.
Autorim$le executive ale unitililor adnrinistmtiv+eritorialede nivelul intii. in baza deciziei autoritililor
rtlprc/.entativcSi deliber+tivcrespc.ctivcpot rtngiriaintprurnuturipcrrfruchc'ltuie'licurc'ntc.cu .scxdgl11il in acelagian
bugetar,de la bugetulunitdliloradnrinistrativ-tcritorialc de nivclul irl doilea gi de la bugetulnrunicipalBAlti. precunl
gi de la instituliile financiaregi de la alli creditori atit din garA.cit gi de pestehotare.
Volurnul total al imprumuturilor pentru chelruielile curente.cu scadeng in acelaqian bugetar. nu trebuie si
depitgeascii J9'odin totalul veniturilor aprobute(rcctificate)ale bugetului unitalii adnrinistrativ-teritorialecdreia i se
acordainrprumuturi,aceastafiind o condilie obligatoriepentru angajareaimprumuturilor pentru autoritdgilelocale6i.
B) Auturitdlila exeaflive ale unitdlifun udministutiv-teritot'iule ulit Iu nivclai intii. cit si lu nirclul sl doileu,
in baza rieciiiilor aulorildlilor repreeealative si dcliberaliue respectit'e, ull dreptul $d-€ontFucteze. itnprutntttari pe
termen.rcurt Si pe termen lungpentru cheltuieli tle capitul cle lu institrtliile.frnancinre5i tle lo ulli crec{itori atit din
1ard, cil Si dc pe.slc hulure.
Autoritdlile executiveaie unitatilor administrativ-teritorialede nivelul al doilea gi ale rriunicipiului Btrl1i,in
baza deciziilor autoritililor reprezentative pi dctiberative respective, sfnt in drept se acorde garanlii pentru
imprumuturile baneareprel'crenlialepentru clrultuieli de capitll, cliberate. confbrnr hotiririlor Parlanrentuluisau
altor acte norrnative,parlicipanfilor la ac[irrnilc de lupti din Afganistan, participanlilor la lichidarea eonsecingelor
avariei de la C.A.E. Cernobil, participanlilor la actiunile de luptfl pentru apir:arba integritdlii teriroriale gi

I independenleiRepublicii Moldova, cetilenilor care nu au participat la acliunile de lupti, insi ale cirror caseau tbst
distrusein timpul acestorac[iuni, refugialilor, victimelor reabilitateale represiunilorpolitiie. participantilor la cel
de-al doilea iazboi mondial. persoanelor sinistrate in anul 1994. precurn gi cooperativelor de coristruclie a
locuinfe.lorn
'
Documentelecare se perfecteazi [a coDtractareasau garar]tareaunui imprumut pe tcnlrr-n scurt sill.rpe termen
lung pentru cheltuieli de capital vor include clauze prin care autoritateaexecutivd a unitAlilor administrativ-
teritoriale gi autor.itatcareprezentativdgi deliberativdrespectiri se obligi sd rambursezeinrprunlutul. sa pl[teascl
dobinzile aferenteaccstui imprumut (in cazuI irt care contractul dc' inrprumut prevede achitareadobinzilor) gi sA
onoreze gannfia acordati numai din venituriie bugetului respectiv.Conractele care nu con[in astfel de rlauze se
consideri nule.
Autorititile executive alc unitalilor administrativ'teritoriale de nivelul al doilea Ei ale nrunicipiului Btrlti. la
decizia autoritalii reprezentative 5i deliberative respective gi conform preveclerilor legale6'. pot contracta, prin
emiteie de obligaliuni, imprumuturi pe terme_n scurt pi pe ternren lung pentru cheltuieli de capital.
Imprumuturile pe termen .scurtqi pe termen lung pentru cheltuieli de capital sint aplicabife in cazul in care
5urns te*alE a datoriilor bugetelor corespunzfltoare la imprrrmuturile deia contractate sau garantate iincluzind
i'irntbursareii :urlr.'i dc principal gi dobinda alcrrtii), ia irnprur:rirturilccare urfneigl sa lle corrrrastarc1;ila cl<rbinzile
alircntc accstDra.precum ;i la imprurnuturilc care se previd i; ti gnrantatesi la dobirrzile aferenteacestora,nu va
depigi 209/od!r totalul veniturilor anualeale bugetr:lorrespectivc.Direc[ia finan[e liisau subcliviz-iunea. financ.iar6.
a
unitalilor adrninistrativ-teritoriale gin /tegi.rtrulimprumuturilu'. Aceste imprumuturi sc raponeazaanual prin df,rile
de seanrdconmbile. Autoritililc'reprezrntativc :;i dclibcrative.precunl r;i cele e.\ecut;vcale urritirliloradministrativ-
teritoriale nu sint in drept s6 acorde imprunruturi, iidejrrsiuni6osau alte garanlii persoanelortizice gijuridice.

CAPITOLUL X. CONTROLUL FINANCI.{R.

| 0,t - Nofiuni generale'privind'orgariizn
rca controlu I financiar.

"'.{n I dinLcgcaprivindfinanlclcpobliceiocalc-nr.jr97-XVtlin 16.10.2003 iM,O.nr.248-253r996tlin lt}.12.2003)

o':t)tlcnive|u|intli-irT$lc|sn|h0getc|ekrce|c,clrtr.eprrzjnti|hllgctelesatc|or{c|''I|'nf|0rI0'?t$c-kr(mrrnicipiitrr).cncrr'ep|h
(.hi$nilu;
b) bugctclcdc nlydul d tloilct- crrc rtprtzin6 bugctclernionrle,bugetulcentrrl rl unit{1ii&rimrirte rutonomc cu surrutjuridic speclalSlbugetul
nunfulplCh$ntu(A sc vedea Art.l alin. (l): (?): (3) dirr l.cgeaprrvind linanlclc publicclocale-nr.397-XV din 16.10.2ffi3 (M.O.nr.248.
253,996din 19.t2J003)r.
sAsevedes
Afl-t4alrn.13)dinLrgeaprivinrl linutelcpublicckxals-nr-r9?-XVdinl0.lOlti03 (Il.O.nr.248-251/996din 19.12.2003).
t
A se vedealrgeanr. [$-XlV dir l8 norcmb*e tSiS cu privire !-apiafa vatorltormobitilre.
' Prln contrscr de lldcJurlunci o pilrtc {frrteJururl re obtigl fefl de celnhl prfl? (ercdltor} cl'erttutc integral nu Jrrrfid. gretult sru
oncror obtlgr$r dcbitorutui,(ln rr$t sens e sc veder Crpirolul XX - l'lDf,Jtr$ltlNl:A At, CODIt.t;t (:lvlt. j\L REPtlBt,lCIt
;IIOLDOVA {ert l l{6-l l?0 Cud (:ivil}).
I'

!:
gf